RESURSELE NATURALE EPUIZABILE

CUPRINS

CAPITOLUL I: Petrolul
1.1. Etapele formării petrolului
1.2. Utilizarea petrolului
1.3. Rezervele mondiale ale petrolului
CAPITOLUL II: Gazele naturale
2.1. Etapele formării gazelor naturale
2.2. Utilizarea gazelor naturale
2.3. Rezervele mondiale ale gazelor naturale
CAPITOLUL III: Perspective ale pieţii mondiale
3.1. Perspectivele pieţei mondiale a petrolului
3.2. Perspectivele pieţei mondiale a gazelor naturale
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

Resursele naturale sunt cele care alcătuiesc elementele naturale ale mediului şi pot
fi folosite în activitatea omului.
Resursele naturale epuizabile sunt cele ce pot fi utilizate doar ţinându+se cont de
faptul că şi generaţiile viitoare vor trebui să le utilizeze.
Resursele naturale pot fi epuizabile şi inepuizabile. Resursele epuizabile sunt
regenerabile şi neregenerabile.
Resursele neregenerabile sunt bogăţiile lumea vegetală şi lumea animală., iar cele
regenerabile solul, fauna şi flora.
Resursele naturale inepuizabile sunt apa, energia mareelor, energia soarelui şi
căldura internă a pământului.
 CAPITOLUL I Petrolul

Industria a înflorit la începutul secolului al XX-lea cu ajutorul energiei furnizată

de petrol.
Importante rezerve de ţiţei au dus la numeroase conflicte pe plan internaţional,
ducând la poluare şi daune aduse naturii.
Petrolul este alcătuit din hidrocarbonaţi, ce formaţi din elemente chimice,
hidrogen-carbon şi de alte substanţe.

Figura nr. 1 Sonde extrăgând petrol (Sursa Internet)

Petrolul poate avea formă de:

- ţiţei lichid;
- gaze naturale;
- substanţa vâscoasă şi groasă ce poartă denumirea de asfalt ori bitum.
Petrolul s-a format din materie ce a fost cândva vie, mai precis din plante şi
animale.
Aşadar, ţiţeiul, gazele naturale şi cărbunii intră în categoria combustibililor fosili.
 1.1. Etapele formării petrolului

În urmă cu milioane de ani a început procesul de formare al petrolului.

Mare parte din ţiţeiul aflat în centrul şi la nordul Mării Nordului s-a format din
diverse alge şi din diverse bacterii ce au fost îngropale în mâl şi în nămol, pe fundul
mării, în perioada jurasicului.
Apoi, materia îngropată a intrat în procesul de putrefacţie, urmând ca, ulterior să
se transforme în straturi de roci.
Mai multe picături de ţiţei s-au infiltrat în sus prin rocile permeabile ce aveau în
conţinut pori prin care se puteau patrunde lichidele.
Ulterior, ţiţeiul a continuat procesul de infiltrare în sus până când a dat de un strat
impermeabil.
Pe urmă, a începul să se strângă în straturi de roci permeabile, ce poartă
denumirea de capcane, conform geologilor.

1.2. Utilizarea petrolului

Ţiţeiul sau aurul negru cum mai este denumit e deosebit de important deoarece
este curat şi mult mai ieftin decât cărbunele, plus că este mai uşor de transportat decât
gazele naturale.
Ţiţeiul în stare brută este utilizat în producerea de combustibili, cum ar fi
motorina ori numeroase tipuri de petrol.
Totodată, petrolul este utilizat în diverse domenii, fie brut fie prelucrat, cum ar fi:
- industria chimică;
- producţia de etilenă, propilenă, butadienă şi hidrocarburi aromatice;
- cauciucul sintetic;
- detergenţi;
- coloranţi;
- medicamente;
- cosmetică;
- îngrăşăminte.
 1.3. Rezervele mondiale ale petrolului

Adâncimea la care se pot găsi zăcămintele de petrol este de 3000 - 1000 m.

Rezervele exploatabile sunt de 150 mld tone la care se mai adaugă încă 350 mld
tone ca şi rezerve probabile.
Cea mai bogată regiune a zăcămintelor de petrol este în Orientul Apropiat şi cel
Mijlociu, unde se regăsesc aproximativ 65% din totalul de rezerve cunoscute la nivel
mondial, iar cea mai bogată ţară în zăcăminte de petrol este Arabia Saudită.
Printre cele mai importante regiuni unde se regăsesc impresionante zăcăminte de
petrol şi care se ocupă de prelucrarea lui se numără America de Nord, Rusia, sud estul
Asiei, Australia şi Europa.
 CAPITOLUL II Gazele naturale

Gazele naturale sunt acele gaze inflamabile ce se găsesc în formă de zăcăminte în

straturile din adâncimea pământului,
Gazele naturale se aseamănă cu zăcămintele de petrol deoarece procesele lor de
formare se aseamănă.
În compoziţie, gazele naturale au 85% metal, alte alcane 8% şi gaze inerte 11%.
Printre cele mai însemnate gaze naturale sunt cele cu heliu deoarece reprezintă
principala sursă de obţinere a heliului.

2.1. Etapele formării gazelor naturale

Gazele naturale s-au format din diverse organisme microscopice acvatice, fiind
izolate de aerul atmosferic, în condiţiile unor presiuni şi temperaturi foarte ridicate, ce au
apărut în urma sedimentării pe fundul mărilor şi a oceanelor, fiind acoperite mai apoi de
straturi impermeabile de pământ.
Acum 600 milioane de ani s-au format cea mai mare parte a gazelor naturale, ce
sunt asociate cu zăcămintele de petrol.

2.2. Utilizarea gazelor naturale

Gazele naturale sunt utilizate in diverse domenii, cum ar fi:

- pentru încălzirea casnică;
- alimentarea cazanelor industriale;
- materie primă în industria petrochimică.
Cele mai importante progrese s-au înregistrat în utilizarea gazelor naturale ca şi
combustibil de ardere generând energia electrică.
 Figura nr. 2 Gaze naturale (Sursa Internet)

2.3. Rezervele mondiale ale gazelor naturale

Ţările ce deţin cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume sunt următoarele:
- Algeria;
- Nigeria;
- Emiratele Arabe Unite;
- Venezuela;
- Turkmenistan;
- Rusia;
- Arabia Saudită;
- Qatar;
- Iran;
- SUA.
Mare parte din cantitatea de energie necesară în viitor va fi importată din ţările ce
nu fac parte din Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare.
Conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, pe perioada următorilor 25 de
ani, statele ce nu sunt membre OECD vor putea asigura în proporţie de 80% surplusul de
energie necesar la nivel planetar.
 CAPITOLUL III Perspective ale pieţii mondiale
3.1. Perspectivele pieţei mondiale a petrolului

În ultimi ani, petrolul a devenit o sursă mai împuţinată şi mai scumpă, iar acest
aspect ducând la o presiune exercitată asupra ţărilor în care primează activitatea
industrială şi care, la momentul actual au opţiunea ori de a descoperi noi surse de petrol
ori de a intra în razboiae industriale pentru a prelua controlul a teritoriilor unde se află
importante zăcăminte de petrol.
Conform specialiştilor, cererea de petrol, la nivel mondial va înregistra o creştere
semnificativă de 119 miliarde de barili până în anul 2025.

3.2. Perspectivele pieţei mondiale a gazelor naturale

Revervele de gaz au înregistrat în ultimii ani o creştere importantă şi conform

unui studiu realizat de MIT, a crescut producţia la nivel mondial cu două cincimi în
perioada 1990-2009.
În prezent, gazul existent şi alte gaze neconvenţionale ori convenţionale
descoperite recent au mărit durata de viaţă a rezervelor de gaze cu peste 200 de ani.
 CONCLUZII

În concluzie putem spune că rezervele naturale sunt şi limitate, că se pot găsi fie
neuniform pe suprafaţa pământului, fie la îndemănă.
Cu toate acesta, indiferent cât de uşor sau de greu pot fi găsite, noi, omenirea
trebuie să învăţăm să dramuim aceste rezerve, deoarece, nu totul poate fi infinit.
Chiar dacă anumite rezerve se regenerează, acest proces poate fi şi de durată iar
tot noi vom avea de suferit.
Ca şi concluzie finală, a drămui toate bogăţiile ce ni le oferă mediul înconjurător
înseamnă a face bine trecutului, prezentului şi viitorului al nostru şi al planetei!
 BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe D., Iuri S., Chimie ecologică, Editura Chişinău,

Republica Moldova, 2009;
2. http://incomemagazine.ro/articole/ce-se-va-intampla-pe-piata-
mondiala-a-petrolului ;
3. http://m.gandul.info/international/topul-tarilor-cu-cele-mai-mari-
rezerve-de-gaze-naturale-din-lume-lista-statelor-de-care-va-depinde-
energetic-intreaga-planeta-8504390 .