BETON ARMAT

Domeniu de aplicare.
Regulile BAEL 91 se aplică la lucrările în beton armat realizate cu beton cu agregate
naturale cu dozajul de ciment sub 300 kg/mc.
Tipurile de construcţii la care se aplică :
─ Construcţii curente, au încărcări de exploatare moderate : Q < 2G sau Q < 5 Kn/mp
─ Construcţii industriale, au încărcări de exploatare relativ mari : Q > 2G sau Q > 5 Kn/mp

Caracteristicile materialelor
Betonul de ciment are rezistenţa normată la compresiune foarte mare − pentru Bc 15
(B200) avem 17 N/mm2 (170 daN/cm2)) − în schimb rezistenţa la tracţiune este 1/10 din
rezistenţa sa la compresiune. În plus betonul de ciment are un comportament fragil.
Oţelul beton are o foarte bună rezistenţă la tracţiune (de asemenea şi la compresiune) :
─ pentru OB 37 : sc = 255 N/mm2 (Ra = 210 N/mm2)
─ pentru PC 52 : sc = 355 N/mm2 (Ra = 300 N/mm2)
─ pentru PC 60 : sc = (405 − 420 N/mm2 (Ra = 350 N/mm2)

Dispoziţii constructive diverse.

Pentru protecţia armăturilor
Pentru evitarea coroziunii armăturilor din oţel, acestea trebuiesc acoperite cu beton.
Grosimea stratului de acoperire cu beton depinde de condiţiile de exploatare. Se vor adopta
următoarele grosimi ale startului de acoperire :
─ 5 cm pentru elementele expuse apei sau atmosferei agresive (ind. chimică)
─ 3 cm pentru elementele supuse acţiunilor intemperiilor sau condensului
─ 1 cm pentru elementele situate în spaţii închise care nu sunt expuse condensului.

Pentru betonare corectă.

Armături longitudinale (de rezistenţă) : La plăci, pentru o bună aderenţă a betonului se
limitează diametrul armăturii longitudinale la : ∅l ≤ h/10.

Armături transversale. Pentru grinzile de înălţime h se limitează diametrul armăturilor

transversale la : ∅t ≤ min. (h/35 ; ∅l ; b0/10) unde b0 este grosimea inimii.
Etrierii se poziţionează în zonele cu forţă tăietoare mare ; distanţa dintre etrieri este invers
proporţională cu intensitatea forţei tăietoare.
Dispoziţii constructive pentru armături la solicitarea la forţă tăietoare
─ Procent minim pentru armătura transversală :
 Distanţa dintre etrieri : ae ≤ min (0,9 d ; 40 cm)
Aeσ c
 Aria de armătură a etrierilor : ≥ 0,4 N/mm2
b0 a e
─ Diametrul armăturilor transversale (etrierii).
h b
 Diametrul etrierilor : de ≤ min (da ; ; 0 ).
35 10

Dimensionarea secţiunilor la încovoiere simplă.

Predimensionare.
─ Pentru predimensionarea rapidă a înălţimii grinzii : bd2 = M/0,2 Rc
M
─ Pentru d = 0,9 h şi b = 0,3h avem : h = 3
0,05 Rb
PLĂCI CONTINUE ARMATE ÎNCRUCIŞAT
 ─ Raportul deschiderilor este mai mare decât 0,4 : 0,4 ≤ lx / ly ≤ 1
─ Dacă raportul deschiderilor este mai mic de 0,4, placa continuă se calculează ca o
grindă-placă continuă de lăţime unitară (dacă deschiderile sunt egale se calculează cu
metoda forfetară ; dacă deschiderile sunt diferite se calculează cu metoda Caquuot).
─ Raportul dintre secţiunea de armătură dispusă pe direcţia lungă (direcţia mai puţin
solicitată) şi secţiune de armătură dispusă pe direcţia scurtă (direcţia cea mai
solicitată) trebuie să fie mai mare decât ¼ : Aa(ly) / Aa(lx) ≥ 0,4

PLACA IZOLATĂ ARTICULATĂ (SIMPLU REZEMATĂ) PE CONTUR (calcul prin metoda

aproximativă)
─ M0x = mx p l 2x
─ M0y = my M0x

lx / ly mx my

0.40 0.1101 0.2500

0.45 0.1036 0.2500
0.50 0.0966 0.2500
0.55 0.0894 0.2500
0.60 0.0822 0.2948
0.65 0.0751 0.3613
0.70 0.0684 0.4320
0.75 0.0621 0.5105
0.80 0.0561 0.5959
0.85 0.0506 0.6864
0.90 0.0456 0.7834
0.95 0.0410 0.8875
1.00 0.0368 1.0000

Întrucât în realitate plăcile continui nu sunt articulate pe contur, trebuie luate în

considerare momentele de încastrare, care permit diminuarea într-o anumită măsură a valorii
momentelor de încovoiere calculate pentru fiecare placă în parte ca placă articulată.

Au fost adoptate valorile următoare pentru momentele din câmp Mtx în funcţie de
valorile momentelor pe reazeme.
Reazem Încastrare Încastrare
Continuitate
simplu redusă parţială
Mr = 0,5 M0x
Mr = 0 Mr = 0,15 M0x Mr = 0,3 M0x
Reazem simplu
M0x M0x M0x M0x
Mr = 0
Încastrare redusă
M0x M0x M0x 0,925 M0x x
Mr = 0,15 M0x
Încastrare parţială
M0x M0x 0,95 M0x 0,85 M0x
Mr = 0,3 M0x
Continuitate
M0x 0,925 M0x 0,85 M0x 0,75 M0x
Mr = 0,5 M0x

NOTĂ. Acelaşi tabel este utilizat pentru a determina momentele pe direcţia y.

Când două plăci au un reazem comun, valoarea momentului pe reazem va fi cea mai mare
dintre cele două momente pe reazem, dar nu se va schimba valoarea momentelor din câmpuri.

0,3 Mx1 0,3 Mx3

 0,85 Mx1

0,3 My1 0,85 My1 max (0,5 My1; 0,5 Mx3)

0,3 Mx3

0,95 My3
max (0,5 Mx1; 0,5 Mx2) 0,85 Mx3

0,3 My2 0,85 Mx2

0,85 My2 max (0,5 My2; 0,5 Mx3)

0,3 Mx2 0,3 Mx3

ARMAREA PLĂCILOR CONTINUI

Secţiunea armăturii.
Cunoscând momentele maxime, armătura este calculată ca pentru o grindă cu lăţimea de
1,00 m, pe cele două direcţii.
Armarea este realizată cu plase sudate standardizate, câteva bare putând fi adăugate pentru
a completa armătura.

Armătura minimă în plăci

Tipul de armătură Ax/h Ay/h
∅ ≥ 6 mm ≥ 0,0004(3−lx/ly) ≥ 0,0008
∅ < 6 mm ≥ 0,0003(3−lx/ly) ≥ 0,0006

Laturile ochiurilor plasei sudate

Direcţia Încărcări uniform repartizate ÎNCĂRCĂRI CONCENTRATE
Pe direcţia scurtă (x) Min (3h, 33 cm) Min (2h, 25 cm)
Pe direcţia lungă (y) Min (4h, 45 cm) Min (3h, 33 cm)

GRINZI CONTINUE ; PLĂCI CONTINUE ARMATE PE O DIRECŢIE

METODA DE CALCUL GLOBALĂ

Domeniu de aplicare.
─ Metoda se aplică construcţiilor curente : Q < 2G sau Q < 5 Kn/mp
─ Momentul de inerţie al secţiunilor transversale ale traveelor este acelaşi (secţiunea
constantă)
─ Deschiderile succesive sunt într-un raport cuprins între 0,8 şi 1,25 (25%)

Cu M0 valoarea maximă a momentului de încovoiere în traveea de referinţă (traveea

independentă, simplu rezemată, cu acceaşi deschidere şi aceeaşi încărcare ca traveea
considerată) şi cu a = q / (g + q), avem :
Grinda cu 2 dechideri

0 0,6 max (M01, M02) 0

(0,6 + 0,15a) M01 (0,6 + 0,15a) M02

Grinda cu 3 sau mai multe deschideri
0 0,5 max (M01, M02) 0,4 max (M02, M03)

(0,6 + 0,15a) M01 (0,5 + 0,15a) M02 (0,5 + 0,15a) M03

reazem primul reazem reazem
de margine intermediar intermediar

NOTĂ. Când pe reazemul de margine grinda este solidară cu un stâlp sau cu o altă
grindă, va trebui să armăm acest reazem la un moment Ma = − 0,15 M0

METODA CAUQUOT
─ Se aplică grinzilor continui de secţiune constantă (momente de inerţie egale) dar care
nu sunt solidare cu stâlpi.
─ Metoda se aplică în principal plăcilor continue armate pe o direcţie, ale planşeelor
industriale, adică pentru încărcări de exploatare ridicate q > 2g sau q > 5 kN/mp.

METODA CAQOUT REDUSĂ

Metoda poate fi aplicată şi la grinzile continuie cu travei neegale, dar în acest caz se
foloseşte:
─ Pentru calculul momentelor pe reazem se foloseşte ca încărcare
permanentă : g/ = 2g / 3
─ Pentru calculul momentelor în câmp se foloseşte întreaga încărcare
permanentă : g
─ p=2/3g+q
─ se notează lungimea deschiderilor fictive, astfel :
 l/ = l pentru deschiderile de capăt
 l/ = 0,8 l pentru deschiderile intermediare
p s l s'3 + p d l d'3
 momente pe reazeme : Ma = −
8,5(l s' + l d' )
x x
 momente în câmp : M(x) = M0X + Ms (1 − l ) + Md l
Unde M0X este momentul în câmp al grinzii simplu rezemată. Poziţia momentului maxim în
Ms −Md
câmp în cazul unei încărcări simetrice : xM(tmax) = 0,5 −
pl
În practică pentru calcularea punctului de moment maxim folosim doar cazul în care
încărcarea conduce la cel mai mare moment în câmp.

CALCUL SĂGEATĂ
M tl 2
─ Pentru grinzi şi plăci : f =
10 E b I
M tl 2
─ Pentru console : f =
4 Eb I

STÂLPI COMPRIMAŢI CENTRIC

Dispoziţii constructive şi recomandări diverse.
  La construcţiile cu grinzi sau plăci continue sprijinite pe stâlpi se majorează
încărcările caculate aferente primului stâlp intermediar :
─ 15 % la stâlpul central al unei grinzi cu 2 deschideri
─ 10 % la primul stâlp intermediar la grinda cu mai mult de 3 deschideri

În cazul locuinţelor, metoda de calcul de mai jos acoperă aproape 90 % din cazurile de
clacul la stîlpi. Stâlpii sunt calculaţi cu armare minimă, conform regulilor de mai jos :

 Armătura longitudinală la stâlpi – condiţii limită :

─ Amin = max (4 cm2 / m de lungime latură) m ; 0,2 B / 100] ≤ A ≤ 5B / 100

─ sau Amin = max (4 % din perimetru ; 0,2 B / 100)

─ Amin = secţiunea minimă de armătură (cm2)
─ B = secţiunea stâlpului (cm2)
─ Distanţa maximă dintre barele longitudinale : min (40 cm ; a + 10 cm)

 Armătura transversală :
─ Diametrul minim etrieri : ∅t ≥ ∅l / 3 ; 5 mm ≤ ∅t ≥ 12 mm
─ Distanţa maximă dintre etrieri : ae < min (15 ∅l ; 40 cm ; a + 10 cm)

FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ
─ Adâncimea de fundare : D ≤ 90 cm
─ Lăţime minimă : B = 40 cm
─ Înălţime minimă : h = 20 cm
─ Distanţa dintre perete şi marginea fundaţiei (B − b) ≥ 10 cm

Fundaţie continuă sub pereţi, nearmată transversal („fundaţie din beton simplu”)
─ Se adoptă când :
 înălţimea fundaţiei : h ≤ 2[(B − b) 2]
 încărcarea este uniform distribuită şi acţionează centric
 nu este necesară armătură transversală
 armătura longitudinală de repartiţie : minim 1,5 cm2

Fundaţie continuă sub pereţi, din beton armat

─ lăţimea fundaţiei este dată condiţiile de portanţă ale solului
─ înălţimea utilă a fundaţiei este dată de condiţia de rigiditate (B − b) / 4 ≤ h ≤ (B − b)
N ( B − b)
─ efortul de întindere în armătură : Aat =
8( h − a ) Ra

PROCENTE DE ARMARE LA ELEMENTE DE BETON

PROCENTUL DE ARMARE (kg/m3)

ELEMENT
Minim Curent Maxim
Fundaţie izolată 30 40 50
Fundaţie continuă 20 30 40
Tirant 35 100 140
Stâlp 50 80 150
Grinda principală 80 130 180
Grindă secundară 40 60 80
Pardoseala beton armat 15 20 25
Pereţi portanţi beton armat 20 40 80
Pereţi compartimentare beton armat 9 35/25 50/40
Planşeu dală 5 60
Planşeu din plăci şi grinzi 30 35 40

PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT

1 N/mm2 = 1 MPa

Formulele de mai jos sunt stabilite pentru următoarele :

Unităţi de măsură :
─ pentru distanţe : m
─ pentru forţe : MN
─ pentru momente : MNm
─ pentru eforturi : MPa
Valori ale ale rezistenţelor de calcul :
─ limita de curgere oţel beton PC90 (fc28) : 500 N/mm2 (500 MPa)
─ rezistenţa de rupere beton B300 (fe) : 25 N/mm2 (25 MPa)
─ coeficient zvelteţe (λ) : 40

FUNDAŢIA CONTINUĂ
SECŢIUNEA DE BETON
N B −b B −b B −b
B≥ ; 3,5 ≤ h ≤ 0,85 sau h = d + 5 cm, unde d ≥
pt 4

ARMĂTURA DE REZISTENŢĂ (SECŢIUNEA DE OŢEL ÎN SENS TRANSVERSAL)

N ( B − b) N ( B − b) A fl
Af = sau Af = şi Af(rep) =
3130 h 8 dR a 4
─ B = lăţimea fundaţiei (cm)
─ N = forţa axială transmisă fiecărui metru liniar de fundaţie (daN)
─ pt = presiunea convenţională de calcul a terenului (daN/cm2)
─ h = înălţimea fundaţiei (cm)
─ b = lăţimea zidului (cm)
─ d = înălţimea activă a fundaţiei, fără acoperirea cu beton (cm)
─ Af = aria secţiunii armăturii transversale (cm2).

ARMĂTURA DE REPARTIŢIE (SECŢIUNEA DE OŢEL ÎN SENS LONGITUDINAL)

Af(rep) = max (Af ; Af(min)), unde Af(min) = 3 cm2 pt. OB 37
2 cm2 pt. PC 52
1,6 cm2 pt. PC 60

ALEGEREA ARMĂTURILOR.
─ Distanţa maximă dintre armături : 30 cm
─ Diametrul minim al armăturii : 8 mm

TIRANT
─ Secţiunea betonului se alege numai pe motive estetice
N
─ Secţiunea armăturii de rezistenţă : At =
165
─ N = forţa axială preluată de tirant (daN)
 ─ At = aria secţiunii armăturii transversale (cm2).

STÂLP
N
SECŢIUNEA DE BETON : B ≥
12
N B
SECŢIUNEA DE ARMĂTURĂ : As = ( − )
290 25
─ B = secţiunea stâlpului (cm)
─ N = forţa axială preluată de stâlp (daN)
─ As = aria secţiunii armăturii (cm2).
GRINDA
L L
SECŢIUNEA DE BETON : şi b ~ 0,3 h ; hec = 3 M
≤h≤
15 10
M
SECŢIUNEA DE ARMĂTURĂ : Ag =
384 h

Nota : Articolul cuprinde si traduceri din limba franceza.

Ing. Aurelian Vaduva