Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea Valahia din Târgoviște

Facultatea de Teologie Ortodoxă și Științele Educației


Studii masterale: Management educațional și dezvoltare curriculară

PORTOFOLIU

TEMA: Managementul implementării curriculare

Disciplina: Managementul curriculumului

CONF. DR. ALINA ANGHEL

Masterand:
BUGIULESCU CONSTANTIN-VALENTIN
MASTER MEDC, ANUL I, sem. II

Târgoviște 2020

1
Managementul implementării curriculare

În actualul context al politicii educaţionale, problematica managementului


curriculumului reprezintă una de maxim interes, iar dezvoltarea şi perfecţionarea competenţelor
în domeniu constituie mijlocul esenţial al eficientizării procesului de implementare a strategiei
de descentralizare curriculară şi instituţională.
La modul general, implementarea curriculumului înseamnă punerea în funcţiune a
prevederilor documentelor de reformă curriculară, "activarea" elementelor constitutive ale
curriculumului. Procesul de implementare reflectă esenţa şi importanţa abordării curriculare a
educaţiei pentru învăţământul modern. Perceperea implementării ca proces continuu scoate în
evidenţă oportunitatea oferită de abordarea curriculară a educaţiei de:
- a crea un sistem educaţional viabil într-o societate în schimbare, deoarece prevede
racordarea continuă la mediul extern ştiinţific, social, politic etc.;
- a edifica un sistem educaţional integru atât la nivel de ţară, cât şi la nivel de instituţie de
învăţământ;
- a aprecia la justa valoare şi a proiecta, a exploata, a valorifica potenţialul oferit de
curriculumul explicit şi implicit;
- a pune în valoare interconexiunea elementelor curriculumului;
- a exclude perceperea implementării curriculumului doar ca studierea unor conţinuturi
noi.
Caracterul dinamic al paradigmei curriculare ne determină să percepem implementarea
curriculumului ca un proces ce constă dintr-o etapă iniţială, prin care deja a trecut o mare parte
din profesorii şcolari şi educatori, care se referă la schimbarea majoră a proceselor de proiectare
a activităţii educative în contextul priorităţii obiectivelor (nu a conţinuturilor), la asigurarea
corespondenţelor necesare între elementele proiectului: obiective-conţinut-metodologie-
evaluare. Etapa următoare include valorificarea tuturor dimensiunilor şi a formelor educaţiei/
instruirii, integrabile din perspectiva (auto)educaţiei permanente, precum şi a modificărilor
procesului educaţional în caz de renovare, descongestionare, dezvoltare etc. a curriculumului.
De aceea implementarea unui curriculum semnifică, în primul rând, monitorizarea
aplicării proiectului curricular respectiv, urmărirea indicatorilor cantitativi şi calitativi care vor fi
supuşi evaluării pe parcursul derulării şi la finalul acestuia.

2
Monitorizarea implementării curriculumului şcolar înseamnă urmărirea sistematică şi
continuă a modului în care sistemul şi procesul de învăţământ se comportă în raport cu
modificările propuse.(Chiş, V., (2001), p. 38). În tehnologie, un „monitor” este un dispozitiv
de supraveghere, care declanşează o alarmă în caz de dereglare a funcţionării unui proces.
Astfel, necesitatea explicării şi direcţionării evoluţiei procesului de implementare a
curriculumului impune o analiză multi-aspectuală, în care perspectivele, sistemică şi
managerială, sunt de importanţă crucială. Implementarea curriculumului se supune legităţilor
ciclului comprehensiv al schimbării, conform căruia în primul ciclu prevalează acţiunile de
elaborare a curriculumului şi schimbările poartă un caracter "de sus în jos", iar în cel de-al doilea
ciclu urmează o schimbare calitativă, proactivă, "de jos în sus", localizată preponderent în
instituţia de învăţământ (Creţu C., Curriculum. Perspective conceptuale, istorice şi vocaţionale,
Bucureşti, 2002, pp.65-66).
Abordarea procesului de implementare a curriculumului doar din perspectivă pedagogică
nu este în stare să valorifice pe deplin oportunităţile oferite de acest fenomen. Îmbunătăţirea
calităţii demersului de predare-învăţare-evaluare în grupa de copii este doar o secvenţă a
implementării.
Introducerea curriculumului necesită asigurarea unor medii curriculare care pot fi
organizate printr-un model de management care include managementul schimbării focalizat pe
dezvoltarea instituţiei de învăţămînt.
Proiectarea, organizarea, coordonarea, antrenarea, controlul/evaluarea realizării
prevederilor curriculumului, ca document de politică educaţională, în scopul eficientizării
educaţiei copiilor constituie esenţa acţiunii de management al implementării curriculumului.
Abordarea managerială în implementarea curriculumului oferă o nouă viziune asupra conducerii
instituţiei de învăţământ(Creţu C.,op.cit., p.60).
Astfel, managementul implementării curriculumului îşi dovedeşte eficienţa, dacă:
- asigură calitatea mediilor curriculare (managerial, cultural, economic, comunitar, al
tehnologiilor didactice), adică echilibrul continuu dintre regimul de funcţionare a instituţiei de
învăţămînt şi regimul de dezvoltare, precum şi focalizarea eforturilor mediului intern şi ale
mediului extern în organizarea procesului educativ;
- este construit pe baza articulării principiilor, logicii procesului şi elementelor
managementului schimbării şi ale managementului calităţii cu principiile abordării curriculare a
educaţiei. De exemplu, organizarea demersului didactic „centrat pe elev” implică organizarea
proceselor de management în instituţie „centrate pe profesor şi educator”;

3
- este perceput ca un proces reformator, inovativ, însoţit de cercetare experimentală
continuă.( A se vedea Lisievici P., Calitatea învăţămîntului şi curriculumului, Bucureşti, 2002,
p. 87).
Așadar, managerul urmează să promoveze rolurile noi ale fiecărui actor al procesului
educaţional. El trebuie să edifice împreună cu educatorii şi părinţii un mediu educaţional care:
- este favorabil pentru fiecare copil, în funcţie de cerinţele educaţionale ale acestuia;
- stimulează creativitatea şi dorinţa copilului de a se implica în activitatea de cunoaştere,
de lucru în comun cu ceilalţi;
- oferă acces la produsele activităţii copiilor;
- pune la dispoziţia fiecărui copil materialele necesare pentru activitate, zone pentru
jocuri şi activităţi independente.
Managerul promovează mecanisme şi instrumente de organizare a procesului educaţional
prin care monitorizează:
- centrarea procesului educaţional pe copil;
- abordarea complexă a activităţilor de învăţare de către educator;
- diversificarea contextelor de învăţare (formă de organizare: individual, frontal, în
grupuri mici; conţinuturi: activităţi tematice, subiecte crosscurriculare; metode: învăţare prin
cooperare, proiecte etc.);
- stimularea şi valorificarea potenţialului fiecărui copil, supervizarea şi evaluarea
progresului acestuia.
Managerul care implementează curriculumul ia decizii de care depinde viitorul generaţiei
în creştere, al societăţii în general. Viaţa este un proces de învăţare, iar noi învăţăm prin deciziile
pe care le luăm. Dacă nu am lua decizii importante, nu am învăţa lecţii importante.
Așadar, implementarea curriculumului trebuie tratată ca un proces integru în care fiecare
tip de curriculum îşi are rolul său. Calitatea mediului educaţional şi a culturii organizaţionale,
relaţiile familiei şi ale comunităţii cu instituţia de învăţămînt influenţează în mod direct
introducerea curriculumului principal; calitatea identificării conţinutului curriculumului absent
constituie catalizatorul procesului de implementare a curriculumului principal care este
determinat de calitatea organizării sistemului de autoevaluare/evaluare.

4
Studiu de caz privind implementarea curriculumului centrat pe
competențe, la disciplina Religie, în învățământul primar

Premisele și obiectivele cercetării

Orientarea educaţei spre formarea competenţelor personale, cognitive, profesionale şi


sociale printr-o abordare pluridisciplinară (abordarea tematică), interdisciplinară (abordare
integrată), transdisciplinară (abordare cross-curriculară) a unor teme din viaţa reală, prin
personalizarea învăţării, a unei învăţări eficiente în scopul formării unei personalităţi complete
are la bază cei patru piloni ai educaţiei: a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti
împreună cu ceilalţi şi a învăţa să fii.
Realizarea unui proces educaţional de calitate impune utilizarea unor metode noi, interact
ive de învăţare şi evaluare care se centrează pe efortul propriu al copilului în cercetarea,
căutarea şi găsirea răspunsurilor legate de subiectul propus a fi investigat, punând accent pe
acţiune, eficienţă şi interdependenţă în gândire. În proiectarea curriculară centrată pe competenţe
în învăţământul preşcolar abordarea metodei proiectelor oferă prilejul de a utiliza metode activ-
part icipat ive, învăţarea centrată pe copil, precum şi desfăşurarea unor activităţ i integrate în
scopul investigării şi cercetării temei iniţ iate în proiectul tematic.
Scopul acestei cercetări îl reprezintă o modalitate de proiectare a curriculumului centrat
pe competenţe prin integrarea curriculară a conţ inuturilor disciplinelor de studiu, predarea în
manieră integrată în vederea dezvoltării competenţelor disciplinare şi transversale, utilizarea
metodei proiectelor în organizarea şi desfăşurarea activităţii.
Obiectivul fundamental al cercetării este o analiză comparat ivă a avantajelor proiectării
tematice prin activităţ i integrate la grupa mare din grădiniţă, materializate prin utilizarea
metodei proiectelor cu dezavantajele proiectării modulare. Pentru a investiga într-o manieră
coerentă și sistemat ică efectele privind influența metodei proiectelor în dezvoltarea
competenţelor specifice preșcolarilor, ne-am propus câteva obiect ive ale cercetării:
-analiza şi conceperea unui curriculum centrat pe competenţe prin abordarea metodei
proiectelor în învățământul primar, a unui proiect tematic şi a unor activitaţi integrate la clasa
pregătitoare;
-cunoașterea influenței metodei proiectelor asupra rezultatelor obținute de copii din
învățământul primar şi asupra dezvoltării cognitive şi afective a lor;

5
-experimentarea abordării metodei proiectelor bazată pe interdisciplinaritate şi învăţarea
centrată pe copil, utilizarea unor metode interactive de grup;
-analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma experimentării.

Metodologia cercetării (metode şi instrumente utilizate)

În vederea realizării obiectivelor cercetării am folosit următoarele metode de colectare,


de măsurare şi de prelucrare a datelor cercetării:
-Metoda observaţiei în cunoaşterea pshihologică a subiecţilor care fac obiectul
cercetării, am utilizat probe psihologice cu precădere în cadrul evaluării iniţiale, înregistrări
sistematice în vederea stabilirii nivelului de cunoştinte şi deprinderi de care ei dispun;
-Metoda conversaţiei în evaluările orale, urmărind fundamentarea teoretică a viitoarelor
aplicaţii practice;
-Metoda experimentului prin utilizarea unor fişe de lucru cu caracter interdisciplinar,
realizarea unor hărti conceptuale, a unor experimente urmărind să dezvoltăm gândirea logică,
creatoare a copiilor;
-Metode de analiză şi de prelucrare statistică a datelor: metoda ordonării, metoda
comparării produselor activităţii; metode de evaluare: numărare (raport/procent), scările de
evaluare (probe,teste), clasificare (bareme pentru itemi); metode de prezentare şi prelucrare
statistică: tabele de rezultate si reprezentări grafice.

Eşantionul cercetării:

I. Eşantionul de elevi din clasele primare:

- 42 de elevi, din care 20 de fetiţe, (49,22%) si 22 de bǎieţi (50,78%);


- elevii provin din 2 clase; Grupa de control (eșantionul de control) -formată din 20
de elevi și Grupa experimentală (eșantionul experimental)- 22 de elevi.
- vârsta elevilor esteMediul familial-grupa
cuprinsǎ între 8 aniexperimentală
şi 10 ani . Dezv.
Nr. copii 22

fizică/
Nivelul Componenţa Tipul Climatul
economic Nivelul cultural numerică familiei familial
Descrierea grupelor de participanţi la cercetarea propriu-zisă care relatează anumite
Conflictu al
3 copii

Disfuncţi
Scăzut

informaţii privind caracterizarea psihosocială a colectivului de este redată în tabelele de


F. bun

1 Copil

Armonie
Mediu

2 copii
Inferior

Normală
Supe-rior

Divorţaţi
Normală
Bun

mai jos pentru ambele grupe:


i

2 12 7 4 11 7 7 15 - 22 - 22 - 22 0
Nr

I.a.Tabel grafic cu elevii supuși studiului, dupa starea materială și mediul familial –grupa experimentală:

% 50 6 - - 0
9,09

31,81
31,81

100
18,18

31,31

100
100
54,5

68,8

-
I.b.Tabel grafic cu elevii supuși studiului, dupa starea materială și mediul familial –grupa de control:

Mediul familial-grupa de control Dezv.


Nr copii 20

fizică/
Nivelul Componenţa Tipul Climatul Stare de
economic Nivelul cultural numerică familiei familial sănătate

Divorţaţi

Conflic- tual

malăNor-
Mediu
F. bun

3 copii

Nrmală

Armonic
Scăzut

Bun

Superior

2 copii
1 Copil
Inferior

Dis-
funcţii
Nr 1 12 7 4 10 6 4 15 2 18 2 18 2 21 0
.

% 5 60 35 20 50 30 20 75 10 90 10 18 10 100 0

Colectivele de elevi incluse în experiment provin din medii familiale cu un nivel


economic şi cultural asemănător, sunt relativ apropiate din punct de vedere al vârstei copiilor,
al nivelului de dezvoltare psiho-fizică.

II. Eşantionul de conţinut este reprezentat de proiectul tematic “Crearea lumii”


derulat pe parcursul a trei săptămâni având ca subteme “Dumnezeu Creatorul”, “Adam și
Eva”, “ Eu și lumea”- evaluare proiect”, proiect care face parte din tema anuală de studiu
“Cine a creat lumea?”. Ariile de conţinuturi abordate acoperǎ domeniul ştiinţific oferit de
domeniile experenţiale Om si societate - Educaţie pentru societate şi Activitate practică,
Domeniul psiho-motor.
Cercetarea experimentală a fost derulată în anul şcolar 2019/2020, Martie 2020 şi a
constat în evaluarea iniţialǎ, implementarea proiectului curricular şi evaluarea finalǎ;

Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor cercetării

Cercetarea a cuprins trei etape distincte:

I. Etapa constatativă- (pretest)- la începutul derulării proiectului tematic.

7
Procesul evaluativ este mai complex, în cazul învățării bazate pe proiecte, decât în
abordarea tradițională. Se evaluează analiza nevoilor de învățare ale copiilor, învățarea strategică
si demonstrarea înțelegerii. Vom expune metodele de evaluare și instrumentele specifice,
folosite în demararea proiectului:
Grupa experimentală a demarat acest proiect printr-o evaluare iniţială a cunoştinţelor şi
competenţelor pe care copiii la deţin în legătură cu această temă. A fost organizată o
convorbire în urma observării materialelor didactice de la centrul tematic pentru această temă de
studiu şi a hărţii conceptuale a proiectului. Am adresat copiilor întrebări diverse despre crearea
lumii iar răspunsurile oferite de copii au fost selectate şi înregistrate într-o diagramă.
1. Diagrama Știu - Vreau să știu - Am învățat, pe care am folosit-o la debutul
proiectului. În acest caz, am completat primele 2 coloane, notînd răspunsurile copiilor referitoare
la cunoștintele lor în legătură cu crearea lumii.

1.a.Tabel grafic reprezentând răspunsurile copiilor.

ŞTIU! VREAU SĂ ŞTIU! CE VOI ÎNVĂŢA?


Cum şi de ce a creat Dumnezeu Despre cum a fost creată
Ce este lumea. lumea? lumea.
Cine a creat lumea. În căte zile a fost creată lumea? Despre crearea omului.
Care sunt primii oameni creați. Care este rolul animalelor Relaţia omului cu natura.
și al plantelor în lume? Ce înseamnă
Care este rolul și importanţa responsabilitatea față de
omului în lume? natură?

Au fost folosite întrebări de genul:


- Iubiţi lumea aceasta? – Răspuns pozitiv toţi copiii.
- Știți cine a creat lumea? - Răspuns: DA- 15 copii, NU -5 copii.
- Ce ştiţi despre primii oameni? – Majoritatea copiilor nu ştiu să ofere informaţii despre
apariția primilor oameni dând informaţii din poveştile cunoscute şi din desenele animate.
- Ce vreţi să aflaţi despre crearea lumii?- Răspunsurile au fost multiple.

2. Harta conceptuală - folosită pentru a înlesni înţelegerea şi a face accesibilă


cunoaşterea am realizat-o prin brainstorming - o explozie de idei ale copiilor. Am considerat
necesară utilizarea acesteia în vederea proiectării cercetărilor ce urmează a fi desfăşurate în
grup sau individual deoarece deschide perspective către un proces de învăţare activ şi conştient
pornind de la ceea ce ştiu elevii.
Fig.1.Harta conceptuală a proiectului tematic

8
DUMNEZEU CREATORUL
El este creatorul tuturor,
inclusiv a noastră, și a făcut SCOPUL CREARII
totul cu puterea Sa de a crea LUMII
iubirea lui Dumnezeu
RESPONSABILITATEA
OMULUI FAȚĂ DE CELE
CREATE
îngrijire și
guvernare
“Crearea lumii”
PRIMII OAMENI
Adam și Eva

RELAŢIILE OAMENILOR
CU NATURA - personeje de
poveste ROLUL ȘI IMPORTANȚA
OAMENILOR
omul coroana creției, creat în mod
special, ocrotitor și
preot al creției

În urma aplicării acestor probe de evaluare orale am constatat interesul deosebit al


copiilor de a cunoaşte despre crearea lumii și despre rolul și importanța monului în relația cu
natura şi de aceea am planificat o vizită la biserica din localitate de unde vom culege diverse
informaţii, copiii find repartizaţi pe grupe de cercetare: o grupă va cerceta despre crearea lumii
în general, celelate grupe vor culege informaţii despre crearea omului, crearea animalelor și
plantelor. Informaţiile culese se vor afişa, vor completa harta proiectului prin imaginile oferite
la clasă şi al căror conţinut relevă dobândirea acestor cunoştinţe, competenţe.
Entuziasmaţi de plăcerea de a călători copiii îşi asumă diferite roluri în rezolvarea sarcinilor în
funcţie de tipul de inteligenţă dominant.
Grupa de control aplică o abordare tradiţională şi consideră oportună informarea copiilor
despre derularea aceastei teme fără a apela la identificarea nevoilor de cunoaştere ale copiilor, de
dorinţa acestora şi de nivelul cunoştintelor iniţial. Interesul copiilor este scăzut faţă de subiectul
temei.
În urma testului oral aplicat s-au obţinut următoarele rezultate:

1.a. Tabel grafic cu descriptorii de performanţă

NR. COMPORTAMENT COMPORTAMENT ÎN COMPORTAMENT


ITEMI ÎNSUŞIT (C.I.) DEZVOLTARE(C.D.) ABSENT(C.A.)
I1 Răspunde cu uşurinţă şi Răspunde corect la unele Nu răspunde la întrebări
corect la întrebările adresate întrebări

9
I2 Îşi asumă rolul de expert în Îşi atribuie roluri în cadrul Nu îşi asumă roluri în cadrul
cadrul grupului din care face grupului din care face parte grupului
parte în cercetarea în cercetarea subiectului
subiectului
I3 Interrelaţionează pozitiv în Interrelaţionează în cadrul Nu interrelaţionează cu
cadrul grupului şi îşi atribuie grupului şi îşi asumă sarcini membrii grupului din care face
roluri de rezolvare parte

Barem de corectare: punctaj maxim 10 puncte


Fiecare item va fi evaluat printr-un calificativ.
1.b..Tabel grafic cu calificativele obţinute de elevi la proba iniţială.

CALIFICATIV C.I. C.D. C.A.


PUNCTAJ 8 - 10 puncte 5-8 puncte 1-4 puncte

1.c. Diagramă redând rezultatele celor două grupe în etapa constatativă

Calificative obținute
Grupa Nr.eșantion C.Î. C.D. C.A.
Grupa experimentală 22 14 5 3
Grupa de control 20 10 6 4

II. Etapa experimentală – este etapa fundamentală în această cercetare şi are


un caracter instructiv/formativ, în care am aplicat metoda proiectului printr-o abordare
multi-pluri şi interdisciplinară privind planificarea conţinuturilor, a metodelor interactive, a
formelor de organizare în scopul unei învăţării active bazată pe cooperare prin care copiii
învaţă în grup şi devin capabili să aplice ceea ce au învăţat, numai la grupa experimentală.

Proiectul tematic “Crearea lumii” derulat pe parcursul celor trei săptămâni la clasa a II-
a C grupa experimentală a avut drept scop dezvoltarea interesului pentru cunoaştere, a
spiritului de investigare, de cercetare a naturii create, prin completarea experienţei
personale de viaţă cu date perceptive obţinute prin descoperire.
Acest proiect urmăreşte dezvoltarea anumitor competenţe cheie ale elevilor:
-competenţa de a comunica în limba maternă;
-competenţa de a învăţa să înveţi;
-competenţa de a colabora şi participa;
-competenţa de a acţiona în mod autonom şi responsabil;
-competenţa de a identifica legături şi relaţii;
-competenţa de a-şi însuşi şi interpreta informaţia.

10
Astfel copiiilor li se oferă posibilitatea dezvoltării unor competenţe ale
învăţării integrate: cunoştinţe, capacităţi instrumentale, atitudini şi valori, după cum
urmează:
- motivaţia pentru informarea şi documentarea ştiinţifică;
- dezvoltarea curiozităţii şi respectului faţă de orice formă de viaţă;
- grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător;
- dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile altora;

- cultivarea sensibilităţii;
- spiritul de cooperare şi implicarea în rezolvarea unor probleme de interes global;
- îngrijirea şi protejarea lumii;

III. Etapa finală - etapa de control în această etapă am planificat evaluarea


proiectului tematic sub numele “ Eu și lumea”- evaluare proiect”, şi au fost evaluate
rezultatele obţinute de elevi. Datele finale au fost raportate la datele de start, pentru a testa
relevanţa diferenţelor obţinute, urmărindu-se în paralel evoluţia grupei de control, pentru a
se constata dacă rezultatele obţinute în grupa experimentală sunt similare, semnificativ
superioare/inferioare. Atât probele iniţiale cât şi cele finale au fost aplicate la ambele
grupe.
În aceasta perioadă a evaluării proiectului am folosit diverse metode şi instrumente de
evaluare: probe orale şi scrise, probe practice, lucrări colective realizate în cadrul
activităţilor didactice desfăşurate. Copiii vor aplica ceea ce au învăţat în această
perioadă consolidându-şi şi verificându-şi competenţele cognitive, afective şi sociale.

11
Valorificarea rezultatelor şi concluziile cercetării

Criteriile care au stat la baza analizei statistice au fost evaluarea


competenţelor dobândite de e l e v i în urma abordării metodei proiectelor la vârstele
primare realizată prin compararea rezultatelor obţinute la probele de evaluare atât în etapa
constatativă cât şi în etapa finală a cercetării. Fiind înscrişi într-o școală de stat rurală
prezenţa acestora la probele de evaluare a fost bună.

Tabel redând frecvenţa pentru probele de evaluare din etapa constatativă şi finală exprimate în procente.

Frecvenţa
Etapa constatativă Etapa finală
Proba 1 Proba 2 Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4
Grupa 22 de copii 22 de copii 22 de copii 22 de copii 22 de copii 22 de copii
experimentală 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Grupa de 20 de copii 20 de copii 20 de copii 20 de copii 20 de copii 20 de copii
control 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Rezultatele obtinute la probele sustinute de cele doua grupe in etapa constatativă si etapa
finală:
ETAPA CONSTATATIVĂ ETAPA FINALĂ
20 20

10 Grupa 15 Grupa
experimentala experimentala
Grupa de control
10
0 Grupa de
C.I. C.D. C.A. 5
control
0
C.I. C.D . C.A.

Fig.1. Diagrame redând rezultatele celor două grupe în etapa constatativa si finala

grupa
experimentala
grupa de
control

Fig.2. Diagrame redând rezultatele celor două grupe

Comparând rezultatele observăm performanţele obţinute la grupa experimentală în


defavoarea grupei de control, deşi posibilităţile intelectuale ale grupei nu au fost cu
nimic mai prejos. Elementul cheie care a dus la rezultate diferite a fost implicarea activă a
copiilor şi
motivarea în învăţare, în experimentare, descoperire şi cercetare a fenomenelor diverse
care stârnesc curiozitatea şi interesul copiilor.
Jocurile, experimentele, întâlnirile cu specialiştii în domeniu, vizitele, activităţile
desfăşurate au satisfăcut pe deplin curiozitatea copiilor, dorinţa de cunoaştere şi descifrarea
unor necunoscute.
Metodele utilizate cu precădere metode interactive şi de învăţare prin cooperare au
dat posibilitatea copiilor să relaţioneze, să interacţioneze cu natura şi ceilalţi parteneri în
învăţare- copii şi adulţi, să descopere prin efort propriu şi să afle răspunsuri la întrebările
puse.
Un rol la fel de important în obţinerea performanţelor la grupa experimentală
în consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor l-a avut utilizarea calculatorului prin
aplicarea unor soft-uri educaţionale ”Erin – în descopereirea universului” şi “În lumea
poveştilor”cd EDU PRESS, precum şi a unor materiale informative în format PPT şi PPS
preluate de pe didactic sau de pe net cu caracter instructiv-educativ .
Evaluarea finală a competenţelor dobândite pe parcursul derulării proiectului tematic
am realizat-o prin aplicarea unor probe individuale cu caracter transdisciplinar care a întregit
imaginea globală a copilului despre subiectul cercetat, studiat. Copiii au demonstrat ceea
ce au învăţat. Toate acestea relevă modul în care elevii din nivelul primar au folosit şi
valorificat informaţiile culese în diferite contexte ale învăţării, capacitatea lor de a realiza
transferul în alte domenii, conexiuni interdisciplinare în scopul de a-şi dezvolta anumite
deprinderi şi abilităţ i.
În urma activităților desfăşurate elevii au dobândit încredere în ei și în adulţii care le-
au oferit informaţii, s-au obișnuit să dezbată ceea ce nu le este clar, au învățat să
comunice. Abordarea interdisciplinară a conţinuturilor a fost realizată printr-un transfer
de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini dobândite astfel încat au fost dezvoltate competenţe
lingvistice, competenţe matematice, competenţe digitale- de utilizare a tehnologiei
informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere, competenţe sociale şi civice, competenţa
de a învăţa să înveţi.
Am fost surprinşi plăcut să constatăm că desfăşurarea proiectelor tematice dezvoltă
simțul responsabilității, al implicării la elevi şi îi determină să vină cu drag la școală.
Putem crea un context favorabil pentru abordarea unui curriculum centrat pe
competenţe în școala primară, pentru a forma elevi competenţi şi creativi capabili de
performanţă, viitori tineri care se vor raporta cu uşurinţă la exigenţele societăţii aflată în
continuă dezvoltare şi de care avem nevoie în viitor.
Dorim să oferim o educaţie de calitate dar drumul este greu şi anevois. Ca să
ajungi la sufletul copilului şi să-l determini să înveţe de plăcere este o calitate pe care o au
doar acei “dascăli” care-şi iubesc meseria şi mai ales iubesc copilul şi sunt tot timpul
preocupaţ i de schimbarea pe care o aduce ştiinţa şi inovaţia în societate.
Ne raportăm la exigenţele unui învăţământ caracterizat prin excelenţă, prin
performanţă şi ne propunem să îmbunătăţim tehnicile prin care formăm şi educăm
personalităţi. Ştim prea bine că fiecare copil este unic şi de aceea proiectarea şi
implementarea unui curriculum centrat pe competenţe ne impune să acordăm o mai mare
atenţie fiecărui copil, să-l cunoaştem “în profunzime” şi să-i oferim ceea ce trebuie, ca el să
se dezvolte armonios, să fie creativ şi inventiv, stăpân pe sine în orice situaţie. Să-l
învăţăm cum să înveţe punându-l în situaţia de a experimenta, de a cerceta, a aplica ceea ce
ştie, de a investiga şi rezolva practic o problemă.
Noul curriculum pentru învăţământul primar ne oferă posibilitatea proiectării şi
implementării unui curriculum centrat pe competenţe lăsând libertatea cadrului didactic de a
proiecta experienţe de învăţare motivante, colaborative, valoroase pentru elevi,
asumându-şi doar rolul de supraveghere, îndrumare şi facilitare a învăţării.
Căutând să găsim argumente la ipoteza cercetării privind proiectarea şi
implementarea cu succes a curriculumului centrat pe competenţe, la ora de Religie, am
colectat date, am planificat şi organizat întregul proces instructiv-educativ după cerinţele
actuale în educaţie. Am planificat organizarea învăţării din perspectivă inter/
transdisciplinară prin intermediul activităţilor integrate şi reorganizarea spaţio-temporalǎ a
activităţilor didactice.
Am utilizat metoda proiectelor ca strategie didactică de bază deoarece contribuie la
dezvoltarea relaţiilor interpersonale (copil-copil, copil-adult), la dezvoltarea relaţiilor de
socializare şi la dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de școală.
Alături de abordarea interdisciplinară, organizarea modulară şi învăţarea asistată de
calculator am pus un accent deosebit pe predarea integrată a cunoştinţelor având în vedere
dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor elevilor.
Având în vedere faptul că fiecare copil are ritmul său propriu de dezvoltare
şi asimilare a cunoştinţelor, performând într-un domeniu sau altul le-am oferit posibilitatea
de a alege rolul şi sarcinile pe care şi le va asuma în învăţare exersându-şi inteligenţa
dominantă şi dezvoltând alte inteligenţe.
Experienţa noastră cuprinde modeste modele de activităţi şi mai ales sugestii
în elaborarea şi proiectarea unor activităţi care vizează un învăţământ centrat pe competenţe
deoarece proiectarea şi implementarea cu succes a acestuia necesită o pregătire temeinică,
o
muncă laborioasă de cercetare, documentare şi căutare. Iar în această misiune nobilă pe
care o avem noi, “noi picurǎm educație ȋn niște gingașe mlǎdițe” şi ne dorim să crească
și sǎ ȋnfloreascǎ în timp dând o valoare inestimabilă muncii noastre. De aceea
trebuie să ne aplecăm cu atenţie asupra acestor fiinţe sensibile şi să lucrăm cu o
deosebită fineţe şi perfecţiune.

Bibliogrfie

1. Bocoş, M., Jucan, D. (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia


curriculumului., ediţia a II-a, revăzută, Editura Paralela 45, Piteşti.
2. Chiş, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Ed. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
3. Chiş, V., (2005), Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe, Ede. Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,
4. CNC-Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare – aria curriculară –
Terminologii;
5. Creţu, C. (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom,Iaşi.
6. Creţu, C. (2000), Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei – Curs, Editura
Universităţii “Al. I. Cuza”,Iaşi.
7. D’Hainaut, L. (coord.) (1981), Programe de învăţământ şi educaţie permanentă,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
8. Dumitrana, M., (1999), Educarea limbajului în grădiniţă. Comunicarea orală, Ed.
Compania, Bucureşti
9. Dumitrana, M., (2001), Educarea limbajului în grădiniţă. Comunicarea scrisă, Ed.
Compania, Bucureşti
10. Gardner, H., (2006), Mintea disciplinată, Ed. Curtea veche, Bucureşti
11. Glava, A., (2002), Curriculumul integrat. O aplicaţie pentru învăţământul universitar,
în Cooperare şi interdisciplinaritate în învăţământul universitar, Bernat,S., Chiş, V.,
(coord), Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
12. Glava, A., Glava, C., (2002), Curriculumul preşcolar în Introducere în pedagogia
preşcolară, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
13. Glava, A., (2003), Câteva consideraţii despre metoda proiectelor, în vol. “Omagiu
profesorului Miron Ionescu”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
14. Glava, A., Glava, C., (2005), Metoda proiectului de investigaţie. Aplicaţii în didactica
geografiei, în Dulamă, E., Ilovan, O., Bucilă, F., Tendinţe actuale în predarea şi
învăţarea geografiei, Ed. Clusium, Cluj-Napoca
15. Manolescu, M. (2002), Evaluarea şcolară – un contract pedagogic, Editura Fundaţiei
Culturale “Dimitrie Bolintineanu”, Bucureşti.
16. Mândruţ,O., Catană, L., Mândruţ, M., Instruirea centrată pe Competenţe, Arad,2012,
17. Ministerul Învăţământului, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (1993), Reforma
învăţământului din România: condiţii şi perspective, Bucureşti;
18. Repere fundamentale în învǎțarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7
ani / dr. Mihaela Ionescu (coord.), Carmen Anghelescu, Cristiana Boca, ..., Bucuresti, Ed.
Vanemonde, 2010,
19. Ministerul Educatiei si Cercetării, Metoda proiectelor la vârstele timpurii,
coord.Preda,V., Miniped, Bucuresti, 2002;
20. Niculescu, R.M. (coord.) (2001), Obiectivele educaţiei, în “Pregătirea iniţială,
psihologică, pedagogică şi metodică a profesorilor”, coord. R.M. Niculescu, Editura
Universităţii “Transilvania”, Braşov;
21. Păun, E.; Potolea, D. (coord.)(2002), Pedagogie.Fundamentări teoretice şi demersuri
aplicative, Editura Polirom, Iaşi;
22. Preda, V., (2000), Educaţia pentru ştiinţă în grădiniţă, Ed. Compania, Bucureşti
23. Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.
24. Soare, E., Evoluţii ale pradigmei curriculumului în societatea postmodernă, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2012;
25. Stoicescu, D., Noveanu, G., Proiectarea si implementarea curriculumului centrat pe
competente, suport de curs;
26. Tomşa, Gh. Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Bucureşti, 2005;
28. Lisievici P., Calitatea învăţămîntului şi curriculumului, Bucureşti, Institutul de Ştiinţe
ale Educaţiei//Revista de Pedagogie, 2002.
29. www.edu.ro, Reforma învăţământului obligatoriu în România.
30. http://cnc.ise.ro.