Mic îndreptar

îndreptar morfosintactic,
morfosintactic, ortografic și de punctuaț ie

I.  Rolul utilizării cratimei

 Atunci când ni se cere să explicităm rolul cratimei într-o construcț ie lexicală, morfologică
 sau sintactică,
sintactică, trebuie să avem în vedere
vedere următoare
următoarele
le situa ț ii:

1 !in punct de vedere

vedere fonetic:
fonetic:
- elidare
elidareaa unui
unui sunet
sunet la început
început de cuvânt:
cuvânt: "rimă
"rimă-mbră
-mbrăți șată",
ată", "lucru-nc
"lucru-nceput
eput",
", "cart
"carte-
e-
nc#isă" etc$%
- elida
elidare
rea,
a, dispari
dispariția, suprim
suprimar
area
ea unui
unui sunet
sunet la sfâr
sfâr șit de cuvânt
cuvânt$$ "print
"printr-
r-o",
o", "dintr
"dintr-o"
-o",,
"într-o" etc$%
- evitarea
evitarea #iatului: "fereastră-ntre
"fereastră-ntredesc#isă",
desc#isă", "speranță-mplinită", "fa ț ă-ntristată" etc$%
- transformarea unui #iat în diftong: "de-abia", "de-acolo", "de-alaltăieri"etc$
- evitare
evitareaa unui diftong:
diftong: "clar-a
"clar-aceas
ceastă
tă zi" &clară
&clară această
această zi, "duioas-a
"duioas-aduce
ducere
re-amin
-aminte"
te"
&duioasă aducere-aminte
aducere-aminte etc$%
- evitar
evitarea
ea unui
unui trifto
triftong:
ng: "vorbe
"vorbea-n
a-ntr
tree dinți" &vorbe
&vorbeaa între
între dinț i, "spune
"spunea-n
a-ntr-
tr-oo doară"
doară"
&spunea într-o doară etc$%

' !in punct de vedere morfologic:

morfologi c:
- marc#ează
marc#ează rostire
rostireaa împreună,
împreună, în aceeași silabă, a două cuvinte
cuvinte &păr ț i de vorbire
vorbire diferite &se
 poate specifica valoarea
valoarea lor morfologică:"speran
morfologică:"speran țe-n șelătoare":
elătoare": cratima marc#ează
marc#ează
rosti
ostire
reaa în acee
aceeaași sila
silabă
bă a două
două păr
păr ț i de vorb
vorbir
iree dife
diferi
rite
te:: subs
substa
tant
ntiv
ivul
ul comu
comun,
n, simp
simplulu
"speran
"speranțe" și ad(ectivul
ad(ectivul propriu
propriu-zis
-zis "&în
"&înșelătoar
elătoare%
e% "spunându
"spunându-mi-se
-mi-se":
": cratima
cratima marc#eaz
marc#eazăă
rostir
rostirea
ea împreun
împreunăă a treitrei cuvinte
cuvinte diferite:
diferite: verbul
verbul la gerunziu
gerunziu "spunând&
"spunând&u",
u", pronume
pronumele le
 personal "mi" &caz !, formă neaccentuată, pronumele pronumele reflexiv
reflexiv propriu-zis
propriu-zis "se" &caz Ac$,
 formă neaccentuată%
neaccentuată%

) !in punct de vedere prozodic, folosirea cratimei are ca efect:

- micșorarea
orarea numărului de silabe:
silabe: ""*urmele-l
""*urmele-l urc,
urc, stele le scapără-n cale"
cale" &1' silabe în loc
de 1+ silabe și deci păstrarea
păstrarea constantă
constantă a măsurii versurilor%
versurilor%
- menținerea ritmului: "arc-ascult
"arc-ascult și parc-a
parc-aștept" &. . &anapest, peon +%
- păstrare
păstrareaa rimei: "Aproap
"Aproapee de speran ța-mi/0e
a-mi/0e scurge
scurge tainic via ț a-mi"  rimă feminină
feminină &se
termină fiecare vers într-o vocală, perfectă &ultima silabă coincide perfect%
- conservarea structurii &strofice a poeziei%

+ !in punct de vedere

vedere stilistic:
stilistic:
- obț inerea
inerea unor figuri de stil sonore:
sonore:
- alit
aliter
eraația:
ia: "0pe
"0pera
rannț a-nv
a-nvieie prim
primăv
ăvar
ara/
a/2n
2n fiec
fiecararee vis
vis când
când vine
vine sear
seara$
a$$$$$"&
"&se
se repe
repetă
tă
consoanele "v", "r" și "n"%
"n"% este
este și asonan
asonanț ă, se repetă
repetă vocala accentuată "a"%
- asonanța: "3uvânt-apr
"3uvânt-aproap
oapee de un dulce gând &$$$"
&$$$" &este accentua
accentuată
tă vocala "â"
"â" % este și
alitera
aliterație, se repe
repetă
tă consoan
consoanaa "n", "p" "p" și "d"% prin real realizar
izarea
ea figurilo
figurilorr de stil sonor
sonoree se
obț ine muzicalitatea
muzicalitatea versurilor sau rima interioară%

 4$5$ 6lementele
6lementele de prozodie
prozodie se pot încadra
încadra în categoria mai largă
largă a stilului$

II. 3ratima
3ratima &"-"
&"-" este
este un semn ortografi
ortograficc și de punct
punctua
uație, în anumite
anumite situa
situaț ii:

1 0emn
0emn ortograf
ortograficic între două
două părț i de vorbir
vorbiree diferite
diferite:: "!ulce
"!ulce-ac
-aceas
eastă
tă veste
veste"" &leag
&leagăă
două păr
părț i de vorbire
vorbire diferite%
' 0emn
0emn orto
ortogrgraf
afic
ic în inte
interi
rior
orul
ul acel
acelei
eiaași păr
părț i de vorb
vorbir
ire:
e:"7
"7er
eri-
i-al
alal
altă
tăie
ieri
ri",
","!
"!up
upă-
ă-
amiaz
amiază",
ă", "nor"nord-d-ves
vest",
t", "bun-g
"bun-gust
ust",
", "Maria
"Maria-6l
-6lena
ena","
","ro
roșu-albă
u-albăstr
strui"
ui","a
,"apr
proa
oape
pe--

 4atalia 8ălăț an
 Mic îndreptar morfosintactic, ortografic și de punctuaț ie

departe", "târâș-grăpiș"&leagă termenii unui adevrb de timp compus, substantiv

comun sau propriu compus, ai unui ad(ectiv compus, ai unui adverb de loc sau de
mod compus etc$%
) 0emn ortografic într-o locuț iune: "dintr-odată" &cratima marc#ează rostirea
împreună, în aceeași silabă, a două păr ți de vorbire diferite: prepozi ț ia simplă
"dintr&e" și adverbul de timp "odată", partea de vorbire obținută fiind o locu ț iune
adverbială de mod% "într-adins", "de-a berbeleacul", "de-a dura", "de-a v-a ț i
ascunselea", aduceri-aminte , "ucigă-l toaca", "ducă-se pe pustii" etc$ &locu ț iuni
adverbiale, verbale, substantivale etc$%
+ 0emn ortografic într-o expresie: " și-au dat arama pe faț ă"% "s-au dat de ceasul 
morț ii", "în cel de-al doisprezecelea ceas" etc$
9 0emn de orografie între două numerale cardinale, două substantive, două adverbe,
două ad(ective etc$ : "anii ;< -=<", "viitor-trecut", "bine-rău", "repede-încet",
"devreme-târziu","bun-rău" "frumos-urât", "prost-de ștept", "bogat-sărac" etc%
> ?eagă un numeral ordinal de particula morfologică "a" &morfem: a @77-a % a 7@?-
a &a patruzecea, a 37@-a &a o sută noua, a M@7@-a &a cinci sute nousprezecea etc$%
B 0emn de ortografie "-ntr-această primăvară" & ț ine locul unui apostrof% în propria
 poezie$
; 3ând este semn de punctuație, cratima se numește linie de dialog sau linie de pauză$
= ?inie de dialog: "  7onel, 7onel, vin la mamaC$$$"
1< ?inie de pauză: înaintea unei explicaț ii: "7dentificarea  adică găsirea în text  a
unor construcții pleonastice"% înaintea unei enumera ț ii: *oate formele de relief  
munții, dealurile, câmpiile, șesurile, pot fi găsite în ț ara noastră" etc$
11 4$5$ 3ând este linie de dialog sau linie de pauză are o formă ușor diferită: "  "$ !e
 fapt, cratima, linia de dialog și linia de pauză sunt trei lucruri diferite$

 4atalia 8ălăț an