Sunteți pe pagina 1din 6

Datele le-am preluat de aici.

Link https://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm

Rata impozitare venituri e preluata de aici

Link https://tradingeconomics.com/romania/personal-income-tax-rate
In prima faza ar trebui sa incepi cu comentarea graficului de mai jos. Acesta reda evolutia subictului
licentei – veniturile din impozitele persoanelor fizice

Graficul nr …. Volumul impozitelor pe veniturile persoanelor fizice

Evoluția impozitelor pe veniturile persoanelor fi zice

60.00
50.00 48
40 40
40.00 33.88
30.00 27.08
20.00 16 16
10 10
10.00
0.34
0.00
95
96

03
04
05
06
07

14
15
16
17

19
97
98
99
00
01
02

08
09
10
11
12
13

18
19
19
19
19
19
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
Venituri impozite persoane fizice (Mrd RON) Cota impozit (%)

Sursa: prelucrare proprie în Excel

Graficul de mai sus a fost realizat folosind un eșantion de date referitoare la 2 variabile de interes,
respectiv venituri impozite fizice(Mrd RON) și cota de impozit pe intervaul 1995-2019. Datele au fost
preluate de pe pagina web a comisiei europene pentru pentru economie și finanțe.

După cum putem observa din graficul de mai sus, România postdescembristă se prezintă cu o politică
fiscală marcată de austeritate, folosind o cotă de impunere pentru veniturile generate de personale
fizice de de 40% pentru o perioadă de aproximativ un deceniu în intervalul 1995-2004, ajungând să
înregistreze o valoare a cotei de impunere de 48% în anul 1998. În anul 2005 se poate urmări o scădere
drastică a valorii cotei de impunere de la 40% la 16%, înregistrându-se o scădere de 24% a cotei. Acest
lucru se poate explica ca urmare a reformelor fiscale promulgate în acea perioadă și ca urmare al
asumării statului de reorganizare și de îndeplinire a criteriilor necesare aderării la Uniunea Europeanăm
lucru înfăptuit în anul 2007.

. România post 1989, se prezintă sub auspiciile orientării și adoptării unei economii de tip capitalist,
unde intervenția și prezența statului în economie începe treptat să fie sistată, fiin înlocuită de investițiile
private, privatizare și activități economice întreprinse atât a firmelor/întreprinderilor/companiilor cât și
persoanelor fizice. În 1995 observăm un procent înfim al veniturilor generate de persoanele fizice,
România fiind încă în procesul de adaptare și tranziție la economia de piață, prin urmare se poate
susține carența unui suport, legislativ, administrativ și fiscal referitoare la activitatea activitatea
economică a persoanelor fizice. Perioada 1995-1999 o putem privi din perspectiva unei perioade de
latență a capacității instituțiilor și organelor statului de-a putea să absoarbă impozitele asupra
veniturilor persoanelor fizice. Această perioadă a fost necesară deoarece aceasta a permis facilitatea
unei tranziție etapizate cât și din punctul de vedere socio-demografic, populația folosind această
perioadă pentru a se adapta la noul climat politic și economic și consecințele acestor schimbări.

Din anul 1999 se poate observa o creștere a procentului de veniturilor provenite din impozitele pe
persoane fizice urmând un trend ascendent până în preajma anului 2017, unde procentul acestora
atinge valoarea de 33.8%. Dezvoltarea economică,a României de-a lungul anilor a permis
fundamentarea unui climat prielnic atragerii investițiilor și materializării investițiilor, prin crearea de
activități economice și implicit locuri de muncă în rândul populației.

În anul 2019, veniturile încasate din impozitele asupra persoanelor fizice a scăzut la 27%, acest lucru
se poate explica ca urmare a climatului economic, politic și legislativ instabil, cât și reformelor și
planurilor de reformare din legislație ce au impus asupra agenților economici presiuni ce condus la
restrângerea activității și reducerea de personal .

Inainte de a trece la modelul economeric se vor interpreta putin statisticile descriptive ale variabilelor
utilizate. Acestea ne ajuta sa ne dam seama daca avem datele din baza de date distorsionate, de
exemplu o medie foarte mare sau foarte mica reflecta faptul ca in baza de date avem valori extremece
trage media in sus/jos. Aici recomand sa interpretezi doar media, sa spui daca e ok valoarea aia si de ce
sau daca nu e si de ce crezi asta? De exemplu, daca impozitele ar fi in medie 1 mrd (miliard) nu ar fi ok pt
ca la buget de stat nu se formeaza resurse, gradul de colectare e foarte prost, etc.

Tabel 1. Analiza descriptivă a datelot

IMPOZITE_MR SALARII_BRUT
  D E FORTA_MUNCA_TOTAL COTA_IMP HPCI
Mean 14,13 129,70 10465,19 0,25 65,03
Median 14,58 122,09 10240,20 0,16 72,58
Maximum 33,88 398,44 13114,52 0,48 108,15
Minimum 0,28 2,29 9109,20 0,10 2,34
Std. Dev. 10,80 108,33 1173,00 0,13 35,71
Skewness 0,18 0,84 0,72 0,41 -0,52
Kurtosis 1,68 3,22 2,34 1,34 1,86

Înainte de

Dupa interpretarea acestui tabel vei specifica acest lucru: Pentru a se elimina multicoliniaritatea
factorilor s-a ales sa se analizeze 3 modele de regresie simple dupa cum urmeaza:

(1) Impozite = c1 + c2 * salarii brute


(2) Impozite = c1 + c2 * cota impozit
(3) Impozite = c1 + c2 * HIPC

In anexe pun output-urile din EViews pe care le las aici mai jos.
Ceea ce interpretezi va fi un tabel pe care il gasesti imediat dupa output-uri.

Tabel 1: Rezultatele obținute


Variabila/Ecuația (1) (2) (3)

Impozite venituri persoane


fizice
 
1.0056*
Salarii brute
(0.0000)
  9.2515*  
Cota impozit
  (0.0000)  
0,0395*
HIPC
(0.0000)
R-squared 0,976 0,6757 0,9316

Number of observations  25 25  25


Prob F-statistic 0 0 0
Notă: Simbolurile *, **, *** reprezintă pragurile de semnificație de 10%, 5% și 1%.

Aici iti zic cum ar trebui sa sune interpretarea pt primul model (1) iar pentru restul e la fel.

Mai intai intre paranteze este valoarea prob iar ce e deasupra e val coeficient.

De exemplu daca salariile cresc cu 1 miliard ron se va genera o crestere a veniturilor din impozite pers
fizice cu 1.0056 miliarde. Valoarea din paranteze tre sa fie mai mica ca 0,01, 0,05 sau chiar 0,1 =>
parametrul (sal brute) este semnificativ statistic (daca este mai mare => parametru invalid => nu
influenteaza variabila dependenta adica ven din imp pers fizice). Mai departe Prob F statistic trebuie sa
fie mai mic ca pragurile mentionate in fraza anterioara pentru ca modelul sa fie valid dpdv statistic.
Rsquared se interpreteaza asa: in proportie de 97,6% variatia veniturilor din impozitele pers fizice este
explicate de variatia salariilor brute, diferenta fiind explicate de alti factori. Asta este interpretarea
econometrica (trebuie facuta pentru toate cele 3 modele)

Dupa acea vii tu cu interpretare economica: daca salariile cresc automat creste si baza de impozitare si
automat daca aplic cota de impozitare la un sal mai mare automat obtin si venituri mai mari . La fel daca
cota va creste se vor majora veniturile din impozite. Aici poti detalia putin cine are beneficia de pe urma
cresterii/scaderii cotei de impozitare. Cum ar fi ok sa fie ea din pct tau de vedere. Poti face comparatii cu
ce se intampla la nivel European ca alte state o are mai mare (cota de impozitare) altele mai mica, altele
in functie de venit, etc.

La HIPC – e indicele armonizat al preturilor de consum – se refera la inflatie (indicele minus 100 reda
rata inflatiei/deflatiei dupa caz). Aici la fel poti face niste comentarii de natura economica daca e
benefica inflatia pentru vniturile din impozite.

Poti aduce in discutie si gradul de colectare – la modul ca daca impozitele au crescut inseamna ca s-a
colectat din ce in ce mai mult deci a crescut si gradul de colectare, etc.
DE asemenea poti face comentarii pe baza rezultatelor obtinute mai sus si pe baza capitolului de teorie
pe care l-ai facut sa conectezi informatiile. In teorie se vorbeste de rezultatele pe care le-ai obtinut tu? In
teorie zice ca daca cresc salariile cresc si veniturile din impozitele pers fizice?

Aici poti sa mai interpretezi informatiile si din pct tau de vedere. Daca e ok ca s-au obtinut rezultatele
astea daca nu, de ce, sa aduci argumente.

De asemenea, ca sa te mai inspiri la partea asta poti sa cauti proicte pe tema asta si sa vezi ce a mai
abordat si nu ai cuprins tu.

Aici ai output-urile.

Dependent Variable: IMPOZITE_MRD_RON


Method: Least Squares
Date: 08/24/20 Time: 00:35
Sample: 1995 2019
Included observations: 25

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.  

SAL_BRUTE 1.005693 0.032841 30.62266 0.0000


C -2.240345 0.147197 -15.22002 0.0000

R-squared 0.976060     Mean dependent var 2.039180


Adjusted R-squared 0.975019     S.D. dependent var 1.462378
S.E. of regression 0.231132     Akaike info criterion -0.015034
Sum squared resid 1.228709     Schwarz criterion 0.082476
Log likelihood 2.187930     Hannan-Quinn criter. 0.012011
F-statistic 937.7471     Durbin-Watson stat 0.965030
Prob(F-statistic) 0.000000

Dependent Variable: IMPOZITE_MRD_RON


Method: Least Squares
Date: 08/24/20 Time: 00:40
Sample: 1995 2019
Included observations: 25
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.  

COTA_IMPOZIT 9.251530 1.336290 -6.923293 0.0000


C 4.392769 0.380146 11.55548 0.0000

R-squared 0.675746     Mean dependent var 2.039180


Adjusted R-squared 0.661648     S.D. dependent var 1.462378
S.E. of regression 0.850637     Akaike info criterion 2.590955
Sum squared resid 16.64241     Schwarz criterion 2.688465
Log likelihood -30.38694     Hannan-Quinn criter. 2.618000
F-statistic 47.93199     Durbin-Watson stat 0.613243
Prob(F-statistic) 0.000000

Dependent Variable: IMPOZITE_MRD_RON


Method: Least Squares
Date: 08/24/20 Time: 00:41
Sample: 1995 2019
Included observations: 25

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.  

HIPC 0.039531 0.002233 17.70040 0.0000


C -0.531336 0.164908 -3.222021 0.0038

R-squared 0.931610     Mean dependent var 2.039180


Adjusted R-squared 0.928636     S.D. dependent var 1.462378
S.E. of regression 0.390660     Akaike info criterion 1.034661
Sum squared resid 3.510153     Schwarz criterion 1.132171
Log likelihood -10.93326     Hannan-Quinn criter. 1.061706
F-statistic 313.3042     Durbin-Watson stat 0.410325
Prob(F-statistic) 0.000000

S-ar putea să vă placă și