Dictionar Al Arhitecturii Romanesti Moderne D-H

A S O C I A | (A
SIDONIA TEODORESCU RALUCA NICULAE GABRIELA PETRESCU ţiul

ANDREI BIRSAN VASILE ŢELEA meinmji
D IC Ţ IO N A R
AL
A R H IT E C T U R II R O M Â N E Ş TI M O DER NE
(s e c . X IX , X X , X X I)
A R H IT E C Ţ I
(lite re le D-H)
UNIUNEA Proiect beneficiar al unei finanţări din partea BUCUREŞTI, 2014

ARHITECŢILOR DIN Uniunii Arhitecţilor din România
ROMÂNIA din Fondul Timbrul Arhitecţilor ISBN: 978-973-0-18271-2
Bucuraşjiul
meu" K,
ASOCIAŢIA BUCUREŞTIUL MEU DRAG
DICŢIONAR
AL
ARHITECTURII ROMÂNEŞTI MODERNE
(sec. XIX, XX, XXI)
ARHITECŢI
(literele D - H )
2014
ECHIPA PROIECT
C o o rd o n a to r:
ing. Andrei Bîrsan
C e rc e tă to ri:
arh. Sidonia Teodorescu (S.T.)
arh. Raluca Livia Niculae (R.N.)
arh. Gabriela Petrescu (G.P.)
arh. Vasile Ţelea (V.Ţ.)
Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din

România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014
Conţinutul acestui material nu reprezintă m inod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 2
Dicţionar al arhitecturii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI)
Arhitecţi (literele D-H)
Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
din Fondul Timbrul Ariiitecturii în anid 2 0 1 4
Prefaţă
Străbatem uneori galeriile muzeului în căutarea unui Botticelli sau a unui Bruegel,
vedem iui eleşteu cu nuferi sau o catedrală gotică în lumina purpurie a asfinţitului şi zicem
- uite, Monet...
Ascultăm Mozart, Bralims sau Ravel. In mentalul colectiv al omului cultural, opera
de artă e legată de autor, de creatorul ei. Cliiar şi în arta populară, vernaculară şi anonimă
prin definiţie, identificăm meşteri olari sau, cel puţin, stiluri regionale sau locale. Dar când
hoinărim pe străzile şi prin pieţele urbei natale sau ale unui oraş turistic, admirăm vreo
casă mai veche, un palat, o biserică sau o catedrală, în cel mai bun caz mai deosebim un
gotic de un baroc, dar nu ne atinge nici măcar adierea unei întrebări asupra arhitectului.
Cine a făcut Domul de la Milano? Dar Palatul Dogilor? La Paris găsim Opera „Garnier”, dar
nu prea ştim dacă Garnier a fost un mare tenor sau compozitor; la Sf. Petru parcă umbra
lui Michelangelo e prea puternică (deşi în afară de cupolă - ceea ce se vede în exterior nu e
Michelangelo...).
Mult mai rău stăm cu Bucureştiul şi oraşele patriei, prin care ne plimbăm amicii
vizitatori de prin străinătăţi - Ateneul, Cercul Militar, CEC-ul, Muzeul de Istorie (fosta Poştă
Centrală), Muzeul Ţăranului Român, Opera, Primăria din Craiova sau cea bucureşteană din
Banu Manta, Catedrala din Timişoara, ansamblul Băncii Naţionale sunt la fel de orfane de
părinţii lor spirituali. îi invităm la o masă cu meniu specific la pitorescul restaurant
.D oina’ (cine mai ştie de „Bufetul de la Şosea'’!?) sau într-o impunătoare reşedinţă în stil
neoromânesc despre care aflăm (eventual) că a fost a unui Oprea Soare, dar despre Mincu
sau Petre Antonescu nimeni - în afară de (unii) arhitecţi sau istorici - n-a auzit...
Mergem prin galeriile Creţulescu la Librăria Humanitas, dar habar n-avem că
suntem în preajma spiritului lui G. M. Cantacuzino. Ne place să arătăm secession-ul din
Timişoara, Oradea sau Târgu Mureş dar despre arhitecţii - uneori celebri şi la Viena - nici
vorbă.
înaintea ultimului război mondial se obişnuia ca pe case să se pună plăcuţe de
marmură cu numele arhitectului (şi al constructorului, uneori). Anonimatul social al
„colectivelor de proiectare” a desfiinţat personalităţile - iar mentalitatea aceasta (ca şi
multe altele) s-a păstrat. în ultimul timp pe unele edificii au apărut timide inscripţii cu
sigla patrimoniului pe care stă scris aproape ilizibil, numele arhitectului. Vorba lui
Caţavencu: „Dar e puţin, foarte puţin”...
Această lacună nedreaptă în cultură şi în atitudinea generală faţă de arhitectură şi

arhitecţi îşi propun să o remedieze autorii prezentei lucrări, sub impulsul şi îndrumarea
inginerului Nicolae Şt. Noica, un pasionat cercetător al edificării în România modernă.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 3
Proiect beneficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
din Fondul Timbrul Adiitecturii în anul 2 0 1 4
Proiectul e cu siguranţă ambiţios, mai ales prin atenţia sa către o quasi-exhaustivitate şi,
de aceea, perfectibil în etapele sale următoare. Pentru moment putem numai să aducem
elogii acestui demers generos şi uriaşei munci de informare depusă de membrii echipei de
autori. [...] Proiectul e de lungă respiraţie şi cu siguranţă pe parcursul împlinirii sale vor
apărea necesarele corecţii şi ajustări, atât în structura generală, cât şi în completarea şi
selecţionarea informaţiei.
Ceea ce este însă sigur şi merită să fie aplaudat fără rezerve este faptul că ni se
oferă aici mia din cele mai importante contribuţii la cunoaşterea arhitecturii moderne
româneşti
Prof. dr. arh. Mihail Caffe
Conţinutul acestui materia] nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 4
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m od em e (sec. XIX, XX, XXI}
din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2 0 1 4
Cuvânt - înainte
Contextul general al lucrărilor

In ultimii ani au fost realizate şi publicate câteva cercetări monografice reprezentând
aspecte din viaţa şi activitatea profesională a unor mari arhitecţi români. Pe de altă parte,
diverse alte lucrări au înfăţişat unele dintre cele mai reprezentative construcţii de pe
teritoriul României. Pe fondul cercetărilor recente şi al unui interes crescut asupra
arhitecţilor români şi asupra celor mai reprezentative realizări din arhitectura
românească, s-a conturat nevoia centralizării informaţiilor din diferite surse bibliografice,
în vederea realizării unei baze de date. Prin întocmirea acesteia, în scopul catalogării
arhitecţilor şi a lucrărilor acestora, am dorit să oferim o perspectivă centralizatoare, un
punct de plecare pentru cercetări ulterioare.
Obiectivul general al proiectului constă în realizarea unei baze de date cuprinzând

arhitecţii români (literele D-H) şi lucrările lor reprezentative pentru arhitectura din
România, ce constituie al II-lea volum din cercetarea structurată în 5 volume: Dicţionar al
arhitecturii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI] Arhitecţi (literele D-H],
Această bază de date reprezintă un proiect cultural, deschis oricăror completări viitoare,
nu unul editorial; se doreşte a fi un volum de lucru pus la dispoziţie cercetătorilor.
Prezenta cercetare va aduce laolaltă, pentru prima dată, informaţii din lucrări publicate,
fişe UAR, publicaţii de epocă, reviste de specialitate, arhive, fonduri aflate în muzee şi
biblioteci, colecţii particulare.
Grupul ţintă este alcătuit din punct de vedere ştiinţific din: cercetătorii preocupaţi
îndeosebi de istoria arhitecturii, construcţiilor, urbanismului etc., iar din punct de vedere
educaţional: instituţii de învăţământ, studenţi în domeniul arhitecturii sau domenii conexe.
Nu în ultimul rând, un astfel de proiect se adresează publicului larg interesat de istoria
arhitecturii, administraţiilor locale, ministerelor de resort, agenţilor economici interesaţi
de stabilirea contactelor profesionale.
Activităţile şi metodologia proiectului

Una dintre activităţile principale ale proiectului a constat în colectarea datelor
referitoare la arhitecţii români şi la clădirile reprezentative pentru creaţia acestora
şi arhitectura rom ânească, pentru care s-a avut în vedere, ca punct de plecare,
întocmirea unui docum ent centralizator (tabel) în care arhitecţii au fo st listaţi alfabetic,
precizând data naşterii/decesului, locul naşterii, prom oţia, principalele lucrări, sursele
bibliografice referitoare la viaţa arhitectului şi la activitatea sa profesională.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Ariiitecţilor din România Pag. S
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m od em e (sec. XIX, XX, XXI)
Proiect beneficiar alunei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
din Fondul Timbnil Arhitecturii în anul 2 0 1 4
Criteriile de selecţie, în ceea ce priveşte includerea arhitecţilor în prezentul volum, au

fost reprezentate în principal, de numărul de premii obţinute la nivel naţional şi/sau
internaţional, numărul de menţionări ale respectivului arhitect şi ale lucrărilor sale în
publicaţii de specialitate: lucrări de istorie a arhitecturii, artei şi construcţiilor, dicţionare
de arhitecţi şi clădiri, premii, distincţii, recunoaşteri ale activităţii de proiectare, activităţii
didactice, de cercetare şi publicistică în domeniul arhitecturii şi domenii conexe. In funcţie
de criteriile de clasificare şi de materialul avut la dispoziţie în acest moment, fiecărui
arhitect i s-a acordat un anumit spaţiu de expunere în cadrul volumului tipărit.
Informaţiile cuprinse în articolul referitor la profilul profesional al arhitectului reflectă
perfonuanţele acestuia, cu rezerva că, exceptând fişele primite direct de la arhitecţi, datele
culese nu pot reprezenta cu exhaustivitate activitatea arhitectului, ci oglindesc conţinutul
materialului documentar disponibil. Datorită acestui fapt, amploarea articolelor
referitoare la activitatea ar hitecţilor variază, structura rămânând însă aceeaşi.
Echipa proiectului s-a confruntat cu diferite situaţii în raport cu expunerea activităţii
arhitecţilor în viaţă, astfel, unii îşi publicaseră deja datele din Curriculum Vitae pe internet,
iar echipa a încercat să le introducă în structura dicţionarului; alţii au oferit fişe special
întocmite pentru acest dicţionar, iar alţii au refuzat să fie incluşi în el. Vom păstra
anonimatul arhitecţilor care nu au dorit să participe în prezentul proiect oferind informaţii
despre activitatea proprie, respectând dorinţa acestora.
Nu putem să nu remarcam faptul că un număr foarte mic de arhitecţi au răspuns apelului
repetat trimis de Ordinul Arhitecţilor din România prin email întregii baze de date. Apelul
a putut fi citit şi în Observatorul Urban al Uniunii Arhitecţilor, fiind postat şi pe pagina
principală a website-ului Uniunii Arhitecţilor din România.
Dicţionarul ar fi fost mult mai lesne întocmit numai cu date despre arhitecţii care nu mai
sunt în viaţă însă provocarea echipei proiectului a constat tocmai în realizarea unei
radiografii evolutive a arhitecturii româneşti moderne iar, în acest scenariu, creaţia
contemporană de arhitectură nu putea lipsi. Prin publicarea volumelor în mediul Online,
dorim ca demersul nostru să fie făcut public, ca acest dicţionar să poată fi accesibil
arhitecţilor şi cercetătorilor din domenii conexe arhitecturii, oferind posibilitatea acestora
de a contacta echipa proiectului şi de a contribui la întocmirea unei baze de date a
arhitecţilor şi arhitecturii din România [prin completarea, întregirea şi îmbunătăţirea
materialului existent]. Cu toţii avem colegi arhitecţi a căror operă merită să fie cunoscută
şi promovată, iar prin intermediul mediului oniine interactiv, proiectul poate fi continuu
îmbunătăţit.
Colectarea informaţiilor s-a desfăşurat prin studiul arhivistic, documentarea în cadrul

bibliotecilor şi muzeelor, vizite documentare pe teren, culegerea de informaţii imagistice
din documentaţie şi in situ. Au fost cercetate fişele arhitecţilor [D-H), membri ai Uniunii
Arhitecţilor din România [de la înfiinţare până în prezent), surse bibliografice tipărite sau
oniine, aferente fiecărui arhitect şi fiecărei construcţii reprezentative. Datorită
constrângerilor temporale, respectiv datorită faptului că durata alocată prezentului
proiect a fost martie - noiembrie 2014, echipa proiectului nu a primit răspuns din partea
tuturor arhitecţilor contactaţi cu solicitarea de a participa cu informaţii biografice la
conţinutul volumului. Cu toate că intenţia echipei a fost de a contacta personal cât mai
mulţi colegi arhitecţi, acest scop nu a fost în totalitate atins [fie din cauza absenţei datelor
Conţinutul acestui ni ateii al nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Ailiitecţilor din România Pag. 6
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI)
A rhitecţi (literele D-H)
de contact, fie din motive ce ţin de durata strictă de desfăşurare a proiectului etc.) în
aceste cazuri, echipa recurgând la culegerea informaţiilor existente în documentaţiile
accesibile. De asemeni, apelul făcut la diverse institute de proiectări, pentru a ne pune la
dispoziţie date despre arhitecţii care au lucrat în cadrul colectivelor de proiectare, s-a
soldat cu eşec, fie datorită desfiinţării/ privatizării multor institute fie arhivei inaccesibile.
întocm irea fişelor de personalităţi şi lucrări - acţiune de sintetizare a informaţiilor

obţinute în urma cercetării documentare - a fost înlesnită de distribuirea, cu ajutorul
Uniunii Arhitecţilor din România şi a Ordinului Arhitecţilor din România, a fişelor cadru
structurate pe informaţii biografice şi date despre clădiri reprezentative. Aceste fişe,
completate de către arhitect, alături de informaţii bibliografice (în cazul în care nu s-au
putut obţine date direct de la arhitect) au fost folosite la întocmirea volumului
reprezentând obiectivul final al proiectului cultural.
Informaţiile obţinute în urma interviurilor desfăşurate, a centralizării fişelor completate
de arhitecţi, a cercetării documentaţiei bibliografice, arhivistice sau online, au fost
sistematizate şi au luat forma finală a articolelor incluse în volumul: Dicţionar al
arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H).
Volumul de faţă reprezintă forma de concretizare a rezultatelor cercetării documentare şi

a fost pus la dispoziţia UAR pentru diseminarea informaţiei în cerc restrâns. Fişele
completate de arhitecţi şi prelucrate apoi de către echipa proiectului sau întocmite direct
de către cercetători (în cazul în care nu a fost posibilă contactarea directă a arhitectului),
au fost structurate într-un volum ce conţine o listare alfabetică a datelor biografice şi
profesionale ale celor mai reprezentativi arhitecţi români din secolele XIX-XXI. Articolul
despre un anume arhitect, care a completat fişa sa proprie, este tributar informaţiilor date
de arhitect despre activitatea sa profesională.
Câteva fişe au avut drept bază (date existente în arhivă) fişele UAR despre acei arhitecţi.
Structura fişelor şi informaţiile despre arhitecţii respectivi sunt rezultatul sintetizării
datelor bibliografice existente şi a fişelor UAR.
Rezultatele proiectului şi follow-up

în urma finalizării proiectului cultural, preconizăm - ca rezultate aşteptate - un interes
crescut cu privire la descoperirea profilurilor arhitecţilor, a căror creaţie a rămas
ne cercetată sau incomplet analizată Furnizarea datelor cu privire la activitatea unor
arhitecţi, programe arhitecturale sau stiluri adoptate de fiecare arhitect în parte ar putea
servi la realizarea de parteneriate importante în context naţional sau internaţional.
Utilitatea creării unei baze de date rezidă în completarea şi actualizarea documentaţiei
actuale destructurate şi incomplete, care poate trece cu vederea nume importante în
arhitectura românească.
In următoarea etapă echipa proiectului intenţionează să aplice aceeaşi metodologie
pentru cercetarea datelor documentare aferente arhitecţilor şi clădirilor reprezentative cu
literele I-M.
Adresăm p e această cale mulţumirile noastre atât d-lui ing. Nicolae Şt Noica pentru
iniţiativa acestui proiect complex, dem ers dezvoltat în cadrul proiectului cultural al
A sociaţiei "Bucureştiul meu drag ' cât şi tuturor colaboratorilor noştri şi arhitecţilor care ne-
au furnizat informaţii pentru acest dicţionar (arhitecţii Daniela Cioponea, Dobrin Datcu,
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Axhitecţilor din România Pag. 7
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m od em e (sec. XIX, XX, XXI)
Proiect benefici ai' al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
Tiberiu David, Peter Derer, Constantin Dobre, Roxana şi Eugeniu Drăghescu, Irina Duca,
Maria Enache, Angela Filipeanu, Anca Filip, Vlad Gaivoronschi, Dan Geleleţu, Dan Georgescu,
Dragoş Gheorghiu, Teodor Octavian Gheorghiu, Lucian Oliviu Ghişe, Ioan Goia, Maria Goia,
Iulian Gudină, Ana Maria Hariton, Mihaela Hariton, Andreea Hasnaş, Emil Retegan).
Echipa proiectului cultural
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Aiiritecţilor din România Pag. 8
din Fondul Tinrbnd Arhitecturii în anul 2014
ABREVIERI
FA Facultatea de Arhitectură
UAUIM Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion M inai" din Bucureşti
IA1M Institutul de Arhitectură „Ion Mincu"
U.A.R., UAR Uniunea Arhitecţilor din România
0. A.R., OAROrdinul Arhitecţilor din România
R.U.R. Registrul Urbaniştilor Români
U. A.P. Uniunea Artiştilor Plastici
1. C.R. Institutul Cultural Român
M.C.P.N. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
P.U.G., PUG Proiect Urbanistic General
P.U.Z., PUZ Proiect Urbanistic Zonal
P.U.D., PUD Proiect Urbanistic de Detaliu
E.R.E.N. Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale
I.S.C.A.S. Institutul de Studii şi proiectare pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare
I.P.C.T. Institutul de proiectare Construcţii Tipizate
B. 1A. Birou Individual de Arhitectură
C. F.R. Căile F erate Române
B.A.R. Biblioteca Academiei Române
L. M.I. Lista monumentelor istorice
M. LP. Ministerul Lucrărilor Publice
MNAR Muzeul Naţional de Artă al României
P.M.B, PMB Prim ăria Municipiului Bucureşti
n. născut
nt mort
ed. Edihira
dlpl. diplomat
coord. coordonator
colab. colaborator, colaborare
ST. Sidonia Teodorescu

R.N. RalucaN iailae
G.P. Gabriela Petrescu
V. Ţ. Vasile Ţelea
Conţinutul acestui m ateii al nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Aihitecţilor din România Pag. 9
Proiect beieficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
din Fondul Timbrul Ariiitecturii în anul 2 0 1 4
DAMASCHIN-STOICA,
D
Anca Elena
(n. 1972)
DABIJA, Ana Maria
Studii: 2000 - Bursier
(n. 25 nov. 1960)
„Fundaţia Soros",
Studii: IAIM, dipl.
absolvent Architectural
1986; doctor în
Conservation Studies,
arhitectură, dipl. 2000.
Academia Istropolitana
între 1986-1993:
Nova, Bratislava; 1998 - absolvent al
arhitect în cadrul Institutului de
„Universităţii de Arhitectură şi Urbanism
Proiectare Carpaţi.
Ion Mincu", Facultatea de Arhitectură şi
Membru: UAR, OAR, ISES (International
Programul opţional de orientare
Solar Energy Society), SunE (Association
specializată «Restaurare»; 2 0 0 1 - maşter
New and Renewable Energy Sources), CIB
„Forma Urbană- Arhitectură, Oraş,
(International Council for Research and
Teritoriu" la „Universitatea de Arhitectură
Innovation in Building and Construction),
şi Urbanism Ion Mincu", Facultatea de
RoGBC (Romanian Green Building
Urbanism, Bucureşti; 2008- Studii
Council), ASI (Association for Fire Safety),
postuniversitare de specializare în
RehabiMed Association.
reabilitarea monumentelor istorice şi
Funcţii: membru al senatului UAUIM şi al
structurilor istorice la Universitatea
Consiliului administrativ UAUIM,
„Babeş Bolyai" Facultatea de Istorie şi
preşedinte al Comitetului tehnic „Building
Filosofie. Din 2010 activează ca arhitect
Physics and funcţional requiremens",
atestat de MCPN cu drept de semnătură
preşedinte al Comitetului tehnic român
pentru: „Şef de proiect pentru proiecte de
pentru standardizare Uşi şi ferestre şi
restaurare şi urbanism istoric" şi arhitect
membru în alte două Comitete de
urbanist specialist RUR cu drept de
standardizare, expert te Îmi c şi verificator
semnătură pentru: .Planuri urbanistice de
atestat MDRT (Siguranţă în exploatare,
detaliu", „Planuri generale şi zonale de
igienă, sănătate şi mediu, economie de
urbanism", „Studii istorice urbane” şi
energie, protecţie împotriva zgomotelor.
„Protejarea şi dezvoltarea mediului
Activitate didactică: Profesor universitar
construit".
UAUIM (2007- prezent); 1996-2010: 11
Lucrări: studii istorice urbanistice in
cursuri, autor 5 cursuri universitare, autor
cadrul planurilor urbanistice generale
6 cursuri postuniversitare; participare la
pentru municipiile Piteşti, Curtea de Argeş
elaborarea a 15 regulamente tehnice.
(în colectiv), Focşani (in colectiv) şi
Publicaţii: peste 100 articole ştiinţifice,
corn mie le Luncaviţa judeţul Tulcea, Corbi
participare la peste 55 conferinţe
judeţul Argeş; Studiu Istoric Urban pentru
naţionale şi internaţionale; autoare a 8
PUZ „Linia de metrou Magistrala 6".
cărţi.
Elaborare de documentaţii de arhitectură
CRN.)
şi urbanism pentru locuinţe, clădiri social
- culturale, clădiri cu statut de monument
şi clădiri cu valoare culturală, clădiri
comerciale şi de producţie în calitate de
autor, coautor şi şef de proiect.
(G.P.)
DAMIAN, Ascanio impecabile şi stârnesc şi astăzi justificată

(n. 1914, Bucureşti - admiraţie... Arhitectura miei epoci este,
m. 2005, Bucureşti] înainte de toate, expresia unei
Studii: FA, dipl 1942. materialităţi fizice, a unei tehnici şi
Lucrări: în colectiv: tehnologii."
vilele Gaef, str. Roma (G.P., V.Ţ.]
şi Pronanoff, aleea
Popovici - Bucureşti (cu arh. N. Cucu);
Fabrica de confecţii ,APACA" (1948,
împreună cu arh. Mire ea Alifanti, Ion
Ghika-Bndeşti, V. Krohmalnic, H. Stern];
Aerogara Băneasa (1949, împreună cu
arh. Mircea Alifanti, N. Bădescu etc.];
Ambasada României la Varşovia (1952];
Casa Scânteii, Expoziţiile Camerei de
Comerţ din Lipsea, Poznan,
Moldova, Plovdiv, Cairo, Stockholm,
Palermo, New Delhi, Beijing, Barcelona,
Pavilionul EREN, 1 9 6 3 -1 9 6 5 , arii Ascanio Damian,
New York etc., în colectiv, Pavilioanele Mircea Enescu, VeraHariton.
României la târgurile internaţionale de la Sursa ilustraţiei:
Viena (1 9 4 9 ,1 9 5 1 ,1 9 5 2 ], Poznan (1950], wildpedia.org/wild/Complexul_expoziţionaLRome
Leipzig (1950, 1951, 1952], Plovdiv xpo
Accesat oct. 2 0 1 4
(1950, 1952] şi Damasc (1956, premiul I];
Expoziţia din ,Parcul Herăstrău” (1953];
DAMIAN, Eugeniu
Pavilionul central din Complexul
Expoziţional al Târgului Internaţional (n. 2 ianuarie 1947,
Bucureşti (1962, în colectiv]; Primăria Câmpulung Muscel]
Studii: IAIM, dipl.
oraşului Drobeta Tr. Severin (1970],
1971.
Activitate didactică: profesor IAIM
Funcţii: A lucrat în
(1949-2005], între 1959 şi 1972 a fost
cadrul I.P.J. Alba şi în
rector al IAIM promovând libertatea de
exprimare şi practicarea arhitecturii Institutul de Proiectări
moderne. Prahova din Ploieşti. Lucrări: blocuri de
locuinţe cu spaţii comerciale la parter în
Publicaţii: capitolul Le Corbusier publicat
Slănic-Prahova; locuinţe şi spaţii
învoi. Mari arhitecţi (1971],
comerciale în Alba Iulia, Sebeş, Ocna
Prem ii/ distincţii: premiul Opera Omilia
Mureş, Aiud, cantina Banyas din Siria,
acordat în cadrul Anualei de Arhitectură
Bucureşti (2003]. extinderea Liceului Economic din Ploieşti;
staţie service auto „Dacia”, Ploieşti; Spital
într-o dezbatere din revista Arhitectura
cu 430 paturi în Câmpina (1977],
din 1985, A. Damian puncta următoarele:
sistematizarea zonei centrale a oraşului
.Arhitectura nu este şi nu poate fi
Slănic Prahova.
atemporală. Nu se poate şi nu s-ar putea
aprecia pozitiv încercarea de a răspunde CY-T, s t .]
azi - corect, pertinent, congruent - cu
răspunsuri date unei similare probleme ca
acum câteva secole, chiar dacă, la vremea
aceea, aceste răspunsuri şi soluţii erau
din Fondul Timbrul Ariritecturii în anul 2 0 1 4
m
DAMIAN, George Moscova, Zagreb, Toronto, Sidney,
(31.05.1904, Bucureşti - F rankfurt.
T) Premii: A obţinut premii ale U.A., ca
A lucrat la Primăria studentă, pentru proiecte din anii 3 şi 5;
Mun. Bucureşti apoi fiind încă studentă, a făcut parte din
Sfatul Popular al colectivul lui Alexandru Popescu Necşeşti,
Capitalei (1930-1953], care a obţinut, în 1962, premiul III la
Funcţii: director tehnic, Direcţia Tehnică concursul pentru „Sistematizarea
de Proiectare, Sfatul populai’ al Capitalei. centrului cultural administrativ din
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură, Timişoara".
dipl. 1930. (V.Ţ]
Lucrări: Judecătoria Ocolului V, Raionul
Tudor Vladimirescu (1936]; imobil DAMIAN (DIACONU), Ştefania
locuinţe colective str. Brezoianu 11 (n. 1935, Bucureşti]
(1932J; imobil locuinţe colective str. Dr. Studii: IAIM, dipl. 1959.
Lister 1 (1933]; imobil locuinţe colective Lucrări: a lucrat la ISCAS până în 1975
str. Marin Serghescu 8-11 (1941]; imobil unde a participat la proiectarea mior
locuinţe colective bd. Dimitrov colţ cu str. investiţii importante ca spitale, hoteluri,
Coşbuc (1942]; imobil locuinţe colective sanatorii printre care: Spital la
str. Spătarului 1 (1944-45]; imobil Caransebeş (1961]; hotelul „Trotuş" din
locuinţe colective str. Dionisie Lupu 74 Oneşti (1968]; hotelul „Nufărul" din Băile
(1946-47]; vila din şos. Bucureşti- Ploieşti Felix (1972]; hotelul „Jiul" din Craiova
(1939]; vila din şos Bucureşti- Săftica km (1 9 6 9 ] ; hotel în oraşul Chrudim,
23 (1938]; imobil de locuinţe colective str. Cehoslovacia, hotel executat de ARCOM
Polonă 21 (1946]; alte imobile de locuit (1 9 7 0 ] ; clinică de urologie la Praga,
(în număr de aprox. 180]; săli de Cehoslovacia (1974], Intre 1975-1985 a
spectacole şi 12 vile pe Valea Prahovei. profesat în cadrul unui institut de
(R.N.] proiectări industriale pentru realizarea de
proiecte pentru anexe tehnico-sociale la
DAMIAN (NICOLESCU), Marta CUG- Iaşi, IMUM Medgidia; din 1985
(n. 1939, Bucureşti] revine la ISLGC (fost ISCAS] unde, până în
Studii: IAIM, dipl. 1963. 1990, face parte din colectivul lui Dorin
Lucrări: în calitate de arhitect în cadrul Gheorghe ce va realiza Ambasada
Direcţiei Monumentelor Istorice a avut României la Sofia; din 1991 a colaborat la
ocazia să elaboreze proiecte de restaurare o firmă privată de proiectare pentru
pentru: Biserica-cetate din Drăguşeni; diverse imobile din Bucureşti, Snagov şi
Casa domnească din ansamblul bisericii Baloteşti. (V.Ţ1.]
,Adormirea Maicii Domnului" din
Râmnicu Sărat şi să coordoneze execuţia DAN (FRATU),
la alte şantiere. în 1969 a participat la Minodora
extinderea cu noi pavilioane a Expoziţiei (n. 1943, Olteţ, jud.
Realizărilor Economiei Naţionale (EREN] Braşov]
în colectivul condus de Heinz Novac. Tot Studii: IAIM, dipl. 1959.
în această perioadă a colaborat la După absolvirea IAIM a
realizarea pavilionului României la lucrat la Muzeul de Artă
Târgurile Internaţionale de la Teheran, al României pentru
organizarea în ţară şi străinătate a unor
expoziţii specifice. Premii: premiul preşedintelui Filialei

Activitate didactică: Din 1968 a activat Bucureşti în cadrul Anualei de Arhitectură
în învăţământul superior, la Institutul de 2010: studiul Urban sanguine systern
Construcţii din Bucureşti, la catedra de Trondheim, Norvegia; medalie „bene
geometrie descriptivă şi desen tehnic, inerenţi” pentru rezultate meritorii
până în 1996. între 1976-80 a predat obţinute în anii de studii - şef de
cursul de geometrie descriptivă şi promoţie, medalie pentru examen de
perspectivă la Universitatea de dizertaţie cu nota maximă, medalie pentru
Arhitectură din Constantine-Algeria, unde lucrare de diplomă notată cu nota
a fost plecată împreună cu soţul său, arh. maximă. (R.N.)
Aurel Dan.
Expoziţii: amenajarea expoziţiei de la sala
Dalles; amenajare expoziţie, Sofia (1964),
Praga (1965); arh. decorator a secţiei
expoziţii Muzeul de Artă al RSR; expoziţie
grafică şi pictură Bienala de la Veneţia
(1960); amenajarea sediului de expoziţii a
Asociaţiei Artiştilor Fotografi (sala
Buzoianu) (1961); amenajarea sala Casa
Scânteii la expoziţia I.L. Caragiale (1962);
amenajare Sala Plastică, Iaşi (1963). Amenajare salina Turda autor arh. Ioana Olivia
Danciu, coautori: Marius Danciu, Cornelia Danciu.
(V.Ţ.)
Sursa ilustraţiei:
http: / / www.anuala. ro / pro i e c te /2 0 10 /am enajari /
DANCIU, Ioana Olivia i3 9 /.
(n. 1979) Accesat oct. 2 0 1 4
Studii: IAIM, dipl. 2004;
2003 - Bursier cu DANE, Ana
programul european (n. 1951, Bucureşti)
„Leonardo da Vinci"; Studii: IAIM, dipl. 1993 (primii 3 ani i-a
2004-2008 - maşter „Management Urban" absolvit în 1974).
la „U.A.U.I.M", Facultatea de Urbanism, Lucrări: a lucrat îndeosebi în colectivul
Bucureşti; din 2 0 0 4 - doctorand şi asistent arh. Ruxandra Fotino, pentru locuinţe şi
universitar la "U.A.U.I.M, Catedra de dotări în Bucureşti, printre care:
Proiectare a Facultăţii de Arhitectură”, ansamblul de locuinţe Şos. Colentina, Pţa
Bucureşti. Bucur Obor, Calea Moşilor, Bdul Unirii,
Lucrări: în colectivul Contact Studio: P ţa Victoriei (toate până în 1990); hotel
studii pentru Palatul de Justiţie Mehedinţi, IBIS, str. Izvor, 2005; complex rezidenţial
ansamblul rezidenţial Esplanada „Emerald" str. Tuzla, Bucureşti (2008);
Primăverii Mogoşoaia, imobil de birouri remodelare şi restaurare hotel „Bulevard",
Enescu 24, pavilion intrare Salina Turda, Sibiu (2009); reabilitare centre medicale
amenajare interior Salina Turda, casă de şi cantine - Petrom în diferite
piatră Corbeanca, casa de vacanţă Sărata amplasamente din ţară (2007-2008);
Monteoru (2010), Floreasca City Center Centrul de afaceri cu sediul Bancorex,
Office (2013). Calea Victoriei, Bucureşti (1997);
Concursuri: studiul Urban sanguine amenajare birouri „Arta Grafică" (2001).
systern, Trondheim, Norvegia. (V-T)
Proiect beieficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
din Fondul Timbnd Ariiitecturii în anid 2 0 1 4
DARABAN, Daciana Publicaţii: autor, Editura „Semne",

Studii: IAIM, dipl. Bucureşti, 2000; articole în revista
1987; doctor în „Arhitectura” şi Buletinul Informativ
arhitectură din 1998: ANEVAR, consultant de specialitate la
„Contribuţii lucrarea „Evaluarea Proprietăţii"- ediţia
metodologice şi română. Premii: Menţiune de onoare a
legislative la reabilitarea fondului juriului la BIA, Cracovia - 1989, la
construit existent". secţiunea concurs de proiecte, Proiecte
Funcţii: 1 9 8 7 -1 9 8 8 - arhitect stagiar la menţionate în concursul RIBA [Brighton
Centrul de Proiectare al T.G.C.M. Braşov, 1986] şi BIA [Sofia 1988],
1988-1990 - arhitect proiectant la I.P. [R.N.]
„Carpaţi" Bucureşti, 1990-1992 - arhitect
proiectant la „Romproiect" Bucureşti,
1992-1994 - arhitect proiectant la l.P.CT.
S.A. Bucureşti, 1994-1995 - cercetător
Ştiinţific gr. III la l.P.CT. S.A. Bucureşti,
1995-1998 - asistent universitar titular la
I.A.I.M. Bucureşti, 1998-2001 - lector
universitar titular la I.A.I.M. Bucureşti,
2001-conferenţiar universitar titular la
U.A.U.I.M. Bucureşti, 2002-titular birou
individual de arhitectură. 1997-Director
de program SOCRATES - ERASMUS în
cadrul Biroului de Relaţii Internaţionale al
U.A.U.I.M.; 2001-Expert evaluator
imobiliar şi pentru afaceri - membru Studiu pentru centrul Cultural, faţada, plan.
ANEVAR; 2001-Verificator tehnic de Sursa ilustraţiei: h ttp ://w w w .o ar-
calitate a proiectelor atestat MLPTL bucuresti.ro / arhitecti_bucuresteni/Daciana_DARA
[exigenţele B,D,E,F]; 2 0 0 2 -2 0 0 6 BAN.pdf. Accesat oct. 2 0 1 4
Vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de

Atestare Profesională pentru Acordarea DATCU, Dobrin
Dreptului de Semnătură - OAR. Laurenţiu
Lucrări: Elaborare de proiecte de [n. 16.12.1968]
arhitectură pentru locuinţe şi clădiri Studii: IAIM, dipl.
social - culturale în calitate de autor şi şef 1995. în anul 2013
de proiect, dintre care menţionăm şcoli de obţine titlul de Doctor
24 şi de 12 clase, dispensar şi club - în Arhitectură al
cinematograf, în Sectorul Agricol Ilfov. UAUIM, cu lucrarea
Amenajări interioare de sedii de firme şi intitulată Sisteme de p arcare în marile
locuinţe particulare Elaborare de oraşe, coordonator ştiinţific prof. dr. arh.
documentaţii urbanistice [P.U.D./P.U.Z.] şi Daniela Rădulescu. Membru al O.A.R. şi
proiecte de fezabilitate. R.U.R.
Activitate ştiinţifică: Elaborare de studii Lucrări: Arhitect în biroul propriu de
de cercetare comandate de M.C.T. în arhitectură din 1999, proiecte de
cadrul l.P.CT. S.A., Proiecte pentru arhitectură şi de urbanism.
tehnologie de construcţie complet uzinată Activitate didactică: în prezent lector la
pentru Braşov. U.S.H. Facultatea de Arhitectură, din
Bucureşti, coordonator de an, în cadrul bazin de înot, Brăila; hoteluri Mangalia

departamentului Sinteze de Proiectare, Nord; Clinica de Urologie, Praga (1975);
(prin amabilitatea d-lui arh. Dobrin Spital tip cu 100 paturi şi ambulatoriu
Datcu). (1976); extinderea Institutului
CSX) Agronomic, Iaşi (1973); Sanatoriul din
Băile Herculane (1974). în cadrul
Romproiect a întocmit proiecte ofertă
pentru: ansamblul rezidenţial în cartierul
Victoria Island din Lagos (Nigeria, 1980);
ansamblul de locuinţe în festival Town
(Nigeria).
Activitate didactică: asistent IAIM,
catedra Bazele proiectării.
(V.Ţ., R.N.)
Locuinţă individuală, autor. Bucureşti, 2 0 1 0 . DAVID, Aurel I.

Foto arh. Datcu Dobrin (20 nov. 1911,
Bucureşti - ?)
Studii: Academia de
Arhitectură din
Bucureşti, dipl. 1938.
între 1932-1936 a
lucrat la arh. Feldstein
(blocuri de locuinţe în Bucureşti, str
Mircea Vodă, Lucaci); la arh. Rosinthal
(colab. Blocul din P-ţa Rosetti colţ cu str.
Dianei şi la blocul din bd. Lascăr Catargiu
nr. 11B).
Funcţii: arhitect CFR (iulie 1942 - mai
Parcaj suprateran şi spaţii comerciale, coautor, 1946), şef birou tehnic CFR (mai 1946 -
Bucureşti, 2 0 0 7 . ian. 1948), şef bir. Tehnic principal apoi
Foto arh. Datcu Dobrin şef secţie (febr 1948 - aug. 1950),
consilier (sept. 1950 - martie 1951), şeful
DATCU, Ştefan colectivului de tipizări, Institutul de
(n. 1938, Topraisar, proiectări CFR - 1955, şef serv. Tehnic
Dobrogea- m. 2010) (din apr. 1951).
Studii: IAIM,dipl. 1964. Lucrări: 1936-1942, Bucureşti: casa dr.
Lucrări: complex Pess, str. E. Filipescu (în parcul Filipescu);
comercial Copou; casa Hlebnikian, aleea Alexandru, casa
complex comercial MS; Romanescu R. în parcul Filipescu, casa
cămine studenţeşti Radu Florescu, casa Framasovici, str. Pitar
pentru Politehnica Iaşi; Moş, bloc locuinţe str Caragea Vodă nr 2
Centru comercial în ansamblul de locuinţe (transformare), bloc de locuinţe str Vasile
Crăsnaru, Râmnicu. Vâlcea (1972); Conta (neexecutat); 1942-45: ca arh. la
ansamblul de locuinţe Crişan II, Slatina Serv. de Arhitectură CFR, colab. cu arh.
(1972); ansamblul de locuinţe Exerciţiu, Titu Elian: clădire de călători în staţia
Piteşti (1972); Casa de Cultură din Slatina; Câmpina, clădire de călători la staţia Titu,
Proiect bareficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
cămine de centralizare electromecanică, responsabil al dezvoltării teritoriale a

cantoane şi alte lucrări cu specific regiunii şi anume: dezvoltarea economico-
feroviar, între anii 1946-53 a lucrat în urbană regională, inclusiv dezvoltarea
sectorul execuţiei în cadrul Dir. infrastructurii şi lucrări edilitare,
Construcţiilor CFR, a Dir. Statisticii CFR şi circulaţie, transport, sistematizare
apoi în Dir. Generală tehnică a urbană, detalii şi schiţe de sistematizare,
Ministerului Transporturilor; 1954-55, amenajări teritoriale etc.
Institutul de Proiectări CFR, colab. arh în perioada 1995-1998, a fost consilier în
Almarek A: bloc locuinţe muncitoreşti 38 arhitectură în cadrul Administraţiei
apartamente, Timişoara (1954), clădiri de Funciare Israeliene. între 1992-1996, a
călători în staţiile Puru, Lunca, Mânărade, avut funcţia de arhitect şef în cadrul
Vasile Tudose. Primăriei oraşului Rosh HaAin, Israel,
Alte lucrări: ca şef al colectivului de între 1990-1992, arhitect şef al judeţului
tipizări în cadrul Institutului de proiectări Mate Yehuda, Israel; între 1988-1990,
CFR a participat la întocmirea proiectelor arhitect şef al primăriei oraşului Sefard,
tip pentru cămine de acari, cantoane, Israel. în perioada 1983-1988 a activat ca
cazărmi de lucrători, clădiri district etc. arhitect, urbanist proiectant în cadrul
(R.N.) primăriei oraşului Tel-Aviv, Israel,
în România a activat ca arhitect proiectant
DAVID, Tiberiu în cadrul Institutului de proiectare
(n. 12.06.1951) Judeţeană Brăila în perioada 1979-1983.
Studii: IAIM, dipl. 1979. Lucrări: în Brăila ca autor: bloc locuinţe,
Doctor în ştiinţe b.dul Călăraşi (1980-1982), Blocuri
peisagere, 2013. Hexagonale pe malul Dunării (1980-
Funcţii: In prezent 1982), Amenajare centru administrativ
arhitect asociat, şef de politic, Esplanada (1981-1982).
proiect la Urban Record SRL, cu în Israel: Casa de bătrâni, Ierusalim,
activitatea de proiectare PUG-uri, PUZ-uri; coautor (1983), proiecte de reabilitare
PUD-uri şi amenajări peisagistice. Din urbană, sistematizare urbană, schiţe de
2006 până în prezent asociat şef de sistematizare, amenajări teritoriale,
proiect la ArchiBAU management & Primăria Tel-Aviv (1984-1988) şi Sfard
design, realizând proiecte de arhitectură, (1988-1990), Casă familială la Ramat,
urbanism şi management. autor, (1990); bloc locuinţe Bat Yam,
în perioada 1987-2006 a activat în Israel autor, (1990), auditorium Beer Sheva,
în cadrul biroului de arhitectură şi autor (1990); bloc locuinţe cu spaţii
Management, TIBERIO D., realizând comerciale la Ashdod autor (1992); bloc
proiecte de arhitectură, urbanism locuinţe la Ashdod autor (1993); grădiniţă
amenajări teritoriale, peisagistică. între la Oranit, autor (1993); parcuri, grădini,
anii 2000-2007 a activat ca asociat în piaţete, scuaruri, primăria Oranit autor
biroul de proiectare de arhitectură (1993-2000); Casă îngrijire nou născuţi,
peisageră Flory Shacham, Haifa; Israel, autor (1993); construcţie industrială Bat-
realizând lucrări în domeniul amenajării Yam Hi-tech 81994); Country Club cu sala
peisagistice autostradale, parcuri publice de spectacole (1993-94); casă de bătrâni
şi grădini particulare, precum şi amenajări în Netania autor (1995); construcţie
teritoriale de diferite mărimi, industrială în Gan Yavne (1996); Sinagogă
în perioada 1999-2005 a avut funcţia de pentru trei origini, autor (1995-1996);
arhitect şef al judeţului Ludim, Israel, fiind casa de copii, grădiniţă club de tineri,
autor (1997); Mall în Neve Afek, Ministerului Lucrărilor Publice (1911-

autor(1995-1996); imobil birouri în 1914- promovează o serie de lucrări
Ramat Gon, (1997-1998); grădiniţă şi hidrotehnice şi de hidroamelioraţii). A
dotări pentru copii (1998); proiecte fost preşedintele AGIR.
urbanistice de arhitectură restructurări Lucrări: podul de la Cernavodă,
Judeţul Ludim (1995-2005); casa de colaborator a lui A. Saligny, 1891-1894-
bătrîni Ashdod (2000); ansamblul de case conduce execuţia podurilor dunărene,
particulare (1998-2000); centru de peste braţul Borcea la Feteşti); lucrări de
afaceri Kiriat Ecron (2001-2006); parc de asanare a lacurilor Colentinei (1900-
cartier la Pardes, Hana, coautor (2001); 1911); elaborarea planurilor de
stradă pietonală Primăria Benyamina sistematizare pentm oraşele Caracal,
(2003) ; case particulare în Holon, autor Slatina, Târgovişte, Braşov şi Bacău.
(2004) ; casa de cultură în Ros Haain (200- Organizează primul concurs public pentru
2003); lucrări de cercetare comenzi planurile de sistematizare a capitalei
guvernamentale (1999-2005); Domus (1906).
Bacovia, str Bacovia (2008-2009), Activitate didactică: după 1918, profesor
ansamblul de locuinţe P+10, Voluntari la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti,
(2008-2010); PUG corn. Plopu (2008). fiind şefiil catedrei de îmbunătăţiri
Activitate didactică: din 2008, lector dr. funciare, maşini hidraulice şi construcţia
arh în cadrul Fac. de arh Spiru Haret. oraşelor (ulterior Şcoala Politehnică)
(prin amabilitatea d-lui. arii Tiberiu unde a ţinut şi primul curs de urbanism
David) din România,
(V-T-, G.P.)
DAVIDESCU,
Ion Alexandru
(n. 1890, Bucureşti -
m .1980)
Fiul ing. Alexandru
Davidescu.
Studii: Şcoala de Arte
Frumoase, Paris, dipl.
1919 (specializare
urbanism).
Birouri Ramat Gan 6, arh. Tiberiu David.
Funcţii: a condus Direcţia de
Sursa imaginii: colecţia arh. Tiberiu David Sistematizare a Municipiului Bucureşti
(1924-47).
DAVIDESCU, Alexandru Lucrări: imobilul fostei Case de Pensii a
(n. 1858, Breaza - m. 1936, Bucureşti) Teatrelor şi Operei Române (azi Biblioteca
Tatăl lui Davidescu Ion Alexandru. Este Italiană,) str. Nuferilor colţ cu str. Spini
imul dintre primii urbanişti români. Haret (în colaborare cu arh. Nicolae
Studii: Şcoala de Poduri şi Şosele, Paris, Cucu); imobilul ICAS, bd. Dimitrie Golescu
dipl. inginer. Membru de onoare al colţ cu str. Virgiliu; imobile locuinţe str.
Societăţii Arhitecţilor Români. Boteanu 3A, B, C şi Piaţa Rosetti (1934);
Funcţii: între 1900-1911 este şeful Palatul nou al Băncii Naţionale, str.
Serviciului construcţii din Primăria Doamnei (în colaborare cu arh. Radu
Bucureşti; este secretar general al Dudescu); edificarea aripii dinspre str.
Edgar Quinet, a Universităţii din Bucureşti
Conţinutul aceştia material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 18
(proiectată de arh. N. Ghika B ude şti); DĂRIESCU, Cezar

planuri de sistematizare pentru oraşele (n. 1930)
Bacău, Slatina, Bârlad, Târgovişte, Studii: IAIM, dip. 1957.
Câmpulung, Braşov (în colaborare cu Al. Lucrări în Iaşi: Şcoala Sanitară (1969);
Davidescu), Caracal, Tekirghiol; planul de Spital de pediatrie (1971); Spital de
sistematizare al oraşului Ploieşti (în neurochirurgie (1973); extinderea
colaborare cu arh. Toma T. Socolescu şi spitalului CFR (1976); Spital general cu
arh. Simion Vasilescu); Planul director al 450 de paturi în Paşcani; Spital de
mun. Bucureşti (împreună cu arh. Duiliu recuperare neuromotorie în piaţa Gării
Marcu, G.M. Cantacuzino, Roger Bolomey Nicolina (1978); bloc de locuinţe şi Grup
şi mg. T. Rădulescu), plan aprobat prin şcolar la Iaşi.
decret regal în 1938, actualizat şi (V-T-)
completat în 1939 cu Regulamentul de
Construcţii şi alinieri; planul de
sistematizare al oraşului Turda (în
colaborare cu Geta Ghiţulescu).
Activitate didactică: asistent al tatălui
său (1922-28); profesor la la Facultatea
de arhitectură din Bucureşti, ţinând cursul
de arhitectură (1931-47).
Publicaţii: „Noţiuni de urbanism” (1937);
„Curs de arhitectură" (1931-1947).
Concursuri: Premiul 11- clădirea Spital de recuperare, Nicolina. Iaşi (1 9 7 8 ),
Fundaţiei Ferdinand, Iaşi (1929); arh. C. Dăriescu (şef de proiect), arh. A. Mihăilescu.
sistematizarea oraşului Split (Iugoslavia, Sursa ilustraţiei: http ://cu rieru l-iasi.ro/w p -
1925, în colab. cu arh Roger Bolomey); co n te n t/u p lo a d s/2 0 10/O 7 /sp ital-recuperare.jpg
Premiul III- sistematizarea oraşului
Belgrad (Iugoslavia, 1922); Premiul unic
DÂMBOIANU,
pentru amenajarea staţiunii Carmen Sylva
Anton Tr.
(1921).
(n 1925, Moreni -
(V.Ţ., G.P.)
m. 1993, Bucureşti)
Studii: FA, dipl. 1951.
DĂDÂRLAT, Bogdan
Lucrări: Participă în
(n. 1947, Bucureşti)
diferite colective la
Studii: IAIM, dipl.
lucrări ca: Teatrul în
1971.
aer liber şi turn de
Lucrări: în cadrul
paraşutism în parcul „Lia Manoliu" (fost
Romproiect: ansamblul
„23 August" din Bucureşti (1953, în
de locuinţe în Festival
colaborare cu Willy Juster); ansamblu
Town (Nigeria, 1980); Centrul social
locuinţe P + l- Căţelu (1956, autor Tiberiu
cultural Colina Verde
Niga); ansamblu de locuinţe P+3-5 - bd.
din Tripoli (Libia); studiu de sistematizare
Basarabia (1957, în colaborare cu Tiberiu
Centrul Doman, Reşiţa; ansamblu
Niga, I. Florea); club şi dispensai’ la
comercial centru Doman Reşiţa (1976).
Moreni; Institutul de Ştiinţe Economice
Prem ii: Premiul pentru activitate, acordat
din Iaşi; Institutul de Mine din Petroşani
de U.A. (1968-1969).
(1950-1953, autor Richard Bordenache, în
(V-T)
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Unimiii Arhitecţilor din România Pag. 19
din Fondul Timbnd Ariiitecturii în anul 2 0 1 4
colaborare cu Şt. Cătină]; club Kepeş, A. Keszeg, I. Moscu, V. Cosâmbescu,

muncitoresc la Reşiţa; Institutul de ş.a).
cercetări metalurgice din Bucureşti; Premii: menţiune UA pentru Institutul de
Institutul de educaţie fizică şi sport din Inframicro biologie Bucureşti (1962);
Bucureşti; locuinţe în Valea Jiului. menţiune UA pentru ansamblul de blocuri
A participat Ia realizarea Monumentului din Balta Albă (1963); blocuri de locuit
Ostaşului Român al lui Vida Geza de la între 1968-1973, în Cartierul Titan
Cărei. (1973).
Activitate didactică: S-a remarcat (R.N.)
îndeosebi printr-o distinsă activitate
didactică, în cadrul Institutului de
Arhitectură din Bucureşti, unde a fost
titularul cursului de Mobilier şi
decoraţiuni Interioare, curs deosebit de
apreciat de studenţi. A fost şi profesor la
Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu"
din Capitală.
Publicaţii: In 1955 a publicat
.Arhitectura din Muzeul Satului”, iar în
1962, .Amenajarea locuinţei"
Concursuri: în 1961, a câştigat premiul I
la concursul pentru Teatrul Naţional din Cartierul Balta Albă arh. N. Porumbescu, N. Kepeş,
A. Căciulă S. Bercoici, M. Dâmboianu, V. Gâlcă
Bucureşti, iar în 1956 a obţinut o
Sursa ilustraţiei: Curinschi Vorona, Gh. (1 9 8 1 ).
menţiune pentru Sistematizarea Pieţei N. Istoria arhitecturii în România.
Bălcescu (azi Piaţa Teatrului Naţional) din Bucureşti: Ed. Tehnică
Bucureşti.
CV.Ţv S T.) DANCU, Nicolae Sabin
(n. 14.07.1937,
DÂMBOIANU, Margareta Miercurea Ciuc -m.
(n. 1 9 2 2 -m . 2005?) 2010 )
Studii: FA, dipl. 1947. Studii: IAIM, dipl 1961.
Lucrări: extinderea maternităţii Polizu Membru al OAR, UAR şi
(1951-52, autor I.M.Enescu); blocuri de UAP.
locuinţe şos. M. Bravu (1957-58); blocuri Lucrări: A început
bd. Basarabiei (1962, în colab. cu S. activitatea de proiectare în cadrul
Bercovici, N. Bărbulescu, I. Moscu); IPROTIM, unde a devenit cel mai tânăr şef
blocuri P+4 str. Baba Novac (1961, în de atelier, specializându-se în construcţii
colaborare cu arh. A. Keszeg, C Borc); spitaliceşti printre care: Spitalul Clinic
Institutul de Inframicro-biologie din şos. Judeţean Timişoara - pentru care a
M. Bravu (1962, autoare, în colaborare cu obţinut Premiul Uniunii Arhitecţilor în
A. Şerbescu); ansamblul de blocuri din anul 1974 şi Ordinul Muncii cls. a IlI-a;
zona Institutului de Inframicro-biologie Spitalul Judeţean şi secţii în Drobeta
(1962, în colaborare cu A. Keszeg, C. Tuniu Seve rin (1980), laboratoare la
Borc); ansamblul de blocuri din Balta Albă Institutul Politehnic Timişoara (1982);
(1965, în colaborare cu N. Kepeş, N. Centrul Medical Reşiţa.
Porumbescu ş.a); blocuri în cartierul Alte lucrări: magazin universal
Titan (1968-1973, în colaborare cu arh. N. (Timişoara, 1970); Complexul Lunca
Conţinutul acestui material nu reprezintă îh mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 20
Bârzavei şi punctul de frontieră Stamora -

Moraviţa (1964), hotelul Hercules, Băile
Herculane (1966); clădiri rezidenţiale,
cămine studenţeşti, proiectate în judeţele
Timiş, Bihor, Caraş-Severin.
După 1990: Biserica Ortodoxă a Parohiei
Steaua din Timşoara, Biserica Romano-
Catolică din Reşiţa, Mănăstirea Greco-
Catolică din Giroc şi Biserica Ortodoxă
Sfântul Vasile din Dumbrăviţa Cn
înclinaţii artistice deosebite, arhitectul
Nicolae Dancu a realizat lucrări de grafică,
artă decorativă şi bijuterii. Biserica Sfanţul Vasile, Dumbrăviţa,
a rh Nicolae Dancu.
Activitate didactică: profesor la
Sursa ilustraţiei: w w w .e-prim arii.ro/prim aria-
Facultatea de Arhitectură a Universităţii dum bravita-tm /
Politehnice din Timişoara care a Accesat oct. 2 0 1 4
contribuit la conturarea direcţiilor de
dezvoltare a şcolii de arhitectură din DEAC, Teodor
Timişoara. Experienţa acumulată a fost (n. 1935, Bistriţa - m. 1999)
transmisă studenţilor în cadrul materiilor Studii: IAIM, dipl. 1958.
tehnice pe care le-a susţinut: finisaje, Activitate în cadrul Institutului de
materiale de construcţii, tehnologie şi Proiectare Judeţean din Cluj.
proiectare complexă. A perfectat Lucrări: Spitalul de boli infecţioase Cluj;
calendarul licenţei, pregătirii şi susţinerii extinderea Spitalului din Huedin; sediul
diplomelor anului VI, precum şi CFR Trazit din Cluj; blocuri de locuinţe pe
metodologia de alcătuire a acestora, care str. Horia şi în cartierul Grigorescu din
se păstrează astfel în continuare. Cluj; locuinţe în Sângeorz Băi; locuinţe în
Prem ii: Premiul UA în anul 1974 şi cartierul Libertăţii din Turda; blocuri de
Ordinul Muncii clasa a Hl-a, pt. Spitalul locuinţe la Roşia Montană şi Baia de Arieş.
Clinic Judeţean din Timişoara. In 1983 s-a stabilit în Germania, la
(G.P., R.N.) Geislingen unde şi-a continuat activitatea
de arhitect.
(V-T)
DEBRECZENI, Laszlo
(n. 18.12.1903, Tg. Mureş - m. 20.09.1986,
Cluj) Istoric de artă, critic de artă,
Spitalul Clinic Timişoara (1 9 7 1 ), designer, arhitect, spcialistîn restaurare.
arh. Nicolae Dancu. Studii: Şcoala Tehnică din Cluj;
Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 2, 1975 specializare în istoria arhitecturii la
Budapesta (1933-39).
S-a remarcat în activitatea de
inventariere, restaurare şi conservare a
monumentelor din Transilvania şi, din
1953, din întreaga ţară.
Funcţii: Angajat ca arhitect al
episcopatului bisericii reformate
Conţinutul aceştia material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 21
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI]
Arhitecţi (literele D-H]
transilvănene, proiectează şi renovează DELAVRANCEA-

biserici şi case parohiale. GIBORY, Henrieta
Lucrări: refacere biserica reformată din (n. 1 8 9 4 -IH .1987]
Ţigău; restaurare (1935-1936] biserica ■ Henrieta Delavrancea-
reformată din Sângiorgiu de Pădure, Jud. Gibory a fost una
Mureş; releveu (1930] şi restaurare dintre primele
(1968] biserica reformată din satul arhitecte din România.
Reteag, corn. Petru Rareş, Bistriţa Năsăud; Arhitecta a fost fiica
restaurare (1930-1935] biserica cea mică a scriitorului
reformată din Fizeşu Gherlii, judeţul Cluj; Barbu Ştefanescu-Delavrancea, soră a
restaurare şi extindere scriitoarei şi pianistei Cella Delavrancea şi
(1937-1938] a bisericii unitariene din a pictoriţei Niculina Delavrancea-Dona
satul Ocland, Harghita; restaurare biserica Alături de Horia Creangă, George Matei
reformată din Lunca Bradului. Cantacuzino şi Octav Doicescu, face parte
Activitate didactică: profesor la din generaţia de arhitecţi, care a avut o
Institutul de Arte Plastice 1 Andreescu contribuţie importantă la formarea şcolii
(1949-63] şi la Universitatea Babeş Bolyai de arhitectură modernă românească.
(1955-58], ambele din Cluj. Studii: A studiat la Şcoala Superioară de
Activitate de cercetare: Biserici şi turle Arhitectură din Bucureşti, absolvită în
reform ate din Transilvania (1929]; Arta 1926, după o întrerupere datorată
populară m aghiară în Transilvania Primului Război Mondial şi a dificultăţilor
(1929]; Problem ele artei m aghiare (1931]; din anii care i-au urm at
Rezultatele arhitectural-istorice ale Lucrări: Şi-a desfăşurat activitatea
inventarierii monum entelor istorice din profesională ca arhitect al Eforiei
Cluj, din 1953-57. Spitalelor Civile (1925 -1 9 4 2 ] şi în paralel
(V.Ţ., G.P.] în biroul propriu de arhitectură, până la
suprimarea dreptului de liberă practică a
arhitecţilor de către guvernul comunist
din anul 1948. Autoare a peste 80 de
proiecte realizate şi a cel puţin tot atâtea,
/r. ^
i t. rămase în stadiu de proiect.
Evoluează de la stilul arhitecturii
neoromâneşti în care a fost formată la
Şcoala Superioară de Arhitectură - stil
oficial, predominant în deceniul 3 al
secolului XX - reducând, de la primelele
sale lucrări, prezenţa elementelor
decorative la simple sugestii identitare:
locuinţa proprie din str. Mihai Eminescu
Biserica Reform ată din Sângiorgiu de Pădure,
arh. Laszlo Debreczeni. nr. 149 (1925-1926), casa losipovici, str.
h ttp ://cercu ld estele.b lo g sp o t.ro /2014/0 6 /la - dr. Lister nr 75 (1927, în colaborare cu
biserica- refor mata- din- sangeor giu- delitml, arh. Grigore Ionescu), casa Blanche
Accesat n ov.2014 Bemay, str. dr. Victor Babeş nr. 10 (1928),
casa dr. Alecu Ureche, str. Luigi
Cazzavillan nr. 26 (1929), toate în
Bucureşti. Cea mai reprezentativă pentru
această perioadă rămâne clădirea
Conţinutul acestui material nu reprezintă ni mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 22
Prefecturii judeţului Caraş (actualmente pentru Principele Nicolae al României

Primăria oraşului Oraviţa, 1927-1932), (1936, azi m odificat);
prima clădire publică de mai mare Clădiri publice:
anvergură, realizată cu colaborarea - bănci - Banca Comercială Neamţu din
arhitectului Gh. Audisio, în urma câştigării DrobetaTr. Severin (1929);
primului concurs de arhitectură, în 1927. - administrative - primării (Oraviţa -
A abordat, în egală măsură, cele mai 1927-1932 şi Balcic);
diferite programe de arhitectură: - spitale: Institutul de Medicină dr. N.
Locuinţe individuale: Lupu, şos. Ştefan cel Mare nr. 19 - 21
- locuinţe urbane: pentru profesorul (1930-1933); Institutul de Igienă şi
Gavrilă, b-dul Ferdinand I nr. 166 (1934), Sănătate Publică din Bucureşti, str. dr.
pentru M. Şerbescu, str. C-tin. Sandu Aldea Leonte nr. 1-3 (1932 - 1942) proiect
nr. 89 (1935, modificată), pentru conceput într-o arhitectură modernă,
profesorul şi ministrul Victor Vâlcovici, funcţionalistă, cu care câştigă concursul
str. Londra nr. 44 (1936 - 1937), casa din anul 1932; pavilion la Spitalul
Cantuniari, str. pictor G.D. Mirea nr. 18 Colentina (1933); Spital Clinic Fimdeni
(1936), vilă în str. Biserica Amzei nr. 13- (1949-1959); Institutul Oncologic
15 (1935); vila ing. Emil Prager din Bd. Filantropia (1950-1960); pavilioane
Aviatorilor (1936); Palatul Principelui pentru bolnavi contagioşi la Spitalul V.
Nicolae de la Snagov (1936-1937); vila Babeş din Şos. M. Bravu (1953);
comandorului Hrubeş, str. Alexandru - biserici: Sf. Nicolae din Olteniţa (1934),
Donici nr. 49 (1937) ; Vultureşti-Olt (1934), Spanţov-Stancea-
- locuinţe de vilegiatură: primele vile la Călăraşi (1934), Şerpeni Ilanlâc (1934,
mare construite la Eforie Nord: vila „Vera" actualmente Zmeevo, în Bulgaria) şi
(1934,), vila „Cetatea pe nisip" pentru Drăghiceni-Olt (1937 - 1938);
regele Carol al II-lea (1934, azi dispărută) amenajări interioare: Amfiteatrul
şi „Nova", vilă pe faleză (1935); vila Spitalului Colţea (1929), Căminul
Bogdan din Techirghiol (1 9 3 4 ); fiuicţionarilor E.S.C. din incinta Mănăstirii
- ferme şi conace: la Drăghiceni-Olt, Sinaia (1934) şi restaurarea bisericii vechi
pentru pictorul Eustaţiu Stoenescu (1934 din incinta Mănăstirii Sinaia
- 1938, azi dispărut) -arhitecta a fost o Alte lucrări în Bucureşti: faţada
bună prietenă a pictorului Stoenescu, cinematografului Capitol din B-dul Regina
pentru care a realizat atât casa şi atelierul Elisabeta (1938); contribuţie la
din Bucureşti, cât şi conacul de la restaurarea Bisericii Sf. Gheorghe Nou
Drăghiceni-Olt, intrepretând în mod (1982-1987).
original modelul caselor tradiţionale din Lucrări la Balcic: S-a impus ca una din
Valaliia; la Măgura Odobeştilor-Vrane ea, figurile marcante ale arhitecturii
pentru Petre şi Ecaterina Logadi-Caragiale româneşti interbelice, cu o contribuţie
(1938, azi dispărut) ; majoră în promovarea interpretării
- locuinţe colective: imobilul P+2 pentru tradiţiei naţionale în cheie modernă,
generalul Glatz, str. profesor Moise preocupare care şi-a găsit expresia cea
Nicoară nr. 37 (1937 - 1938), imobilul mai originală în perioada realizării vilelor
P+3 pentru Grig Arapu, str. pictor Barbu de la Balcic (1 9 3 4 - 1938) pentru o serie
Iscovescu nr. 4 4 (1938 -1939), imobil P+5, de comanditari din elita vremii: vila
str. Brezoianu nr. 46 (1946-1948), „Vânturile, valurile" pentru generalul Gh.
reşedinţe princiare: Palatul de la Snagov Rasoviceanu (1934 - demolată în 2009),
vila „Lupoaicei" pentru Elena Popovici-
Conţinutul acestui material nu reprezintă ni mod obligatoriupoziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 23
Lupa şi Nae Ionescit (1934 - azi procesului de urbanizare decis de

dispărută), pentru poetul Ion Pillat şi conducerea statului.
pictoriţa Maria Pillat-Brateş (1934-1935), Prem ii: Premiul UA (1972) - Case
vila „Turnul Iui Mugur" pentru G.D. Mugur tradiţionale în judeţul Mehedinţi (studiu).
(1934), vila „Balcica" pentru primarul
Balticului, Octavian Moşescu (1934), vila
„Cuibul Iui Roman" pentru mg. Roman
(1935, azi dispărută), vila pentru
ministrul Mircea Cancicov şi soţia sa,
scriitoarea Georgeta Jurgea-Cancicov
(1936), vila „Ghiul Hane" pentru Cecilia
Constantiniu (1936, azi dispărută), vila
avocatului şi ministrului Grigore Iunian
(1935 - azi dispărută), vila „Misterioasa"
pentru avocatul George Gesticone şi soţia
sa, Amelia Gesticone-Nădejde (1936, azi
dispărută) şi ultima construită, „Vila cu
terase în mare" pentru Stelian Popescu,
directorul-proprietar al marelui cotidian Institutul de igiena publică str. Leonte
„Universul" (1937 - 1938, demolată în Anastasievici (1 9 3 3 -1 9 3 9 ),
arh. H. Delavrancea-Gibory.
2009). Singura clădire publică realizată
Sursa ilustraţiei: Celac. M., Carabella, O. şi
pentru municipalitate este remodelarea şi Marcu-Lapadat, M. (2 0 0 5 ). Bucureşti. Arhitectură şi
extinderea Primăriei oraşului Balcic modernitate. Un ghid adnotat.
(1934-1936,). Demne de interes sunt şi Bucureşti: Ed. Simetria
refacerea, remodelarea sauextiderea unor
clădiri existente, în spiritul arhitecturii
vemacular balcanice: fosta casă Hagi
Geavid pentru Eliza Brătianu (1 9 3 4 -
1935), vila „Ghiul Serai" pentru omul
politic C. Dimitriu-Dovlecel (1936) şi nu în
ultimul rând, cele două pavilioane
construite pentru Regina Maria în incinta
Palatului Regal de la Balcic: Pavilionul de
ceai al Reginei (1935, azi în stare de
ruină) şi Pavilionul Grănicerilor (1936),
tot atâtea exemple de rezolvare modernă (1 9 4 9 -1 9 5 9 ),
în armonie cu arhitectura oficială a arh. H. Delavrancea-Gibory.
Sursa ilustraţiei: Curinschi Vorona, Gli (1 9 8 1 ).
celorlalte clădiri regale. înainte de Istoria arhitecturii în România.
pensionarea din 1982, şi-a dedicat energia Bucureşti: Ed. Tehnică
ultimilor ani realizării studiilor asupra
arhitecturii populare din judeţele
Mehedinţi, Goi], Buzău, Prahova, realizate
pentru I.P.J. Ilfov cu scopul de a aduna
prototipuri valabile, care să ferească de
depersonalizare locuinţele rurale aflate
atunci în curs de proiectare, urmare a
Conţinutul acestui materia] nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 2 4
Proiect beneficiar al iniei finanţări din partea Uniiuiii Arhitecţilor din România
Tradiţional Building, Architecture &

Urbanism) şi al SPAB. A fondat asociaţia
SAT Transilvania [Salvgardarea
Arhitecturii Tradiţionale Transilvănene]-, a
iniţiat şi coordonat Atelierul de la
Meşendorf şi proiectul de restaurare
„Porţile Braşovului".
Activitate ştiinţifică: comunicări,
seminarii: 2012 - „Valea Zălanului.
Reabilitare gospodărie ţărănească şi
Vila Vâlcovici, Bucureşti,
conversie în casă de oaspeţi" (Bl A,
arii. H. Delavrancea-Gibory. Bucureşti, 2012); „Contextul în
Foto arh. Etnii Retegan arhitectură - oportunitate sau impas"
(Universitatea Spiru Haret, 2012);
„Managing Green Building Projects. Best
practice- outlook and theory in practice
project experiences from UK and
Romania: from Adnanis Brewery to
Transylvanian farmhouses" (Romania
Green Building Council- seminal' Braşov şi
Bucureşti, 2011); „Grade de
sustenabilitate ale eficientizării
energetice. Rolul arhitectului în
asigurarea unei abordări holistice pentru
o dezvoltare durabilă Arhitectura
Casa Cantimiari, arh. H. Delavrancea Giborv.
Foto arh. Emil Retegan. responsabilă" (2010); Conferinţă de
Arhitectură RIFF, Bucureşti;
DEMETER LOWE, „Problematica satelor săseşti din
Silvia Transilvania. Analiza comparativă:
(n. 1973) Meşendorf şi Viscri, două sate vecine din
Studii: UAUIM dipl. judeţul Braşov" (Conferinţa Naţională
1997, Maşter în Ştiinţe Urban Concept, Sinaia, 2010); „Dezvoltare
cu specializarea durabilă. Abordarea holistică a
Conservare arhitectu principiilor arhitecturale. Necesitatea
rală la Oxford Brookes, bursă SPAB unor politici integrate cu privire la mediul
acordată de Societatea britanică [2004) construit" (2009); Conferinţa Naţională
pentru protecţia clădirilor antice OAR, Braşov; „Nevoia clădirilor
continuând activitatea în domeniul tradiţionale de a respira” (Expoziţia
conservării patrimoniului construit şi al Naţională de Construcţii şi Instalaţii
materialelor de construcţie ecologice. CAMEX, Braşov, 2009).
Este consultant pentru Fundaţia Publicaţii: „From the Black Church to the
ProPatrimonio; reprezentant OAR la Motley Church. Conservation and
Consiliul European al Arhitecţilor, grupul context", lucrare bilingvă în curs de
de lucru Arhitectura Durabilă şi manager publicare (2012); 15 RE, album din
al SC Context Architecture SRL; membru colecţia „Arhitecturi văzute prin Igloo"
al OAR, al fundaţiei ProPatrimonio, (2012), „Valea Zalanului. Reşedinţa
INTBAU [International NetWork fo r regală"; ,Atelierul Internaţional de la
Mesendorf' în Arhitectura, nr.4/2012; DERER, Anca Hanna

"Atelier la Mesendorf” în Arhitecţii şi (n. 08.04.1964)
Bucureştiul, nr. 24/2009. Studii: IAIM, dipl.
Expoziţii: Expoziţia „Arhitectura, Tradiţie, 1988, centrul de
Meşteşug. Atelierul de la Mesendorf" în greutate al studiilor:
cadrul festivalului Etnovember organizat istoria arhitecturii,
de către Universitatea Transilvania conservare; absolvent
Braşov şi Mediateca Norbert Detaeye al 7 Seminario internazionale sul restauro
(2012); Expoziţia „RESPIR - întreţinerea archittetonico „La diagnostic
şi repararea clădirilor tradiţionale”, nondistruttivaneH'edilizia storica orga
realizată la Braşov în colaborare cu nizat de Centra Internazionale di Studi di
Organizaţia GTZ Sibiu şi cu sprijinul Architettura Andrea Palladio, Vicenza,
Fundaţiilor ProPatrimonio şi Raţiu Family Italia (2002); bursa de cercetare acordată
Foundation UK (2007); Expoziţie foto în de Colegiul Noua Europă (New Europe
cadrul „Artweeks Oxfordshire Visual Arts College) pentru tema „Locuinţele urbane
Festival”, Dunsden, Marea Britanie în publicaţiile de arhitectură de limbă
(2006). germană din epoca barocă" (1999-2002);
Premii: nominalizare la secţiunea bursa de cercetare acordată de Oficiul
Arhitectura patrimoniului cultural din German de Schimburi A cadem ice la
cadrul Bienalei Naţionale de Arhitectură Catedra de Istoria Arhitecturii a Facultăţii
Bucureşti, "Reabilitare gospodărie de Arhitectură din cadrul Universităţii
ţărănească şi conversie în casă de Tehnice Friedericiana din Karlsruhe
oaspeţi", Valea Zălanului, jud. Covasna pentru subiectul consemnat anterior
(2012); nominalizare în cadrul secţiunii (1996-1997); absolvent al cursului de
Restaurare, Anuala de Arhitectură, OAR „Conservare de arhitectură", organizat
Filiala Bv-Cv-Hr, ,Porţile Braşovului, anual de International Center fo r the Study
promovarea conservării componentelor o f the Preservation and Restoration o f
arhitecturale" (2011). Cultural Property, Roma, Italia (1992);
(R.N.) teza de doctorat cu titlul „Arhitectura în
epoca barocă, studiu de caz: oraşul şi zona
Sibiu", Institutul de Arhitectură „Ion
Mincu", Bucureşti (1992-1998).
Funcţii: preşedinte a secţiunii „Evidenţa
monumentelor istorice” a Comisiei
Naţionale a M onumentelor Istorice (din
2006); membru cooptat al secţiunii
„Evidenţa monumentelor istorice” a
Reabilitare gospodărie ţărănească şi conversie în
casă de oaspeţi, Valea Zălanului (2 0 0 8 -2 0 1 1 ), arh. Comisiei N aţionale a M onumentelor
Silvia Demeter- Lowe Istorice (1998-2001); consilier principal
Sursa ilustraţiei: pentru patrimoniul cultural la
http://w w w .arhiforuin.ro/proiecte/reabilitare- Inspectoratul pentru Cultură al Primăriei
gospodarie-taraneasca. Accesat oct. 2 0 1 4
Municipiului Bucureşti (aug. 1990 - oct.
1990); arhitect la Institutul Judeţean de
Proiectare Buzău (sept. 1988 - iulie
1990).
Activitate didactică: din aprilie 2008:
profesor universitar Departamentul de
Istoria & Teoria Ariiitecturii şi coordonarea arh. Timur Mihăilescu;

Prezervarea Patrimoniului Universitatea 2 0 0 6 - Bucureşti .Aria determinată de
de Arhitectură şi Urbanism J o n Mincu", străzile Buze şti, Berzei, Vasile Pârvan,
Bucureşti. Bogdan Petriceicu Haşdeu, Uranus -
Titluri ştiinţifice: prof. dr. habil. arh. Bucureşti. Identificarea resursei culturale
Titluri de specialitate: specialist atestat prin prisma aspectelor esenţiale din
de către Ministerul Culturii din România evoluţia istorică Studiu de fundamentare
în domeniul conservării şi restaurării pentru „P.U.Z. - dublare diametrală N-S";
monumentelor istorice. 2 0 0 5 - Bucureşti, Sibiu „Piaţa şi Scara
Activitate de cercetare: proiecte de Aurarilor / Fingerlingsplatz und -stiege
cercetare pe baza de grant; peste 70 de din Sibiu / Hermannstadt - imobilele cu
studii de specialitate în domeniul numerele 1, 2, 3-4, 5, 7, 9 şi 10. Studiu de
prezervării patrimoniului cultural, fundamentare în vederea restaurării
dedicate identificării resursei culturale şi elevaţiilor orientate spre spaţiul public";
elaborării reglementărilor de intervenţie 2 0 0 5 - Bucureşti „Şcoala numărul 74
generate de aceasta, atât la scară urbană, „Ienăchiţă Văcărescu" - Calea Şerban Vodă
cît şi la scară de obiect, printre care: 2008- 62-64, Bucureşti, "Identificarea resursei
Jm obilul din strada Tîrgul Peştelui/ culturale prin prisma aspectelor esenţiale
Rosenanger numărul 8, Sibiu. din evoluţia istorică Studiu în vederea
Identificarea resursei culturale prin reabilitării”; 2 0 0 5 - Bucureşti „Colegiul
prisma aspectelor esenţiale din evoluţia Naţional „Cantemir Vodă" -strada
istorică. Studiu de fundamentare pentru Viitorului numărul 60, Bucureşti,
intervenţii viitoare”; 2 0 0 7 - Bucureşti "Identificarea resursei culturale prin
„Porţiunea de ţesut urban determinată de prisma aspectelor esenţiale din evoluţia
Piaţa Sălii Palatului, Bucureşti. istorică Studiu de fundamentare în
Identificarea resursei culturale prin vederea reabilitării"; 2002-2005
prisma aspectelor esenţiale din evoluţia Bucureşti „PUZ - zona centrului istoric”,
istorică. Studiu de fundamentare pentru şef proiect specialitate şi co-autor sub
„P.U.Z. - Piaţa Sălii Palatului, sector 1, coordonarea conf. dr. arh. Sergiu Nistor,
Bucureşti”; 2006- Bucureşti ,.Definirea respectiv co-autor sub coordonarea prof.
regimului tehnic al construcţiilor supuse dr. arh. Nicolae Lascu; 2003-2004 -
autorizării în zonele protejate şi în zonele Bucureşti „Studiu şi proiect pilot pentru
de protecţie a monumentelor, în scopul mobilier urban integrat în teritoriul de
protejării patrimoniului arhitectural şi studiu aferent reţelei majore de circulaţie
urbanistic al municipiului Bucureşti"; co a aglomeraţiei urbane Bucureşti”, şef
autor - coordonator al studiilor dedicate proiect pentru aspectele referitoare la
zonelor protejate 46 „Vatra Luminoasă", traseele şi nodurile cu valoare culturală
73 „Parcelarea Domenii”, respectiv 02 colaborare sub coordonarea arh. Timur
„Calea Griviţei" sub coordonarea prof. dr. Mihăilescu.
arh. Anca Brătuleann; 2 0 0 6 - Bucureşti Publicaţii: Un alt fe l de istorie. Valenţe
„P.U.Z. cu detalieri P.U.D. - ilustrare de culturale ale patrimoniului construit
temă şi studiu de prefezabilitate pentru (2007); Sibiu: arhitectura în epoca barocă-
amenajarea spaţiului public urban în [2003]; peste 10 contribuţii în calitate de
teritoriul aferent arterei de circulaţie coordonator sau de co-autor, peste 25 de
bulevardul Regina Elisabeta"; şef proiect articole de specialitate.
studiu de fundamentare referitor la Expoziţii: 2006 - Berlin „Towards the
resursa culturală şi consultant, sub Ideal Town: Urban Space and Furnitnre în
Buc har est - Restoring the View”, urbanism, Bienala de Arhitectură

prezentare a proiectului „Studiu şi proiect organizată de Uniunea Arhitecţilor din
pilot pentru mobilier urban integrat în România pentru „Studiul privind
teritoriul de studiu aferent reţelei majore delimitarea zonelor protejate construite
de circulaţie a aglomeraţiei urbane din municipiul Bucureşti" - şef de proiect
Bucureşti” la expoziţia de design ,JDesign prof. dr. arh. Sanda Voiculescu, în calitate
My Berlin" cu tema „DesignCity, de la de coautor (1998).
Berlin; 2006 - Bucureşti „D'ALLE(s) (R.N.)
Bucureştilor. Metamorfoze reale şi
virtuale", expoziţie organizată de DERER, Peter Fritz
ArtPromo, DRF (Deutsch-Rumănisches (n. 23.08.1939, Ploieşti)
Forum - Forumul (ierni ano -Român], Sudii: IAIM, dipl. 1963;
UAUIM, XPONOI, MNAC şi ICR -în calitate doctor în arhitectură în
de curator (alături de Iulian Morar - 1982.
director de proiect, Ciprian Dincă - Specializări în
responsabil marketing şi Viorel Grigore - urbanism la Academia
curator) precum şi în calitate de curator a de Artă din Copenhaga
trei din cele şapte secţiuni şi anume (1968-69) şi Centrul naţional de Cercetare
„Intrarea interbelică bucureşteană - o în Construcţii din Stockholm (1976).
ieşire din anonimat", cercetare Funcţii: proiectant în atelierul de
desfăşurată de către studenţi şi restaurare din cadrul primăriei Capitalei
concretizată în expoziţia omonimă, (1982-1990); director al Direcţiei
realizată cu sprijinul Ambasadei Germane Monumentelor Istorice (1990-1992);
la Bucureşti; „Despre oraşul ideal: spaţiu arhitect şef al Bucureşti ului (1996-1997);
şi mobilier urban în Bucureşti" şi secretar de stat în Ministerul Lucrărilor
.Arhitectura ca simbol”, workshop Publice (1998-1999); preşedinte UAR
conceput şi organizare împreună cu (2004-2012).
arhitecţii Sonja Stummerer şi Martin Lucrări: schiţe de sistematizare Roman
Hablereiter (Viena), cu sprijinul (1964); studiul reţelei de dotări existente
Forumului Cultural Austriac (alături de în oraşul Roman (1963); detaliul de
cele intitulate „Pieţe fluide”, „Clădiri sistematizare Aeroport 6 Petroşani
vestite dispărute”, „Oamenii (1964); detaliul de sistematizare
Bucureştiului" şi „Bucureştiul în filmul microraioane 3a, 3b Vulcan (1964),
documentar”). Petroşani (1965); schiţe de sistematizare:
Distincţii: diplomă de merit acordată de Piatra Neamţ (1964), Sf. Gheorghe (1973);
Ministerul Culturii şi Cultelor pentru modernizare Piaţa Libertăţii şi centru
.Definirea regimului tehnic al cartier la Satu Mare (1978); complexul de
construcţiilor supuse autorizării în zonele sănătate Ripiceni (1985); tema program
protejate şi în zonele de protecţie a pentru centru oraş Baia Mare (1966);
monumentelor, în scopul protejării detaliu de sistematizare centru cartier
patrimoniului arhitectural şi urbanistic al Republica, Baia Mare (1966); schiţa de
municipiului Bucureşti” (2008), co-autor- sistematizare a oraşului Sibiu; schiţa de
coordonator al studiilor dedicate zonelor sistematizare a oraşului Piatra Neamţ;
pi’otejate 46 „Vatra Luminoasă”, 73 casa parohială a bis. Sf. Anton, str.
.Parcelarea Domenii", respectiv 02 „Calea Magnoliei 113, Bucureşti (1982-1984),
Griviţei" sub coord. prof. dr. arh. Anca restaurarea magazinului din str. Bărăţiei
Brătuleanu; premiul secţiunii de nr. 33 (1983), capelă la Cimitirul Catolic
Conţinutul acestui material nu reprezintă îri mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 28
din Bucureşti (1988), refacerea parţială a DESZO, Jakab

castrului din Drobeta Turnu Severin (n. 1864, Vadul
(1989). Crişului, Bihor - m.
Activitate didactică: cadru didactic, la 1932, Budapesta)
catedra de sistematizare a IAIM între Studii: Universitatea
19624-1982 şi din 1992, profesor la tehnică din
catedra de urbanism. Budapesta, dipl. 1893
Publicaţii: articole şi studii în rev. din a lucrat în
ţară (Arhitectura, Monumente Istorice şi Transilvania în 1899, şi-a deschis un birou
de Artă, Neuer Weg) şi din străinătate în 1897, împreună cu arh. Komor Marceli
(Arkitekten 17-1969; Architektur der (1868-1944) care a funcţionat până în
DDR 7-1973; Encyclopedia of Urban 1919.
Planning (1974). Cărţi: Arhitectura nouă Au avut numeroase proiecte şi comenzi,
în România (1969, coord Grigore câştigând mai multe concursuri şi
Ionescu); Mobilierul urban (1974); construind clădiri în diverse localităţi ale
Urbanismul în România (1978, coord. Ungariei din perioada dualismului.
Cezar Lăzărescu); Capitalele Scandinaviei Clădirile proiectate şi ridicate acoperă o
(voi. 1 şi 2, 1979); Locuirea urbană gamă foarte variată în ce priveşte
(1984) ; Palatul Regal-Muzeul Naţional de programele funcţionale (case, imobile de
Artă al României (2009, colaborator al închiriat, teatre, bănci, sinagogi, şcoli,
autorului Nicolae Şt. Noica); Locuinţa hoteluri, primării, diverse instituţii).
contem porană (1987, coord Mihail Calfe). Cei doi arhitecţi au lucrat şi în oraşe din
Distincţii: 1982 - Medalia Muncii; 1 9 8 4 - Transilvania, edificii în stilul Art Nouveau.
Medalia Bienalei de Arhitectură de la Lucrări: la Oradea: Casa Adorjân, str.
Sofia; 2000 - Ordinul Naţional Steaua Patrioţilor, (1905-1906), Palatul Vulturul
României în grad de ofiţer. Negru, (1907), Palatul Economiei, (1907),
Concursuri: menţiune - sistematizarea Palatul Stern, (1908); Casa Schwarz Jakab,
unui cartier de locuit (1964); premiul 111 - (1910); Vila de pe Aleea Ştrandului nr. 14,
sistematizarea zonei centrale şi a pieţei M. la Târgu Mureş: Palatul administrativ,
Em ine seu, Botoşani (1971); premiu- (1906-1907), construit între (1911-
Conffuntări varşoviene (1975); menţiune- 1913); Palatul Culturii (1911-1913);
sistematizarea Gării Centrale Iaşi (1973). Sediul Mar os, (1910); Teatrul din Deva, în
Premii UA pentru publicaţii: Mobilier (1910), demolat; Fosta Bancă de Scont din
urban (menţiune) (1974); Urbansimul în Timişoara, Str. Gh. Lazăr nr. 1, (1906-
România (1978); Capitalele Scandinaviei 1908). (G .P .)________
(menţiune) (1979); Locuirea urbană
(1985) ; Locuinţa contem porană
menţiune (1987).
(R.N., V.Ţ., S.T.)
Palatul Culturii şi Palatul Administrativ, Târgu

M ureş arh. Desso Jakab şi Kommor Marceli.
Sursa ilustraţiei: Sorin Vasilescu (2 0 0 6 ). Art
Nouveau în România. Catalogul expoziţiei
D'HERBEZ DE LA înfiinţate în Franţa) privitoare la pieţele

TOUR, Solange publice din Paris şi Versailles.
Pauline Eugenie Ca preşedintă UIFA organizează şi
(n. 8 sept 1924, conduce întreaga activitate: congrese,
Bucureşti) seminalii internaţionale, expoziţii
Studii: FA, dipl. 1947; internaţionale, stagii de pregătire pentru
Şcoala de Urbanism, arhitecte, deplasări de studii etc. în anul
dipl. 1949. 1950 doar 0,52% din arhitecţii francezi
între 1948-50 profesează în România erau de gen feminin existând prejudecata
(casa Hurmuzescu, Mangalia; o centrală că arhitectura este un domeniu exclusiv
hidroenergetică pe Valea lalomiţei; masculin. Este membru onorific al
decoraţiuni şi amenajări pentru o Ordinului Arhitecţilor din România Filiala
farmacie; amenajări interioare de Bucureşti din 2012.
magazine pe bd. Magheru). Lucrări: Construcţii pentru copii:
în 1950 se stabileşte cu familia la Paris. Construcţii şcolare: grădiniţe (12 clase),
Funcţii: înfiinţează Uniunea Franceză a şcoli primare (12 clase), creşe (90
Fem eilor Arhitect (UFFA, 1960) şi Uniunea leagăne) pentru Serviciul Public al
Internaţională a Fem eilor Arhitect (UIFA, Primăriei din Paris, în arondismentul 14,
1963); membru fondator al Uniunii străzile Ouest, Vercingetorix şi Acacias;
Fem eilor D ecorate cu Legiunea de Onoare; Extinderea şi amenajarea creşei pentru
reprezentant al Ordinului Arhitecţilor pe personal de la spitalul Beclere â Clamart şi
lângă Prefectura regiunii lle de France în amenajări pentru sugari la secţia
comitetele consultative pentru rezolvarea Maternitate Grădiniţă - model
amiabilă a diferendelor şi litigiilor; experimental „model 4”; Centru pentru
arhitect, fost membru al Comisiei copiii ne adaptaţi la Luxueil Ies Bains
,Planuri-tip omologate" din partea (amenajarea unui castel); Studii şi
ministerului francez al construcţiilor; consiliere în Iran pentru creşe, grădiniţe şi
membru al Comisiei Permanente a U.I.A. echipamente sportive; Centru de zi pentru
(secţiunea franceză); membru al copii şi şcoală de puericultură, plus
Comitetului Consultativ al Consiliului renovare de locuinţă pe strada Meslay
Internaţional al Arhitecţilor Francezi; pentru Primăria din Paris (studiu); Creşe
membru al Consiliului de Administraţie al şi îngrijiri la spitalul Beclere.
C1.A.F. (Consiliul Internaţional al Construcţia de im obile de locuit: Locuinţe
Experţilor în Arhitectură); fost membru al sociale: 1.100 de locuinţe pentru OPHLM
Consiliului Asociaţiei Franceze pentru de Seine et Oise, Massy Antony; 267 de
Dezvoltarea de Echipamente Sportive şi locuinţe pentru societatea Logements
Agrement (A.F.D.E.S.); delegat şi Franţais, Cormeilles en Parisis; 269 de
reprezentant, de mai multe ori, la locuinţe la Sucy en Brie (Cite des Noyers);
Consiliul Europei, pentru Protejarea 520 de locuinţe la Boulogne sur Mer; 46
Patrimoniului Arhitectural, precum şi pe de locuinţe pentru Căminul
alte teme (cămine de bătrâni etc.); Funcţionarului şi Familiei la Cormeilles en
consilier pe teme de locuinţe şi mediu la Parisis; 90 de locuinţe pentru Căminul
Consiliul Naţional al Femeilor Franceze şi Funcţionarului şi Familiei din Villecresnes
alte grupări feminine; vicepreşedinte al (Cite des Fleurs); 99 de locuinţe la Osny,
U.O.I.F. (Uniunea Organizaţiilor 70 la Athis Mons, 50 (studiu) la Athis
Internaţionale Non- guvernamentale Mons, 98 la Quincy - Sous Senart pentru
societatea HLM Le Moulin Vert; 125 de
locuinţe pentru societatea de locuinţe Villecresnes etc.; Parcelare comunală la

sociale din Sens şi împrejurimi la Villeneuve la Guyard (60 de locuinţe);
Villeneuve la Guyard (Cite des Cerisiers); Planuri de ansamblu şi studii diverse: Zona
527 de locuinţe la Paris, arondismentul urbanistică prioritară din Lievin;
14, „Le Moulin de la Vierge", pentru Renovare urbană la Cormeilles en Parisis
OPHLM Paris; 109 locuinţe la Paris (ZAC (abandonat); Zona urbanistică prioritară
des Amandiers), arondismentul 20 din Madeleine (Nord); Amenajare,
(OPHLM); 135 de locuinţe şi magazine la propunere de reconstrucţie sub esplanada
Mazingarbe, pentru societatea Logis 62; Trocadero (studiu); Amenajarea
Locuinţe în regim de acces la proprietate: imobilului din Villecresnes pentru
150 de locuinţe la Chatillon-sous-Bagneux birourile societăţii „L'ATAR VOLANT";
pentru Societatea de Asigurări UCIM „la Echipam ente sportive: Terenuri de sport
Messie" şi Centru Comercial; locuinţe la (stadion, tenis, fotbal etc.) Planuri-tip
Verrieres le Buisson şi Villecresnes pentru omologate; Campusul de la Amiens, spaţii
societatea de locuinţe sociale „EMAUS”; 90 de locuit, vestiare, duşuri etc. pentru
de locuinţe (dintre care 49 locuinţe Academia din Amiens; U.E.R.E.P.S.
sociale) pentru societatea „L'Effort (S.T.A.P.S.) Guyonnerie â Orsay pentru
Remois” din Reims; Pentru S.C.I.C. (Societe Academia din Paris, Facultatea de
Qvile lmmobiliere de la Caisse de Depot Educaţie Fizică; Stadionul de la Celle Saint
et Consignaţien) în oraşele: 4 complexe în Cloud, Ferte Alais, poligoane de tir, piscine
nord (Aulnoy, Feignie, Gauc hy, etc.; Traseu de educaţie fizică şi
Villeneuve); 152 de locuinţe la Madeleine recăpătarea condiţiei fizice în Bois de
- Lille; 100 de locuinţe la Sucy en Brie Boulogne; Concurs stadion 100.000 de
(studiu) şi un centru comercial (Cite des locuri la Paris (abandonat); Concurs
Noyers); 260 de locuinţe la Plaisir pentru stadion şi piscină la Poitiers; Traseu de
Regia Imobiliară din Paris; 40 de locuinţe educaţie fizică pentru bazele de agrement;
pentru OPHLM din Paris (Paris, Schiţe de idei pentru Olimpiadă (Grecia),
arondismentul 15); Alte lucrări pentru viitoarele Jocuri Olimpice; Studiu pentru
diverse societăţi imobiliare şi pentru construirea miei staţiuni de schi de
societăţile cooperative din Cormeilles en aproximativ 6.000 de paturi la Saint
Parisis, Celle Saint Cloud, Aubervilliers, Dalmas le Selvage (Alpes Maritimes);
Athis Mons, Ferte Alais, Bures sur Yvette, Construirea miei locuinţe în clădirea
Jouars Ponchartrain, Verrieres le Buisson telefericului la Val d'Isere; Proiecte-tip
etc.; Imobil la Biarritz - Edinburgh omologate, terenuri de tenis acoperite şi
„Eduard VII" pentru S.CI. Moulin de cluburi „La Fleche" (Constructor
Chabiague (Paris) COFNF Bosoni. Planuri BERMAHO); Poligoane de tir (carabine şi
.Pavilioane omologate": 4 serii complete pistoale).
(anii 1960-1962), planuri aprobate de Studii şi rap oarte de am en ajare pentru
Ministerul Locuinţelor, pentru locuinţe cu Racing Club (Bois de Boulogne).
2, 3, 4 şi 5 camere (cu terase şi acoperişuri Uzine: Uzină la Cannet (Alpes Maritimes);
în două sau patru pante); Construcţia Uzină [studii] la Mennecy (île de France).
pavilionului „Expomat 6 0 ” (casa Logexpo - Echipam ente sociale: birou de primire şi
U.F.F.A.); Construcţii pavilioane şi vile: depuneri pentru complexul de locuinţe
Morainvilliers, Neuilly sur Mame, sociale de la Vitrysur- Seine; Cămin de
Argenteuil, Jouy en Josas, Crecy-Couve, bătrâni pentru oraşul Cormeilles en
Grosrouvre, La Chapelle en Serval, Parisis; Cămin de bătrâni pentru „Le Bas
Cormeilles en Parisis, Villeneuve, de Paris" (strada Saint Jacques,
arondismentul 5, Paris); Cămin de bătrâni, imobiliară a comunei; Complex la Villejuif

Acacias I, Zona de acţiune concertată pentru societatea civilă imobiliară a
Amandiers [studii); Liceu agricol pentru comunei.
fete [studiu la Chartres); Amenajarea In 1952, câştiga la Paris un concurs
clinicii din Villecresnes; Cămin la pentru locuinţe ieftine realizate de stat,
Menicourt [studiu); Farmacii la ziarele vremii notând Enfin une fem m e
Villecresnes şi Brunoy [Ile de France); architectel
Centru de zi şi laborator de imunologie la Prem ii: Timp de 12 ani a fost campioana
spitalul Neker (amenajare în localurile Franţei la decatlon modem la 8 discipline
existente). sportive atingând nivelul peformanţei
Centre com erciale: Sucy en Brie (studiu internaţionale.
pentru S.C.I.C.); Spaţii comerciale la Decoraţii: Legiunea de Onoare în grad de
Châtillon (île de France); Spaţii comerciale comandor; Honour Fellow of American
la Paris (arondismentele 14 şi 16); Spaţiu Institute of Architects; Membru emerit al
comercial în zona urbanistică prioritară Works Group Sports and Leisure al
Acacias, Paris (arondismentul 20); Mouliu Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor;
de la Vierge, Paris (arondismentul 14); Ordinul Naţional al Meritului în grad de
amenajarea de spaţii comerciale, str. cavaler.
Franklin, str. Maubeuge etc. (Paris). (R.N.)
Reabilitări: 170 de locuinţe din Livry
Gargan pentru societatea Sareli
(Residence „Sous Bois"); Liceul Chaptal
(Bulevardul Batignolles nr. 45, Paris,
75017) - după studii aprofundate de
reabilitare (15 planuri), recomandări
necesare pentru măsurile de siguranţă şi
respectarea normelor în vigoare. Proiect ansamblul flacăra olimpică Grecia, arh. Solange
Construcţii în străinătate: Muzeul tătăresc Pauline Eugenie d'Heibez de la Tour.
Sursa ilustraţiei: Maliu, Adrian (2 0 1 1 ). A r h it e c ţ ii ş i exilul.
(România); Farmacie (Bucureşti,
Oneşti: Magic Prinţ
România); Cabana Saint Gobain (Buenos
Aires, Argentina); Imobile [studii]
DIACONU, Niculae
Complex restaurant, bar, spaţii de locuit
Gheorghe Constantin
(Iran); Terenuri de sport, stadion [studii
(n. 12.06.1915,
întrerupte] (Africa Centrală); Complexe de
Bucureşti - m. 1997)
vacanţă în Calabria [nerealizate] (Italia).
Studii: FA, dipl.1946.
Planuri de urbanism: Pentru diferite
Funcţii: şef de sector la
comune: Osny, Ferte Alais, Corbeil
Dir. Generală a
Essonne, Mennecy, Luzarches etc.
Monumentelor Istorice de Arhitectură.
Concursuri: Concursuri câştigate şi
Lucrări de restau rare: mănăstirea
realizarea de locuinţe de prim ă necesitate:
Cetăţuia, Tipografia mănăstirii Golia, bis.
Complex la Nanterre pentru serviciul de
Trei Ierarhi, toate la Iaşi; casa memorială
locuinţe sociale din Seine; Complex la
V. Alecsandri din Mirceşti, casa parohială
Nanterre pentru serviciul de locuinţe
a bis. Bărboi; bis. din Dobrovăţ, bis. Sf.
sociale din Nanterre; Complex la Chaville
Dumitru şi clopotniţa nouă a bis. Sf.
pentru serviciul de locuinţe sociale
Gheorghe, Hârlău; mănăstirile Bistriţa şi
(societatea anonimă „EMAUS"); Complex
Sihăstria din. Jud. Neamţ; bis. Sf. Nicolae,
la Chevilly-Larue pentru societatea civilă
turnul Lăpuşneanu al bic. Sf. Dumitru,
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag- 32
noua mănăstire de la Sicusata de Sus Lucrări: După o

(Braşov); mănăstirea Sf. Ioan şi perioadă de 2 ani, ca
mănăstirea Zamca, toate la Suceava; arhitect la Institutul
mănăstirile şi palatul domnesc de la de Proiectare din
Putna, mănăstirea Slatina, mănăstirea Timişoara, a lucrat
Mera din Vrancea, clopotniţa bis. din între 1961-74 în
Borzeşti, bis. Voroneţ; în colaborare cu cadrul ISCAS (1SLGC)
arii. Ioana Grigorescu: mănăstirile Dealu, pentru proiecte de
Târgovişte, Dragomirna, Humor, Galata, locuinţe la Galaţi şi
Iaşi. Alte lucrări: studiouri Buftea; Hunedoara; a participat la proiectarea
studiouri Floreasca; palat cultural unor detalii de sistematizare ca cele
Olăneşti; sistematizare Hunedoara; pentru Memoraionul Ţiglina III din Galaţi,
corpuri uzină Făgăraş; cămine culturale la Centrul Civic Dom an din Reşiţa;
Horezu, Scorniceşti, teatrul din Ineu, jud. Magazinul universal "Nera" din Reşiţa
Arad. în 1994, după proiectul său s-a (1976, colaborare cu arh. G. Radule seu, R.
executat bis. Eroii revoluţiei lângă Slavu, B. Dădârlat); ansamblul de blocuri
cimitirul Bellu din Bucureşti. spaţii comerciale din Oneşti (1964,
Premii: două premii UA pentru colaborare, autori arh. Dorin Gheorghe, G.
restaurarea monumentelor istorice din Bălţeanu); ansamblul comercial din Micro
Nordul Moldovei (jud. Suceava, Neamţ, IV - Galaţi. între 1976-94, în cadrul
Iaşi, Buzău); premiu CSCAS (1965). întreprinderii Metroul Bucureşti, a
proiectat staţiile de metrou Costin
Georgian (1981, în colab. cu arh.
Alexandru Panaitescu), Titan, Păcii
(1983), Muncii, Piaţa Romană, Piaţa
Victoriei 2 (1989).
Premii UA: 1964 (menţiune) - Ansamblul
de blocuri pe Magistrala Nord din Oneşti;
1976 - Ansamblul comercial Nera din
Reşiţa.
Biserica Eroii Revoluţiei, arii. N. Diaconii.

Sursa imaginii:
https://w w w .crestinortodox.ro/biserici,
m anastiri/biserica-eroilor Centrul Doman Reşiţa, sistem atizare şi arhitectură:
Accestat o c t 2 0 1 4 şef. pr. arh Gabriel Rădulescu, colectiv:
arh. Radu Slavu, Bogdan Dădârlat, Lia Dima
DIMA (CAPĂTĂ), Lia Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 4, 1973
(n. 1935, Făgăraş)
Studii: IAIM, dipl. 1959 (având ca
profesor şi îndrumător la diplomă pe
Mircea Alifanti).
DIMA, Mircea A participat la elaborarea studiului despre

(n. 29.06.1920, etapizarea locuinţelor şi dotărilor social-
Braşov - m. 2012) culturale din Bucureşti 1971-1975 (1969).
Studii: FA, dipl. Publicaţii: A colaborat la publicarea
1949. volumului Micul lexicon ilustrat al
Funcţii: arhitect şef noţiunilor de sistem atizare (1983, în colab.
al Capitalei (1974- cu arh. T. Ricci, T. Stănescu).
77); arhitect Concurs: locuinţe tip, prefabricate, pentru
proiectant la Min. Ministerul Construcţiilor.
Informaţiilor, Min. Sănătăţii; arhitect Premii UA: 1969 - Etapizarea locuinţelor
principal în cadrul Institutului de şi dotărilor social-culturale din Bucureşti
Proiectare a Construcţiilor Bucureşti şi între 1971-1975 (studiu); 1975 - Schiţa
MAI. de sistematizare a Bucureştiului.
Lucrări: 1949-52 (în colaborare): (R.N., V.Ţ., S.T.)
locuinţe muncitoreşti la Tohani,
Hunedoara, Medgidia, Reşiţa, Filipeştii de DIMITRIU, Livio
pădure, Florica, Vulcan; dispensare tip: (n. 1950, Bucureşti)
băi tip; magazine la Hune do ara; cantină la Părăseşte România în
Fieni; cazarmă Mai la Timişoara şi 1968, la 18 ani,
Constanţa; casa Copilului Craiova; Spitalul emigrează în SUA.
de Chirurgie, Comăneşti; fabrica Zagna, Din 1970 urmează
Văleni; siloz şi locuinţe la Medgidia; Spital cursurile de arhitectură ale universităţii
la Medgidia; imobil de locuit în Şos. „Cooper Union''. Arhitect, om de cultură,
Aviatorilor (fostă Jianu, 1945-52, autor): profesor publicist şi teoretician al
blocul CSP Bucureşti; amfiteatru Inst. de arhitecturii. Este profesor pe viaţă la
Igienă Timişoara; cazarmă MAI Bucureşti; Pratt Institute din New York; este
restructurare grup social Florica; imobil fondatorul „Urban Studies and
de locuit la Ploieşti; fabrica de carton Architecture Institute", cu sedii la New
Ploieşti. York şi la Verona. Este editor şef la „USA
Alte proiecte: Cămin Cultural Covasna; Books”, Senior International Editor la
restaurant Hunedoara; bloc locuinţe Bd. ,^\rhitext Design Magasine" şi „Octogon”.
Elisabeta nr. 22 şi nr. 101, Bucureşti Lucrări: îşi deschide la New York propriul
(1960); blocuri de locuinţe str. M. Gorki, birou de arhitectură (1986): reşedinţe,
Floreasca, Bucureşti (1958, în colab. cu clădiri comerciale, spaţii de cult, design
arh. C. Hacker); dotări comerciale la urban, în SUA, Italia, japonia, Coreea şi
Hunedoara (1950); ansamblu de locuinţe, România.
Vulcan (1953); ansamblu de locuinţe, A colaborat cu Peter Eisenman (din 1972),
Medgidia (1951); blocurile de locuinţe cu Rem Koolhaas, Kenneth Frempton.
magazine la parter (foste Eva şi ONT), Bd. Activitate didactică: la Verona (Italia).
Magheru, Bucureşti (1961); Casa de Modă Profesor la Pratt Institute din New York
Venus, Cal. Victoriei, Bucureşti (1964, în unde predă curs de teoria Arhitecturii, la
colab. cu arh. R. Panaitescu, S. Columbia University. între 1978-1983
Calmanovici); Schiţa de sistematizare a este profesor la „Syracuse University". în
Bucureştiului (1970-1975, în colab. cu anul 2000 este invitat la UAUIM pentru a
arh. T. Stănescu, C. Jugurică). reorganiza anul I. Face parte din comisia
de licenţă la UAUIM, Bucureşti.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 3 4
Publicaţii: Autor a peste 12 volume de consolidare, amenajare şi restaurare

specialitate şi curator al unor expoziţii din „Muzeul Geologic", şos. Kiseleff 2,
toată lumea. Bucureşti (autor); Casa Ştiinţei, Culturii şi
Concursuri: prezent în juriile unor învăţământului (azi Casa Academiei
concursuri internaţionale de arhitectură. Române), Bucureşti (coautor); lucrări de
Prem ii/distincţii: „Honor Award First consolidare, amenajare şi restaurare,
Prize" al American Institute of Architects pentru Institutul Astronomic, Bucureşti:
(1985); First Prize Places Competition” Casa Bosianu, Casa Soare, Sala Mică
(1984); Premiile Bienalei de la Venezia Meridiană şi Corp Birouri Pavilion central
(1991, 1995); Medalia de Aur pentru (autor); Planetariu 60 de locuri (corp nou)
Design Urban de la Cefalu, Italia (1979); la Institutul Astronomic, Bucureşti
„Bronze Medal Urban Design” Pavia, Italia (autor); amenajare sediu O.S.I.M.
(1983); „Honorable Mention Bucureşti (Biblioteca-corp de legătură)
Shinkenchiku", Japonia (1979); Finalist, (autor); consolidare, amenajare şi
„Boston Artists Housing Competition" restaurare Palatul Telefoanelor, Bucureşti
(1987); Finalist „Mimar Competition" (coautor); Vila Bucşa Ioan, Voila, Câmpina
Arabia Saudită (1985). (1977); Vila Anton Doru, Vila Ivan
(G.P.,V.Ţ.) Dumitru, Bucureşti (1995); Vila Ispas
Cristian, Măgura, jud. Dâmboviţa (1996);
DIMITR1U, Octav Vila Vasilescu Constantin, Bucureşti
(n. 02.09.1942, corn. (1999); Vila Ispas-Condruz, Năvodari-
Drago ş Vodă) Mamaia Nord (2000); Vila Mircea C.,
Studii: IAIM, dipl. Năvodari-Mamaia Nord (2000); Vila Tilea
1966. Funcţii: IPB Dan, Bucureşti (2001); Vila Pârvu Gabriel,
(1966-1968), D.S.A.P.C. Bucureşti (2002); Vila Adrian şi Daniela D,
Constanţa (1968- Bucureşti (2004); Imobil birouri şi
1970), CENTROCOOP locuinţe Bucureşti (2005). (G.P.)
(1970-1974), Carpaţi Proiect (1974-
2000), IPB (2000-2005), BIA Octav
Dimitriu (2005).
Lucrări: Teatrul Naţional Bucureşti
(colaborator); Complex sanatorial Eforie
Nord (colaborator); Popasul „Frumuşani",
km 26 pe DN4 (autor); Academia „Ştefan
Gheorghiu" (azi Ansamblul Universitai'
„LEU") (coautor); birouri şi dispensai'
(remodelare) pentru Academia „Ştefan
Gheorghiu", (autor); hotel 90 locuri,
(P+2), CEPECA, Otopeni, (autor);
restaurare hotel „Caraiman", Sinaia
(coautor); restaurare „Casa de modă" (azi
sediu B.C.R.), str. Lipscani 18-20 Bucureşti Bancă (Banca Berliner Gesellschaft), str. Lipscani
(coautor); consolidare, amenajare şi colţ cn str. Stavropoleos, restaurare
arh. Octav Dimitriu şi Constantin Rulea.
restaurare hotel „Palace", Sinaia
Sursa ilustraţiei: Celac, M„ Carabella O. şi Marcu-
(coautor); bloc locuinţe + cantină (S+P+9) Lapadat, M. (2 0 0 5 ). Bucureşti. Arhitecturali
I.T.M., şos. Berceni 8, Bucureşti (autor); modernitate. Un ghid adnotat.
Dacia Service Slobozia (coautor); Bucureşti Ed. Simetria
DINESCU, Adina Comerţului.

[n. 06.09.1954, Buzău) Lucrări: maternitate 15 paturi, Bacău
Studii: IAIM dipl. 1979. (1958); Fabrica de mozaic şi praf filer la
Funcţii: preşedinte cons. A.S.C. Inst. Arh. Vatra Dornei (1959);
Ion Mincu; vicepreşedinte cons. U.A.S.C.- bloc de locuinţe, Rădăuţi (1959); proiect
CU. Bucureşti. de amenajare a fostului penitenciar
Lucrări: ICPIAF Cluj Napoca- pavilion Suceava în Sfat Popular Regional (1959);
cercetare, proiectare, laboratoare studiu privind sistematizarea cvartalului
[colaborator); gospodărie principală de 1 Suceava; Policlinica Suceava (1959).
apă 1MGB (autor); club în cartierul (R.N.)
rezidenţial WTC şos. Nordului Bucureşti
(1994), Centru de afaceri Modern prin DOBRE, Constantin
transformarea hotelului Modern, bd. Carol (n. 01.08.1938,
I, Bucureşti (1995), restaurare Casa Capşa Bucureşti)
(extindere şi amenajare elegantă a unei Studii: IAIM, dipl.
curţi interioare tip atrium), Cal Victoriei, 1963;
Bucureşti (2003), restaurare Casa doctor în arhitectură
Grădişteanu, Cal. Victoriei/ str. N Iorga cu teza de doctorat
(1998), casa cu prăvălie str. Lipscani 32- „Locuinţe cu puţine
34, Bucureşti (2010). nivele” (1999).
CR-N.)______________________________ Funcţii: colaborator în cadrul unor
institute de proiectare: Proiect Bucureşti
(1962-1965); ISCAS (1966-1969 şi
1972-1973); Carpaţi Proiect (1969-1971 şi
1974-1977) şi Arc om (1974).
Membru UAR îh comisia de acordare a
indemnizaţiilor de membru.
Lucrări: Se remarcă printr-o activitate
profesională prodigioasă, prin participarea
la elaborarea mai multor proiecte şi studii
şi prin câştigarea de concursuri de
arhitectură în cadrul colectivelor de
Casa Capşa (2 0 0 2 -2 0 0 3 ), restau rare proiectare. După cum spunea arh. Mircea
a rh Adina Dinescu.
Ochinciuc în prefaţa lucrării Opera omnia.
Sursa ilustraţiei: Celac, M., Carabella, O. şi
Marcu-Lapadat, M. (2 0 0 5 ). Bucureşti. Arhitectură şi
Arhitecţii Constantin Dobre, Victor Ivaneş,
modernitate. Un ghid adnotat. Toma Olteanu, Radu Tănăsoiu, J n deceniile
Bucureşti: Ed. Simetria 7 şi 8, grupul Dobre, Ivaneş, Olteanu şi
Tănăsoiu erau redutabilii câştigători ai
DOBOŞ, 1. Mihail concursurilor de arhitectură şi urbanism.
(n. 09.03.1933, Dintre cele mai importante concursuri
Hârlău - m. menţionăm: Sistematizarea unui cartier
23.02.1984) din Ploieşti, 1964, premiul I-II ex aequo,
Studii: IAIM, dipl. colectiv Constantin Dobre, Toma Olteanu,
1958. Radu Tănăsoiu; Sistematizarea centrului
Funcţii: arhitect în sector Titan, 1964, premiul I - II ex aequo,
cadrul IRP Bacău, IRP colectiv Constantin Dobre, Toma Olteanu,
Suceava, Ministerul Radu Tănăsoiu; Zona centrală staţiunea
Sovata, 1971, premiul 1 - II ex aequo, 64; 1065-66, faza de proiectare];

colectiv Constantin Dobre, Toraa Olteanu, Expoziţia Economiei Naţionale (1965-66,
Radu Tănăsoiu; Ateliere de creaţie pentru autor]; complex balneo-climateric
artiştii plastici, 1972, premiul I, colectiv Mangalia Nord (Neptun](1966-67, autor];
Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma detalii sistematizare Râmnicu Vâlcea şi
Olteanu, Radu Tănăsoiu; Ansamblul Piteşti(1967-68, coautor, colectiv Nona
urbanistic al Teatrului Naţional din Iaşi, Florescu]; hotel Arcaşu, Suceava (colectiv
1973, premiul I - II ex aequo, colectiv arh. Leon Srulovici]; vile special şi două
Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma hoteluri în staţiunea Neptun (colectiv arh.
Olteanu; Sistematizarea Centrului nou - Ludwig Staadecker]; spitale judeţene la
Bistriţa, 1974, premiul I - II ex aequo, Braşov, Alexandria, Miercurea Ciuc
colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneş, (colectiv arh. Mihai Enescu]; locuinţe
Toma Olteanu, stud arh. Teodor Angliei; individuale str. Zorileanu, str. Mozart, str.
Sistematizarea localităţii şi detaliu zona Av. Stâlpeanu, str. Virtuţii, Bd. Aviatorilor,
centrală Văleni - Olt, 1974, premiul I - II Bd. Uverturii, hotel pe bd. Ion Mihalache,
ex aequo, colectiv Constantin Dobre, toate în Bucureşti.
Victor Ivaneş, Toma Olteanu, Radu Activitate didactică: Cadru didactic din
Tănăsoiu; Sistematizare zona centrală anul 1963 până în anul 2012 al Institutului
Râmnicu Vâlcea, 1974, premiul I, colectiv de Arhitectură „Ion Mincu", parcurgând
Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma treptele de asistent, şef lucrări,
Olteanu; Hotel Forum Costineşti, proiect conferenţiar, iar din anul 2001 profesor
de execuţie, 1975, colectiv Ştefan Şteblea universitar. Colaborator al Facultăţii de
(şef proiect], Răzvan Florea, Toma Arhitectură a Universităţii Spiru Haret
Olteanu, Constantin Dobre, Victor Ivaneş; (profesor asociat] din anul 2001 până în
Sistematizare centru de cartier Lunca anul 2013.
Bârzavei - Reşiţa, 1979, premiul I - II ex Publicaţii: lucrarea Locuinţe jo a s e (2002],
aequo, colectiv Constantin Dobre, Victor Prem ii/distincţii: premiul Opera Omnia
Ivaneş, Toma Olteanu, colaborator acordat în cadrul Anualei de Arhitectură
arhitect Silvia Costescu; Sistematizare Bucureşti, 2010.
zonă centrală Petroşani, 1980, premiul I - Decorat cu Ordinul Naţional pentru merit
II ex aequo, colectiv Constantin Dobre, în grad de Cavaler.
Victor Ivaneş, Toma Olteanu; CNT - (prin amabilitatea d-lui arh. Constantin
TVROM Centru de Afaceri Calea Victoriei Dobre]
(pe amplasamentul fostului Teatru
Naţional], Bucureşti, 1990, premiul I,
colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneş,
Toma Olteanu; Sistematizare Piaţa
Victoriei, Sistematizare Piaţa Victoriei -
Bucureşti, 1992, Premiul II - III ex aequo,
colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneş,
Toma Olteanu; sistematizare centru
istoric Iaşi (1998]; PUZ Centrul Civic
Braşov, 2006, premiul I, colectiv
Constantin Dobre, Ion Milos, Alexandru Concurs premiul I PUZ Centrul Civic Braşov, 2 0 0 6 ,
Sârbu. colectiv arh. Constantin Dobre, Ion Milos,
Alte lucrări: Institutul Politehnic Alexandru Sârbu.
(coautor - colectiv Octav Doicescu, 1963- Sursa ilustraţiei: colecţia arh. Constantin Dobre
C U I - tvnOM cenrude alacan ri»w Wto-MM ■tkjo*wft>

Studii: Şcoala de Arte Frumoase, Paris,
dipl. 1890; licenţiat în drept (titlul
lucrării: R esponsabilitatea arhitecţilor şi
antreprenorilor).
Funcţii: In timpul expoziţiei din 1889 de
la Paris, a lucrat sub direcţia arh. Gontier.
îşi începe cariera în 1890, când se
întoarce de la Paris şi rămâne în ţară.
A fost angajat arhitect-şef al serviciului de
control la Ministerul Cultelor şi
Instrucţiunii Publice (1891-96),
stabilindu-se apoi pe cont propriu. A fost
Concurs premiul I , CNT - TVROM Centru de
Afaceri Calea Victoriei - Bucureşti, 1990, colectiv diriginte de lucrări la Palatul Bursei din
arh. Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Bucureşti, proiectat de Ştefan Burcuş.
Toma Olteana Lucrări în Bucureşti: case particulare în
Sursa ilustraţiei: Opera Omnia arhitecţii Constantin Bucureşti: casele Mironescu, bd. Lascăr
Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu,
Catargiu, Râmniceanu, dr. T. Tomescu,
Ed. Simetria, 2 0 1 0
Fundescu- str. Sărindar, D. Dobrescu - str.
Ştirbey vodă, N. Fundescu, Al. Iuca, Dr.
Gheorghiu, Şt. Hagi-Tudoraky str.
Romulus, Şomănescu - str. C. A. Rosetti nr.
35 (1900); casele T. Dobrescu str.
Fântânei nr. 11 şi Ştirbey-Vodă nr. 143;
Concurs premiul I - II ex aequo, Zona centrală
reconstrucţia bisericii Sf. Ştefan din str.
staţiunea Sovata, 1971, colectiv arh Constantin
Dobre, Toma Olteanu, Radu Tănăsoiu.
Ştirbey-Vodă; casele Hagipol; Pavilionul
Sursa ilustraţiei: Opera Omnia arhitecţii Constantin Camerei de Comerţ la Expoziţia jubiliară
Dobreş Victor Ivaneş, Toma Olteanu, Editura din 1906 (parcul Carol); casa
Simetria, 2 0 1 0 Raicoviceanu str. G-ral Berthelot nr. 43
(1914) şi vila Sfinţescu şos. Kiseleff nr. 25
DOBRESCU, Toma (1925); casa cu atelier din şos Kiseleff nr.
(n. 1862, Bucureşti - m. 35 (1900); casele Frederic Dame, str.
1934) Solon; casele ing. Tănăsescu; casa Iosefina
Arhitect de orientare Pake-Protopopescu; locuinţa proprie str.
eclectică şi unul dintre Ştirbei-Vodă 104 (1911); orăşelul
cei mai prolifici Bucureştii Noi, inclusiv fabricile de bere,
antreprenori de la cărămidă, oţet.
începutul secolului XX. Lucrări în ţară: vilele Take lonescu şi
Tatăl său a fost meşterul şi antreprenorul Dobre Nicolau din Sinaia; castelul Iulia
Dobre Nicolau (1821-1897), starostele Hasdeu, Câmpina (schiţat după ideea lui
meşterilor zidari şi dulgheri, care a Bogdan Petriceicu Hasdeu în 1896);
construit biserica Domniţa Bălaşa şi Noul Şcoală normală Constanţa; în Craiova:
Spital Brâncovenesc, după planurile arii Liceul Carol I (1895), Hotel Minerva
Carol Beniş. (1898), vila Madona Dudu, casele Popp,
TomaDobrescu a contribuit la Căzănescu, Gârleşteanu; Liceul Sf. Petru şi
întemeierea Şcolii de Arhitectură şi a Pavel, Ploieşti, Palatul Administrativ,
Societăţii Arhitecţilor Români. Ploieşti; bis. Sf. Ioan Botezătorul, Brăila;
Şcoala de Arte Frumoase, Iaşi; bis.
mănăstirii Celek-Dere din Tulcea şi chiliile construit în stil baroc austriac; băile
mănăstirii Cocoş de lângă Niculiţel; bis. imperiale de la Băile Herculane (1868).
Ciobăşteanu din Olt; Palatul Episcopal şi Pe baza uneia dintre variantele prezentate
Palatul Camerei de Comerţ (în colab.), de Doderder, în 1874, s-au început
Galaţi; Şcoala Silvică, Brăneşti; vila lucrările la Castelul Peleş. In 1876,
Săvnlescu din Buşteni; Administraţia Doderer părăseşte România lucrările la
Financiară Caracal; conacul Hagi castel fiind continuate de elevul său,
Theodoraky Chirculeşti; conacul Johannes Schulz (până în 1883), în stilul
Calomfirescu Ilfov; Liceul din Tg. Jiu neorenaşterii germane.
(1897); Primăria din Tg. Jiu (1904); casa Activitate didactică: începând cu anul
Frumuşanu din Tg. Jiu; mobilierul 1860, profesor la Politehnica din Viena.
catedralei din Cernavodă; execuţia
bisericii Sf. Vineri din Piteşti.
Activitate didactică: profesor la Şcoala
Superioară de Arhitectură (cursul de
Legislaţia clădirilor).
Concursuri: Catedrala din Galaţi (1911).
G.P., S.T.)
Cazinoul din Băile Herculane,

arh. Wilhelm von Doderer
Sursa imaginii: h ttp s://w w w .google.ro/
commonswikimedia. or g
Baile_Herculane_Cazinoul.JPG
Liceul Sf. Petru şi Pavel, Ploieşti 1 8 9 5 -1 8 9 8 , Accesat oct. 2 0 1 4
arh. Toma Dobrescu.
Sursa ilustraţiei: DODIŢĂ, Stelian
http://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_National_Io
(n.1918, Bucureşti)
n_Luca_Caragiale_din_Ploiesti
Lucrări: Institutul de proiectări silvice din
DODERER, Bucureşti; Şcoala nr.6 Olteniţa (1971);
Wilhelm von Direcţii regionale silvice la Suceava şi
(n. 2 ian. 1825, Piteşti; case de vânătoare şi cantoane
Heilbronn. Germania - silvice; Spital la Slobozia; Casa de Cultură
m. 13 mai 1900, Viena) de la Giurgiu.
Studii: Politehnica din Activitate didactică: Şcoala medie
Stuttgart, Academia de Tehnică de Arhitectură din Bucureşti.
|Arte din Berlin. (V.Ţ)
Din 1846 îşi exercită profesia de arhitect
la Viena.
Lucrări: reşedinţă regală la Sinaia (1872);
băile de la Mehadia, jud. Caraş-Severin;
Cazinoul de la Băile Herculane (1862)
DOICESCU, Aurel definirea conceptului arhitectural şi

[n. 16.09.1907, Brăila - urbanistic al Institutului Politehnic Gh.
m. 1972) Gheorghiu-Dejr teză de doctorat, 1971.
Frate cu arh. Octav Funcţii: Desenator de arhitectură
Doicescu. începând cu anul 1925 (Ministerul
Studii: Şcoala învăţământului Public, Ministerul de
Superioară de Finanţe, Ministerul Muncii), arhitect
Arhitectură, Bucureşti, proiectant (Primăria Bucureşti, Ministerul
dipl. 1940, specialitatea arhitectură Informaţiilor, Ministerul Lucrărilor
industrială. Publice etc).
Funcţii: arhitect în Serviciul Construcţiii „Lucrările sunt rezultatul comenzilor
ISPE [1933-1949); şefiil Serviciului sociale ale timpului interpretate ca formă,
Construcţii ISPE [1949-1952). în concordanţă cu tehnicile de construcţie
Lucrări: Uzina electrică, ateliere şi utilizatre; au avut întotdeauna o tendinţă
locuinţele lucrătorilor din Grozăveşti, să fie rezultatul corespunzător geografiei
Bucureşti; ateliere şi locuinţe la fizice şi umane a locului în care m-am
Hidrocentrala Dobreşti- Ialomiţa; Uzina format- să fie un limbaj arhitectural care
electrică din Focşani, Tehnocentrala poate fi recunoscut de oamenii locului. Nu
Doiceşti- Dâmboviţa; staţii de a fost vorba niciodată de un STIL cu
transformare la Tâncăbeşti-Snagov, modele ci mai mult rezultatul unui dialog
Giurgiu, Titan- Bucureşti şi Galaţi; locuinţe intim cu comanda şi u momentul, din
la Reşiţa şi în parcul Jianu- Bucureşti (în scurgerea timpului." (Sursa: fişa personală
colectiv); documentaţie şi schiţă de a arhitectului, arhiva UAR).
sistematizare Alba Iulia; sediul IREB, bd 1 Lucrări: bufet restaurant în pădurea
Mai, Bucureşti; termocentrala Doiceşti (în Băneasa (1929-31); casă de odihnă a
colectiv); centrala Societăţii de întreprinderii de electricitate, Snagov
Electricitate, bd. Ion Mihalache, Bucureşti. (1932); Yacht Club, Snagov; clădiri de
Prem ii/distincţii: laureat al Premiului de locuit şi restaurant în Grădina Botanică;
Stat ds.I. fântâna Zodiacului în piaţa Libertăţii
(R.N.) (1935); locuinţe individuale în parcurile
Jianu şi Filipeanu, Bucureşti (1935-40);
DOICESCU, Octav apartamente în str. Saligni 6 (1936);
(n. 08.01.1902, Brăila apartamente str. Dacia 30 (1936); sediul
- m. 10.05.1981) UTM, str Kirov (1936); locuinţe
A urmat cursurile individuale cu programe special aleea
Şcolii Superioare de Modrogan colţ cu aleea 1948, str.
Arhitectură concomi Washington, bd Jdanov, str Paris (1937);
tent cu câştigarea două case de odihnă pentru vânători în
existenţei în şi Delta Dunării la Julgani şi Insula Lupilor;
arhitecţi: C. lotzu, imobil cu apartamente bd Dimitrov 60
agenţii de constructori Dobrescu, birouri (1937); trei locuin'e individuale pe str
de proiectare ale Ministerului Muncii, Herăstrău (1937); grupare de 80 locuinţe
Casa deasigurări sociale, Ministerul individuale cu program redus conţinând
învăţământului, Ministerul de Finanţe. 140 de apartamente realizate prin
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură, cooperare în anii 1938-39, în parcul
Bucureşti, dipl. 1930, specialitatea Herăstrău; imobil administrativ în
arhitectură generală. Studiu pentru Bucureşti (1941-44); centru poştal str.
Conţinutul acestui material nu rep rezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 4 0
Banu Manta, Bucureşti (1940-41); Ordinul Muncii II RPR (1953); Premiul de

birourile IPROC, fost BANLOC, cal Stat I RPR (1953); Ordinul Steaua RPR IV
Victoriei (1941-45); birourile fost (1959); Meritul Ştiinţific I (1971); Medalia
Electrica 6, Câmpina (1937-38); imobilul 50 Aniversare a PCR (1971); Doctor
Comitetului Cinematografiei, Bucureşti Honoris Causa, Institutul de Arhitectură
(1937); apartamente str Ştirbei Vodă 69 (1973).
(1940-41); extinderea Ministerului (R.N.)
Energiei Electrice, str. N. Băilescu (1936);
Uzinele de Cauciuc din Băicoi (1937-38);
uzinele Tractorul Braşov- adminitraţia,
proiectarea şi majorarea halelor de
fabricaţie (1937-38); clubul fost Finanţe
pe lacul Herăstrău (1945-46); clubul fost
IGAF pe lacul Herăstrău (1946-47);
Teatrul de operă şi balet RPR (1950-55); Institutul Politehnic Bucureşti, arh. O. Doicescu.
Institutul Politehnic Bucureşti la Sursa ilustraţiei: LăzărescuC., Cristea G.,
Gheorghiu D., Borgovan, A. (1 9 7 2 ) Arhitectura
Grozăveşti (1964-69); sediu de partid şi
românească contemporană.
Sfatul Popular Reşiţa. In calitate de şef Bucureşti: Ed. Meridiane
colectiv IPB: completarea bd. Magheru-P-
ţa. Unirii (1957-60), cca 2400 DONEAUD, Ernest
apartamente. (n. 1879, Bucureşti -
Activitate didactică: titlu didactic: acad m. 1959)
prof. dr. arh; profesor titular catedra de Studii: Şcoala de Arte
arhitectură 1947-72 (din 1972, profesor Frumoase, Paris, dipl.
consultant). 1907.
Publicaţii: articole profesionale în Funcţii: arhitect la
diferite gazete şi reviste de specialitate; Primăria Capitalei;
fondator şi redactor colaborator la arhitect la Ministerul de Război, arhitect şi
caietele de artă Simetria (1939-1945). membru în conciliul tehnic superior
"Am exprimat deseori opinii asupra Institutul de Proiectare IPSR.
poziţiilor arhitecturii în diverse momente Lucrări: Palatul Camerei Deputaţilor din
şi în diverse gazete sau reviste: Scmteia, Dealul Mitropoliei (1907, cu arii Dimitrie
România liberă, Ramuri, Arhitectura etc.” Maimarolu); Palatul Cercului Militar din
Expoziţii: Luna Bucureştiului, în Parcul Cal. Victoriei (1912, cu arh. Dimitrie
Libertăţii, 1935 şi 1936 (lucrare cu Maimarolu); proiecte pentru 4 tipuri de
caracter urbanistic care a cuprins lacul locuinţe sociale din parcelările Lânăriei şi
Herăstrău, parcul Herăstrău şi muzeul Clucerului; biserica Visarion (1912);
statului); pavilionul Casa Românească la imobilul Carlo de la Tore din P-ţa Romană
expoziţia internaţională de la New York Bucureşti (1912, astăzi demolat); Palatul
(1939). Fântâna Mioriţa este realizată în de Justiţie din Ploieşti (1919); Palace
cadrul expoziţiei (1936). Hotel şi Pavilionul băilor, Govora (1923);
Prem ii/distincţii: medalie de Aur Expo vila Coandă bd. Lascăr Catargiu 28
Paris (1937); medalie de aur Expo (1 9 2 7 ) ; imobil locuinţe str. Take Ionescu,
Trienale Milano 81940); medalia de argint Bucureşti (1923); hotel la Călimăneşti
a oraşului New York şi titlul de cetăţean (1 9 2 8 ) ; Palatul administrativ CFR (colab.
de onoare al oraşului (1940); premiul arh. Duiliu Marcu, Paul Smărăndescu);
Academiei, Petre Antonescu (1946); hotel Lido, Bucureşti (1934) realizat în stil
Conţinutul acestui m ateii al nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia Pag. 41
Art Deco; maternitatea din Iaşi în colab. cn de a realiza principalele amenajări de

arh. Paul Smărăndescu [1936]; teatrul din parcuri în Capitală.
Chişinău; alte blocuri şi alte clădiri în Lucrări: parcul UTM Vergului (1958, şef
Bucureşti şi provincie. proiect complex); refacere parcul
Concursuri: Premiul I ex aequo pentru Libertăţii (1959-60, şef proiect complex);
Palatul Senatului din P-ţa Naţiunilor Unite parcul Circului de Stat (1960-61, şef
[1911, cu arh. Dimitrie Maimarolu); proiect complex); parcul Floreasca (1962-
Premiul I - planul director de 63, şef proiect complex); piaţa Sălii
sistematizare a oraşului Cluj; Premiul I - Palatului (1963, coautor); parcul
Pavilion balnear la Slănic Moldova (în Expoziţiei Ec. Naţionale (1964, şef pr.
special); parcul Tineretului (Valea
Plângerii, 1965); spaţii plantate
ansamblul Giuleşti (1962), Balta Albă
(1963), şos. Giurgiului (1962). Peste 300
de proiecte de specialitate.
Activitate didactică: cursul de
Peisagistică la Facultatea de Arhitectură
(din 1960) iar după 1990 a fost titularul
cursului similar de la Facultatea de
Agronomie Bucureşti unde a înfiinţat o
secţie specială de peisagistică, formând
specialişti în amenajări de spaţii publice şi
grădini particulare. (R.N.)
Palatul Camerei Deputaţilor, Bucureşti.
Foto ar Îl Sidonia Teodorescu (2 0 1 4 ) DORDEA (VOITEC), Mira
Studii: IAIM, dipl. 1959.
Lucrări: studii de urbanism: amenajarea
lacurilor Capitalei; studii de sinteză
privind realizarea inelelor I şi II de
circulaţie din Bucureşti.
Activitate didactică: cadru didactic IAIM
(dedicată domeniului istoriei arhitecturii).
La manualul Arhitectura pentru cls XII a
Palatul de Justiţie Ploieşti, actual Palatul Culturii,
liceelor de construcţii, din 1978, a
autor arh. Ernest Doneaud, colaborator
arh-Toma T. SOcolescu 1 9 2 5 -1 9 3 3
colaborat cu capitolul Istoria modernă şi
Foto arh Gabriela Petrescu (2 0 1 2 ) contemporană a arhitecturii.
Publicaţii: Reflexe gotice în arhitectura
DONOSE, Valentin Moldovei (2004); Renaştere, baroc şi
(n. 14.09.1929, Vaslui) rococo în arhitectura universală (2000).
Studii: IAIM, dipl. (V.Ţ)
1958; specialitatea
spaţii verzi (parcuri şi DRAGNEA, Petre
grădini). (îl. 1932)
între 1958-1965 a fost Studii: IAIM, dipl. 1957.
arhitect la IPB, secţia îşi desfăşoară activitatea de proiectare în
de Spaţii Verzi unde a avut oportunitate cadrul DSAPC şi ISPH Bucureşti.
Conţinutul acestui m ateii al nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia Pag. 42
Proiect baieficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
din Fondul Timbnd Arhitecturii în anid 2 0 1 4
Lucrări: blocuri de locuinţe, în anii următori, până în 2004, valoarea

cinematografe, sistematizarea centrului lucrărilor sale a crescut exponenţial
comercial la Urziceni, proiectarea valoarea companiei LD. în 2004, Cătălin
centralei Porţile de Fieri. Dragomir şi-a creat propriul său birou de
Premii şi menţiuni la concursurile de arhitectură, pe care l-a numit
arhitectură ale UAR pentru: MethaMorphic (iar din anul 2014,
sistematizarea zonei Cernica şi a oraşului reintitulat Atelier Cătălin Dragomir), din
Sovata, Primăria din Satu Mare. dorinţa de a-şi exprima propriul stil.
(S.T0 Compania este acum implicată într-o serie
de proiecte care pot deveni definitorii
pentru o noua eră în gândirea de
arhitectură şi design. Unul din aceste
Cătălin Dragomir este proiecte, din păcate nerealizat, este
0
un arhitect româno- Greenwich Meridian Tower, supranumit şi
britanic contemporan „One mile Tower” (construcţie proiectată
care s-a remarcat de la de 1.600 de metri înălţime şi care ar fi
începuturile anilor 90 trebuit să fie ridicată în anul 2012, chiar
printr-iui stil non- pe meridianul zero, pe malul Tamisei).
conformist şi Lucrări: (aşa cum sunt menţionate pe
sculptural. A fost supranumit „arhitectul wikipedia
vizionar". http://ro.wi kip edi a org/wiki/ Calin_Drago
Studii: Şi-a început studiile la 1AIM în mir) Aeroporturi:
1987. în 1990, în urma unei competiţii 1. Shenzhen China - £120mil (1999);
studenţeşti pe care a câştigat-o, a ajuns la 2. Bei Hai China - £35mil;
Bartlett School o f Architecture din Londra 3. jinan jigbei - £140mil;
unde, sub influenţa lui Peter Cook, şi-a 4. Chongquing China - £130mil;
finalizat studiile de arhitectură, 5. Heathrow T2 - £45mil;
între 1993-1995, a lucrat pentru Sir 6. Xian China - £140mil;
Norman Foster, Richard Rogers, YRM, 7. Wulian China - £125mil;
RMJM, ADG şi ARUP. în 1994 a fost 8. Proiect pentru aeroportul din
chemat să participe la transformarea Islamabad;
companiei de arhitectură Llewelyn 9. Proiect pentru aeroportul din Valaloid;
Davies, ca Director de Design. După 10. Terminalul 2 - Heathrow.
câştigarea mior serii de competiţii sub Spitale: Infirmeria Cumberland şi spitalele
numele Llewelyn Davies, Cătălin University College of London, Broomfield,
Dragomir a câştigat încrederea totală a Addembrooks, Norwich, Leeds, Farhad,
companiei că va fi capabil să se ridice la Am m an.
înălţimea aşteptărilor puse în el. Cătălin Educaţie: Clădirea EPA a Universităţii
împreună cu echipa sa de design, a reuşit OXFORD; Institutul pentru diabet din
ca numai într-un singur an [1995-1996) Cambridge; şcoala Highgate;
să câştige trei proiecte majore: competiţia Universităţile din Singapore şi din Gent.
pentru aeroportul internaţional din Birouri: London Stock Exchange; sediul
Shenzhen, China (deschis în 2002); primul ADNOC; sediul River Bank; proprietatea
spital din ţară cu finanţare privată PFI BBC Vision; BAT China; biromlle
„Cumberland Infirmary" din Carlisle şi Sainsbuiy din Egipt.
proiectul de restaurare a Royal Woolwich Rezidenţiale: Royal Woolwich; Plumbers
Arsenal pentru English Partnership. Row; West End Green; Abu Dhabi Tower;
din Fondul Timbnd Adiitecturii în anid 2 0 1 4
Proiectul Orange; Roehampton House; DRAGOŞ, Leonte

Sheffield, The Ridge; (n. 1937, Perşani, Braşov]
Peterborough; vila Dina, România; vila Studii: IAIM, dipl. 1966.
Telegdy, România; Leigh oii Sea; Cube Lucrări: a colaborat la xecuţia unor case
Blue. de protocol şi de vacanţă ale demnitarilor,
M asterplanuri: proiectate de arh. C. Lăzărescu şi Bujor
1. Royal Woolwich Arsenal; Gheorghiu la Bucureşti, Snagov, Neptun,
2. Singapore University; Tulcea, Sinaia, Timişul de Jos; amenajarea
3. BrentCross Vision; Muzeelor de la Mănăstirile Cernica şi
4. Lee Valley; Căldăruşani (până în 1972]; amenajare
5. BBC White City Vision; expoziţii tematice temporare la Muzeul de
6. Aarhans Masterplan Istorie PCR. între 1972-1985, în calitate
7. Enston Circle. de arhitect în cadrul ARCOM a
Cultură: Muzeul Aviaţiei din China; Opera supravegheat lucrările de execuţie a
din Chonqguing ; Sală de concerte la obiectivelor: azil de bătrâni la Bad
Sarajevo. Windshem (Germania]; Primăria oraşului
(S.TJ________________________________ Leverkusen (Germania]; locuinţe la
Batoltz (Germania]; Policlinica Malesice
Praga (Cehoslovacia]; Şcoli şi
apartamente în Libia. După 1990, ca
arhitect la grupul Steilmann a realizat:
amenajări, modernizări şi extinderi la
fabric de confecţii din Craiova, Mangalia,
Sighet, Sibiu; amenajările de magazine ale
firmei în Bucureşti, Iaşi, Constanţa,
Braşov, Timişoara, Cluj; amenajări şi
Opera din Chonqguing. construcţii noi de imobile de birouri ale
Sursa ilustraţiei: firmei în Bucureşti, Tulcea, Satu Mare,
https://w w w .linkedin.com /pub/catalin- Galaţi.
d r a g o m i r /4 3 /9 8 4 /1 8 2 . Accesat oct. 2 0 1 4
(V-TO
DRAGU, G. Constantin
(n. 04.12.1893,
Bucureşti - m.
21.08.1981]
Studii: Ecole Naţionale
des Beaux Arts, Paris,
dipl. 1928;
specialitatea infra
structură aeronautică.
Funcţii: arhitect al Dir. Aviaţiei Civile
(1930-32]; şef al serv. lucrări speciale pt.
Aviaţie în MAN (1942-46]; arhitect la Dir.
Prima propunere pentru sediul BBC.
Domeniu Militar (1946-48]; şef al serv.
Sursa ilustraţiei:
https://w w w .facebook.com /ateliercatalindragonii lucrări speciale în Comandamentul
r / Photos. Forţelor Aeriene Militare (1948-50)-
Accesat oct. 2 0 1 4 Membru titular în Comisia Superioară a
planurilor de sistematizare (Min. Af. grădinarilor: 1935, Evoluţia grădinilor şi

Externe, 1937-42}. parcurilor; studii: începutul renaşterii în
Lucrări: 1926-1929: Spital cu 100 paturi Franţa (arhitectura) şi castelele Loarei
la Bully Ies Mines (Pas de Calais) şi mai (nepublicat, 1938-39); Despre necesitatea
multe tipuri de locuinţe pentru muncitori unei unităţi arhitecturale a pieţelor
(Les Mines de Bethime, Ies Mines de im portante şi a m arilor artere (1939).
Lens); bloc de raport P+5 la Clichy (R.N.)
Levallois (Paris); vile particulare: 3 la les
Andyles (Normandie), 2 la les Autrbes DRĂGAN, Radu
(Provence), 1 la St. Malo (Bretania); 1930- (n. 1955, Bucureşti)
43, 1956-57: casa Sturdza, bd. Filantropiei Studii: IAIM, dipl.
32; casa Dragomir Urloiu, str arii I. Mincu 1982.
31; blocul dr. Besner, str Popa Soare 24; Publicaţii: colaborator
clubul sportive al aviaţiei şi marinei, lacul rev. Arhitectura;
Herăstrău; fabrica de paraşute 1RVING, cofondator al rev. Arhitext (martie 1990,
şos. Măgurele; atelierele mecanice colab cu arh. Emil Barbu Popescu, Mihai
aeronautice Băneasa; sanatoriu TBC Pienescu, ArpadZachi).
(1941, neexecutat); 1930-40: plan Concursuri: menţiune Casa Tineretului
sistematizare aeroporturi civile: Băneasa, (1981) la secţiunea pentru studenţi,
Galaţi, laşi, Cluj; planuri de ansamblu premiul II - amenajarea Sălii Studio a
pentru aeroporturi civile: Cernăuţi, Balcic, Teatrului Odeon din cal. Victoriei,
Constanţa, Ismail, Cetatea Albă, Arad; Bucureşti (2006); premiul II- amenajarea
planuri generale de ansamblu pentru spaţiului suprateran din Pţa. Universităţii
aerodromuri militare; clădiri pentru din Bucureşti (2011); premiu la Concursul
aero gările de mai sus; pavilioane Internaţional pt. Cartier de locuinţe la
comandament şi administraţie, Minsk (1987); premiu la Concursul
dormitoare, săli de mese, garaje, ateliere Internaţional Confruntări Varşoviene
etc.; 1940-44: baze de detectare pentru (1986).
aviaţia de vânătoare de noapte; staţii triaj (V-T)
CF; 1947-50: planuri generale pentru noi
aerodromuri. în cadrul Ministerului
Metalurgiei, 1953-55: plan de
sistematizare al exploatării miniere Baia
de Arieş, plan de sistematizare al uzinei de
plumb 1 Mai, Baia Mare; plan de
sistematizare a Uzinei Metal, Zlatna; plan
de sistematizare al exploatării miniere
Iulia, Dobrogea.
Activitate didactică: cursuri la Şcoala
specială de perfecţionare a
comandamentului de aeroporturi civile:
Infrastructura aviaţiei, 1938-40.
Activitate ştiinţifică: conferinţe la
Ateneul Român: 1934, Arhitectură, Hotel 5 stele. Bucureşti (2 0 0 4 ), arh. Radu Dragau.
modernism, m odă; 1935, Parisul Sursa ilustraţiei:
necunoscut (locuri şi monumente); h ttp ://w w w .d ragan arch itectu re.com /en /rad u-
conferinţă la Şcoala specială a dragan. Accesat oct. 2 0 1 4
DRĂGHESCU, Drăghescu)
Eugeniu (G.P.)
(n. 24.03.1953)
Studii: IAIM dipl. c.
arh, 1975, dipl.
arhitect, 1987.
Activitate: în
perioada 1976-1992
a activat la IPROMET
(1977-1987 c. arh.; 1987-1992, arh.),
între 1992-1994 a colaborat ca arhitect la
firma de proiectare „Urzica". In perioada
1994-1996 activează ca persoană fizică
Casa Florescu- str. Av. Muntenescu
Din 1 9 9 6 până în prezent activează la S.C. Sursa ilustraţiei: arhiva arh. E. Drăghescu
EURO ArchiPRO.
Lucrări: în colectiv IPROMET (1976- DRĂGHESCU,
1992): Baterie de cocsificare la C.S. Galaţi; Roxana Maria
Pavilion administrativ la ''Vulturul” (n. 04.08.1950)
COMARNIC; Staţii electrice, de pompare şi Studii: IAIM, dipl.
de epurare la combinatele Hunedoara, c.arh., 1974; dipl.
Călan, Reşiţa şi Galaţi; CIM Krivoi Rog - arin te ct, dipl. 1993.
Ucraina - Unitate de cazare şi Baza Activitate: în
Sportivă (faza STE şi PE,) Corpul de perioada 1974-1975 a
Peletizare Nr. 2, Proiectul de amenajare activat la ICMS Galaţi;
peisageră; Lucrări la „Urzica” (1992- în tre l975-1992 la IPROMET Bucureşti;
1994): Locuinţe - str. Madrigalului; str. între anii 1994-1997 a activat ca arhitect
Aurel Vlaicu; str. Galaţi, toate în Bucureşti. - inspector la Primăria Sect. 2, Bucureşti.
Lucrări PFA: (1994-1996) locuinţe - str. Lucrări: în cadrul S.C. EuroArchiPro,
Gherghiţei; str. Elev Ştefănescu, ambele în (1997) PUD-uri pentru amplasarea de
Bucureşti ş.a.; PUD-uri zone de locuinţe spaţii comerciale Piaţa Crângaşi, Autogara
str. Simetriei, str. Lehliu din Bucureşti. Militari, Str. Bisericii; PUD-uri zone de
Lucrări la SC. EURO ArchiPRO: (1997) locuinţe str. Simetriei, str. Lehliu,
Numeroase locuinţe în Bucureşti, Buşteni Amenajare Terasa Pasajul Pietonal
ş.a. Victoria, Locuinţe în Bucureşti, corn.
PUD-uri în Bucureşti; Amenajări Andreşeşti - Ialomiţa; (1998-1999) Anexa
interioare; Extindere BTR-Voluntari; T ehnico-Administrativă Reparaţii
PUD-uri, Extindere BCR - Agenţia Bd Capitale şi Reamenajare Hala ROMCOLOR
Ştefan cel Mare; Moara de cereale, Fabrica 2000 S.A., Extindere BTR - Filiala
de pâine, Anexe şi utilităţi - Şos. Voluntari, PUD-uri Locuinţe, Dezvoltarea
Bucureşti-Urziceni; Extindere Producţiei de Răşini, Lacuri şi Vopsele Bd.
FINANSBANK, Bd Basarabia; PUD-uri Timişoara Nr. 96 ş.a., amenajare spaţiu
pentru amplasare imobile de locuit ş.a.; comercial Ansamblul Unirii - Blocul E 4/1
Activitate didactică: în perioada 2003- ş.a (2000) Extindere BCR - Agenţia Ştefan
2014, a activat ca asistent universitar la cel Mare.
Catedra de Proiectare USH, Facultatea de Numeroase imobile de locuinţe în
Arhitectură Bucureşti, Buşteni ş.a
(prin amabilitatea d-lui arh. Eugeniu Atelier de întreţinere Auto şi Birouri
Prelungirea Ferentari; Fabrica de Pâine, DRON, Dan

Anexe şi Utilităţi - Şos. Buc.-Urziceni, jud [n. 4 aprilie 1950 -
Ilfov, PUD-uri pentru amplasare imobile ian. 2014)
de locuit ş.a. Hala de Microproducţie cu Studii: IAIM, dipl.
birouri şi spaţiu de prezentare Str. 1975.
Păsărani, Extindere FINANSBANK, Bd. Lucrări: Activitate de
Basarabia, PUD-uri pentru amplasare proiectare în cadrul
imobile de locuit ş.a IPJ/ Proiect S.A.
Activitate didactică: în perioada 2007- Constanţa şi, din anul
2014, a activat ca asistent universitar la 1997, director general la S.C. ARHI-D.A.M.
Catedra de Proiectare USH, Facultatea de - birou de arhitectură. Dan Dron a fost
Arhitectură. unul dintre arhitecţii de bază ai
[prin amabilitatea d-nei arh. Roxana Constanţei. Era bucureştean, dar a primit
repartiţie la Institutul de Proiectare
Judeţean Constanţa, împreună cu soţia sa,
Maria Elena Dron.
Funcţii: în perioada 2001-2009, a fost
vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor
din România [OAR) - Filiala Teritorială
Dobrogea. A fost preşedinte al Asociaţiei
Arhitecţilor din Constanţa, precum şi
membru în Consiliul de Conducere al
Uniunii Arhitecţilor din România.
Imobil str. Făinari Activitate didactică: la Univ. Ovidius din
Sursa ilustraţiei: arhiva arh. R. Drăghescu Constanţa, ca lector invitat.
Premii: Premiul III- concurs de locuinţe,
DROGEANU, Andrei Primăria Bucureşti; Premiul UAR-
(n. 1946, Bucureşti] magistrala nord-sud Constanţa; Premiul
Studii: IAIM, dipl. 1970. III-concurs revitalizare urbană- Sf.
Lucrări: în cadrul IPJ Dâmboviţa: Gheorghe Nou Bucureşti.
magazine la Găeşti; blocuri de locuinţe la (S-T.)
Moreni şi Târgovişte; detalii de
sistematizare pentru zona central din DUCA, Irina
Târgovişte; în cadrul Romproiect: Savelida
ansamblul de locuinţe Drumul (n. 1954, Bucureşti)
Aeroportului din Tripoli [Libia); vilă la Studii: IAIM, dipl.
Sabratha [Libia); reconversie hotel 1993 - după ce
Armenească în centru de Afaceri [1995, obţinuse în 1976,
Bucureşti). diploma de conductor
(V.Ţ.) arhitect, la Institutul
de Arhitectură „Ion
Mincu” din Bucureşti şi între anii 1982-
1985 Şcoala Populară de Artă, Bucureşti,
secţia Pictură.
Funcţii: Conductor arhitect stagiar şi şef
proiect de lucrări de construcţii
industriale în cadrul Secţiei de proiectare
de arhitectură - Trustul de Construcţii Doctoranzi 2 şi Cantina - corn. Măgurele,

Montaje Miniere (T.C.M.M.), Bucureşti jud. Ilfov etc.
între anii 1977-1978, 1978-1980 - (prin amabilitatea d-nei arhitect Irina-
Institutul de Cercetări, Inginerie Savelida Duca) (S.T.)
Tehnologică şi Proiectare a Lucrărilor de
Construcţii şi Instalaţii pt. Minereuri Deva.
Colaborator detaşat între 1980-1985 la
Ansamblul Social Cultural - Antamina,
PERU din cadrul Secţiei de Arhitectură şi
Plan General - GEOMIN, Ia Ministerul
Minelor în Colectivul Plan General condus
de arh. Glie. Ceară, şi în Colectivul de
Prezentare al Ministerului Minelor,
Bucureşti. In cadrul colectivului Roşia Locuinţa S+P+2, str. Oltului, sect 5, Bucureşti, 2010.
Poieni, ca şef de proiect, a realizat Sursa: Arhiva arh. Iriua-Savelida Duca.
proiecte de clădiri social-administrative, h ttp / / www.ducair ina@ m astery. ro
organizări de şantier, locuinţe, cantine-
restaurant, colonii pentru muncitori, DUCA, Gheorghe N.
amenajări şi drum la Transfăgărăşan. (n. 1847, Galaţi - m. 1899)
1992 si 1995 - SC. OIKOS S.R.L. - Fiul lui Ion Gheorghe Duca, om politic şi
Bucureşti, locuinţe individuale şi de prim ministru al României.
vacanţă în Grecia Inginer-arhitect activând în perioada
A colaborat 2 ani la ROMEXPO S.A., 1882-1899.
Bucureşti - proiectare şi amenajare Activitate: membru fondator al Societăţii
expoziţii, standuri şi grafică publicitate la Arhitecţilor Români.
Târgurile Internaţionale, Lucrări: activează şi sub firma „Georges
în 1995 înfiinţează firma de Proiectare de N. Douca ing. Architecte. Entreprise
arhitectură şi Urbanism - S.C. Triuno generale de travaux publics et particulier
Dornus SRL. (1889)". Arhitect eclectic, predominant
Activitatea sa cuprinde zeci de proiecte şi stilul Ludovic al XV-lea
lucrări executate de arhitectură civilă Alte lucrări: Casele din str Primăverii nr
(inclusiv industrială), amenajări şi 30 bis (1883); case în Calea Plevnei 22
reorganizări spaţiale, design interior, (1883); casele proprietate din str. Dreaptă
urbanism, restaurare şi peisagistică. nr. 3-5 (1884); casele din str Primăverii
Activitate didactică: în perioada 2009- nr. 1-3 (1885); casele din intersecţia
2014, a avut activitate didactică Dorobanţi cu str. Primăverii (1889). în
universitară la Universitatea „Spiru Haret" 1891 este trimis în străinătate pentru a
Bucureşti, Facultatea de Arhitectură, studia clădiri pentru Arhivele Statului,
Catedra Proiectare de Arhitectură şi în 1881 este numit director al Şcolii de
Catedra de Urbanism. Poduri, Şosele şi Mine înfiinţată în timpul
Concursuri: Participare 1995 - Concurs domniei Carol I. Lui i se datorează
pentru Amenajarea Parcului Libertăţii - începerea lucrărilor la sediul Şcolii
colectiv condus de arh. Mihai Eftenie - Naţionale de Poduri şi Mine pe str. Polizu
Premiul II. Sediul BCR Sucursala Pipera După 1888 a deţinut funcţia de director al
Bucureşti; Amenajare faţade sediul BCR CFR.
filiala Sect. 2, Bucureşti; Staţie de (G.P.)
transport public, Iaşi; Centru Instruire
Conţinutul acestui material nu reprezintă ni mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 4 8
DUDESCU, Radu Casa pentru sora ing. Cezar Pop, pe str.

(n. 1894, Bucureşti - Solon, Casă dublă pentru doi colegi de la
m. 1983) BNR, Oprişan, A. Dragomireanu, Vila col.
Studii: Şcoala Coroiu, în Parcul Domeniilor, Vila ing.
superioară de Demetrescu, lângă Bufet, pe şoseaua
Arhitectură, dipl. Kiseleff, Bloc cu şase etaje pe Bd Regina
1921. Activitate în Elisabeta (constructor ing. Kirovici), Vila
cadrul MLP (1919- Titus Constantinescu din Buzău, pe str.
1921) Banca Arm aş ului nr. 8, Două vile pentru doi
Naţională (1922- colegi de la BNR pe str. Aviator Iliescu,
1959). Vilă la Olăneşti pentru Scarlat, director la
Lucrări în stil eclectic executate: Locuinţe Banca Blank, Suprapunerea unui etaj la
muncitoreşti, [1921), cartierul Steaua casa G Miculescu, pe str. Spătarului,
Bucureşti, Staţii de cale ferată [1921- Blocul lui M. Ştefănescu-Griviţa, pe str.
1923); sucursale ale C.A. Rosetti nr. 43A, parter şi trei etaje (la
Băncii Naţionale - Făgăraş, Miercurea ultimul etaj a locuit arhitectul Radu
Guc, Drobeta-Tumu Severin, Tulcea, Dudescu între 1933-1944) (constructor:
Râmnicu Sărat, Bârlad, Câmpulung ing. Emil Prager); după 1950 i s-a mai
Moldovenesc, Botoşani, Huşi, Palatul adăugat et. IV, Cavoul lui Mitiţă
Băncii Naţionale [1937) împreună cu arii Constantinescu (fl9 4 6 ) de la cimitirul
LDavidescu; Clădirea asociaţiei sportive a Bellu, Modernizarea vilei cumpărate de
BNR, Căminul Băncii Naţionale , din calea Scarlat Callimachi pe str. Aviator
Dorobanţilor- blocul Zodiac; Monetăria Mărăşoiu, Conacul lui C. Stere de la Bucov,
Naţională [execuţia ing. Aurel Ioanovici), Două vile în parcul Mornand (1935-1936)
Blocul Teatrului Nottara (constructor pentru profesorul. Mateescu de la
Liviu Ciulei), Pavilion nautic, Floreasca Timişoara şi pentru un coleg de la BNR,
Policlinica CFR, din Piaţa Gării de Nord, Casa de raport în fosta Piaţă Regina Maria
Vilele ing. Ottulescu, ing. Neagu, ing. pentru Basil Alevra, inspector BNR, Casa
Antoniu, ing. Voinescu, Bloc cu patru etaje Leonte, inspector BNR, pe str. 10 Mese (în
şi mansardă str Traian în colaborare cu stil românesc), Vilă pentru Ioana
arh, Ion Niga, Monumentul eroilor C.F.R. Olhovschi, sora arhitectului Radu
din Primul Război Mondial (opera Dudescu, în Piaţa Ţepeş Vodă 47, Vilă şi
colectivă a lui Ion Jalea, Corneliu Medrea, depozit de vinuripentru Canciovici,
arh. Radu Dudescu, arh. Ion Niga), restaurator, B d Titulescu (în stil
Clădirea Fundaţiei evreilor spanioli - Bd. românesc), Placă comemorativă cu eroii
Cantemir, Vila „Luminiş” de la Sinaia a lui BNR din primul război mondial, în palatul
George Enescu (1923-1926), Postul vechi al BNR (1935-1936), Policlinică cu
Salvamar - dana 5 din portul Constanţa, 12 secţii la Cugir p+1, cantină,
Proiecte în parcelarea BNR din str. Arh. Pavilioanele de la Sinaia - pentru
Burcuş; 5 vile: Stoianovici, Marinescu, fabricarea biletelor BNR în timpul
Drăgănescu, 3 clădiri pe str. Columbelor războiului, Palatul BNR din Iaşi,
pentru Păunescu, fraţii Ştefanescu, toţi de Restaurantele Modem şi Select din
la BNR; Bloc de locuinţe pentru Academie Mamaia, Refacerea băii comunale din
pe Bd Cantemir (1937); Casa Galaţi, Casa lui Mitică Cristescu, secretar
magistratului Traian Orleanu, pe general al BNR, pe str. Badoglio (1936),
bulevardul spre Gara Obor; Casă de raport Siloz de seminţe de in la Baia Mare
a lui Georgică Orleanu , pe str. Cobălcescu, (1953), Fabrica de pâine din Hunedoara
Conţinutul acestui material nu reprezint ăîn mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 4 9
din Fondul Timbrul Arhitecturii în anid 2 0 1 4
[şef de proiect), creşă, grădiniţă de copii, sala de sport din Constanţa (1959); grup
Vila dr. Vasilică Stepleanu-Horbaţki de la social la Institutul Agronomic - Bucureşti
Călimâneşti, casă de creaţie, Bloc [patru (1956); sistematizare staţiuni turistice pe
etaje) pe str. Corneliu Botez nr. 10 [1971). litoral; locuinţe - bd. Tornis din Constanţa
[G.P.) (1983), premiul „A. Vlaicu" al Academiei.
A fost o lungă perioadă directorul
Institutului de Proiectare din Constanţa,
susţinând cu diplomaţie realizarea noilor
staţiuni turistice de pe litoral (Jupiter,
Venus, Saturn) într-o arhitectură cu certe
valenţe de modernitate, atrăgând în acest
demers arhitecţi valoroşi ca Şerban
Manolescu, Mircea Anania, Dan Rusovan,
Mircea Stancu, Constantin Rulea
(V-T-, S.T.)
Banca Naţională a României, arh. Radu Dud eseu.
DUMITRAŞCU, Rodica
Foto arii Gabriela Petrescu (2 0 1 4 )
(n. 1924, Constanţa)
Studii: A absolvit
Facultatea de
Arhitectură din Bucu
reşti, dipl. 1950.
Lucrări: alături de soţul
ei, Gh. Dumitraşcu, la
Constanţa, a participat în colectivele ce au
realizat: restaurant-cofetărie la Eforie
Sud, 1962; Restaurant la Techir-
ghiol, 1962 cu I. Puşchilă; Spital cu 900
"Casa de pensiuni, împrumuturi şi ajutoare a paturi la Constanţa, 1968 cu I. Puşchilă;
personalului băncii" in 1938, Fost sediul băncii Hotel cu bază de tratament la Techirghiol,
BRCE, pe Calea Victoriei, arhitect Radu Dudescu. 1972; Spital cu 300 patimi la Medgidia,
Foto arh. Gabriela Petrescu (2 0 1 4 )
1965; Bloc turn în piaţa Gării Noi din
Constanţa (1961 cu Ş. Manolescu).
DUMITRAŞCU, Gheorghe
(n. 1925, Râmnicelu, Brăila - m. 1997)
Studii: Devine arhitect în 1948, după
absolvirea Facultăţii de Arhitectură din
Bucureşti.
Lucrări: Dintre lucrările la care a
participat se pot menţiona: blocuri de
locuinţe la Iaşi (1946-1947), cartier
rezidenţial şi Casa Copilului - Tei,
Bucureşti (1948); Hală alimentară la
Petroşani (1948-1949) ; Casa Scânteii (azi
Casa Presei) (1955) - în colectiv condus
de Horia Maieu; Institutul de seruri şi Complex sanatorial la Techirghiol (1 9 7 2 ), arh.
vaccinuri ,JDr. Pasteur", Bucureşti (1949); Rodica Dumitraşcu, Doina Chituc, Ion Puşchilă ş.a.
Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 1, 1 9 7 4
studiu de mobilare a traseelor turistice şi

DUMITRAŞCU, Tudor un altul pentru sistematizare -
(n. 1 9 3 7 - 111. 1993) Sarmizegetusa (1974, în colab. cu arh. Şt.
Studii; IAIM, dipl. 1960. A colaborat la Scafa); imobilul destinat Muzeului
începutul carierei cu arh. Nicolae Naţional de Istorie, str. Ştirbei Vodă
Porumbescu. (ne terminat).
Lucrări: bloc de locuinţe în pţa. Centrală Activitate didactică: a activat din 1961 în
din Suceava (1968); Casa de cultură din cadrul IAIM.
Suceava; Facultatea de îmbunătăţiri Concursuri: premiu la concursul
Funciare, Bucureşti (1974); Institutul de internaţional de arhitectură pentru
Agronomie din El Kliroub (Algeria) studenţi având ca temă Un teatru
(1978); complex social- studenţesc Regie, ambulant; premiul I- pentru Sistematizare
Splaiul Independenţei, Bucureşti (1981); centru cultural administrativ din
Casa Academiei, cal. 13 Septembrie, Timişoara (1961); premiul II- pentru
Bucureşti (1988). Sistematizare cartier de locuit (1964);
între 1974-1982 a asigurat grafica premiu pentru concursul Staţii de
copeicilor revistei Arhitectura. transport în comun pentru Bucureşti
Concursuri: a câştigat conclusul pentru (1992).
Medalia Comemorativă a SAR (1991). A coordonat o echipă de arhitecţi care au
CV.Ţ) întocmit proiecte pentru Emiratele Arabe
Unite
DUMITRESCU, (arii Petre Ciută, Dinu Patriciu, Romeo
Corneliu Simiraş, Viorel Simion, Francisc Echeriu).
(n. 02.08.1937, Prem ii/distincţii: Ordinul Muncii cls. III.
Bucureşti - m. 2009) (R.N., V.Ţ.)
Studii: IAIM, dipl.
1961; stagiu de 4 luni DUMITRESCU, Doru
în Belgia (1964); (n. 8 aprilie 1944,
specializare de 6 luni Bucureşti)
în Italia (1968); teză de doctorat cu tema: Studii: IAIM, dipl.
Concepţia m odernă a m uzeelor de artă 1967.
(1974). A fost arhitect la ISPH
Funcţii: rector al IAIM între 1980-1989; Bucureşti (1967-
după 2000 a fost profesor şi decan al 1969), la I.P. Carpaţi (1970-1982), la
Facultăţii de Arhitectură din cadrul Arcom Tripoli, Libia (1982- 1985).
Universităţii Spiru Haret, Bucureşti. Din 1985 părăseşte România şi se
Lucrări: în colectivul ISCAS: ansamblu de stabileşte în Norvegia. Din 1987 devine
magazine şi teatru de vară Mamaia, spital membru al Uniunii Arhitecţilor din
Oneşti; în cadrul DMI: STE pentru zona Norvegia, activând în diferite firme de
Histria (muzeu, casa arheologilor), hanul proiectare. După 1992 a activat în cadrul
Ancuţei, Roman, trei ansambluri biroului propriu de proiectare.
muzeistice la Putna, Ipoteşti (memorialul Lucrări în România: piscină acoperită şi
M Eminescu), şi Bucureşti (în ansamblul bar la hotel Neptun (Mangalia Nord,
Bărăţia); proiectul de arhitectură şi 1972); staţie de salvare judeţ, Focşani.
amenajări interioare a Pavilionului Lucrări în colectiv: spitale în Piteşti, Rm.
Construcţii în EREN (1969); amenajare Vâlcea (700 paturi), Focşani, Braşov, 23
bar de noapte, cazino Sinaia (1970); August Bucureşti, Slatina; Sediul
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. SI
Proiect beneficiar al iniei finanţări din partea Unimiii Arhitecţilor din România
sindicatelor din Tr. Seve rin; Casă de Activitate didactică: profesor la şcoala
Cultură la Topliţa (1984); Club restaurant medie de arhitectură din Bucureşti (1943-
la Lacul Roşu (1983); Hotel şi sală de 53).
conferinţe la Predeal (1985). Concursuri: a participat la concursul
Lucrări în Norvegia: imobilul pentru: Palatul Uniunii Avocaţilor,
Gardermobanen din Lillestrom- Leiersund Bucureşti; Catedrala din Buzău;
(1993); imobilul Dyrlokkeasen din Frogn sistematizarea pieţii Gării de Nord; palatul
(1996); imobilul Krogs Bilsalg din Oslo Municipiului Bucureşti; biserica din
(2000). S-a ocupat de arhitectura parcul Domeniilor, Bucureşti; palatul CEC,
peisageră, proiecte de urbanism. Bucureşti; grup de locuinţe Ferentari;
Activitate didactică: 1971-79: asistent la Palatul Operei de Stat, Bucureşti.
Catedra de Proiectare din cadrul 1A1M, (R.N.)
Bucureşti. Concursuri: menţiune pentru
Centru judeţean de recoltare sânge DUMITRESCU, Ilie
(1969), menţiune pt. Piaţa Teatrului (n. 1940, Bucureşti)
Naţional din Iaşi (1973); premiul I- Casa Studii : IAIM, dipl. 1963.
Tineretului, Ploieşti (1984); premiul I- Lucrări: Activând în cadrul institutului
complex turistic Diham (1984); premiul II IPTANA, a avut printre oportunităţi,
pt. Norskvegmuseum din Lillehammer realizarea unor dotări feroviare
(1986); proiect reţinut pentru importante cum simt: Gara din Bârlad
Rikshistorisk Centram din Eidsvol (1991); (1968); Gara nouă din Predeal (1969, cu
menţiune pt. Galeria Naţională Tullinlokka Irina Rosetti); Centrul de calcul CFR,
din Utbygging (1996). Bucureşti (1969), refăcut după
(V.Ţ., S.T.) cutremurul din 1977; Gara nouă din Cluj
(1970); Gara din Tulcea (1976), cu Irina
DUMITRESCU, I. Ion Rosetti; Extindere la Spitalul CFR din Cluj.
(02.11.1903, Bucureşti A optat să părăsescă România din 1980.
-? )
Funcţii: arhitect la
PMB (1930-43);
arhitect la MAI (1943-
45); şef al Serv. de
arhitectură al Primăriei sect. 3 (1945-47);
arhitect la Sfatul Popular al Capitalei
(1947-50); arhitect laISPE (1950-53).
Lucrări: sediul fostei Primării a sectorului
3, Bucureşti; căminul de odihnă al
funcţionarilor PMB, str Eforie (1933); Gara din Predeal, autori arh. I. Dumitrescu şi
localul şcolii elementare din bd Panduri, 1. Rosetti.
Bucureşti (1934); preventoriul pentru Sursa ilustraţiei: Lăzărescu, C., Cristea, G„
Gheorghiu, D., Borgovan, A. (1 9 7 2 ). Arhitectura
copii al PMB, str Eforie (1935); localul
şcolii elementare din bd. Pieptănari, Bucureşti: Ed. Meridiane
Bucureşti (1937); hotelul CGM din Buşteni
(1940); clădiri private de locuit.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. S2
Activitate didactică: cursuri de

construcţii de campanie la Şcoala de
geniu, Bucureşti (1933).
Concursuri: sanatoriul din Moroieni
(1935); locuinţe pentru funcţionari BNR
(1943).
Prem ii/distincţii: avansat în corpul
tehnic al arhitecţilor din serviciul public la
Gara din Bârlad. Autori: 1. Dumitrescu, El. Matache,
I. Rosetti
gradul de architect Inspector general cls
Sursa ilustraţiei: Lăzărescu, C., Cristea, G., II.
Gheorghiu, D., Borgovan, A. [1 9 7 2 ). Arhitectura (R.N.)
Bucureşti: Ed. Meridiane DUMITRESCU, Victor
(ii 1934, corn.
DUMITRESCU, Răsuceni)
Vanghele Studii: 1AIM, dipl.
(n. 1895, Bitolia, 1964.
Macedonia - m. 1975) Funcţii: arhitect
Studii: Şcoala DSAPC Maramureş;
Superioară de profesor de
Arhitectură Bucureşti, sistematizare şi lucrări edilitare la Şcoala
dipl. 1927, tehnică de construcţii, arhitectură,
specialitatea: locuinţe, sistematizare şi lucrări edilitare din Baia
clădiri militare şi industriale. Mare.
Funcţii: arhitect proiectant în cadrul Lucrări: şcoală cu 24 săli de clasă (1964-
Domeniilor Militare MAN (1929-40); şef 65); schiţă de sistematizare oraş Baia
de serviciu Dir. Refacerii Sprie (1964-65); studii de amplasamente
(MLP) (1940-45); subdirector tehnic la locuinţe şi dotări în oraşul Negreşti,
serviciul de Studii MLP (1947); şef de regiunea Maramureş (1965); studiu de
serviciu antemăsurători în cadrul IPC amplasament locuinţe şi dotări în com.
(1949-52); architect proiectant al IPIU Şomcuţa Mare, reg. Maramureş (1965);
(din 1952). protecţia şi consolidarea monumentelor
Lucrări: bloc în str. Brezoianu 29 (1936); istorice „Biserica Domnească” şi cetatea,
vila avocat Theodory, Breaza (1938); bloc com. Cuhea; locuinţe Turnu Măgurele
pe str. Horaţiu 11 (1934); vilă raport cal. (1965); studii pentru amenajarea
Văcăreşti (1940), toate în Bucureşti; alte to mistică a malurilor lacului de
câteva zeci de locuinţe, transformări şi acumulare a apei pârâului Firiza în
consolidări după cutremurul din 1940; amonte de Baia Mare.
căminul cultural Cărămidarii de Jos (R.N.)
(1928); şcoli, cazărmi şi cercuri militare
executate în cadrul Direcţiei Domenii DUMITRU, Aurel
Militare; evaluarea şi stabilirea (n. 29.08.1949, Bucureşti)
cantităţilor de materialenecesare refacerii Studii: IAIM, dipl. 1975.
oraşului Giurgiu în urma dezastrelor Lucrări: studii de sistematizare a
inundaţiilor din 1940; proiect de refacere localităţilor suburbane în jud. Alba (în
aora;ului Panciu (colab. arh. Culcer). cadrul IPJ Alba Iulia); detalii de
sistematizare cartier locuinţe Alba Iulia;
proiecte telmologice pentru Oltcit Craiova, locuinţe individuale şi blocuri etc.

I.U.T. Buzău, Laminor Focşani, Laminor Participă în colectiv la elaborarea mior
Turnu Severin; proiecte tip în colaborare proiecte social-culturale: stadion parţial
cu 1PCT; proiecte de execuţie pentru acoperit, bazin de înot acoperit cu arh.
închideri la halele uzinelor Republica Clement şi Florin Moldovanu, Casa pentru
Bucureşti, IUCH Bistriţa, Oltcit Craiova. artişti plastici, cu arh. Ioan Goia. Din 1972
Expoziţii: asistenţă tehnică la organizarea lucrează în cadrul primăriei municipiului
expoziţiilor din 1978- Militari, 1979- Bucureşti la construcţia de locuinţe
Pavilionul Economiei Naţionale (piaţa proprietate privată. Individual a elaborat
Scânteii) privind material şi soluţii no ice mărci de fabrică pentru I.C. Dorohoi, I.C.
urmează a fi utilizate în construcţii Baia de Arieş, l.C. Odorhei şi „Samus"Satu
industrial şi civile; organizare expoziţii în Mare; Amenajare împreună cu studenţii a
cadrul T.I.L.I.B. cu tema Realizări şi complexului studenţesc Tei, pentru
propunei privind îm bunătăţirea procesului activităţi de vară şi pentru desfăşurarea
muncii în unităţile subordonate. Universiadei Bucureşti. Schiţe şi studii de
(R.N.) organizare şi decorare pentru tabere
studenţeşti - Izvorul Mureşului, Baia Mare
DUNEL, Cosrna au fost materializate la faţa locului. în mod
(n. 1940, corn. special împreună cu arh. Vasile Marcu,
Gherăseni, jud. Sorin Vasilescu şi Dan Vucicovici, au fost
Buzău) amenajate taberele pentru tineret de la
Studii: şcoala Năvodari, Eforie Nord şi Timişul de Jos.
elementară şi liceul Alte lucrări: locuinţe de raport la
le-a urmat la Buzău; Mangalia, vile la Buzău, Câmpina, Proviţa
înscrierea la Şcoala de Sus, Sinaia, Predeal şi Miercurea Ciuc;
militară de ofiţeri de geniu din Râmnicu lucrări de restaurare la biserica din
Vâlcea, pe care nu o termină; Şcoala Verneşti au atras după sine altele cu
tehnică de arhitectura şi construcţia caracter religios: două biserici la
oraşelor din Bucureşti (1960-1963); IAIM, Mărăcineni cu arh. C. Moldoveanu;
dipl. 1971; 1999 susţine teza de doctorat Clopotniţă la Băneasa, judeţul Giurgiu;
cu tema Mobilierul urban elem ent Studii ofertă la Tulcea şi Homorod;
fo rm a to r în structura oraşului, iar în anul finisaje, renovare la Hotelul Continental
2000 obţine titlul ştiinţific de doctor în din Bucureşti şi Sibiu, stereotomie şi
arhitectură. Profesorii ca Nicolae Lupu, placaje de marmură la Banca Rornâno-
Bogdan Gheorghiu, Anton Dâmboianu, Egipteană şi Palatul Parlamentului din
Vladimir Popov şi Cezar Lăzărescu i-au Bucureşti, amenajări de birouri, magazine,
fost mentori şi îndrumători apropiaţi pizzerii, fabrici de confecţii şi tobe de
marcându-i definitiv caracterul eşapament, depozite Kodak; studii de
profesional şi stilul artistic. fezabilitate şi proiecte în faza A.C. pentru:
Lucrări: proiecte cu grad mai mare sau extindere Spital „Sf. Ioan'' din Bucureşti cu
mai mic de complexitate, de la spaţii de un pavilion de balneofiziokinetoterapie şi
depozitare cereale, vinuri şi ţuică, la reamenajări la Complexul „Ana Aslan” din
complex de vinificare în Balta Albă, Otopeni; propuneri pentru „Casa
Râmnicu Sărat, tabără pentru copii la Germană" din Bucureşti, complex de
Arbănaşi, judeţul Buzău, sediu locuinţe tip vilă pe malul lacului Străuleşti
administrativ în centrul oraşului Buzău, pe circa 130 ha pentru Ambasada Statelor
hotel la Monteoru, şcoli, sediu CEC, Unite în calitatea de consilier pentru
Conţinutul acestui 111 ateii al nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia Pag. S4
proiectare al Carpaţi Construct S.A. din Expoziţii: prima expoziţie de acuarele

Docenţilor - Bucureşti. Participă la Abu realizată în lungul Văii Buzăului; expoziţia
Dhabi, Emiratele Arabe Unite, la mobila şi cuprinde peisaje şi schiţe-crochiuri şi are
amenajarea interioară pentru unul din loc în cadrul Institutului Judeţean de
palatele sultanului. Proiectare din Buzău. Participă la
Activitate didactică: din 1975 începe manifestări expoziţionale ale Uniunii
colaborarea la Catedra de studiul formei şi Arhitecţilor cu lucrări de acuarelă şi în
mobilier a Institutului de Arhitectură „Ion 1996 şi 2000 expune la Sala Dalles -
Mincu". Atelier şi la Institutul de Arhitectură
Activitate de cercetare: lucrări cu lucrări de acuarelă şi grafică.
specific de cercetare astfel: mobilier Concursuri: concursul organizat de
urban pentru municipiile: Constanţa, judeţul şi municipiul Buzău pentru
Petroşani şi Tg. Jiu; Studiul circulaţiei şi realizarea stemei municipiului şi judeţului
semnalizări stradale în Mamaia şi [două premii 11 şi un premiu III -
Constanţa; Cataloage de mobilier pentru neonorate însă). Lucrările au fost reţinute
tineret - destinat taberelor studenţeşti; în expoziţia Muzeului de istorie local.
Catalog de mobilier urban pentru Premii: în 1968 obţine un premiu al
municipiul Bucureşti şi studii de Uniunii Arhitecţilor cu lucrarea de anul IV
ameliorarea aspectului calcanelor la - Hotel în zona centrală a oraşului Sibiu.
blocurile de locuinţe. Aceste lucrări au CRN.)
fost realizate în contracte ale Universităţii
şi împreună cu membrii colectivului de DUZINSCHI, Dan
catedră Realizează studiul unitar al (n. 1955, Iaşi)
faţadelor săseşti pe străzile centrale ale Studii: IAIM, dipl. 1981, la atelierul prof.
comunei; signaletica intrărilor în comună Mire ea Alifanti.
şi a celor 6 muzee create ad-hoc: Muzeul Lucrări: Activ în zona Bistriţa-Năsăud a
de istorie. Muzeul Pompierilor, Muzeul de realizat: dispensarul policlinic din
artă Muzeul viei şi vinului, Muzeul Bistriţa; blocuri de locuinţe pe str.
„Nichita Stănescu” şi cel de arhitectură Garoafei, Bd. Independenţei şi str. Ştefan
organizate în casele saşilor care cel Mare din Bistriţa; casa memorială
părăsiseră România (Teremia Mare, „Liviu Rebreanu" din Prislop (azi,
judeţul Timiş.); Parc şi mobilier urban în localitatea Liviu Rebreanu); locuinţe
zona centrală; Etichete pentru produsele proprietate personală în Bistriţa şi
de bază ale comunei: sucuri de fructe, vin comuna Unirea; centrala telefonică din
şi coniac. Bistriţa; Complex de prestări servicii şi
Publicaţii: Mobilierul urban-istoric şi turism la Rodna, jud. Bistriţa-Năsăud
perspective, 2001; Desenul de arhitectură (1987).
2004; Fântâni şi jocuri de ape; Oraşul (V.Ţ.)
naţiunilor din Viena; De la casele preerie
la zgârie-nori, în „Tribuna construcţiilor";
Punte între trecut şi viitor, un eseu privind
creaţiile monumentale ale maestrului
Dorin Iormeanu, în revista .flacăra" nr.
11, 2001; Cruci, troiţe şi fântâni, în revista
.Momentul festiv", publicaţie
internaţională de cultură şi informare.
Conţinuţii] acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 55
Francisc Echeriu [1996);câştigătorii

E
concursului Piaţa Revoluţiei din 1997:
arh. Francisc Echeriu, arh. Marina Echeriu
ECHERIU, Francisc (Franz Johann)
[premiul I).
[n. 1948, Bucureşti)
(V.Ţ., S.T.)
Studii: IAIM, dipl. 1972
Din 1984, pleacă în Germania, devenind
ECONOMU (FUCHS),
membru al Camerei Arhitecţilor din
Raluca Dana
Bavaria din 1986. Din 1984 se stabileşte
în Austria, unde are participări la
următoarele lucrări: Casino şi Europahaus
Lucrări: timp de 2 ani a
din Innsbruk; Casino şi centru de presă
lucrat la Institutul de
din Salzburg; Casa Congreselor din
proiectare al
Salzburg; Sediul S1MEC din Dresda
Ministerului de Căi
[Germania); Cartier locuinţe Rheda
Ferate, Telecomunicaţii
Wiedenbruck; Fabrica de hârtie KNP din
şi Poştă, unde a proiectat un cămin de
Leykau Gratkorn.
ne familişti la Focşani.
Lucrări în România înainte de 1 9 8 4 :
Din 1977 s-a stabilit în Elveţia, la
înainte de plecarea din ţară, din 1984, a
Lausanne, unde în 1978, susţine examenul
participat în colectivul lui Z. Takacs la
pentru echivalarea diplomei şi din 1980
realizarea Extinderii Postăvăriei Române.
până în 2008 lucrează la Departamentul
Lucrări realizate în România după
Infrastructurii din Cantonul Vaud-secţia
2 0 0 0 : Showroom şi service BMW din
arhitectură. A avut oportunitatea de a
Timişoara [2004); reprezentanţa BMW,
participa la lucrări de reabilitare şi
pe DN1 - Băneasa, Bucureşti [2006);
restaurare a unor monumente istorice din
reprezentanţa „Banat Car" din comuna
canton printre care: Casele parohiale din
Giroda - Timiş [2006); amenajarea
Le Lieu, Preverenges, Le Mont, Gland,
intrării la Memorialul de la Sighet.
Gingis, Aubonne, Daillens; Castelul şi
Concursuri: După 1990 devine activ şi în
Arsenalul din Morges şi crearea Muzeului
România, unde se remarcă prin premiile
de figurine în cadrul Castelului; Abaţia
obţinute la câteva concursuri: Premiul II
Romainmotier.
pentru concursul „Bucureşti 2000”
A mai realizat proiecte pentru: Şcoala
împreună cu soţia sa, Marina Ileana
profesională, Gimnaziul şi Şcoala de
Echeriu [1996); tot ei sunt câştigătorii
Argicultură din Marcelin Morges;
concursului Amenajarea Piaţa Revoluţiei
reorganizarea funcţională a
din Bucureşti [1997).
Penitenciarului de la Orbe.
(V.Ţ., S.T.)
(V.Ţ.)
ECHERIU, Ileana Marina
EFTENIE, Mariana
[n. 1956, Bucureşti)
Rodica
[n. 1948)
Lucrează până în 1986 la Giurgiu, după
care se stabileşte în Germania şi apoi în
doctor în urbanism
Austria, unde activează împreună cu soţul
1996. 1975 - 1978
său, Franz Echeriu
Arhitect în cadrul
Concursuri: Premiul II pentru concursul
Atelierului de
„Bucureşti 2000” împreună cu soţul său,
Arhitectură şi Urbanism al Primăriei
Municipiului Bucureşti; activitate de (Ed Simetria, 1997); „Concepţie şi

proiectare: autor/ coautor al unor detalii proiectare în Urbanism” (Ed. UAUIM,
de sistematizare, proiecte de consolidare 2002); articole în reviste din ţară şi
şi reamena- jarea unor clădiri cu valoare străinătate.
arhitectural-urbanistică şi istorică; 1978 - Concursuri: coautor al unor proiecte cu
prezent cadru didactic în cadrul obiective de prestigiu: („Shinkenchiku
Universităţii de Arhitectură şi Urbanism residenţial"- Japonia, 1974; „Locuirea într-
„Ion Mincu" din Bucureşti - profesor un mare oraş" - Minsk, Ucraina, 1986;
universitar 2005. „Sistematizare Piaţa Victoriei"- Bucureşti,
Funcţii: preşedintele Comisiei de 1991" „Renovare urbană - centrul istoric
Arhitectură şi Urbanism CNATDCU. al oraşului Bucureşti" (premiul II, 1992);
Activitate didactică: îndrumare a „Spreebogen Stadtebaulicher
lucrărilor de licenţă şi diplomă şi membră ideenwettbewerb" - Berlin, 1992).
în comisiile de susţinere; coordonator de
modul la forme de învăţământ post
universitar (maşter), referent pentru
referate şi teze de doctorat în ţară şi în
străinătate; membră în comisii de
specialitate interne şi internaţionale;
expert evaluator CNCSIS pentru
Urbanism.
Activitate de cercetare - proiectare:
participarea (în colaborare
/coautor/autor) la studii de cercetare şi
proiecte de urbanism în cadrul
colectivului Departamentului de
Urbanism şi al Centrului de Cercetare,
proiectare şi Consulting - UAUIM: studii
tehnice, studii de altimetrie, siluetă
Centrul de afaceri Ţiriac, şos. Nordului Bucureşti
urbană şl de intervenţii specific
(2 0 0 4 ), autori: arh. Mihai Eftenie, arh. Mariana
compoziţional-urbanistice la nivelul Eftenie. arh. Ioana Barbanţan,
oraşului, studii complexe privind factori arh. Mihaela Muscaliuc, arh. Vlad Eftenie.
de influenţare a calităţii vieţii urbane la Sursa ilustraţiei:
nivel local, regional şi naţional. Proiectele http: / / www.anuala. ro / pro ie cte /2 0 0 4/arh itectu ra
/a 1 3 /
au constat în întocmirea de planuri
Accesat o ct.2 0 1 4
urbanistice de detaliu (PUD), planuri
urbanistice zonale (PUZ), (coautor/ autor)
EFTENIE, Mihai
precum şi participarea în cadrul
(n. 1950, Târgovişte)
colectivului catedrei la Planul Urbanistic
Studii: IAIM, dipl.
General (PUG) al Municipiilor Bucureşti,
1976
Iaşi, Oradea.
Lucrări: a lucrat
Publicaţii: „Arta construirii oraşelor.
primii trei ani în
Urbanismul după principiile sale artistice"
domeniul ariiitecturii
(traducere a lucrării „Der Stadte Bau" de
industriale, iar până în 1994 la Carpaţi
Camillo Sitte, 1992, Ed. Tehnică, în
Proiect. Dintre proiectele în care a fost
colaborare cu Hanna Derer şi Mihai
implicat până în 1990 se pot desprinde:
Eftenie); „Bucureşti 2000” (în colaborare)
Reamenajare Sala Amfiteatru a Teatrului
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne (sec, XIX, XX, XXI]
Naţional din Bucureşti; recarosare faţade Activitate fotografică; Premii: membru

la Teatrul Naţional din Bucureşti, în al cluburilor foto al UAUIM Bucureşti şi
colectivul lui Cezar Lăzărescu, "F5,6” din Timişoara, din 2005. A
Modernizare Piaţa Berceni. participat la: (2003) concursul naţional de
Ca liber-profesionist, după 1994 a fotografie "Vezi orange” organizat de
realizat: locuinţe în Bucureşti, str. Orange România; concursul naţional de
Crângului, str. Heleşteului, str. Louis fotografie organizat de Vogel Burda
Pasteur, str. Ecaterina Teodoroiu; vilă pe România; (2004) concursul internaţional
Cioplea - Predeal; restaurarea Teatrului de fotografie organizat de FNAC, Franţa;
din Caracal; lotizări pe str. Jandarmeriei şi concursul naţional de fotografie "Vezi
str. Moreni în Bucureşti; master-plannl orange” organizat de Orange România;
pentru ansamblul de locuinţe „Paradisul selecţionat în expoziţia Fotogeografica şi
Verde" din Corbeanca - Ilfov; Centrul de România Plus; (2005) expoziţie de grup în
afaceri I. Ţiriac, Sos. Nordului nr. 24, cadrul apelului şi selecţiei de portofolii
Bucureşti (2008). foto organizate de Galeria Noua,
Activitate didactică: între 1982 şi 2004 a Bucureşti; expoziţie de grup în cadrul
fost cadru didactic asociat la Institutul de sesiunii de comunicări ştiinţifice pe tema
Arhitectură din Bucureşti. Oraşului in cadrul UAUIM; participare la
Concursuri: Premiul II - Centru hotelier concursul internaţional de fotografie
în Sinaia (1 9 9 0 ); Premiul II - Renovare Traveler organizat de National
urbană - Piaţa Gării din Sibiu (1 9 9 1 ); Geographic; participare la concursul
Premiul III - Amenajare Monumentul Km internaţional de fotografie organizat de
0, Piaţa Sf. Gheorghe, Bucureşti. UNESCO; menţiune la concursul naţional
(1992). de fotografie "Vezi orange” organizat de
(V.ŢO Orange Romania; expoziţie personală in
cadrul Unirea Shopping Center Bucureşti;
EFTENIE, Vlad colaborare foto cu cantautorii Alexandrei
(n. 12.06.1978, Bucureşti) Andrieş şi Mircea Vintilă pentru realizarea
Studii: UAUIM, dipl. grafică a albumelor, afişelor, etc.; (2006)
2003; Maşter Româno - premiul 1 la secţiunea "Eseu fotografic” în
Francez de Dezvoltare cadrul concursului naţional de fotografie
Urbană Integrată din organizat de revista "Vacanţe şi călătorii”;
cadrul UAUIM, în selecţie de portofoliu in cadrul salonului
colaborare cu INSA "Surexpositions Off” organizat de Centrul
Lyon, (2003-2005); doctorat cu tema Cultural Francez din Timişoara; premiul 3
"Dimensiunea culturală a spaţiului de la concursul foto organizat de Hotnews.ro
utilizare publică.” cu tema "România, ce-am văzut, ce mi-a
Lucrări: coautor la Centrul de afaceri plăcut”; premiul 3 la concursul
Ţiriac (2004); autor locuinţă unifamilială "Fotoreportajul meu” organziat de revista
D+P+l, şi locuinţă individuală P+l, D escoperă; colaborator al campaniei
ambele la Corbeanca (2010). "Pune-te in locul meu" organizat de ANPH,
Activitate didactică: cadru didactic România cu tema sensibilizării populaţiei
UAUIM, titular curs"Fotografia, în chestiunea accesibilităţii persoanelor
instrument de studiu metodic în cu handicap; premiul 1 şi menţiune la
arhitectură”. secţiunea color a concursului naţional de
fotografie organizat de Orange, România;
expoziţii de grup ale clubului F5,6 în spaţii
Conţinutul acestui material nu reprezintă hi mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 58
publice din Timişoara; (2007) premiile 1, premiul special şi menţiuni în cadrul

2, 3 şi menţiune în cadrul concursului Salonului Naţional de Artă Fotografică
naţional de fotografie turistică organizat "Mihai Dan-Călinescu", Craiova, ed. a IlI-a;
de revista "Vacanţe şi călătorii"; premiul 1 menţiune în cadrul concursului
în cadrul festivalului Internaţional "Fotoreportajul meu" organizat de revista
Romani Art Festival, secţiunea foto; D escoperă: menţiuni la secţiunea color a
'Interviul lunii" în numărul din noiembrie concursului naţional "Vezi orange"
al revistei Photom agazine; expoziţie organizat de Orange, Romania (2009).
personală la Padova - “Un bucureştean la A participat la Anuala de arhitectură din
Veneţia" organizată sub patronajul 2007, 2008, 2010, 2011, 2012.
Institutului Cultural Român; expoziţie A câştigat premiul Souy-world-
personală la Toulouse - " Le conte de deux photograhy 2014.
cites" organizată sub patronajul
Institutului Cultural Român; menţiune în
cadrul concursului "Fotoreportajul meu"
organizat de revista D escoperă; menţiuni
la secţiunile color şi alb-negru ale
concursului naţional de fotografie
organizat de Orange, România; expoziţii
de grup ale clubului F 5 ,6 în spaţii publice
din Timişoara; colaborări fotografice cu
cantautorul Alexandru Andries; (2008)
Sony Worid Photography Awards 2014,
expoziţie personală la Lisabona - "Paris e câştigător: Vlad Eftaiie
Bucareste : Um canto de duas cidades " Sursa imaginii:
organizată sub patronajul Institutului http: / / www.academiadefot ografie.ro/vlad-efteni e-
castigator-la-sony-wo rld-photograliy
Cultural Român; expoziţie personală la
Berlin - "Paris und Bukarest: Eine
ELEFTHERIADIS,
Geschichte aus zw ei Stădten" organizată
Ştefan
sub patronajul Institutului Cultural
(n. 1942, Mangalia)
Român; participare la concursul
Studii: Devine
internaţional de fotografie "International
student al Facultăţii
Photo Awards"; participare din partea
de Arhitectură din
României în cadrul expoziţiei de
Bucureşti în 1942, de
fotografie “Regards europeens sur Ia
unde, în 1948, obţine
France" organizată la Dublin de Ambasada
diploma de arhitect.
Franţei în Irlanda; participare in cadrul
Lucrări: După terminarea facultăţii va
campaniei "Oamenii deltei" organizată de
lucra în colectivul lui Duiliu Marcu la
TVR şi câştigătoare a premiului 1 în cadrul
proiectul Aerogării din Băneasa
galei "Oameni pentru oameni" ;membru al
(1948.950). Se angajează la IPC Bucureşti
echipei foto, expoziţie itinerantă cu
(1950). Suferind o detenţie de 2 luni în
vânzare caritabilă şi teledon; interviu pe
urma unui denunţ politic, reuşeşte la
teme fotografice acordat Senso TV;
sfârşitul anului 1950 să părăsească
premiul 1 în cadrul taberei de creaţie
România şi să se repatrieze în Grecia, de
fotografică de la Eforie organizată de
unde, în 1951, pleacă în Brazilia,
www.Fotografa.ro; premiul 3 la secţiunea
stabilindu-se la Rio de Janeiro.
video în cadrul concursului foto-video
"Vacanţa 2008" organizat de Hotnews.ro;
Până în 1965 a activat în diverse firme de 1943 până în 1965 a fost cadru didactic la
proiectare, apoi ca arhitect independent, FA/ IAIM la catedrele de arhitectură şi
specializându-se în proiectarea modelaj. Din 1965 activează în cadrul
elementelor prefabricate, realizând câteva Direcţiei monumentelor istorice din
ansambluri rezidenţiale pe şos. Vigario Bucureşti.
Geral nr. 600 [în 1969), pe şos. Vigario Lucrări: gara şi anexele din staţiile Titu,
Geral nr. 501 [1970) şi pe Avenida Brasil Câmpina, planuri de sistematizare piaţa
[1971), toate în Rio de Janeiro. gărilor din Titu şi Câmpina în cadrul
Ca arhitect la firma „Roberto Arquitetos" a Ministerului transporturilor a proiectat
realizat între 1972 şi 1977 mai multe clădiri administrative, de exploatare,
centre de procesare a datelor pentru ansambluri de locuinţe, detalii de
„Banco do Brasil" pe Rua Barao şi Rua sistematizare, lucrări de artă grafică, de
Gomes Braga nr. 65, ambele în Rio de prezentare, etc., precum: proiectele
Janeiro, în Sao Paulo pe Rua Verbo Divino, clădirilor din gările Hunedoara, Ploieşti-
în Porto Alegre, precum şi Sediul Sud, Iaşi-Nicolina, cele de pe linia Piatra
Academiei de Litere din Rio, Auditoriul Neamţ-Bicaz [Tarcău), proiectul Palatului
Universităţii Federale din Mato Grosso Regionalei CFR din Craiova, colaborare la
Cuiaba [1977). proiectele de execuţie, de finisaje şi
Alternând activitatea ca arhitect amenajări interioare ale celui din
independent cu colaborări la alte firme a Bucureşti. Blocuri de locuinţe la Cluj
mai realizat: Teatrul Municipal din Juiz de Napoca, Hunedoara, Iaşi [1951-1952),
Fora, Minas Gerais [1985); Centrul Paşcani, Braşov, complex şcolar Braşov
administrativ pentru Bayer în Belford [1951, în colab. cu arh. N. Nedelescu, F.
Roxo; Reşedinţă de vacanţă în Correas - Teodorescu); Sistematizare piaţa Gării de
Petropolis; Sediul firmei Tribel Bayer do Nord Bucureşti, blocuri de locuinţe str.
Brasil [2002). Brezoianu nr. 50 şi 55, Bucureşti [1957-
In Brazilia s-a afirmat şi ca pictor, cele 16 1958, în colab. cu arh. V. Simionescu), bloc
expoziţii personale fiind apreciate de în Piaţa M. Kogălniceanu [1957-1958, în
critica de specialitate. colab. cu arh. C. lamandi), ansamblul de
Concursuri: In 1953 obţine o menţiune la blocuri în piaţa Gării de Nord [1961, în
Concursul Naţional al Ministerului colab. cu arh. C. Gherghiceanu, C. Alifanti
Educaţiei şi Culturii pentru monumentul ş.a); amenajări sportive la Snagov,
lui Ruy Barbosa din Cetatea Universitară Băneasa.
din Rio, iar în 1956 obţine premiul II la Concursuri: Premiul I pentru concursul
Concursul Internaţional pentru Hidrocentralei de la Bicaz. După 1965 s-a
Monumentul Eroilor din cel de-al 2-lea consacrat cercetării, protejării şi
Război Mondial, organizat de Ministerul conservării monumentelor istorice şi de
de Război al Braziliei. arhitectură.
[V-ŢO (G.P., S.T.)
ELIAN(U), Titu Dan ELKAN, Gheorghe Ştefan

[n. 1913 - m. 1979) [n. 29.05.1937, Oradea)
Studii: Academia de Arhitectură, dipl. Studii: Absolvent al Institutului de
1938. Arhitectură din Bucureşti în 1967. în
Activitate în cadrul serviciului de perioada 1985-86 urmează cursul
arhitectură CFR din 1937 până în 1957, postuniversitar de Urbanism si amenajare
din 1957, Institutul Proiect Bucureşti. Din
teritorială: „Sistematizarea urbană şi ENACHE, Constantin

teritorială". In 1967 s-a stabilit la Cluj. (n. 1949, Bucureşti)
Funcţii: activează la LP.Cluj între 1975- Studii: IAIM, 1973.
88 este arhitect-şef al judeţului Cluj. între A fost până în 1978
1990- 92 este director general la Min. arhitect la Tulcea,
Lucrărilor Publice si Amenajării unde elaborează o
Teritoriale, Direcţia Gen. de Gestiune a serie de lucrări de
Localităţilor. în 1991 a înfiinţat, împreună sistematizare pentru
cu Emanoil Tudose şi Teodor Raiciu, firma localităţi din judeţ.
„Inter-Proiect" în cadrul căreia a Lucrări de urbanism: Dedicat cercetării
participat la realizarea în Cluj a unor în urbanism, a participat la elaborarea
lucrări ca: Sediul Inspectoratului în unor studii privind delimitarea zonelor
Construcţii (1995]; Sediul Băncii protejate şi de valorificare a teritoriului
Transilvania (2001); Sala multifuncţională urban pentru oraşe ca Satu Mare, Caracal,
a Universităţii B. Bolyai (2003); Sediul Iaşi.
firmei „Carion", str. Avram Iancu nr. 38 în 2002 a întocmit PUZ-ul pentru
(2003); Imobile birouri, str. Piteşti (2005) perimetrul central din Bucureşti.
şi „Construma"; Centrele de afaceri Participă la studii şi lucrări în cadrul
„Maestro" (2006) şi „Tower" (2007); facultăţii de Urbanism, cum ar fi: Planuri
Sediul Grupului de Pompieri, bd 21 Urbanistice Zonale si de Detaliu -
Decembrie nr. 69; Imobile locuinţe, str. „Locuinţe ANL pentru tineri" (2001); Plan
Bolintineanu nr. 28, str. Dorobanţilor nr. Urbanistic Zonal - P-ţa Charles de Gaulle,
112, str. Vulcan nr. 38, str. Observator, str. sector 1 - (2001); Plan Urbanistic Zonal -
Arinilor, Calea Turzii; Showroom Skoda, Staţiunea turistică BTT, Costinesti, jud
Calea Turzii nr. 223; Imobile birouri str. Constanţa (URBE) (2001); Plan Urbanistic
21 Decembrie nr. 104, str. Micu Klein nr. Zonal - Plan Lotizări ANL - Palazu Mare 3,
22, str. C. Brâncoveanu nr. 15, Calea Mim. Constanţa (DSBA şi PST EST)
Dorobanţilor nr. 70; Cămine studenţeşti, (2001).
str. Plopilor şi str. Th. Mihali; locuinţe ANL Lucrări de arhitectură executate: Sediul
la Turda şi Huedin; Biserica romano- „Asesoft", bd. Dacia/str. M. Eminescu,
catolică, str. Donathnr. 106 (1996). Bucureşti (2006) ; locuinţă, str. Ienăchiţă
Activitate didactică: din 1990 cadru Văcărescu, Bucureşti (2007), realizate
didactic la: Inst. de Arhitectură „Ion împreună cu soţia sa, arh. Maria Enache.
Mincu" Bucureşti, Fac. de Arhitectură şi Activitate didactică: Din 1978, este
Urbanism; Univ. Tehnică CIuj-Napoca, Fac. cadru didactic la Catedra de Urbanism a
de Studii Europene; Fac. de Sociologie - Institutului de Arhitectură din Bucureşti.
Univ. „Babeş-Bolyai". Profesor doctor arhitect la Catedra de
Prem ii; In 1973 a obţinut Premiul III la Planificare Urbană şi Peisagistică, în
concursul pentru „Sistematizare Piaţa cadrul UAUIM.
Mărăşti" din Cluj - cu Emanoil Tudose. Concursuri: S-a remarcat prin premiile
(v .ţ ./g .p .) obţinute la concursuri: Premiile I şi III -
Sistematizarea zonei centrale din
Petroşani (1980).
Premii: reabilitare casă ţărănească
Maramureş, sat Nistru (coautor arh. Maria
Enache) - premiul secţiunii Restaurare şi
Proiect beneficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Arliitecţilor din România
reabilitare a Anualei de Arhitectură „Heritage values in contemporary

Bucureşti 2010. architecture”, în revista Argument 2/2010;
(V.Ţ., S.T.) „Legal and instituţional issues conceming
settlements extension through parcelling
ENACHE, Maria operations” Maria Enache, Constantin
(n. 28.07.1963) Enache - Human Geography, 6/2012; „Casă
Studii: 1A1M, dipL nouă veche de 80 de ani în Maramureş”, în
1987. Doctorat în revista logiA, nr. 12/2009; „Şcoală cu 24
2005 la UAUIM, cu clase —Zalău”, revista Arhitext, dec. 2000.
tema „Locuinţa (prin amabilitatea d-nei arh. Maria Enache)
socială”. Asociat în Premii: Premiul Secţiunii Restaurări cu
cadrul biroului de lucrarea: „Casă Ţărănească Maramureş, sat
arhitectură şi Nistru - Reabilitare”, Anuala de Arhitectură,
urbanism S.C. Ediţia 2010.
URBE
2000, împreună cu arh. Constantin Enache
(din 1996).
A fost arhitect la Institutul de Cercetare,
Studii şi Proiecte pentru Urbanism şi
Amenajarea Teritoriului - Urbanproiect,
Bucureşti (1990-1992) şi la Atelierul de
Proiectare Judeţean Zalău (1987-1990).
Lucrări: reabilitare casă ţărănească
Mai'amureş sat Nistru (coautor arii
Constantin Enache/ premiul secţiunii
Restaurare şi reabilitare a Anualei de
Arhitectură Bucureşti 2010); locuinţă Reabilitare casă ţărănească Maramureş sat Nistru,
coautor arh Constantin Enache/ premiul secţiunii
imifamilială str. Ienăchiţă Văcărăscu
Restaurare şi reabilitare a Anualei de Arhitectură
Bucureşti (coautor arh. Constantin Bucureşti (2 0 1 0 ). Sursa ilustraţiei:
Enache); sediu firma „ASE SOFT h ttp ://w w w .a n u a la .ro /p ro ie cte /2 0 1 0 /re sta u ra ri/
DISTR1BUTION”, str. Marcel lancu, nr. 3- r0 5 /
5, Bucureşti, 2004-2007 (cu arh. Constantin Accesat oct. 2 0 1 4
Enache); Şcoală cu 24 clase, cartier Brădet,
str. Nucilor, Zalău, 1990-1991; Locuinţă ENACHE, Mircea
unifamilială, P+2+ M, Ienăchiţă Văcărescu, (n. 1947, Craiova)
nr. 22E, Bucureşti, 2004; Locuinţe sociale Studii: IAIM, dipl.
pentru tineri. Chitila, jud. Ilfov, catalog 1970; Teză de
proiecte 12 variante, 2004; Locuinţe doctorat la IAIM, în
colective S+P+8E cu spaţii comerciale la Urbanism
parter şi locuinţe colective S+P+4E, Şos. M etodologie de
Fundeni, nr. 44 - Şos. Dobroieşti, Bucureşti, sistem atizare urbană
2008 şi alte studii şi proiecte. complexă, în 1974. echivalat de
Activitate didactică: cadru didactic la Universitatea John Hopkins în 1990.
UAUIM din anul 1992. în prezent, Specializări în Urbanism, Planificare
conferenţiar dr. arh. Socială şi Mediu: Salzburg Seminal' in
Publicaţii: Locuinţa socială, Edit. Univ. American Studies, Austria 1972,
Ion Mincu, Bucureşti, 2009; articole: Universitatea John Hopkins, SUA între
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arliitecţilor din România Pag. 62
1972 -1973 şi Centre for Environmental SystemsAnaysis (IIASA) în Laxenburg,

Studies Londra, UK în 1977. Austria.
Lucrări: Mire ea Enache, preşedinte al Mircea Enache a implementat (într-un
companiei EMI Systems, Inc. din colectiv de specialişti) iui Sistem de
Washington, SUA este specialist în modele şi programe pentru proiectarea
urbanism şi informatică. Mircea Enache a automată a ansamblurilor de locuinţe,
executat proiecte în domeniul planificării Consiliul Naţional de Ştiinţă şi Tehnologie
urbane şi sociale finanţate de Banca (1978-1980).
Mondială, USAID, Departamentul pentru în perioada 1981-1982 a colaborat cu
Dezvoltare Internaţională (DFID) din Control Data Corporation în Rocville,
România, Austria, Franţa, Italia, Filipine, Maryland şi cu Romconsult în elaborarea
Africa de Sud, Kenya, Benin, Armenia, metodologiei şi softului pentru Dezvoltare
Rusia, Serbia, Macedonia, Albania, Rurală, Urbană şi Regională (RURP) care a
Tadjikistan, Nicaragua, Guatemala, fost aplicat într-un proiect implementat în
Brazilia, Chile, West Bank/Gaza, Iordania, Brazilia (World Bank 1982), precum şi în
Yemen şi SUA. Ile-de-France (IAURIF Paris 1985).
Activitate didactică: In 1970, a devenit In perioada 1989-1993, Mircea Enache a
cadru didactic la IAIM, unde a activat până elaborat, împreună cu specialiştii de la
în anul 1988, când părăseşte România Capital Group, un Sistem de Asistare a
Mircea Enache a activat în catedrele de Deciziei pentru Planificare Strategică
proiectare, urbanism şi ştiinţe tehnice, Urbană (implementat în Baltimore -
unde a predat urbanism, geometrie Baltim ore Council of Governments,
descriptivă şi perspectivă şi aplicaţii Washington DC - Planning Department şi
informatice în arhitectură şi urbanism. Montgomery County - Park and Planning).
A cooperat cu informaticieni, ingineri în perioada 1991- 1992, a elaborat o
constructori şi de trafic, sociologi, metodologie şi un soft pentru Banca
economişti şi matematicieni. Mircea Mondiala şi OMS pentru gestiunea
Enache a fost membru al Centrelor de poluării industriale urbane în context
Viitorologie (prof. Mihai Botez) şi Analiza participativ (World Bank si WHO/PAHO).
Sistemelor (prof. Mircea Maliţa) în în 1992, a particularizat modelul şi softul
perioada 1972-1988, a fost director al pentru analiza economică la nivel de state
Centrului Internaţional al Şcolilor de şi regiuni în SUA (Corporation for
Arhitectură, afiliat la Uniunea Enterprise Development).
Internaţională a Arhitecţilor de la Paris Profesor asociat Berman School of Real
(1976-1980), membru în Comisia de Estate, John Hopkins University (1991 -
Cibernetică a Academiei (1977-1988) şi 1998).
membru al colegiului redacţional al Profesor asociat Institute for Public
revistei Studii şi Cercetări de Calcul Policy, George Mason University, Fairfax,
Economic şi Cibernetică Econom ică (1978- Virginia (1993 -1 9 9 9 ).
1988). A participat la pregătirea Preşedinte şi proprietar EMI Systems, Inc.,
Raportului despre învăţare (Learning Bethseda, Maryland (1993 - prezent).
Project) pentru Clubul de la Roma, în Mircea Enache a devenit membru al
echipa prof. Mircea Maliţa (1977-1979). asociaţiilor profesionale de urbanism
In perioada 1977-1979, a condus echipa American Planning Association, Urban and
română în proiectul internaţional Zone Regional Information Systems Association,
Funcţionale Urbane, finanţat de Regional Studies Association, Londra, UK şi
International Institute fo r Applied vicepreşedinte al consiliului de Directori
Conţinutul acestui material nu reprezintăîn mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 63
al International Association fo r Berceni (1976); complex şcolar special

Conservation o f Natural Resources ans pentru copii cu deficienţe, Berceni (1970);
Energy, New York, SUA. amenajarea Magazinului Sora din
Prin EM1 Systems, Mircea Enache a Bucureşti (1968-1970); blocmi locuinţe
desfăşurat o amplă activitate în cadrul str M. Em ine seu 128-130, str Batiştei 56,
mior proiecte implementate în ţări în curs str Plantelor (Bucureşti); ansamblu
de dezvoltare în domeniul administraţiei locuinţe şos. Giurgiului (1962,
locale, planificării urbane şi sociale, colaborator); coordonarea lucrărilor de
educaţiei, sănătăţii şi mediului. proiectare şi execuţie pentru zona Curtea
Concursuri: A primit premii ale Uniunii Veche (1972-1974, în colab. cu arh. C. Joja,
Arhitecţilor pentru concursuri de N. Pruncu); Şcoala Generală str. Măciuceni
urbanism (sistematizare centru Văleni şi (1975) şi Şcoala de 24 clase str Izvorul
sistematizare centru Zalău - Premiul I, Crişuliu (1976); bloc locuinţe str. Emil
1972), pentru două cărţi de urbanism Racoviţă (1977); bloc locuinţe str. Almaşu
publicate şi pentru sistemul soft SIANO Mare (1978); Casa de Cultură a IMGB
destinat proiectării ansamblurilor de (1985). A întocmit studii pentru partiuri
locuinţe. La alte concursuri la care a noi de şcoli şi grădiniţe.
participat, a obţinut: Menţiune - Centru (V.Ţ.)
turistic Maliuc (1969) - cu Mircea Stancu;
Proiect reţinut - Complex turistic pentru ENDERLE, Cari Ludwig
tineret la Costineşti (1975). (n. 1822 - ?)
Publicaţii: Mircea Enache este autor al 5 Arhitect vienez care a activat în România
cărţi pe tema sistematizării, urbanismului în perioada 1867-1886. Fiul lui Johann
şi geometriei descriptive şi a publicat Enderle şi al Anei Frick din Bucureşti. în
peste 300 de materiale de curs, articole şi 1883, la 51 de ani, se căsătoreşte cu Selma
rapoarte de cercetare. Schlatter, fiica arhitectului Johann
Preocupat şi de aspectele teoretice ale Schlatter (decedat) şi a Măriei Schlatter
arhitecturii şi urbanismului, a publicat: (Thierry).
M odele m atem atice în sistem atizare Este membru fondator al Societăţii de
(1977); Urbanismul în România (1978) - Arhitecţi şi Ingineri (1876) ca arhitect.
coordonator Cezar Lăzărescu; Este solicitat de Primărie să verifice starea
Sistem atizarea teritoriului, aplicaţii Hotelului Broft (viitorul hotel
statistice (1986); Urbanismul britanic Continental), împreună cu arhitecţii N.
contem poran (1979). Cucu şi G. Cerkez. De asemeni, a făcut
(S.T., V.Ţ.) parte din diferite comisii (1874), prin care
a pledat pentru menţinerea frescelor de la
ENĂCHESCU, Cristian Curtea de Argeş, în restaurarea propusă
(n. 1932) de Lecomte du Noiiy.
Studii: IAIM, dipl. 1958. Lucrări: Templul Coral, de pe str. Sf.
A activat în cadrul IPB. Vineri, realizat în perioada 1864-1867,
Lucrări: proiect tip de creşă (250 locuri) împreună cu arh. Gustav Freywald, într-
şi grădiniţă (250 locuri) realizat în 1975 şi un stil eclectic cu influenţe maure; casele
1976 în mai multe locaţii din Bucureşti; L. Silagi pe str. Nouă (actual Edgar Quinet)
bloc de locuinţe Cal. Victoriei 97 (1960); (1867), case pe str. Sf Gheorghe (1867),
ansamblu de locuinţe în Cal. Griviţei (între casele A. Tocaru, pe str. Germană (1868);
str. Caraiman şi P-ţa Chitilei) (1962); casele din str. Lipscani (1868); casele
ansamblu de locuinţe bd Metalurgiei, proprietate Capşa, str. Nouă (actual Edgar
Proiect beneficiar al iniei finanţări din partea Unimiii Arhitecţilor din România
Quinet, lângă hotel Slătineanu]; casele A. ENE, Alexandru

Zentler, str. Lipscani nr. 88 [1874]; spital [n. 1934, Bucureşti]
în Calea Văcăreşti nr. 49 [1878]; casele Studii: Institui de Arhitectură din
Lambru str. Sf. Vineri şi str. Stelea [1879]; Moscova, dipl. 1961; specializat în
casele Neubauer, str. Ştirbei Vodă nr. 33 construcţii industriale.
[1882] ; prăvălii Lambru, str. Şepcari Lucrări: întreprinderea Textila
[1883] ; casele Gobl, str Doamnei nr. 15 Dunăreană din Giurgiu [1972],
[1884] ; case în Calea Moşilor nr. 22 Activitate didactică: cadru didactic al
[1884]; Case în intrarea Gorgani [lângă IA1M [1961-1969],
Cişmigiu] [1884]; casele Blessy, Cal. Publicaţii: însorirea şi iluminarea în
Moşilor nr. 20 [1884]; casele Gorkos, str. arhitectură şi urbanism [colab. Dumitru
Smârdan nr. 9 [1886], Vernescu, 1977],
[G.R] Prem ii/distincţii: 3 medalii la Salonul
Internaţional de la Viena [1973].
(V-T)
ENE, Cristina
(n. 1952, Târgovişte]
Lucrări: în cadrul Centrului de Proiectare
din Baia Mare: Casa Tineretului [Baia
Mare, 1984]; bloc de locuinţe str Traian,
Baia mare [1985],
Publicaţii: colaboratoare [alături de soţul
ei, arh. Mihai Pienescu] a rubricii Cadran
Casele Gobl, str. Doamnei arh. CarlEnderle
Foto arh. Gabriela Petrescu [2 0 1 4 ] din rev. Arhitectura.
(V-TO
ENESCU, Ion Cristian

(Oni)
[n. 9 aprilie 1951,
Bucureşti - m. 4
aprilie 2014]
Studii: în 1976 a
absolvit Institutul de
Arhitectură 'Ion
Mincu” din Bucureşti şi în anul 1988, s-a
stabilit la Paris.
A făcut parte diutr-o familie de arhitecţi,
reprezentând a treia generaţie, ca nepot al
arhitectului I.D. Enescu [un fiu de ţăran
devenit Ministrul Lucrărilor Publice], fiu
al arhitectului Mircea Enescu şi nepot al
Templul Coral, Bucureşti, arhitectului Mihai Enescu. Fiica lui, Maria,
arh. Cari Enderle şi Gustav Freyw ald este arhitectă independentă la Paris.
Foto arh. Gabriela Petrescu [2 0 0 9 ]
Şi-a început activitatea în Bucureşti, a
colaborat la revista Arhitectura, a scris
Conţinutul acestui material nu reprezintă nj mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 65
eseuri şi poezii. La Paris, s-a alăturat Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din
atelierului 2M fondat în 1967, unde a Bucureşti. (S.T.)
devenit asociat şi, ulterior,
director. In anul 2010, atelierul de ENESCU, Ion D.
proiectare s-a transformat în Atelierul (n. 18 febr. 1884, Curtea de Argeş -
115 (cu mai mult de 40 de angajaţi, m. 1973, Bucureşti)
numeroase proiecte premiate în Studii: Născut la Curtea de Argeş, devine
competiţii de arhitectură şi premii pentru arhitect în 1912, după absolvirea Şcolii
construcţiile "verzi" realizate în ultimii Superioare de Arhitectură din Bucureşti.
ani). Unul dintre liderii breslei arhitecţilor
Lucrări: Printre lucrările realizate de Oni vreme de două decenii, Ion D. Enescu şi-a
Enescu se numără: Sediul AFNOR la Saint- conceput clădirile în spirit eclectic în
Denis (15,000 mp), 2002 şi extindere în prima perioadă de creaţie, orientându-se
2010; Sediul CANAL + la Issy-les- apoi spre funcţionalism.
Moulineaux (30,000 mp); Centrul EADS la în 1948, a fost condamnat şi închis la
Suresnes (30,000 mp), 2005; Sediu de Ai ud, a suferit 12 ani temniţă grea, pentru
Birouri la Neuilly (13,000 mp); Sediul de participarea la guvernarea Antonescu şi
Birouri "Crystalys" Velizy (24,000 mp), pentru războiul antisovietic. A fost
2007; Sediul de Birouri "The European II" eliberat la 11 noiembrie 1956.
Bobigny (20,000 mp); Imobil de Birouri Funcţii: în perioada 1918-1932 a ocupat
"Green Office" de la Meudon (23,300 mp funcţia de director în Ministerul Sănătăţii.
GFA), 2009-11 a fost distins cu Piramida A fost o perioadă din 1939 şi senator în
de Argint în 2011 pentru soluţii Parlamentul României. S-a implicat în
inovatoare. Imobil de Birouri "Coeur activitatea Societăţii Arhitecţilor Români,
d'Orly" (24,000 mp), 2012; intrând în structurile de conducere în
Office Building in Nanterre (11,000 mp); mandatul 1922-1924, când a fost cenzor,
Imobile de Birouri la Guyancourt devenind vicepreşedinte în 1925, iar apoi,
AGRICULTURAL CREDIT; la Levallois, între 1935 şi 1941, preşedinte. Membru al
Paris (ZAC Alesia Montsouris), Chatenay- Asociaţiei publiciştilor români. A fost
Malabry, Boulogne, Seals, Antony, St. prodecan al Colegiului Arhitecţilor. Ion D.
Cloud, Issy-les-Moulineaux (ZAC Corentin Enescu a fost timp de peste 20 de ani
Celton), Neuilly, Nanterre, Rueil- directorul Direcţiei de Arhitectură din
Malmaison, Pantin, Montevrain. Ministerul Sănătăţii între 5 iulie 1943 -
Premii/ distincţii: în 1981, 1982, 1983 a 23 august 1 9 4 4 a fost numit subsecretar
participat la conclusurile organizate de de stat la Ministerul Muncii, în cadrul
Jcipan Architect - Japonia. guvernării Antonescu
Obţine premii şi menţiuni la: conclusul Lucrări: S-a implicat în lucrări cu
pentru Sistem atizarea zonei centrale Alba programe variate, dintre care se disting:
lulia (1976), Studiul privind conform area Palatul episcopal catolic, str. G-ral
clădirilor de locuit şi rezolvarea Beithelot (1931); Blocuri de locuinţe în
funcţională a apartam entelor în vederea Bucureşti - str. Biserica Amzei nr. 10
îmbunătăţirii confortului de locuire (1912), Piaţa Rosetti nr. 3 (1913-1914),
(1984), Clădiri de locuit cu conform ări Piaţa Rosetti nr. 5 - azi hotel „Banatul"
corespunzătoare diverselor situaţii (1914), str. Brezoianu nr. 31, bd. Carol I
urbanistice (1985). nr. 8 (1919-1920), str. Franklin nr. 9
în anul 2012, a fost distins cu Medalia (1925-1926), str. Cobălcescu nr. 16
BENE MERENTI de Universitatea de (1927), Calea Griviţei nr. 33 (1929-1930),
Conţinutul acestui materia] nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 6 6
bd. Hristo Botev nr. 5 [proprietatea dr.

Eugen Cristian - 1930-1931], str. Orlando,
str. Domniţa Anastasia nr. 10 [1933], str.
Dionisie Lupu nr. 53; Palatul Episcopal din
Constanţa [1932], Imobilul Asociaţiei
Generale a Medicilor, str. Izvor nr. 5
[1919], Institutul de Cercetări Zootehnice
- str. Dr. Staicovici [1929-1932], toate în
Bucureşti; Palatul clinicilor universitare
din Cluj în colaborare cu arh. Ivaşcu
[1934], Sanatoriul din Valea laşului - jud. Hotel Banatul. Piaţa Rosetti.
Sursa ilustraţiei:
Argeş [1945], Spitalele din Abrud, Tr.
http://w w w .hotelbanat.ro/galerie-foto.php.
Severin, Braşov şi Reşiţa, Sanatoriile TBC Accesat nov. 2 0 1 4
din Aiud, Geoagiu, Agigea, Mangalia;
clădirea Teatrului Dramatic din Galaţi;
casa prof. dr. Alexandrescu-Dersca din
Bucureşti.
Publicaţii: A publicat în revista
Arhitectura, articole privind clădiri
spitaliceşti, problematica locuinţei,
naţionalism istoric şi naţionalism
constructiv, arhitectura şi renaşterea
naţională.
Despre poziţia arhitectului în societate,
Ion D. Enescu scria în Arhitectura nr. Palatul Episcopal din Constanţa.
1/1941 [nr. jubiliar] că .Arhitectul este Sursa ilustraţiei: http://w w w .cugetliber.ro/stiri-
mai mult decât un specialist care ştie să cultura- educaţie- palatul- ar hiepisco pal-z idit-din-
facă locuinţe după acelaşi tipic. El este un credinta- si- sacr ificiu-65497
interpret al sensibilităţii neamului său, al
complexităţii sufleteşti care leagă un
ENESCU, Ion Mircea
popor de trecut, de pământ, de climat, şi
[Ciuli]
care-1 aşează în prezent cu ceea ce se
[n. 1920, Cluj - m.
cheamă specificul său. Arhitectul trebuie
2010]
întâi să vadă, să cunoască, să interpreteze
Arhitect modernist
şi apoi să calculeze. Calculul
român, membru în
standardizează, concepţia diferenţiază."
Doi dintre fiii săi, Mircea Gheorghe şi !. \ comitetul de
conducere al UAR
Mihai, au devenit tot arhitecţi.
[V. Ţ., S.T.]
\ i 1 [1 9 9 1 -1 9 9 8 ],
Studii: F.A. între 1939-1946, dipl. 1946. în
1949 a fost deţinut politic la Ministerul de
Interne şi la închisoarea Jilava
Funcţii: Din 1969, a devenit expert
UNESCO în construcţii. A fost membru în
primul comitet de conducere al UAR de
după 1990 [până în 1998] şi director al
revistei Românul Liber [1995-1996], După
1990, s-a implicat în reorganizarea breslei ENESCU, Mihai

arhitecţilor, susţinând înfiinţarea OAR, iar (n. 1926, Bucureşti -
în 2008, a primit Diploma de Merit a OAR m. 2012)
Bucureşti, pentru întreaga activitate. Studii: Fiu al
Lucrări: A fost autor al unor lucrări arhitectului Ion D.
importante, precum extinderea Enescu, obţine diploma
Maternităţii Polizu (clinica de obstetrică şi de arhitect în 1952,
ginecologie, 1951), Platforma industrială după studii efectuate la
Militari (Faza 1) în 1961, planul general al Institutul de
cartierului Militari, a câtorva remarcabile Arhitectură din
săli de sport (Piteşti - 1969, Deva - 1971, Bucureşti. In 1970 a beneficiat de o bursă
Cluj - 1965, Iaşi - 1970), al Facultăţii de de specializare în domeniul arhitecturii
Mecanică din Cluj (1978) şi al secţiei de spitaliceşti în Germania Federală.
metalurgie a acesteia (1980). A colaborat Teză de doctorat M ărirea eficienţei
între 1970-1992 cu artişti plastici la funcţionale şi aspecte sociale ale spitalului
realizarea dotărilor de artă din Costineşti. contem poran, 1970.
Alte lucrări Ia care a participat: pavilion Lucrări: A participat la elaborarea unor
administrativ şi pavilion expoziţie în proiecte-tip de şcoli şi locuinţe (1958-
complexul industrial Militari (1962), Club 1960), la unele vile
nautic pe Lacul Siutghiol, Mamaia (1976), turistice din Staţiimea Neptun (1965-
Poligonul de tir, Tunari, Ilfov (1983), 1967) şi la Liceul de Muzică din Timişoara
Institutul de Fizică Electronică din (1 9 6 4 ) . S-a specializat în proiectarea
Constantine, Algeria (1980). dotărilor pentru sănătate, dintre care
Activitate didactică: A activat în cadrul amintim: Institutul Oncologic Fundeni -
Universităţii din Constantine (Algeria). Bucureşti (1987); Spital la Suceava
Publicaţii: A publicat două volume, (1 9 6 5 ) ; Spital la Baia Mare (1968-1969) ;
.Arhitect sub comunism", Edit. Paideia, Spital de neurochirurgie, Berceni,
2006 şi .întâmplări cu oameni, animale şi Bucureşti (1970-1975); Spitale judeţene
automobile", Edit. Paideia, 2010, precum la Tulcea, Satu-Mare, Târgovişte, Buzău
si numeroase articole şi recenzii de carte (1970-1979), Bârlad (coautor, 1970-
în revistele Românul Liber, 22 şi 1979); Spital cu maternitate la Slatina
Observatorul Cultural. (1984).
(S T., V. Ţ.) în 1964, a colaborat la realizarea
pavilionului Expoziţiei Realizărilor
Economiei Naţionale (EREN) - autor
[5f principal Aseanio Damian.
ta
Ca rezultat al preocupărilor în domeniul
sănătăţii, a publicat numeroase articole
Ion Mircea Enescu
privind construcţiile spitaliceşti.
Activitate didactică: înainte de 1990 a
ARHITECT&LIB COM UNISM fost şi cadru didactic la Institutul de
Arhitectură din Bucureşti, dăruind cu
generozitate experienţa sa
■2* Iată ce mărturiseşte M. Enescu: „Mi-a
H*MU
plăcut mereu, simţind o nevoie, în acest
Enescu, Ion Mircea (2 0 0 6 ). Arhitect sub comunism.
Bucureşti: Editura Paideia
sens, să scriu despre arhitectură, să
pledez pentru rolul ei complex, în
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m od ern e (sec. XIX, XX, XXI]
suprastructura societăţii, să umplu - pe Fabrica de armături neferoase şi

cât posibil - un oarecare gol în echipamente metalice - Militari (1962);
conştiinţele omului nostru, nu numai ale imobile cu apartamente la Constanţa, Tr.
celui de pe stradă, a ceea ce „fac" arhitecţii Severin, oraşul Dr. Petru Groza (azi, Ştei)
şi a ceea ce este arhitectura". şi Bucureşti (1951-1973); Facultatea de
Publicaţii: în 2006, împreună cu arh. Farmacie şi pavilionul central al Expoziţiei
Eugen Cosmatu şi Ion Mire ea Enescu, a Economiei Naţionale din Piaţa Presei (cu
publicat volumul Ascanio Dam ian) în Bucureşti (1963-
de amintiri „Arhitecţi în timpul dictaturii". 1965); Secţie la Institutul Pasteur -
A publicat diverse articole, pe teme Bucureşti (1953); Faţadele Institutului de
profesionale, în reviste din ţară şi Petrol şi Gaze - Bucureşti (1953); Spital la
străinătate (Arhitectura,Techniques Negreşti-Oaş, complexul de vinificaţie
Hospitalieres - Franţa, Bouw - Olanda). Valea Călugărească, Ansamblul
Concursuri: S-a remarcat şi prin premiile hidroenergetic Porţile de Fier I; Fabricile
obţinute la concursurile la care a de geamuri din Scăieni, Târnăveni şi
participat în diverse colective: Premiul II Buzău; Fabrica de obiective sanitare şi
şi 2 menţiuni pentru „Proiect-tip de cămin placaje ceramice din Cluj.
cultural" [1960); Menţiune pentru Activitatea didactică: A fost şi cadru
„Sistematizarea Pieţei N. Bălcescu" (azi didactic la Institutul de Arhitectură între
Piaţa Teatrului Naţional) din Bucureşti 1966 şi 1978.
(1956); Premiul III pentru „Sistematizare Publicaţii: Preocupat şi de problemele
centru cultural-administrativ din teoretice ale arhitecturii, a publicat câteva
Timişoara (1962); Premiul I cărţi de specialitate, şi anume: învelitori
Sistematizare Piaţa Unirii - Bucureşti; pentru acoperişuri p late (1960),
Premiul I pentru „Clădiri de locuit cu 16- Arhitectura industriei contem porane
18 niveluri" (1965); Premiul I pentru „Idei (1972) , Problem e ale arhitecturii
pentru locuinţa urbană în etapa 1980- contem porane (1982).
1990" (1973); Premiul III - Teatrul Concursuri: Participarea la concursuri, în
Naţional din Craiova. colectiv, i-a adus aprecieri ca: Menţiune la
Prem ii/distincţii: în 2005 i s-a atribuit „Sistematizarea pieţei N. Bălcescu" (azi
premiul Opera Omnia al Anualei de Piaţa Teatrului Naţional) din Bucureşti
Arhitectură - Bucureşti, pentru întreaga (1956); Premiul III la „Sistematizare
activitate. centru cultural-administrativ" - Timişoara
(V.Ţ., S.T.) (1962); Premiul pentru „Idei pentru
locuinţa urbană în etapa 1980-1990"
ENESCU, Mircea Gheorghe I. (1973) - 2 proiecte.
(n. 1920 - m. 2005) (V-Ţ.)
Studii: Fiul lui Ion D. Enescu şi fratele
arhitectului Mihai Enescu, s-a născut în ENIŞTEANU,
Bucureşti, unde în 1944 obţine diploma Nicolae N.
de arhitect de la Facultatea de Arhitectură. (Nicolas N, Enista)
Este şi absolvent al secţiei de urbanism a (n. 1942, Bucureşti)
FA în 1946. Teza de doctorat Arhitectura Studii: Născut într-o
şi industria de mâine, 1969. familie de arhitecţi, atât
Lucrări: Dintre lucrările executate se pot tatăl cât şi bunicul său fiind arhitecţi, a
menţiona: devenit arhitect în 1967,
prin absolvirea Institutului de Arhitectură A obţinut: Premiul III - Sistematizare zona

din Capitală, între 1967-1970, profesează centrală Sovata (1970); Premiul II -
la Institutul de Studii şi Proiectări Sistematizarea localităţii Văleni - Olt
Hidroenergetice (ISPH) şi la Centrul (1971).
Naţional de Proiectare pentru Turism, Premii: în 1979 a obţinut Premiul I la
unde devine şef de proiect. concursul pentru sediul de birouri K.E.O.
Lucrări: Planul de ansamblu al staţiunilor din Kuweit, iar în 1987 a primit Premiul
turistice Mura, Vidra şi Alba din zona A.I.A. pentru excelenţă în design pentru
Lotru (1 9 6 8 ); Ansamblu energetic de la lucrarea „Shopping Mall Milburn din New
Porţile de Fier (1972). Jersey" (SUA).
Activitate didactică: între 1969 şi 1973 a CVT. s.T.)
fost asistent la Institutul de Arhitectură
din Bucureşti. EREŢIAN, Ara
în 1973 a beneficiat de o bursă Fulbright (n. 1926, Constanţa)
la Rice University în Huston - Texas Studii: IAIM, dipl. 1951.
(SUA), după care în 1974 s-a refugiat în Lucrări: Hotel Teleferic, Poiana Braşov
SUA. (1972); hotel Şoimul, Poiana Braşov
Lucrări în afara ţării: în perioada 1974- (1975); camping în Pădurea Dumbrava,
1976, lucrează la firma A.W. Geller and Sibiu (1966); hotel Poiana, Poiana Braşov
Associates Architects din New York (1965); cinematograf Panoramic, Braşov
A lucrat între 1976 şi 1982 în Kuweit, (1962).
unde a proiectat reşedinţele Sultan Al în anul 1979 părăseşte ţara pentru a se
Essa din Bida şi Shuwaikh, Abdulatif stabili în Germania.
Al'Saleh Khaldya, Dr. Al. Fawzan din
Sulaybikhat, Al Othman din Bida, AL
Rumaihdin Nuzha, Mussaad Al Saleh din
Bida şi Shuwaikh. Tot în Kuweit a mai
participat la proiecte importante pentru:
Complex rezidenţial şi comercial Al Hiladi
(1977-1979); Complex rezidenţial şi
comercial Al Muthanna (1981-1982).
Stabilit în New Jersey, S.U.A., din 1983, îşi
deschide propriul birou de proiectare în
1984, în cadrul căruia realizează: Imobilul
Johowern din Millbum (1986); Imobilul
Hotel Teleferic, str. Drumul Sulinar, Poiana Braşov
Park Piaza din North Brunswick (1988). (1 9 7 2 ), arh. Ara Ereţian
Din 1990 profesează în New York, fiind şi Sursa ilustraţiei:
profesor, până în 1994, la Institutul de h ttp ://rom an ia.ici.ro/en /tu rism /p agin a.ph p .139
Design Interior de la Berkeley College din Accesat oct. 2 0 1 4
New York
După 2001, în cadrul firmei
Rockwellgroup - New York, participă la
proiecte pentru hoteluri în Londra, San
Diego, Miami Beach.
Concursuri: în 1967, obţine premiu la
conscursul UAR pentru Planul zonei
turistice a lacurilor Băneasa şi Snagov.
sediul principal al Universităţii de

Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa"
din Iaşi), clădire achiziţionată cu suma de
18.000 de galbeni de la Ruxandra
Roznovanu şi care a adăpostit
Universitatea din Iaşi în primii săi ani de
funcţionare. Ştefan Emilian a ridicat
planul topografic al oraşului Botoşani şi al
clădirilor mai importante din oraş şi a
proiectat şi realizat Institutul de Anatomie
din Iaşi (1889), Biserica Lipovenească
(1882) şi Biserica „Sfântul Gheorghe" din
cimitirul „Eternitatea”, din Iaşi, precum şi
biserica din satul Bosia, judeţul Iaşi.
Hotel Şoimul, arhitecţii Ara Ereţian,
George Postelnicu şi Sigrid Mergi er
Activitate didactică: în anul 1858 s-a
Sursa ilustraţiei: Arhitectura, ur. 3, 1973 mutat la Iaşi, fiind numit profesor de
desen şi geometrie descriptivă la
ERMILIAN, Ştefan Academia Mihăileană, post pe care l-a
(n. 1819, Bonţi da, ocupat până în anul 1860, când a fost
Transilvania, Austro- înfiinţată Universitatea din Iaşi. A fost,
Ungaria - m. 1899) alături de loan Popp, Ştefan Micle şi Emil
Studii: A intrat ca Pop, unul din cei patru profesori ai secţiei
bursier la Orfelinatul de Ştiinţe Exacte a Universităţii ieşene la
Terezianum din Sibiu, înfiinţarea ei, ocupând între anii 1860 -
perioadă în care a 1892 postul de profesor la Catedra de
purtat numele de Geometrie descriptivă şi perspectivă
Kertesz. Apoi, între 1841 şi 1845, a urmat liniară. A mai fost şi profesor la Şcoala
cursurile Academiei Cezaro-Crăieşti a Militară de Ofiţeri şi la Şcoala Tehnică.
Artelor Frumoase din Publicaţii: In 1886 a editat un Curs
Viena, de unde obţine diploma de arhitect. practic de perspectivă lin eară; Curs de
Concomitent, a urmat şi cursurile geom etrie descrip tiv ă; Istoricul renaşterii
Politehnicii din Viena devenind şi inginer. jocu rilor noastre naţionale. (1886).
Deoarece a participat la Revoluţia de la (S.T., V.Ţ.)
1848, în urma represiunii, este urmărit şi
nevoit să se refugieze, împreună cu alţi ERNST, Nicolae
prieteni, în Ţara Românească. In 1850 se (n. 1940 - m. 2006)
stabileşte la Braşov. Studii: IAIM, dipl. 1965.
Lucrări: Proiectează liceul ,Andrei Lucrări: în 1965 s-a stabilit la Piteşti,
Şaguna" (fostul gimnaziu românesc) din unde a participat la următoarele lucrări:
Braşov (1856). A fost, de asemenea, unul Hotel .Alutus" - din Rm. Vâlcea (1972);
dintre primii profesori ai gimnaziului, Motel-restaurant „Capela" din Rm. Vâlcea
predând disciplinele de desen şi ştiinţe (1971); Hotel „Muntenia" din Piteşti;
tehnice. O altă realizare a sa o constituie magazin general „Vidraru" - din Curtea de
proiectarea Fabricii de hârtie din Zărneşti. Argeş; renovări la Hotel Coroana din
La Braşov l-a avut ca student pe Titu Braşov şi la Teatrul ,A- Davila" din Piteşti
Maiorescu. Sub supravegherea sa a fost (teatru atribuit lui Al. Clavel) (1977-
renovat Palatul Caii mac hi (în prezent
1979); amenajarea zonei Ruinelor de la Vulcănescu, str. Romulus/str. Popa Soare,

Sân Nicoară - Argeş. Bucureşti (1 9 3 0 ); Cabana Peştera din
Concursuri: Premiul 1 - Concursul Bucegi (1 9 4 0 -1 9 4 2 ); Grup şcolar la
Doxiadis, Fundaţia Rockefeller, Paris, Lupeni (1945); imobile de locuinţe în
pentru proiectul Institutului de Bucureşti, Bacău, Sinaia şi Predeal;
Arhitectură, Bucureşti; Premiul I, II, Pavilion la Spitalul Militar - Bucureşti
Henry Ford European Conservation (1 9 2 8 ); Complexul Sportiv Floreasca -
Award, faza naţională [1997); Premiul I - Bucureşti (1949-1950, împreună cu arh.
pentru amenajarea Casei de Cultură din Willy juster şi arh. Sofia Ungureanu -
Piteşti (1995). acoperit cu ferme tridimensionale de
Funcţii: arhitect-şef al Primăriei lemn).
municipiului Piteşti (1977-1993). Implicat A colaborat şi la hotelul „Sport" din Poiana
în unele perioade şi în funcţii din Braşov (1951) şi la Sala de sport şi piscina
administraţia locală, nu şi-a putut acoperită din Complexul Sportiv „23
valorifica pe deplin potenţialul creativ de August” (astăzi, „Lia Manoliu") din
excepţie. Bucureşti (1951).
(V.Ţ., S.T.) Activitate didactică: Din 1 9 4 4 a
desfăşurat activitate didactică la
facultatea, apoi Institutul de Arhitectură
Ion Mincu din Bucureşti şi a fost prezent
im n *ţ
în revista ,Arhitectura" cu articole despre
problemele actualităţii arhitecturale de la
noi.
Publicaţii: numeroase studii şi un curs de
urbanism (1952).
(V-T-, S.T.)
Teatrul,A- Davila" din Piteşti.

Sursa ilustraţiei:
h ttp ://p riin ariap itesti.ro /p ortal/arg es/p itesti/p or
tal.nsf/ Accesat oct. 2 0 1 4
EVOLCEANU, Titu(s)
(n. 1900, Bucureşti - m. 1963) Complexul sportiv Floreasca.
Sursa ilustraţiei:
Personalitate marcantă a ariiitecturii şi
Celac, M ariana Carabella, Octavian şi Marcu-
urbanismului românesc. Lapadat, Marius (2 0 0 5 ). Bucureşti. Arhitectură şi
Studii: studiază la Şcoala Superioară de modernitate. Un ghid adnotat. Bucureşti: Ed.
Arliitectură din Capitală, de unde obţine Simetria, p. 115
diploma în 1926.
Lucrări: Sanatoriu militar din Techirghiol EXNER, Joseph I. (iosif)
(1926-1927); Administraţia Institutului (n. 1872 - m. 1938)
Geografic al Armatei (1928) şi Fostul Arhitectul Joseph Exner vine în ţară în
Minister al Apărării Naţionale - str. jurul anilor 1880, împreună cu pictorul
Brezoianu (1939-1941), ambele în danez Age Exner, adus în ţară de Regele
Bucureşti; Administraţia Minelor Petrila, Carol I.
Petroşani şi Lupeni (1941); vila
Activitatea de arhitect se desfăşoară în în stilul neoromînesc de început, cu

perioada 1880-1897. influenţe ale arhitecturii orientale
Lucrări: Casele Zoe Ionescu, str Columb practicat de arhitectul Ion N. Socolescu.
(1880); casele Podoleanu, str Ştirbei Vodă
41 (1883); casele Iorgu Alexandre seu, str
Izvor nr. 20 (1883); casele M.Lorenz, str
Rozelor pe cheiul Dâmboviţei (1884);
Atelierul tipografic al lui Lempart pe bd.
Elisabeta (1884); atelierele pentru
Societatea Tramvaielor Bucureşti (1885);
casele Alexandru Samurcaş (str. Icoanei
nr. 25 (1894), Garabet Bedras Calea
Moşilor , Nicolae Creţulescu (1896);
geamlâc la casele Rumberg, str. Pitagora
nr.6 (1886); clădirea Eraclie Duro, str. Crama din Segarcea.
Griviţei 63 (1887); casele R. Ionescu, str Foto stud. a rh Vlad Petrescu, 2 0 1 4
Bibescu 18, case pe str Academiei 37
(1891); casele A. Samurcaşi, str Icoanei 25
(1894);casele Vornicu, str. Carol 81
(1894), atelier şi birou de arhitectură
propriu, la proprietatea Lupu, pe Calea
Dorobanţi 23 (1895); casele Garabet
Bedros, str Moşilor 123 (1896); casele
Creţulescu, str Romană 5 (1896); atelierul
tipografic Ion Kalinderu (1896) şi casele
Ion Kalinderu, pe str Doamnei 20 (1897),
casele Varoff pe str. Moşilor 34 (1897).
Apreciat de Ion Kalinderu,
Administratorul Domeniilor Coroanei, Casele Ion Kalinderu, pe str. Doamnei, nr. 2 0
este invitat în 1893 să proiecteze (1 8 9 7 ), arh. Joseph Exner
Pavilionul Casei de Administraţie de pe Foto arh. Gabriela Petrescu, 2 0 1 4
domeniul Gherghiţa. De atunci, îl găsim
implicat în realizarea multora dintre
clădirile construite pe Domeniile
Coroanei: Segarcea (reprezentativă fiind
Crama de la Segarcea), Gherghiţa, Ruşeţu,
Domniţa şi Sadova
Proiecteză în 1896 casele lui Ion
Kalinderu din str. Doamnei nr. 20, care
aveau la subsol un spaţiu pentru o
tipografie, în vederea tipăririi lucrărilor
publicate pe Domeniul Coroanei; casă în
str. Teilor (1896); Pavilionul Domeniilor
Coroanei la Expoziţia Naţională Română
din 1906.
Lucrările sunt realizate într-o arhitectură
eclectică. Casele Kalinderu sunt realizate
Alte lucrări: Casa şi Pivniţele Ambrosi din

F
Mediaş (1937); Muzeul Tehnicii din
Parcul Libertăţii - Bucureşti (1934);
FABINI, Hermann
Fabrica de piele „Prodanoff* - Bucureşti
(n. 1938, Braşov)
(1935).
Studii: IAIM, dipl.
în 1939 pleacă din ţară şi, după o
1962.
activitate de câţiva ani în Germania, se
Doctorat în 1978 cu
stabileşte la Viena, unde în afară de
teza Arhitectura civilă
practica arhitecturală face cercetări în
gotică în România, sub
domeniul tehnicii construcţiilor, izolării
îndrumarea arh.
termice, construcţii-tip din lemn.
Grigore Ionescu. CV.ŢO
Lucrări: Arhitectul Hermann Fabini s-a
preocupat şi specializat în restaurarea
monumentelor istorice. FACKELMANN,
In acest domeniu a executat, între 1968 şi Aurelia
1981, restaurări la: bisericile fortificate (n. 3 aprilie 1933,
din Merghiudeal, Valea Viilor, Altina (jud. Petroşani - m. 1991)
Sibiu), Viscri, Rodbav, Roadeş, Hărman, Studii: IAIM, dipl.
Ho mo rod, Cincu (Jud. Braşov) şi Băgagiu 1959. Soţia arii Hans
(jud. Mureş); Tumul-locuinţă de la Fackelmann, lucrează
Primăria Veche şi al faţadei principale a împreună cu soţul său la Timişoara
Palatului Brukenthal, ambele din Sibiu Lucrări: Liceul de muzică Ion Vidu cu sală
(1972-1974); Biserica Evanghelică şi casa de concerte - Timişoara (1967-1969) - în
Schuller din Mediaş (1973-1977). colaborare cu arh. Hans Fackelmann; bloc
Publicaţii: A editat şi un album de desene de locuinţe bd. Republicii nr. 10,
cu „Cetăţile ţărăneşti din Transilvania" Timişoara (1961), ansambluri
(1976) şi lucrarea „Sibiul gotic" (1983), rezidenţiale în microraioanele
iar în limba germană cartea „Evoluţia I şi II - Reşiţa (1963-68), Institutul
urbanistică a vechiului Sibiu, oglindită în Agronomic din Timişoara (coautor, 1972-
imagini istorice" (1984). 75), Casa de Cultură din Buziaş (coautor,
CV.ŢO 1978), extindere Institutul Agronomic din
Timişoara (1983); extinderea căminului
FABRITIUS, Alfred Julius Univ. de Medicină din Timişoara(1976-
(n. 1897, Sibiu -m . 1974) 1977).
Studii: După studii la Politehnica din Premii: Liceul de Muzică „Ion Vidu" din
Berlin - Charlottenburg, de unde obţine Timişoara, în colaborare cu arh. Hans
diploma în 1925, Fackelmann (1967-1969) - lucrare
Lucrări In Sibiu: îşi începe activitatea la distinsă cu menţiune de creaţie a Uniunii
Sibiu, realizând în acest oraş: Arhitecţilor pe anul 1970.
reconstrucţia şi dezvoltarea Teatrului (R.N., S.T.)
orăşenesc (1928); casele dr. Dorr (1929),
Cabodaieff (1930), dr. Bărbat (1937);
hotel şi restaurant Ritivoiu (1929);
ansamblu rezidenţial în zona Engber
(1930).
cele mai importante construcţii proiectate

menţionăm: Pavilion la spitalul din
comuna Bozovici, judeţul Car aş Severin
(1958-1959] ; Amenajarea parcului din
jurul Catedralei ortodoxe din Timişoara
(1960-1964] ; Universitatea din
Timişoara (şef de proiect, 1964], premiată
de Comitetul de Stat pentru Construcţii,
Arhitectură şi Sistematizare în 1 9 6 4 şi de
Uniunea Arhitecţilor în 1967; Sediul
administrativ al Hidrocentralei „Porţile de
Fier”, din Drobeta-Turnu Severin (1967-
1968]; Pavilionul Sere Timişoara (1966];
studii preliminare institutul Agronomic
Timişoara (1968-1969], lucrare
continuată şi terminată de soţia sa,
Liceul de muzică. „Ion Vidu" din Tim işoara Plan Aurelia Fackelman în 1978; Liceul de
parter. Colecţia arh. Aurelia Fackelmann Muzică J o n Vidu” din Timişoara, în
colaborare cu arh. Aurelia Faclkelmann
FACKELMANN, (1967-1969] - lucrare distinsă cu
Hans (Ioan) menţiune de creaţie a Uniunii Arhitecţilor
(n. 27 nov. 1933, pe anul 1 9 7 0 ; Ansamblul bisericii
Macea, jud. Arad - romano-catolice din Orşova (1970-1976]
m. 30 iulie 1979, - considerată de autor drept lucrarea
Timişoara] vieţii sale ; Atelierul şcoală al Facultăţii de
Fl ¥9 / j k I°an (Hans] construcţii din Timişoara (1972-1973] ;
/ W Fackelmann a fost Biserica romano-catolică din Dumbrăviţa,
imul dintre cei mai importanţi arhitecţi judeţul Timiş (1976-1979],
timişoreni de orientare funcţionalistă. „La biserica din Orşova, soluţia de
Studii: Este diplomat în 1958 al rezistenţă este perfect adaptată ideii de
Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din arhitectură: aceea de a realiza im spaţiu
Bucureşti. interior cu deschidere largă asupra
Funcţii: arhitect în cadrul IPROTIM altarului şi iluminat zenital, şi un volum
(1958-1970]. A luptat pentru înfiinţarea exterior parcă sculptat, un monobloc
Secţiei de Arhitectură din cadrul integrat natural în sit, ca o stâncă în care
Institutului Politehnic Timişoara, creştinătatea şi-ar fi gravat cândva
contribuind la organizarea simbolul: crucea” - fragment preluat din
învăţământului, în calitate de conferenţiar articolul dedicat arhitectului, cu
(1970-1979], îşi iubea studenţii şi a ştiut materialele puse la dispoziţie de Aurelia
să le insufle dragostea şi pasiunea pentru Fackelmann, Arhitectura nr. 1-6/1990,
această nobilă profesie, el însuşi fiind un pp. 70-73.
exemplu demn de urmat. A avut funcţia de „Un adevărat creator, cu o nobleţe
vicepreşedinte al UAR. sufletească rară şi o personalitate
Lucrări: în numai 20 de ani de activitate, multilaterală, adversar al inerţiei şi
Hans Fackelmann s-a remarcat prin duşman al rutinei în profesie, a luptat cu
lucrări devenite repere ale arhitecturii tenacitate pentru progresul arhitecturii
moderne din România postbelică. Dintre contemporane. [...] Era un mare
admirator al lui Le Corbusier, îl fascinau

pesonalitatea lui multilaterală şi puterea
lui de a lupta pentru o arhitectură
contemporană pe măsura aspiraţiilor
omului modern. [...] Recunoştea valoarea
incontestabilă a arhitecturii noastre
ţărăneşti, îl încântau mai ales bisericile de
lemn din Maramureş."
Prem ii: Liceul de Muzică „Ion Vidu" din
Timişoara, în colaborare cu arh. Aurelia
Faclkelmann [1967-1969) - lucrare
distinsă cu menţiune de creaţie a Uniunii Biserica din Dumbrăviţa - Timiş
Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 3. 2 0 1 3
Arhitecţilor pe anul 1970.
[prin amabilitatea d-lui arh. Peter Derer)
[manuscris Aurelia Fackelmann, S.T., G.P.)
Ansamblul bisericii rom ano-catolice din Orşova.

Colecţia arh. Aurelia Fackelmann Universitatea de Vest din Timişoara. B-dul Vasile
Pârvan, Timişoara. 1964. arh. Hans Fackelmann
Foto stud. a rh Vlad Petrescu, 2 0 1 4
FALKAN, Petre
[n. 1937)
Studii: A absolvit Institutul de Arhitectură
din Bucureşti în 1967.
Lucrări: îşi desfăşoară activitatea la
Craiova, unde şi-a asumat realizarea mior
lucrări ca: Restaurantul „Turist";
Extinderea sediului Universităţii [fost
Palat de Justiţie) [1 9 7 2 -1 9 7 5 );
Restaurant-cofetărie „Lunca Jiului"
[1975) ; Blocuri de locuinţe în cartierul
„Craioviţa Nouă" şi pe str. Nanterre;
Restaurare şi extindere hotel „Minerva"
Ansamblul bisericii rom ano-catolice din Orşova. [1978) ; Sala Sporturilor [1981) ; aripa
Colecţia arh. Aurelia Fackelmann
nouă a hotelului Jiul din Craiova [spatii de
cazare si sala de protocol) construită între
anii 1975-1980. [V.Ţ.)
I FARCAŞIU, Alexandru FELLNER, Ferdinand

(n. 1935, Napradea, (19 aprilie 1847, Viena - 22 martie 1916,
Sălaj - m. 1996) Viena)
Studii: a devenit Studii: Arhitect austriac, după terminarea
arhitect în 1960 studiilor de specialitate în Viena, s-a
absolvind Institutul de remarcat printr-o activitate fecundă,
Arhitectură din avându-1 colaborator pe H. Helmer în
Bucureşti. domeniul construcţiilor de teatre în
Lucrări: A participat la Europa, în stilul eclectic al vremii.
realizări ca: blocuri de locuinţe la Făgăraş, Lucrări: La Viena: Etablissements
oraşul Victoria şi Copşa Mică; sală Ronacher (după 1884), Palatele Von
de spectacole şi de gimnastică la Casa Schenk (1880-1890), Seybel (1889), Von
Pionierilor din Braşov; club sindical în Wessely (1891-1892) şi cel al contelui
oraşul Victoria; bloc locuinţe-turn pe Lankoronski (1894-1895); marile
Calea Bucureştilor - Braşov. magazine Thonet (1875-1876) şi
CV.ŢO Gerngross (1904).
în România s-au realizat după proiectele
FEILBOGEN, Frederic celor doi arhitecţi: Teatrul din Timişoara
(n. 1895, V iena-?) (1877, distrus de un incendiu în 1922; a
Studii: a absolvit Secţia fost transformat ulterior în 1924 de Duiliu
de Arhitectură a Marcu); Teatrul din laşi (1896); Teatrul
Politehnicii din Viena în din Oradea (1900); Teatrul din Cluj
1921. (1905).
Lucrări: Pe lângă Dintre teatrele construite în Europa de
lucrări cu caracter aceeaşi echipă, se pot aminti cele din
secret, ca arhitect în Berlin Teatrul Unter den Linderi),
cadrul Ministerului Armatei, Budapesta (Teatrul Popular, azi Naţional -
Departamentul pentru cultul eroilor, între 1875, Opera comică - 1896 şi Teatrul
1928 şi 1948, Somosy Orpheum), Praga (1886), Ziirich
a avut ocazia să execute amenajări în (1890), Bratislava (1882), Odessa (1883),
cimitirele militare din Craiova, Roman, Wiesbaden (1894), Sofia, Viena (teatrul de
Piatra Neamţ, Vaslui şi Botoşani. stat şi teatrul popular), Graz, Cernăuţi,
A realizat şi locuinţe pe str. Progresului Augsburg (1876), Karlsbad (Karlovy Vary,
nr. 7, str. Zece Mese, str. Oiţelor, Splaiul 1882), Briinn (Brno, 1884) etc.
Independenţei nr. 71, str. Lizeanu, toate în (V.Ţ, S.T.)
Bucureşti; 5 restaurante, 3 cavouri; i ic ti: ul P io n ii
amenajări interioare în str. Antim nr. 60,

str. Apolodor nr. 27 (Băneasa), str.
Muzelor.
între 1922 şi 1928 a lucrat la arii
Constantin Iotzu.
CV.ŢO
Teatrul Naţional din Iaşi. Carte poştală din 1917,

Edit. Librăriei Socec, Iaşi
FEZI, Bogdan Andrei departamentului Sinteze de Proiectare,

(n. 1973, Bucureşti] este director de proiect în cadrul C.C.P.E.C.
Studii: LAIM, dipL 1998. şi conduce biroul de arhitectură
Studiază şi la Arc Vision.
Universitatea din Publicaţii: „Manifest pentru Bucureşti",
Nottingham (MB, 1996- Igloo, Bucure şti, nr. 54, iunie 2006, pp.
1997], la Şcoala de 70-71; „Bucarest - le «Petit Paris», entre
Arhitectură Paris mythe et realite", Bucure şti. Institutul
BelleviUe (UP 8 ,1 9 9 8-1999]. Cultural Român; Bucarest et l'influence
în anul 2003 obţine titlul de Doctor în franţaise. Entre modele et paradigme
Arhitectură şi urbain. 1831-1921, Harmattan, Paris,
Urbanism al Universităţii Paris 8, cu 2005; Bucureşti şi influenţa franceză,
lucrarea intitulată Bucarest et l'influence Editura Paideia, Bucureşti, 2005, CD-ROM;
fran ţaise. Entre m odele et archetype «Bucharest and its French influence.
urbain. 1831-1921, condusă în cotutelă de Between Model and Urban Paradigm.
prof. dr. arh. Pierre Pinon, de la Şcoala de 1831-1921», Le doctorat en architecture,
Arhitectură de la Paris-Belleville, şi de Paris 8, 2004; «Bucarest, le "petit Paris
prof. dr. arh Emil Barbu Popescu, de la des Balkans". L'architecte roumain Duiliu
UAUIM, Bucureşti. Publică la Paris, în Marcu, diplome de l'Ecole des beaux-arts
2005, la editura Harmattan, cartea cu de Paris», Livraisons d'histoire de
acelaşi titlu. l'architecture, Paris, 2004; «Bucarest et
Lucrări: între 1998-2003, a lucrat la l'influence franţaise: entre modele et
Paris, în biroul arhitecţilor de origine paradigme urbain», La lettre de
română Munteanu şi Perianu, colaborând 1T.P.R.A.U.S., nr. 12, janvier 2002;
la lucrările acestora din Franţa, printre „Funcţionalismul, stadiu ultim al
care: Şcoală primară la Levallois-Perret; eliminării dimensiunii transcendente",
Sală polivalentă la Checy; Şcoala Naţională articol, Arhitext Design, Bucarest, 1998,
de Arte Aplicate din Nevers, Centrul de nr. 7.
reeducare şi de readaptare funcţională de Concursuri: Oslo, Landy, Pavillons-sous-
la Kerpape [Lorient] etc. A colaborat la
proiecte în Rouen, Limoges, Rennes,
Ribeauville, Corbie, Pontarlier.
In România a realizat: Vilă în str. Tudor
Vianu 39 (2006], Bucureşti; Modificare şi
supraetajare, str. şcoala Floreasca 17,
Bucureşti; Liceul Francez la Bucureşti -
concurs internaţional de arhitectură, locul
II; Amenajări interioare şi exterioare,
apartament str. Gafencu 45-47, Bucureşti;
Amenajări interioare, apartament str.
Barbu Delavrancea 15, Bucureşti;
Amenajări interioare, imobil str. Tudor
Ştefan 54, Bucureşti, 2002-2003.
Activitate didactică: în prezent predă la Vilă str. Tudor Ştefan nr. 54.
Sursa ilustraţiei:
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism
http: / /paginadeai lut ectur a r o / 2 0 1 2 / 0 3 /vila- in-
„Ion Mincu" din Bucureşti, unde are zona-dorobanti/
funcţia de lector în cadrul Accesat oct. 2 0 1 4
FIERLINGER, Eliza FILIP (BOBOC), Anca

(n. 1940] (n. 1960, Bucureşti)
Studii: IAIM. dipl. 1963 Studii: IAIM, dipl. 1985;
Lucrări: a lucrat ca arhitectă la Cluj, unde studii academice
dintre realizările sale se pot desprinde postuniversitare de
participările la: Biblioteca Filialei restaurare a
Academiei, str. Kogălniceanu 12, 1975; monumentelor,
Blocuri locuinţe, cartier Gheorghieni- ansamblurilor şi siturilor isto rice, în
Alvema, 1969, cartier "Mănăştur", 1973, cadrul Universităţii de Arhitectură şi
cartier "Plopilor", 1969, str. A. Vlaicu, Urbanism 'Ion Mincu", în perioada 1997-
1984; extinderea Facultăţii de Farmacie, 1999.
str. I. Creangă 12, 1972; Imobilul Funcţii: Arhitect în cadrul Institutului
Trustului de Construcţii Industriale, Pţa. Naţional al Patrimoniului şi arhitect
Mărăşti, 1971. proiectant în cadrul propriului birou de
arhitectură
Lucrări: Participare la realizarea unor
studii şi documentaţii de specialitate în
domeniul prezervării patrimoniului
cultural, incluzând studii istorice pentru
fundamentarea unor documentaţii de
urbanism de tip P.U.Z. şi P.U.G., printre
care: Soluţii de reabilitare a
monumentelor istorice din Centrul istoric
al Municipiului Bistriţa (2006);
Reabilitare şi revitalizare ansamblul
Biblioteca Academiei, Cluj (1 9 7 6 ). Cetăţii Sighişoara - zona înscrisă în Lista
arh. Eliza Fierlinger, Radu Spânu, Patrimoniului Mondial UNESCO, (2006-
Sursa ilustraţiei: 2007); Studiu istoric pentru
http://w w w .m adeincluj.org/obiective/cladiri/bibl
ioteca-academ iei/ Accesat oct. 2 0 1 4
fundamentarea P.U.Z.Z.P. Centrul istoric
Sighişoara, zona înscrisă în Lista
FILIMON, Grigore Patrimoniului Mondial UNESCO (2008);
(n. 1945) Studiu istoric pentru fundamentarea
Studii :IAIM, dipl. 1969. P.U.G. oraş Horezu, judeţ Vâlcea (2008);
Lucrări: Activ la Piatra Neamţ, a realizat: Studiu istoric pentru fundamentarea
Hotel în staţiunea Durău (1976); P.U.G. localitatea Suceviţa, judeţ Suceava
ansamblu locuinţe „Dărmăneşti" din (2009); Dosar pentru înscrierea în Lista
Piatra Neamţ (1975), proiect pentru Patrimoniului Mondial UNESCO a Bisericii
restaurarea Curţii Domneşti din Piatra Mănăstirii Suceviţa (2009-2010);
Neamţ. Regenerare urbană pornind de la
A fost o perioadă arhitect-şef al judeţului patrimoniul construit pentru Municipiul
Neamţ. Câmpulung, incluzând realizarea unui
S-a mutat înainte de 1989 la Alba-Inlia, Ghid de bune practici pentru reabilitarea
unde în 1997 a câştigat premiul II la clădirilor din Centrul istoric al
conclusul local pentru Zona centrală din Municipiului Câmpulung (2011); Studiu
Alba Iulia. La Alba Iulia a realizat: Sediul istoric pentru fundamentarea P.U.Z.Z.P.
Episcopiei Rom ano-Catolice Alba Iulia - Prejmer, judeţ Braşov, zona înscrisă în
renovare (1997). (V.Ţ.) Lista Patrimoniului Mondial UNESCO
(2011); Studiu istoric pentru activităţii de restaurator a marelui

fundamentarea P.U.G. localitatea Nuci, arhitect şi expoziţia Restauratori români:
judeţ Ilfov (2011); Studiu istoric pentru arhitectul Horia Teodoru - 120 de ani de la
fundamentarea P.U.G. oraş Silii na, judeţ naştere, în cadrul unui proiect cultural
Tulcea (2012); Studiu istoric pentru finanţat de U.A.R., în anul 2014.
fundamentarea P.U.G. oraş Râmnicu Sărat, (prin amabilitatea d-nei arh. AncaFilip)
judeţ Buzău (2013); Dosar pentru (G.P.)
înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial
UNESCO a Ansamblului Monumental de la FILIP (MIHALAŞ),
Tg. Jiu (2013); Participare la programe şi Elena
proiecte culturale pe bază de grant pentru (n. 1941)
cercetarea, protejarea şi punerea în Studii: IAIM, dipl.
valoare a patrimoniului cultural, printre 1964.
care: REDILEMN - Creearea resurselor Lucrări: Standul de
culturale digitale complexe privind probă al motoarelor
tradiţia românească a prelucrării lemnului de avion de pe
(2007-2008); Creearea unui sistem Aeroportul Băneasa
modern multimedia de inventariere şi Bucureşti (1969); Autogara Ploieşti-Sud
informatizare privind patrimoniul cultural (1971); Autogara Vatra Dornei şi farurile
al Comunităţii Evreieşti din România de semnalizare din Portul Midia. Fascinată
(2008-2010);* FORCOPAR 2-Formation încă din studenţie de domeniul aviaţiei, s-
professionnelle a distance en archeologie a profilat pe lucrări aeroportuare, după
industrielle cum urmează: Aerogara de Plecări
(conservation/reconversion)(2011- Internaţionale de pe Aeroportul M.
2013); SUSTCULT Achieving Kogălniceanu (1975); Aerogara de Plecări
Sustainability through an Integrated Internaţionale de pe Aeroportul
Approach to the Management of Cultural Timişoara (1978); Aerogara Suceava
Heritag (2011-2014); Restauratori (1981); Proiectul pentru Aerogara de
români: arhitectul Horia Teodoru - 120 Plecări Internaţionale de pe Aeroportul
de ani de la naşte re; (2 014). Realizarea Bucureşti - Otopeni cât şi lucrări din zona
mior studii istorico-arhitecturale industrială a aeroportului cum ar fi:
referitoare la clădiri, ansambluri şi situri Simulatorul pentru antrenamentul
monument istoric şi pentru clasare în piloţilor şi retehnologizarea Areogării de
Lista monumentelor istorice; Participare mărfuri (1986-1989); Lucrări de
la manifestări ştiinţifice în domeniul proiectare şi asistenţă tehnică în
cercetării, conservării, restaurării şi colaborare cu Romairport şi SEA Milano
promovării patrimoniului construit; (Italia) pentru "Dezvoltarea şi
Membru O.A.R., R.U.R., ICOMOS România; Modernizarea Aeroportului Internaţional
specialist atestat al Ministerului Culturii în Henri Coandă Bucureşti" (1994-1998).
domeniul conservării şi restaurării între anii 1998 - 2013 îndeplineşte funcţia
monumentelor istorice. de consultant specialist pentru
Publicaţi: studii şi articole apărute în arhitectură în cadrul acestui proiect.
publicaţii de specialitate, printre care (G.P.)
Revista Monumentelor Istorice şi
Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice.
Expoziţi: Centenar Ion Mincu. 1912-2012,
expoziţie dedicată, cu precădere,
FILIPEANU, Angela magazine (Souk) - autor şi coautor,

(n. 1933, Gura Ocniţei) Universitatea din Constantine, Algeria
Studii: IAIM, dipl (1976-1977); Propunere pentru o metodă
1958, de realizare a lotizărilor pentru
doctor în arhitectură Chelghoum - Laid (proposition pour une
[1999], metliode de realisation des lotissements -
Lucrări: autor şi application sur Chelgoun - Laid, studiu
coautor a unor studii ştiinţific şi expunere la secţia de
şi cercetări (cca 50) în domeniile: calitatea arhitectură de la Universitatea din
locuirii, economisirea de energie, spaţii Constantine, Algeria (1978); Studiul
verzi, ecologie urbană şi protecţia parametrilor de proiectare a pieţelor
mediului, identificarea, delimitarea şi localităţilor urbane din România - autor
protejarea patrimoniului natural şi în colectiv (1979); Zona de dotări social -
construit, revitalizarea şi modernizarea culturale şi agrement în Municipiul Vaslui
urbană, amenajarea teritoriului - relaţii - autor (1980), IAIM; Zona de agrement,
urbane şi periurbane, definiri conceptuale sport şi dotări «Prodana», Municipiul
în cadrul studiilor de reglementare a PAT, Bârlad, autor (1980); Validarea sistemului
PUG, PUZ. de indicatori pentru măsurarea calităţii
Autor şi coautor a cca 45 proiecte în locuirii la nivelul ansamblului de locuit -
domeniul urbanismului, amenajării proiect cercetare IAIM (1983); Calitatea
teritoriului şi peisagisticii (lucrări la care locuirii la nivelul ambientului grupării
a participat în calitate de şef de proiect, locuinţelor alcătuite din secţiuni tip IPCT,
coordonator sau autor): Cantina şi punct indicatori de măsurare şi direcţii de
sanitar, Vulturul, Comarnic, şef proiect acţiune pentru ameliorarea situaţiei de
(1958); Bloc cu magazine la parter Oneşti, locuire (cercetare multidisciplinară -
autor în colectiv (1 9 6 1 ); Magazine în 1982, 1984); Amenajare peisagistică
ansamblul central Oneşti, autor în colectiv Staţiunea Durău - autor (1987); Detaliu
(1962); Amenajări exterioare şi spaţii de sistematizare zona Karl Marx, Satu
verzi în ansambluri de locuit din Oneşti, Mare, şef proiect (1986); Ansamblurile
Galaţi, Hunedoara, Piteşti, coautor (1965- rezidenţiale - experienţa românească în
1969), Sediul Consiliului Popular Tg. Jiu, contextul european. Propuneri pentru
extindere, coautor (1970); Amenajări etapa 1990 - 2000 - şef proiect (1989);
ambientale (spaţii plantate) pentru Valorificarea cu eficienţa sporită a
staţiunea Neptun, coautor (1971); teritoriului urban - Satu Mare (1989);
Sistematizarea comunelor Ain-Babouche, Studiu de restaurare şi revitalizare front
Mekiana, Ain M’Lila, autor, Universitatea clădiri vechi la Cernavodă, şef proiect,
sin Constantine, Algeria; Sistematizarea cercetare (1991); Contribuţie la Studiul
teritorială a zonei a 5 comune din privind problematica specifică a oraşelor-
wilayatul Oum-el-Bouaghi, Universitatea porturi (porto franc o), cazul Portul liber,
din Constantine, Algeria (1974); Giurgiu, (1991); Contribuţie la Studiu de
Amenajarea teritorială a zonei Djebel - delimitare şi protejare a zonelor
Ouach - autor pentru « problema cuprinzând monumente istorice - cu
aşezărilor» Universitatea din Constantine, valoare internaţională (bisericile pictate
Algeria (1977); Proiect pentru locuinţe şi din Nordul Moldovei) - cazul Voroneţ -
dotări sat F’Kirina: Consiliul Populai' etapa I şi II - şef proiect IAIM (1992);
(A.P.C.), baie (hammam), şcoala medie şi Studiu pentru revitalizarea zonei centrale
locuinţa învăţătorului (CEM), piaţa cu - metrou - Bucureşti (parcaje subterane.
spaţii comerciale şi pietonale) - autor FILIPEANU, George

(1991); Plan Urbanistic Zonal (PUZ) (n. 1922, Roman - m.
pentru Şoseaua Kiseleff - Bd. 1 Mai - 2002, Bucureşti)
autor (1991, PUG al Municipiului Iaşi) - Studii: Facultatea de
Studiu de fundamentare a spaţiilor verzi - Arhitectură, dipl. 1950,
colaborare (1995); Ecosistemul verde al doctor în arhitectură
oraşelor - (colaborare, 1995); Studiu (1987).
privind planul de amenajare complexă a Lucrări: în calitate de
Teritoriului Naţional (Secţiunea a 4^a) - arhitect a întocmit sau
Reţeaua de localităţi - colaborare (1994); a condus (ca şef de proiect cca 30 de
Determinarea zonelor cu şi fără servituţi proiecte (în toate fazele de proiectare) în
analizate pe baza diferitelor criterii, în domeniul programelor de locuinţă,
teritoriul urbanizat şi de influenţă al învăţământ, sanitare, administrative,
Municipiului Bucureşti (1995 - 1996); social - culturale. A depus o bogată
Determinarea cadrului conceptual al activitate în domeniul sistematizării
zonelor fiuicţionale majore din cadrul (schiţe de sistematizare de localităţi
teritoriului orăşenesc şi a zonei rurale şi urbane, detalii de sistematizare
urbanizate a capitalei - şef proiect, (1996); pentru caritere de locuit, zone centrale
Direcţii, sensuri şi intensităţi de urbane şi rurale): Proiect - Tip pentru
dezvoltare a Bucureştiului - co-autor execuţie pentru 2 şcoli, 2 grădiniţe, 1
(1994 - 1997); Studiul Zonelor Protejate internat (1948-1951) (Şef Proiect
Construite pentru Municipiul Bucureşti şi Ministerul învăţământului); Schiţă de
teritoriul urbanizat - coordonator sistematizare a oraşului Iaşi (şef proiect
principal (1998); Studii de fundamentare ISPROR - 1953 - 1957); Sistematizare şi
privind politici de revitalizare urbană locuinţe cartier Tătăraşi - Iaşi (45 000
pentru Municipiul Bucureşti şi teritoriul locuinţe); Stadionul Naţional Lia Manoliu
urbanizat - coautor (1997); Amenajare (Complexul cultural-sportiv 23 August,
peisagistică a DN2 - Afumaţi - Urziceni împreună cu arii Willy Juster - 1950-
(1997); Studiu P.U.Z. - privind zona 1953); Ansamblul de locuinţe din Piaţa
aferentă râului Dâmboviţa pe teritoriul Palatului - Bucureşti (autor de
municipiului Bucureşti (1994-1998); anteproiect şi şef proiect execuţie a 3
Studiu P.U.Z. - Parc Herăstrău (2004); blocuri - IPCT; 1957-1958); Sistematizare
Studiu P.U.Z. - Parc Tineretului, (2004). staţiunea Amara - şef proiect - DSAPC
Activitate didactică: cadru didactic, (1960-1962); Detaliu de sistematizare a
(1958-2003), titular curs Peisagistică zonei centrale Călăraşi şi Giurgiu; Proiect
(1970-2011). aripa nouă a IAIM - autor (colaborator
Premii: Premiu U.A. 1982 pentru lucrarea extern) (1968); amenajarea expoziţiei
„Economisirea resurselor energetice EREN - expoziţia realizărilor economice
convenţionale la nivelul amplasării şi naţionale -(1 9 6 6 ); Pavilionul românesc la
grupării clădirilor de locuit şi la nivelul Expoziţia de la Leipzig (1964)
circulaţiei şi transporturilor. (colaborator extern); Studiu (PUZ, PUD)
Diplomă şi medalie pentru Urbanism al zona Kiseleff (1992) - colaborare cu
Bienalei UA1998. ROINVEST; extinderea Şcolii de
(prin amabilitatea d-nei arh. Angela Arhitectură din str. Academiei (1970, în
Filipeanu). colaborare cu arh. E. Voinescu).
(G-P-) Activitate didactică: profesor universitar
(1959-1992).
Activitate ştiinţifică: Analiza Locuinţei

rurale în regiunile Banat, Ardeal,
Dobrogea şi propuneri tipologice (şef
proiect] - [1958]; Noi ansambluri
urbanistice realizate în ţară, încadrarea
lor în specificul natural şi construit (şef
proiect] (1 9 6 7 ]; Analiza Locuirii în cadrul
rezidenţial rural din zona de câmpie a
Bărăganului (autor - contract 1PJ
Ialomiţa] -(1 9 7 2 ]; Analiza critică a Locuinţe în Piaţa Sălii Palatului Bucureşti
proiectelor tip de locuinţe şi clădiri social Autori: George Filipeanu, Anton Moisescu, Tiberiu
Niga
- culturale şi propuneri de îmbunătăţire
Sursa ilustraţiei: Arhitectura , nr. 5, 1975
(contract 1CCPDC în colaborare IPCT] -
(1983 - 1 9 8 4 ]; Studiul privind
FISCHER, Ferdinand
posibilitatea de îmbunătăţire a confortului
(n. 28 aprilie 1882,
de locuire rezultat din condiţiile de
Bucureşti - m. 1962]
exploatare -(1 9 8 4 ], în perioada 1980 -
Studii: A absolvit
1987 a desfăşurat o amplă activitate
Facultatea de
privind asistenţa tehnică - avizări,
Arhitectură din
considerat în cadrul cooperării IAIM cu
Charlottenburg
institute de proiectare ÎNCERC, IPCT,
Berlin în 1907.
ICCPDQ IP Prahova - pe teme privind
Lucrări: în perioada
proiectarea locuinţelor colective şi
interbelică a executat
locuinţei rurale, precum şi a economiei de
14 imobile de locuit, al căror
energie. A susţinut o serie de conferinţe şi
amplasament nu este precizat (în fişa
comunicări atât cu ocazia unor sesiuni
UAR],
ştiinţifice cât şi a unor seminarii
A condus ca diriginte de şantier al
internaţionale de arhitectură (1983-
întreprinderii C.M. Vasilescu, lucrările la
1985],
Hotelul şi Cazinoul din Sinaia, Blocul
Concursuri: a participat la 27 concursuri
Agricola din Calea Victoriei, Pirotehnia
de arhitectură şi sistematizare, pe plan
Armatei, Sanatoriul Regina Elisabeta şi la
naţional şi internaţional, din care 16
Universitatea din Bucureşti,
proiecte personale au fost distinse cu
în 1953, lucra la Inst. de Proiectare
premii şi menţiuni (10 proiecte au obţinut
Proiect Bucureşti, având funcţia de
premiul I, dintre care - Teatrul Naţional
referent tehnic.
Crai ova, Han Turistic "Gura Motrului”,
Detaliu de sistematizare a zonei Palatul (V-T-, S.T.]
Culturii din Iaşi, Detaliu de sistematizare
FLITMAN, Dorina
Piaţă "Podu Roş”, Detaliu de sistematizare
(n. 1935, Galaţi]
pentru Zonele Centrale Botoşani şi
Focşani], Premii UA: 1960- ansamblul de
Lucrări: A lucrat o perioadă la IPIU fără a
blocuri din Piaţa Sălii Palatului, Bucureşti;
fi implicată în proiecte semnificative.
1964 (menţiune] - ansamblul
Din 1970 s-a stabilit în Israel, în oraşul
expoziţional fost EREN.
Camiiel, în nordul ţării, unde a avut şansa
(prin amabilitatea doamnei arh. Angela
să participe la realizarea unor dotări
Filipeanu]
importante ca: Banca Hapoalim; Casa
(G.P., S.T.]
Dicţionar al arh itectu rii rom aneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI)
din Fondul Timbrul Ariritecturii în anul 2 0 1 4
Sindicatelor; Colegiul Tehnologic Gheorghe; a fost din 1992 director la

Internaţional; Şcoala de Muzică. S.C.P.C.S. Ambient SRL.
Pasiunea pentru pictură şi desen i-a Activitate de cercetare: în domeniile:
permis să participe la expoziţii colective şi modularea geometrică a partiurilor de
individuale, unde lucrările sale au fost arhitectură proiectarea antiseismică a
elogiate. construcţiilor.
(R.N.) Publicaţii: autor a numeroase articole pe
teme de urbanism şi arhitectură în presă
FLOREA, Răzvan şi în revista Arhitectura.
Cil. 1942] (S-T.]
Studii: A absolvit Institutul de Arhitectură
din Bucureşti în 1967. FLORESCU, Mihai
Lucrări: A colaborat la realizarea unor (n. 01 dec. 1944, Breaza]
remarcabile dotări turistice şi culturale Studii: IAIM, dipl. 1968.
precum: Ansamblul hotelier „Amfiteatru" Lucrări: Din 1970 a profesat în Ploieşti, la
din Olimp (1972] - cu Şerban Manolescu, Institutul de Proiectare Judeţean. Dintre
Radu Mănăilă; Teatrul Naţional din Tg. lucrările la care a colaborat: Complex
Mureş (1972] - cu Constantin Săvescu; comercial Ploieşti-Vest; blocuri de
Cămin studenţesc de 1.500 locuri la locuinţe în cartierul Ploieşti-Vest; şcoală
Academia „Leu" - Bucureşti (1974]; Hotel cu 24 de clase; hotel în Sinaia.(V.Ţ'.]
„Forum" - Costineşti (1977] - colectiv
Ştefan Şteblea (şef proiect], Răzvan FLORESCU, Nona
Florea, Toma Olteanu, Constantin Do bre, (n. 1934]
Victor lvaneş;Hotel cu bază de tratament Studii: IAIM. dipl 1961
la Moneasa (1985] - cu Mircea Anania; Lucrări: In cadrul 1SART - Bucureşti a
Staţiunea turistică „Saturn" (1971] - cu beneficiat de oportunitatea de a conduce
Constantin Rulea colectivele cu care a realizat: Ansamblu
A făcut parte şi din colectivul lui Dinu locuinţe - Magistrala II Nord din Oneşti,
Gheorghiu ce a întocmit un proiect pentru 1964; Centru comercial din Oneşti, 1963;
un ansamblu hotelier în Creta (Grecia]. Ansamblu locuinţe „Cras nani" din
Concursuri: In participarea la concursuri Râmnicu Vâlcea, 1970; Ansamblu locuinţe
s-a impus prin câştigarea unor premii ca: „Crişan II" din Slatina, 1972; Ansamblu
Menţiune pentru „Piaţa Teatrului Naţional locuinţe „Exerciţiu" din Piteşti, 1973;
din Iaşi" (1973]; Premiul I - pentru Sediu politico-administrativ din Brăila,
„Complex turistic Diham" (1984] ; Premiul 1981. La puţinele concursuri în care s-a
I - pentru „Casa Tineretului" din Ploieşti implicat a obţinut - menţiune la concursul
(1984], pentru „Locuinţa de perspectivă", 1963.
Din 1986 s-a stabilit în Suedia (R.N.]
(V.ŢO
FLOREA, Virgil
(n. 1952]
Lucrări: A lucrat la Institutul de Centrul oraşului Oneşti, arh. Nona Florescu,
Proiectări Carpaţi Bucureşti şi la Institutul Gh. Dorin, G. Bălteanu, P. Mănos, T. Olteanu, V.
de Proiectări judeţean Covasna-Sfântu Popov, R. Tănăsoiu.
Sursa ilustraţiei: Arhitectura RPR, nr. 6 ,1 9 6 3
FLORESCU, Octavian N. (2003), Vila de vacanţă Câmpina (2003),

(n. 1945) Extindere Muzeu Etnografic Giurgiu
Studii: Absolvent al Institutului de (2003), Amenajare interioară sala de
Arhitectură din Capitală în 1969, avându-1 kectură, biblioteca UAUIM, (2004), PUZ şi
ca profesor pe Mircea Alifanti. proiecte pentru Ansamblul Rezidenţial
Ca fost deţinut politic, în anul 1985 a Băneasa-S trău Ieşti (2005); Ansamblul
plecat definitiv din ţară, în Grecia. rezidenţial Sydney Residence, Tunari
Lucrări: Ca discipol al lui Nicolae (2006); Locuinţe unifamiliale Târgu
Porumbescu, a căutat introducerea în Mureş şi Mogoşoaia (2007), PUZ şi PUD în
structurarea faţadelor a unor elemente de Corn Tunari (2007), Clădire birouri şi
detaliu din arhitectura populară a locuinţe ICC, Bucureşti (2008), Clădire
lemnului. A realizat următoarele lu crări: birouri Lee Cooper (coautor, 2008), Casa
Motel „Casa Arcaşului", Târgu Neamţ Rădulescu, Giurgiu (2008), PUZ
(1973); Hotel „Ozana", Târgu Neamţ Fizicienilor, Bucureşti (2009), PUZ Şos.
(1 9 7 3 ); Sală de sport - 2.200 locuri la Nordului Bucureşti (2009), reabilitare
Baia Mare (1 9 7 4 ); bloc locuinţe, str. Teatru Valah Giurgiu (2009), Hotel şi
Chimiei - Piatra Neamţ (1971). birouri, amenajare sediu, BNS, Bucureşti,
(v.ŢO (2009) , P:U:G: Municipiul Galaţi, 2010;
PUZ, ansamblu birouri şi locuinţe Galaţi
FLORESCU, Tiberiu (2010) , Ansamblul de locuinţe Cernavodă,
Constantin Bucureşti (2011), Imobil apartamente b-
(n. 1971, Giurgiu) dul Ferdinand (2011), amenajari
Studii: Universitatea interioare Centrul vechi, Bucureşti (2011),
de Arhitectură şi Muzeu Etnografic Comana (2011), PUZ
urbanism Ion Mincu, Oraş Olimpic, Ploieşti (2011), PUZ şos.
dipL 1996; doctor în Olteniţei (2011), PUG comuna Vişani şi
arhitectură 2005. Galbenu, jud Brăila (2013), PUZ
Lucrări: Sediul Romsilva, (1994), PUZ Mănăstirea Vişani, Brăila (2013), Club
Paradisul verde Corbeanca (coautor, sportiv şi nautic Herăstrău (2012),
1995); PUD, Parcul Mihai Viteazu, Giurgiu revizuire PUG Municipiu Bucureşti şef
(1998); Terminal acces Zona Liberă proiect (2014), PUZ Zona Centrală Giurgiu
Giurgiu (1999); Extindere casa (2014), PUZ Marina Port Giurgiu, (2014).
neoromânească, str. Grigore Alexandrescu Activitate didactică: cadru didactic.
( 2000); Decan al Facultăţii de Urbanism.
Modernizare vas croazieră Carpaţi Concursuri: în 1996, Bucureşti 2000 -
(2001); Proiecte de amenajări, Conc urs Internaţional de Urbanism
mansardări spaţii comerciale de (coautor, colectiv condus de prof. dr. arh.
învăţământ şi locuit în Bucureşti, Giurgiu, Comeliu Ghenciulescu); nominalizare la
Alexandria, Braşov, Constanţa, Râmnicu- Ideas on Edge Competition, Paramatta,
Vâlcea, Oradea, Drăgăşani, Chiajna, Sydnei, Australia, autor (2011), Premiul
Voluntari (2002); restaurantul Cerbul, CIJ 2011 Award Romania pt. Avalon
Braşov (2002), Extindere sediul Camera Residence -Ozone Homes (2011).
de Comerţ Giurgiu (2002), Sediul RAR, (G.P.)
Giurgiu (2002), reprezentanţa Dacia,
Giurgiu (2002), Amenajare interioară
Ministreul Culturii (colaborare 2003),
Imobile de locuit str. Fabrica de Chibrituri
din Fondul Timbnd Ariutecturii în anul 2 0 1 4
FLORIAN, Alexandra FLORIAN, Andrei

(n. 1925, Tg. Ocna] (n. 1951, Bucureşti)
Studii: 1AIM, dipl.1950. Studii: IAIM, dipl. 1976.
Lucrări: S-a implicat în arhitectura Lucrări: O scurtă perioadă a lucrat la
industrială şi s-a specializat în proiecte „Metrou - Bucureşti", iar din 1978
tip. In colectiv: uzina cocsochimică, lucrează la ISLGC, la diverse proiecte-tip,
Fabrica de distilare a gudronului, hala studii şi obiective de investiţii, dintre care
Bluming 77- Hunedoara; proiecte tip se pot desprinde: ansamblul .Piaţa
pentru imobile cu locuinţe executate în Libertăţii" în zona centrală - Zalău
mai multe locaţii ca ansamblurile Aurel (1985); studiu asupra locuinţei în etapa
Vlaicu [Arad], Săsar (Baia Mare], Craioviţa 1985-1990 (1983); bloc de locuinţe -
[Craiova], Tomis (Constanţa]; proiecte tip zona centrală Miercurea-Ciuc (1 9 8 7 );
pentru locuinţe din elemente spaţiale la studiu de renovare a centrului istoric din
Cluj (1975]; proiecte tip pentru locuinţe Botoşani (1984).
cu partiuri flexibile (1976- 79]; în (V-Ţ-j
colectivul lui Mircea Alifanti, sediile
politico-administrative din Baia Mare FOARŢĂ, Daniel
(1969-1970, împreună cu arh. Alexandru Constantin
Panaitescu şi Tiberiu Benedek] şi Bistriţa (n. 11.09.1952,
(1973]. Bucureşti)
Activitate didactică: A fost profesoară la Studii: IAIM, dipl. 1977;
Şcoala Tehnică din Bucureşti. 1991 Curs de
Publicaţii: articole de specialitate în specializare
revista Arhitectura. postuniversitar la
Prem ii: indemnizaţie de merit pentru IROMA - Institutul Român de
personalităţi din cultură, ştiinţă, sport Management; 2000 Institutul român de
(2004]. Studii Economice şi Sondaje Universitatea
(R.N.] IRECSON - Bucureşti - Diplomă în profesia
de Evaluator imobiliar.
Funcţii: 1 9 9 4 - 2001 Persoană fizică
autorizată; angajat „colaborator" sau cu
contract ,4n part time" la diverse firme;
1992 - 1993 ASIROM SA - şef serviciu
investiţii; 1977 - 1991 ISLGC BUCUREŞTI,
actualmente PRODOMUS SA, arhitect şef
de colectiv arhitectură şi şef de proiect
complex.
Lucrări: 2004 - Extindere fabrica SC
Palatul Administrativ din Baia Mare, 1970. arh.
Mircea Alifanti, Tiberiu Benedek Alexandra Florian, DANONE SRL Romania; Vilă cu piscină în
Alexandru Panaitescu. Ghermăneşti-Snagov;
Sursa ilustraţiei: Curinschi Vorona, Gh. (1 9 8 1 ). Reabilitare, restaurant în Alexandria 2003
Istoria arhitecturii în România. Bucureşti: Ed. Tehnică - Complexul Agroind. Unirii, SC UNIPREP
SA; 4 Proiecte de vile 1 Bucureşti, 1
Bistrţa şi 2 Alexandria; Vilă în Germania
lângă Leverkusen; 2002 - Hotel VES
Sighişoara ; 3 vile 1 Corbeanca 2 Târgu
Mureş; Amenajări interioare spaţii
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag- 8b
Proiect baiefid ar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
din Fondul Timbrul Aihitecturii în anul 2 0 1 4
comerciale zona Lizeanu - Sector 2; 2001 - FOCŞA, Paul Gh.

Hotel PERLA Bucureşti; Birouri AGROTEL (n. 14 sept. 1930, Buzău - m. 2008)
Alexandria; Reproiectare Bloc C2, Piaţa Studii: IAIM, dipl. 1955.
Centrală Turnu Măgurele; PUZ Parcului Funcţii: între 1983 şi 1989, perioadă
Vedea Alexandria; 2000 - Consolidare şi fatidică pentru Bucureşti, a fost arhitect-
restaurare Judecătoria Roşiori de Vede; şef al Capitalei, perioadă în care, prin
Hanul Izvoarele, Jud. Teleorman; Casa-vila demolarea unei întinse zone istoric
D+P+E+M, Str. Dimitrie Racoviţă 25A; structurate, s-a implementat, prin
1999 - Piaţa Agro-Centrală din dispoziţiile conducerii de partid şi de stat,
Alexandria; Sediu INTERAGRO Alexandria planul de realizarea Casei Poporului şi a
1998 - BRD Bancpost Alexandria; 1997 - Bd-ului Unirii.
Fabrica de Premixuri furajere, Lucrări: a participat la realizarea în
Calomfireşti, Teleorman, pentru capitală a numeroase ansambluri de
AGROVET Bucureşti; Extinderea morii locuinţe şi dotări, dintre care: ansamblu
Nanov, Jud. Teleorman; 1996 - Fabrica de locuinţe - Calea Griviţei, între Gara de
biscuiţi ROSTAR, Bucureşti; 1995 - Nord şi Podul Basarab (1959, în colab. cu
Consolidarea şi reabilitarea Liceului arh. M. Bercovici, M. Ceplean ş.a);
Agricol Alexandria; Sediul AS1ROM Roşiori ansamblu locuinţe, bd. Gh. Duca (1961, în
de Vede; 1994 - 1 vilă în Bucureşti, 1 vilă colab. cu arh. L. Mirea, M. Vass); ansamblu
în Lipia; amenajare disco-restaurant locuinţe - Piaţa Gării de Nord (1961, în
VOGUE; 1993 - Consolidare şi colab. cu arh. C. Gherghiceanu, C. Alifanti
re amenajare imobil Casa de odihnă ş.a .); complexe comerciale, str. Niţu Vasile
ASIROM - Băile Herculane; 1990-92 - 15 şi bd. C. Brâncoveanu (1962-1964, în
vile (în Bucureşti, Ilfov, Buşteni, Cheia); colab. cu arh. M. Crăifăleanu) ; Hotelul fost
Proiecte de Urbanism (PUG-uri) pentru Modern, bd. Carol 1 (1974, autor C.
Slobozia, Feteşti, Alexandria, Turnu Jugurică), azi transformat în Centru de
Măgurele, Zimnicea; 1986-89 afaceri; ansambluri locuinţe, bd. Iuliu
Urbanizarea Comunei Snagov Maniu (1975, în colab. cu arii C. Mularidis,
(locuinţe+dotări+reţele); 1983-88 M. Vass ş.a), Calea Dorobanţilor (1976),
Locuinţe şi dotări în Zona Centrală Turnu bd. Ion Mihalache (1976, în colab. cu E.
Măgurele (Piaţaşi Parcul Central Voinescu, V. Niţulescu, Alexandru
Municipal); 1982-85 -Circa 1500 Beldiman ş.a.), Şos. N. Titulescu (1980-
apartamente în Rovinari, Gorj. 1983, în colab. cu arii M. Slomnescu, N.
(R.N.) Nicolescu ş.a.).
în anii '50 a lucrat ca şef de proiect la
numeroase proiecte, dintre care : băi reci
la Eforie, bloc de locuinţe str. Remus
Opreanu, Constanţa, colonie de copii la
Eforie Sud, Casă de odihnă la Eforie Sud,
plan director şi faleză Eforie Sud (numit
atunci Vasile Roaită), schiţă de
sitematizare a litoralului Mării Negre,
sistematizarea localităţii Sf. Gheorghe, jud.
Casa de Cultură Snagov. Tulcea; schiţa de sistem atizare a
arh. Daniel Constantin Foarţă.
Bucureştiului (1970-1975, în colab. Cu
Sursa ilustraţiei: http ://w w w .oar-
bucuresti.ro /a i hitecti_buciu esteni/Daniel_C onsta
arh. M. Dima, T. Stănescu ş.a) etc.
ntin_FOARTA.pdf Accesat oct. 2 0 1 4
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriupoziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 87
Prem ii UA: Hotelul fost Modern (1974) ; (1969); Premiul III şi Menţiune - Locuinţe
ansamblul de blocuri din C Dorobanţilor săteşti - zona Oltenia (1969).
(1 9 7 5 ); Schiţa de sistematizare a In Elveţia a lucrat o gamă variată de
Bucureştiului (1 9 7 5 ); ansamblul de proiecte, printre care: birourile prinţului
blocuri din bd. N. Titulescu (1984, Aga Khan din Geneva, vila lui Metaxa
menţiune). lângă Lausanne. Intre anii 1981-1983,
Publicaţii: Arhitectura de interior şi realizează proiecte de mici locuinţe,
construcţia mobilierului, manual pentru transformări de ferme vechi în locuinţe
şcoli postliceale (1970) - coautor arii moderne. Tot atunci, începe să lucreze
Horia Constantinescu. grafică de carte şi îşi redescoperă vechea
(V.Ţ., S.T.) pasiune de acuarelist. Din 1988 şi-a
deschis propriul birou de arhitectură,
FOCŞANU, Aurel specializat în amenajări interioare.
(n. 1898, Iaşi - ?) Pasionat de acuarelă, pe lângă activitatea
Studii: A absolvit Şcoala Superioară de de arhitect a avut expoziţii personale şi
Arhitectură din Bucureşti în 1929. colective în galerii de artă din Lausanne,
Lucrării: împreună cu Emil Viteanu a Neuchatel, Basel şi alte oraşe,
realizat, într-o arhitectură modernă, în în 1991 a fost inclus în Dicţionarul
plină afirmare în perioada interbelică, mai artiştilor elveţieni, iar albumul său de
multe imobile de locuinţe, dintre care se acuarele „Lausanne - architecture et
cunosc: bloc locuinţe - str. Mântuleasa nr. atmosphere", editat în 1994, în 10.000 de
12, Bucureşti (1935) ; blocul de locuinţe exemplare (ediţie de lux), a devenit „carte
Moscovici - str. Nicolae Iorga nr. 22, oficială a oraşului" şi a fost înmânat de
Bucureşti (1936). municipalitatea oraşului tuturor
CV.ŢO oaspeţilor de vază ai oraşului,
în 2008, a reuşit să organizeze în Elveţia o
FOCŞANEANU, mare expoziţie despre România.
Gheorghe (Georges Activitate didactică: între 1990 şi 1992 a
Focşeneanu) fost profesor la Şcoala de Arhitectură
(n. 15 februarie 1940, „Athenaeum" din Lausanne.
Ploieşti) (V.Ţ., S.T.)
Studii: Institutul de
Arhitectură din FOTINO VERONA,
Bucureşti în 1967, la atelierul prof. arh. Ruxandra Ana
Octav Doicescu. Până în 1981, când (n. 1938)
părăseşte România şi se stabileşte în Studii: LAIM, dipl.
Elveţia, a lucrat ca arhitect în cadrul 1962.
Ministerului Industriei Materialelor de Lucrări: Ministerul
Construcţii, unde a câştigat un premiu la Industriei Chimice,
un concurs pentru case prefabricate şi Splaiul Independenţei
Cupa Coneco pentru cel mai frumos stand (1969), coip anexe la
la Târgul Internaţional de materiale, Teatrul Naţional
instalaţii şi finisaje pentru construcţii (1972, cu arh. Romeo Belea, şef de proiect
(Praga, 1971). Din alte participări la Horia Maieu), parcaj auto şi pasaj pietonal
concursuri naţionale a obţinut: Menţiune subteran în Piaţa Universităţii (1967-68),
- Locuinţe sătesti - zona Transilvania bloc turn P+M+12 în Şos. Pantelimon
(1976-78), ans. de
blocuri în şos. Colentina I (1968-72, în Prem ii: UA, 1978- ans. de blocuri din Şos.
colaborare cu arh. P. Iliescu, ş.a.), Colentina- D-na Ghica, 1979 - ans. de
ansamblul de locuinţe şi magazine Bucur blocuri din Piaţa Bucur Obor, 1984 - ans.
Obor (1973-753, ans. de locuinţe Cal. de blocuri din Cal. 13 Septembrie,
Moşilor - bd. M. Bravu (1978, în amenajare Piaţa Victoriei Bucureşti
colaborare cu arh. P. Iliescu, A. Teodorov concurs 1992 (premiul I), indemnizaţie de
ş.a.), parcajul şi pasajul subteran Bucur merit pentru persoane din cultură, ştiinţă
Obor (1978-79), blocurile din zona şi sport (2004).
Bisericii Zlătari - Cal. Victoriei (1979, în (R.N.)
colaborare cu arh. M. Goia, C. Olteanu),
hotelul fost Bucureşti (1978-82, autor arh.
E. Cosmatu, în colaborare cu A. Teodorov
ş.a.), bloc locuinţe P+14, şos. Pantelimon
69, blocuri Zlătari Cal. Victoriei Bucureşti
(1979), ans. de locuinţe cal 13 Septembrie
Bucureşti (1982-84), bloc P+10 Cal. 13
Septembrie (1986), piaţa agroalimentară
Crângaşi (1986-87), blocuri P+8 Bd. Unirii
între pieţele Constituţiei şi Unirii (1987-
88), imobile de birouri ministere în partea
de nord a pieţii Constituţiei - Bd. Unirii Hotel, Bd. Expoziţiei Bucureşti. 1992- 1994.
(1987-89), blocuri P+8- P+12 în piaţa arh. R. Fotino, V. Vion, N. Ţarălungă, ş a .
Victoriei-str. Buze şti, Cal. Victoriei, str. Sursa ilustraţiei: Celac, Mariana, Carabella, Octavian
şi Marcu-Lapadat, Marius (2 0 0 5 ). Bucureşti.
Sevastopol (1987-89), complexul World
Arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat.
Trade Center- hotel Sofitel din Piaţa Bucureşti Ed. Simetria
Presei Libere (1993 în colaborare),
imobilul de birouri fost Bancorex (1994-
1996, în colaborare cu arh. S. Ştefanescu,
S. Gabrea), hotel Ibis din Cal. Griviţei
(2001, cu arh. Petre Ciută), hotel
Continental - remodelarea şi extinderea
fostului hotel Astoria Arad (2001+2002,
în colab. cu Daniela Mirea, Maximilian
Zielinschi, Mariana Zielinschi, Ioana
Nicolae), hotel Continental din Constanţa
(2004), hotel Novotel, Cal. Victoriei (şef de
proiect, 2002-2004, în colaborare cu arii
R. Belea), reamenajare hotel Continental
Calea Victoriei, Bucureşti (2009), locuinţe
individuale la Snagov, Gruiu, Corbeanca,
Baloteşti, reamenajare şi modernizare
hotel Continental Tg Mureş, Piaţa Bucharest Financial Piaza (Bancorex), Cal. Victoriei
Teatrului nr. 6, (2009), Griviţei Tower 15, 1994. Arh. R. Verona Fotino, S. Ştefanescu,
(proiect, cu arh. Gabriela Moga). S. Gabrea.
Publicaţii: Hotel Internaţional Bucureşti Sursa ilustraţiei: Celac, Mariana, Carabella, Octavian
şi Marcu Lapadat, Marius (2 0 0 5 ). Bucureşti.
(1983, în colaborare cu E. Cosmatu, A.
Arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat
Teodorov).
Bucureşti Ed. Simetria
FRĂNKEL, Rudolf FRATE, Vaier V.

(n. 1901, Polonia - (n. 1942, Sebeş - m. 1987)
m. 1974, Ohio) Studii: IAIM, dipl. 1966.
Arhitect modernist, Lucrări: După terminarea facultăţii, s-a
evreu-german. stabilit la Cluj, unde s-a specializat în
Studii: Institutul construcţii pentru sănătate, participând la
tehnologic din Berlin, realizarea mior dotări ca: Spital cu
dipl. 1922; A fost policlinică la Alba-Iulia; Clinica medicală,
elevul lui Erich Mendelson în 1933 a str. Croitorilor nr. 19, Cluj (1978); Spitalul
emigrat în România, până în 1937, când s- de boli infecţioase - str. Speranţei nr. 23,
a mutat în Anglia şi în 1950, în SUA. Cluj (1970); spital şi policlinică la Dej
Lucrări în România: casa Pop, str (1976); spital la Huedin; dispensar cu
Caragiale, Bucureşti, 1933-1934; Bloc de staţionar la Poieni-Bihor; extindere spital
locuinţe, 1934, fabrica Oţelul Roşu, Reşiţa, ortopedic din Cluj; dispensar cu staţionar
1934; blocul Adriatica, Bucureşti 1934- în Satul Beliş Nou.
1935; fabrică de textile Bucureşti, 1934, A abordat o gamă mai largă de lucrări,
teatrul de Comedie, Bucureşti, 1934-1936; dintre care:
apartamente Malaxa, Bucureşti 1935- Hotel „Someş" din Dej (1976); Cămin
1937; Imobilul cu sala de cinema Scala, cultural în satul Beliş Nou; bloc locuinţe -
1935- 1937; Vila Flavian, Şos. Kisseleff, str. Jaures, Cluj (1983); Blocul M din
1936- 1937. cartierul Mărăşti - Cluj; blocul Baba Novac
CG.P.] din Quj (1987); dezvoltarea Fabricii de
Bere din Cluj; Centrul de Calcul din Cluj;
han şi cramă la Bistriţa
A avut ca pasiune şi arta fotografică, iar
între 1973 şi 1976, a fost cadru didactic la
Institutul Politehnic din Cluj, Secţia
Arhitectură.
(V-T)
FREYWALDT, Gustav
(prima jmnătate a sec. XIX)
în însemnări din epocă apare ca arhitect al
Bucureştiului între 1815 şi 1852.
Arhitect român de origine austriacă. A
venit în deceniul 4 al sec. XIX în România,
stabilindu-se la Iaşi, apoi lucrează şi în
Bucureşti, fiind primul arhitect cu studii
de specialitate, care a lucrat în
Imobilul Scala, B-dul Magheru (1 9 3 5 -1 9 3 7 ) Principatele Române.
Arhitect Rudolf Frănkel. Fiul arhitectului Johann Freywald, activ
Sursa ilustraţiilor: e-zeppelin.ro Accesat oct. 2 0 1 4
mai ales în Moldova.
Lucrări: La Iaşi a proiectat palatul
Rosetti-Roznovanu (1832-1834), azi
sediul Primăriei şi Catedrala
Mitropolitană din Iaşi între 1833-1837
(împreună cu arliitectul Bucher, urmaţi în
1838 de arhitectul culţii lui Mihail FREYWALD(T), Johanii

Sturdza, Singurov; reluarea construcţiei 1- (n. sec. XVIII, Viena - sec. XIX)
a avut drept diriginte de şantier pe arh. Este primul arhitect cu studii de
Alexandru Orăscu). în Bucureşti se specialitate care a lucrat la Iaşi şi la
cunoaşte că a realizat: Casa Brâncoveanu, Bucureşti.
Calea Şerban Vodă, transformată ulterior A avut doi fii, arhitecţi: Gustav Freywald
Casa Meitani, devenită ulterior Prefectura (cu activitate mai ales în Moldova) şi
Poliţiei; Casa Lenş-Vernescu, Calea Julius Freywald, stabilit la Bucureşti.
Victoriei, modernizată şi amenajată la Arhitect şi inginer de origine austriacă, a
interior, ulterior, de I. Mincu. fost chemat în Moldova în 1802, venind cu
Activitate didactică: în 1835 era ajutoarele sale, Franz Pauker şi Iosif
profesor de desen, arhitectură şi Gaupt şi stabilindu-se la Iaşi, unde se ştie
geometrie la Academia Mihăileană din că a activat şi între 1811-1813.
Iaşi. Lucrări: în 1811 a ridicat Biserica
Domnească din Ruginoasa, în stil
neoclasic, cu plan oval, central. Proiecteză
la începutul secolului XIX, Palatul de la
Ruginoasa în stil neoclasic, iar cu prilejul
renovării pentru care a optat Costache
Sturdza a fost adoptat stilul gotic.
Proiecteză biserica Sf. Gheorghe din
oraşul Moghiliov-Podolisk, regiunea
Viniţa, Ucraina, în anii 1809-1819, în stil
neoclasic. în 1819, i se comandă repararea
celor 4 poduri domneşti, Podul
Mogoşoaiei (Calea Victoriei), Podul
Palatul Rosetti-Roznovanu din Iaşi.
Târgului de Afară (Calea Moşilor), podul
Sursa ilustraţiei: http://life-is-
h istory.b logsp ot.ro/2014/03/palatul-roznovanu- Calicilor (Calea Rahovei) şi Podul Şerban
iasthtm l Vodă (Calea Şerban Vodă). în 1 8 1 9 a
Accesat o c t.2 0 14 întocmit proiectul pentru reconstituirea
palatului domnesc a lui Ioan Caragea de
pe Podul Mogoşoaiei (în zona teatrului
Odeon).
în însemnări din epocă, este numit
arhitect al Bucureştiului în 1815, în slujba
domnitorului loan Caragea, prima
comandă fiind adâncirea albiei
Dâmboviţei. La Iaşi este angajat de
domnitorul Alexandru Moruzi pentru a
reface Curtea Domnească în stil neoclasic
(1803-1806). în 1835 Eforia Şcoalelor din
Iaşi a apelat la serviciile arhitectului
Catedrala Mitropolitană din Iaşi, cca. 1860.
Sursa ilustraţiei: Iftimi, Sorin et al. (2 0 1 4 ). Oraşul
pentru repararea caselor lui Petrache
Iaşi. Memoria monumentelor. Iaşi: Ed. Palatul Cazimir, care au fost cumpărate pentru a
Culturii găzdui nou înfiinţata Academie
Mihăileană.
în Bucureşti se cunoaşte că a realizat: Brâncoveanu-Bibescu de pe Cheiul

Casa Brâncoveanu, Calea Şerban Vodă, Dâmbo viţei.
transformată ulterior (azi dispărută); casa (S.T., V.T.)
baronului Meitani (pe locul unde se află
azi Prefectura Poliţiei); casa cămăraşului FRUMUŞANI,
Filip Lenş (cimoscută azi drept casa Radu Valentin
Vernescu), Calea Victoriei, modernizată şi Membru al Uniunii
amenajată la interior, ulterior, de Ion Arhitecţilor din 1978,
Mincu, casa Villara, casa Bălăceanu din membru OAR şi
Uliţa Franceză (azi dispărută), casa Alecu membru al Comisiei de
Conduratu (1847), casa Dimitrie Boiarolu disciplină OAR, filiala teritorială
din mahalaua Gorgani (1858). In 1855 a Bucureşti, din 2001.
executat un corp de clădire la Spitalul Funcţii: 1978 - proiectant modele la
Brâncovenesc din Bucureşti (demolat în C.C.I.T.A.C.; 1979 - arhitect proiectant la
1985). IPIU; 1991 - director general la
In 1824 împreună cu arhitectul Josef Harţi Patronatul Naţional Român; 1991 - şef
va contracta pentru 12 ani, pavarea cu colectiv investiţii la S.C CASSTIL SA ;
piatră cioplită a străzilor din Bucureşti, 1993 -unic asociat al S.C. R.A. SERV
executând în 1826, în paralel PROIECT S.R.L.; 1994 - asociat al firmei
reconstrucţia Bisericii mănăstirii Negru mixte româno-canadiene S.C. RYV
Vodă din Câmpulung, contractul cerând PROIECT S.R.L. şi Director General.
aceeaşi modalitate de rezolvare folosită în Lucrări: Fabrica de Pălării Paltini
jurul anului 1820 la restaurarea bisericii Timişoara; Dezvoltări şi modernizări ale
Sărindar din Bucureşti. După 1833 îl unor fabrici de industrie uşoară; Staţii pt.
găsim la Iaşi unde va colabora în lucrări obţinerea concentratului de lanolină la
edilitare cu inginerul rus Nicolai Singurov Prejmer, Sighişoara, Cisnădie şi Buhuşi;
şi mai târziu cu Iosif Raschek. Pavilion administratv la S.C. ARMUS S.A.;
A făcut parte din ecliipa de restauratori a 11 dispensare sanitarveterinare în judeţul
lui Johann Schlatter ce a restaurat Călăraşi; Sediul Oficiului de Reproducţie şi
mănăstirile Hurez, Tismana, Arnota, Cozia, Selecţie a Animalelor Bucureşti; Sediul
Bistriţa, Dealu-Târgovişte. Oficiului de Reproducţie şi Selecţie a
în 1858 a construit casa Dimitrie Boiarolu Animalelor Giurgiu; Modernizare şi
din Mahalaua Gorgani. modificarea acoperişului la dispensarul
(S.T., V.Ţ., G.P.) sanitar-veterinar Olteniţa; Dispensar
sanitar-veterinar în corn. Băcica, judeţul
FREYWALD, Julius Hunedoara; Sat de vacanţă în judeţul
(sec. XIX) Călăraşi; Staţie de salvare la Călăraşi -
Fiul arhitectului Johann Freywald. transformare şi modificare acoperiş;
Lucrări: Arhitect, a făcut parte din echipa Dispensar sanitar-veterinar în corn.
de restauratori a arhitectului Johann Ileana, judeţul Călăraşi; Centru de
Schlatter, ce a restaurat mănăstirile Reproducţie a Animalelor în comuna
Hurezi, Tismana, Arnota, Cozia, Bistriţa, Domneşti; Amenajare interioară a
Dealu-T ârgovişte. depozitului S.C. ELECTRICOM S.A. din
în 1856 reparaţii la Curtea comuna Fundeni; Depozit S.C. ROMNASA
Administrativă, în 1864 transformarea S.R.L.; Vilă pt. 5 familii în Predeal;
clopotniţei bisericii Zlătari, în Foişor de Expertizarea şi consolidarea sediului
foc. I se atribuie lucrări la Palatul Oficiului pt. Protecţia Plantelor din satul
Naipu, judeţul Giurgiu; Amenajare

interioară magazin pt. ROMNASA S.R.L.;
Supraetajarea mai multor locuinţe
existente şi proiectete de noi; Vilă dublă -
cuplată pt. două familii în comuna
Baloteşti; Vile în Bucureşti; Vilă în comuna
Institutul de Control al produselor biologice, str.
Tămădău Mare (pe malul unui lac); Dudului, Bucureşti.
Consolidare, restaurare şi modernizare Sursa ilustraţiei: h ttp ://w w w .oar-
magazine în str. Lipscani nr. 69 şi 74; Vile bucuresti.ro/arhitecti_bucuresteni/Radu_Valentin
în: Gruiu, Snagov, Căldăruşani, Siliştea _FRUMUSANI.pdf
Snagovului, Cernica, Pantelimon, Băneasa,
Otopeni, Voluntari şi Breaza; Consolidare,
FRUMUZACHE,
modernizare, supraetajare şi mansardare
Constantin
construcţii existente la S.C. DANEX
(n. 1926, Ismail, Rep.
CONSULT S.R.L.; Reabilitare incintă
Moldova - m. 1987)
industrială MG VEGA S.R.L.; Consolidare,
modernizare şi supraetajare pavilion II la
Lucrări: Multe din
Centrul de boli reumatismale Dr. Ion Stoia
oraşele ţării s-au
- Bucureşti; Grădiniţa Fundaţiei Radio -
îmbogăţit cu lucrări ce
Bucureşti; Fabrica de Medicamente de Uz
poartă semnătura unui arhitect pentru
Veterinar „Crida Pharm” S.R.L. - Olteniţa;
care nu existau teme majore sau minore.
Modernizare secţie tablete la S.C.
Diversitatea lucrărilor sale atestă acest
ROMVAC S.A.; Modernizarea şi
lucru prin: hotel la Galaţi (1966); cămine
recompartimentarea Institutului Naţional
studenţeşti la Grozăveşti (1962, în colab.
pt. Controlul Produselor Biologice şi
cu arh V. Sebestyen, A. Naiman ş.a);
Medicamentelor de Uz Veterinar
ansamblu locuinţe în cartierul Tiglina I
Bucureşti; Şcoala generală şi liceu în
(1962, în colab. cu arh. V. Sebestyen, St.
cartierul Brâncuşi - Bucureşti; Centru de
Cătină) şi Tiglina II (1967, în colab. cu arh.
îngrijire bătrâni - Bucureşti; Centru de
A. Naiman, A. Tănăsoiu ş.a) din Galaţi;
îngrijire copii cu handicap sever şi Centru
staţiunea turistică Neptun - etapa I
primire copii.
(1967) şi vile pe faleză la Neptun (1968, în
Activitate didactică: Paralel activităţii de
colab. cu arh. Horia Hudiţă, Constantin
proiectare a susţinut şi o activitate
Săvescu); Casa de Cultură din Buzău
didactică în cadrul Grupului Şcolar de
(1973, în colab. cu arh. Militza Sion) şi
Industrie Uşoară.
Slatina (1972, în colab. cu arh N.
Activitate ştiinţifică: participant la
Vlădescu); zona rezidenţială şi de servicii
Colocviu Internaţional organizat în
a Centrului Naţional de Fizică de la
Polonia în 1987, privind
Măgurele (1973-1974, în colab. cu arh. N.
arhitectura industrială şi industrializarea
Vlădescu, A. Toma ş.a.); Imobilul
arhitecturii.
Institutului de Proiectări „Carpaţi" - str.
Prem ii: menţiune pentru proiectul
Ştirbei Vodă (1975, în colab. cu arh. N.
Teatrului
Vlădescu); locuinţe la Scorniceşti - Olt
Tineretului din Chişinău.
(1982); Casa de Cultură din Colibaşi-Argeş
(R.N.)
(1985, în colab. cu arh. C. Grigore, C.
Şucu); Casă de oaspeţi prezidenţială la
Covasna (1986, în colab. cu arh. C. Grigore,
C Şucu); decoraţii interioare şi amenajări Institutului de Arhitectură din Bucureşti,

exterioare la Ambasada RPR din Tokio specializându-se în probleme de circulaţie
(1976, în colab. cu arh. N. Vlădescu). în cadrul unui colectiv pluridisciplinar de
Spirit viu şi fin observator, ne-a lăsat o urbanism.
gamă amplă de portrete-caricaturi ale Publicaţii: Oraşul şi circulaţia urbană
colegilor de breaslă. (1964).
La multe dintre lucrările sale a participat Concursuri: Prin participarea la
şi soţia sa, tot arhitectă, CORNELIA ŞUCU concursuri s-a evidenţiat cu: Menţiune la
(1939-2012), absolventă a Institutului de „Sistematizarea centrului nou - Bistriţa"
Arliitectură din Bucureşti în 1966. (1 9 7 4 ) ; proiect reţinut la „Complex
Premii UA: 1963 (menţiune) - ansamblu turistic pentru tineret la Costineşti"
locuinţe în cartierul Ţiglina I, Galaţi; 1965- (1 9 7 5 ) ; proiect reţinut la „Confruntările
două microraioane în Ţiglina II, Galaţi; Varşoviene" (1975); menţiune
1973 - Casa de Cultură din Buzău; 1974 - Sistematizare Piaţa Unirii din Focşani
Centrul Naţional de Fizică - Măgurele. (1967).
Premiul de Stat 1962 - Ansamblul de (V.Ţ.)
construcţii din centrul oraşului Galaţi.
FURTUNĂ, Petru
(1913, comuna Zăbala, jud. Mureş - ?)
Studii: FA, dipl.1943.
Lucrări: Ca arhitect în cadrul Institutului
de Proiectare pentru Telecomunicaţii a
realizat: centrale telefonice la Giurgiu,
Botoşani, Roman, Satu-Mare; oficiul poştal
din Deva
(V.Ţ.)
Casa de cultură a sindicatelor Buzău,

autor Constantin Frumuzache
Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 2, 1975
FULICEA, Victor
(1936, Cernăuţi, azi
Ucraina - m. 2001)
Studii: IAIM, dipl
1961. Teză de
doctorat Contribuţii Ia
valorificarea com plexă
a spaţiilor libere
necesare cadrului
recreativ urban, 1976.
Lucrări: După 1990, a realizat Biserica
romano-catolică „Adormirea" din str.
Drumul Taberei nr. 38-42, Bucureşti
(1999).
Activitate didactică: S-a dedicat
îndeosebi activităţii didactice în cadrul
GABREA (TĂNASE),
Georgeta
(n. 1953]
Studii: IAIM, dipl. Luci ari de conservare şi restau rare a faţadelor din
1978. cărăm idă aparentă ale imobilului din strada
Funcţii: preşedinte Grigore Alexandrescu, nr. 8 9 97, autor arh.
Georgeta Gabrea, coautori: arh. Ionel Gatlan,
Uniunea Femeilor Arhitect din România th.arh. Miliai Simionescu, stud.arh. Andrei Voinea,
Intre anii 1978- 1986 a activat în cadrul biolog Oana Mirela Chachula, ing. Anca L u ca
societăţii Metroul, iar între 1986- 19 9 4 în Sursa ilustraţiei:
cadrul Institutului Proiect Bucureşti. h ttp ://w w w .a n u a la .ro /p ro ie cte /2 0 1 0 /re sta u ra ri/
Lucrări: staţia de metrou Crângaşi r0 4 /
(1984], blocuri în Th. Speranţia [1987],
imobil de birouri Eximbank în Splaiul
GABREA, Sorin
Independenţei 15 (1994], restaurarea
(n. 1953, Feteşti]
Palatului Ştirbei din Cal. Victoriei (1994],
Studii: IAIM, dipl.
imobilul de birouri Rompetrol din Cal.
1978.
Victoriei (1999, în colaborare cu arh. V.
Lucrări: şi-a
Trişnevschi], imagine şi design pentru
desfăşurat activitatea
spaţiile Petrom (1998], staţii de
la Institutul „Proiect
distribuţie carburanţi AG1P, SHELL;
B uc ure şti", unde a
PETROM (1994-1998], conservarea şi
putut participa la
restaurarea faţadelor imobilului fostei
edificarea în Capitală a unor obiective
tipografii Cartea Românească din bd
cmn sunt: Casa de Sănătate, str. Chişinău
Iancu Hunedoara - str. Gr. Alexandrescu
(Socului] (1983]; Blocuri de locuinţe în
(2004], restaurarea casei Stoienescu str.
ansamblurile Vitan,
Caimatei 10 (2005], Spitalul Universitar
str. Cauzaşi, Calea Călăraşilor, Bd 1
de Urgenţă - modernizare ambulatoriu şi
Decembrie 1918, bdul Basarabia, str.
departament urgenţă (în colab. cu arii
Labirint, Sos. Moralilor intersecţie cu str.
Venera Trişnevschi, Splaiul Independenţei
L. Pătrăşcanu; sediu birouri fost Bancorex
Bucureşti, 2003], restaurarea casei
(1997, în colaborare cu arh. Ruxandra
parohiale şi a Bisericii Mavrogheni (2009-
Fotino şi arh. Sorin Ştefănescu] - primul
2010], restaurarea unui imobil din str.
zgârie-nori de birouri amplasat în
Lipscani (2011]. Publicaţii: coordonarea
Capitală, lângă palatul CEC din Calea
editurilor Capitel şi Capitel Avangarde,
Victoriei.
Vise în piatră. în m em oria prof. dr. arh.
Este şi autorul Gării noi din Feteşti
Cezar Lăzărescu (coautor Ileana
(2011], cu Vasile Ţelea.
Lăzărescu], O viaţă printre case şi culori -
In cadrul propriului birou de proiectare,
arhitect Gheorghe Leahu, Istoria
după 1990 a întocmit numeroase studii,
arhitecturii rom âneşti din cele mai vechi
planuri zonale şi detalii de sistematizare
timpuri pân ă la 1900 (Grigore Ionescu,
pentru ansambluri de locuinţe/zone
ediţie anastatică după ediţia din 1937; în
comerciale şi alte dotări. A participat la
colab. cu arh. Mihail Caffe],
Anuala de Arhitectură 2 0 1 4 cu un proiect
(R.N.]
pentru Centrul Cultural Chinez din
Bucureşti.
Funcţii: A fost arhitect-şef al Capitalei

între 1990 şi 1991 şi 1994 şi 1996.
Sorin Gabrea afirma în 2011, într-un
interviu Hotnews: “Cred că în Bucureşti
pot fi realizate construcţii înalte, dar
amplasarea şi configurarea acestora
trebuie să fie rezultatul unei analize
complexe de factori tehnici, culturali,
economici. Construcţia înaltă este un
model cultural acceptat în toate oraşele
europene, chiar cele cu o structură urbană
valoroasă, constituită şi încheiată până în
perioada interbelică şi care au avut forţa
să depăşească nişte complexe culturale şi
să accepte realizarea acestor clădiri.
Exemple: Frankfurt, Berlin, Londra şi
Parisul unde este în curs de derulare o
mare operaţiune urbană [Rive Gauche),
Sediul Finacial Piaza, fost Bancorex.
unde pe un teren situat la limita
Calea Victoriei.
echivalentului inelului central al oraşului, Sursa ilustraţiei:
urmează să se ridice construcţii înalte". http://ro.w ikipedia.org/w iki/B ancorex/m ediavie
La Bienala de arhitectură din 2014, a fost w e r/
nominalizat PUZ-ul şi SF închidere inelul File.Financial_Plaza_Bucuresti.jpg
m edianla zona n o r d / autostrada urbană,
întocmit de Sorin Gabrea.
GABRIELESCU, Nicolae
(V.Ţ., S T.)
(n. 1854, Râmnicu Sărat - m. 1926)
Lucrări: A realizat planurile Colegiului
Naţional din Iaşi (1890) şi ale Institutului
Botanic din cadrul Grădinii Botanice din
Bucureşti (1894) şi ale Bisericii „Cuvioasa
Parase hiva" din Râmnicu Sărat (1896). A
participat la restaurarea Mănăstirii Curtea
de Argeş, a Bisericii „Sfântul Nicolae
Domnesc" din Iaşi şi a Mănăstirii „Sfinţii
Trei Ierarhi" din Iaşi, împreună cu
arhitectul francez Lecomte du Noiiy, fiind
primul arhitect român care a evidenţiat
Ansamblul episcopiei Buzăului. Releveu din 1 9 7 4 caracterul şi originalitatea artei noastre şi
realizat de un colectiv de studenţi printre care a militat pentru conservarea şi
Sorin Gabrea. restaurarea monumentelor de valoare. A
Sursa ilustraţiei: h ttp ://relev ee.u au iin .ro /2 6 3 /
lucrat la conservarea sitului Sân-Nicoară
din Curtea de Argeş (1886) şi la Catedrala
din Dorohoi.
A restaurat Arhivele Statului din cadrul
ansamblului mănăstirii Mihai Vodă din
Bucureşti, demolate anii '80.
Conţinutul acestui m aterial nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia Pag. 96
A realizat soclul statuii lui Miron Cosma membru al Professional Practice

din Iaşi (1888), realizată de sculptorul Comission al Uniunii Internaţionale a
polonez Wladimir Hegel (1839-1918). S-a Arhitecţilor din 2008.
ocupat de restaurarea mănăstirii Golia Arhitect Ia IPROTIM Timişoara între anii
(1900). A fost membru al Comisiei 1983-1990, Partener principal la Biroul de
Monumentelor Istorice, al Societăţii arhitectură „Andreescu&Gaivoronschi” din
Junimea şi al Cercului amicilor literaturii Timişoara, din 1990. „Firma Andreescu şi
şi artei române. Gaivoronschi este un reper; pe care te poţi
Autor al unor lucrări de specialitate: baza când vrei să defineşti ceva categoric
„Restaurarea monumentelor istorice", reprezentant pentru arhitectura românească
„Studiu pentru construcţia liniei de azi sau pentru un mediu arhitectural
Mărăşeşti-Panciu", care a stat la baza remarcabil - Timişoara.” (Dana Vais, în Vlad
construirii căii ferate Mărăşeşti-Panciu. Gaivoronschi, Ioan Andreescu, „Discursurile
(post)moderne ale arhitecturii’,' Fundaţia
ArhitextDesign, 2008).
Activitatea sa cuprinde peste 80 de proiecte,
mai mult de 50 executate (arlritectură, design
interior; urbanism, restaurare), este coautor
al unor proiecte pentru concursuri
internaţionale. Din bogata sa activitate,
me ţio nam c âteva lucrări re pre ze ntative:
Imobil birouri, servicii, parcaje (fazele 1,2,3),
Cluj, THE OFFICE - 2013; Imobil birouri,
comerţ, servicii - City Business Centre -
clădirile 1-5, 2005-2014; (Re) re abilitare Piaţa
Bacfea Cârţan - 2012; Azil persoane în vârstă,
Colegiul Naţional Iaşi, arh. Nicolae Gabrielescu Casa Harmonia - 2010; RU.D. Birouri şi
Sursa ilustraţiei: www.colegiulnationaliasi.ro
servicii, Timişoara, Piaţa 700 - reorganizare
spaţială, reamenajare peisagistică şi
GAIVORONSCHI, funcţională - 2005; Hotel Savoy - splaiul
Vlad Alexandru Tucbr Vladimirescu, Timişoara 1999-2002;
(n. 1956, Cluj- Restructurare, Restaurare şi refiureţionalizare
Napoca) - complex Conac Barrbc jud Timiş - 1997;
Studii: A absolvit PUD zona P-ţa Bălcescu -1998.
IAIM din Bucureşti, în Activitate didactică: Cadru didactic la
1982 - după ce Departamentul de Arlritectură al Facultăţii de
obţinuse In 1979, Construcţii, Universitatea Politehnica
diploma de Timişoara din 1991, iar’ din 2014, profesor
conductor arhitect, la universitar
Institutul Politehnic Publicaţii: Vlad Gaivoronschi, Ioan
Traian Vuia din Timişoara, Facultatea de Andreescu, ,Identitate şi alteritate în Spaţiul
Construcţii, Secţia Arhitectură. Doctorat în urban" Fundaţia Arhitext Design, 2009; Vlad
arhitectură, în 2000, cu lucrarea „Matrici Gaivoronschi, Ioan Andreescu „Ioan
ale spaţiului tradiţional" publicată la Andreescu şi Vlad Gaivoronschi - discursurile
editura Paideia în 2002. (post)moderne ale arhitecturii” Fundaţia
Funcţii: preşedinte al Ordinului Arhitext Design, 2008; Vlad Gaivoronschi,
Arhitecţilor din România (filiala Timiş); Cătălina Bocan, Alexandru Panaitescu,
„Exercitarea profesiei cfe arhitect, ediţia a

doua”, Simetria 2006; Vlad Gaivoronschi,
Cătălina Bocan, Alexandru Panaitescu,
„Exercitarea profesiei de arhitect" Simetria;
Vlad Gaivoronschi, Cătălina Bocan, „Ghid
pentru clienţi - Rolul arhitectului" Simetria
2003; Vlad Gaivoronschi, „Matricile spaţiului
Căminul de bătrâni- Casa Harmonia, Timişoara 2011.
tradiţional" Paideia 2002. Colecţia personală a arii Vhd Gaivoronschi
Premii /distincţii: participant cu proiecte şi
realizări la peste 130 de expoziţii în
Timişoara, Cluj-Napoca, Bucureşti,
Budapesta, Viena, Leipzig, Szeged Istanbuţ
Tokyo, Brusssells; 49 premii, nominalizări (7
internaţionale), dintre care menţionăm:
2011 - Premiul ARHITEXT pentru
Arhitectură categoria Lucrări Publice -
Căminul de bătrâni - Casa Harmonia,
Timişoara; 2009 - GREEN BUILDING of the
Year în cadrul Galei Internationale EE REAL
ESTATE AWARDS 2009 pentru City Business
Piaţa Badra Cârţan, Timişoara, 1997.
Centre, acordat cfe RoGBC (Romanian Green Colecţia personală a arii Vhd Gaivoronschi
Building Comicii); 2009 - OFFICE BUILDING
of the Year in cadrul Galei Internationale EE
REAL ESTATE AWARDS 2009 pentru City
Business Centre; 1997 - Premiul ECCS Steel
Design Awards pentru Piaţa Badea Cârţan -
1997 (cu Ioan Andreescu, Adrian Ionaşiu,
Victor Gioncu); 1981 - Premiul II la Central
Glass Internaţional Design Competition,
Tokyo 1981 (cu Fbrin Colpacci, Ioan
Andreescu, Adrian Ionaşiu, Claudiu
Panaitescu); 2013 - Premiu de excelenţă
pentru Arhitectura Rezidenţială în cadrul The Office, Cluj, 2013.
Anualei cfe Arhitectură, pentru lucrarea „Casa Colecţia personală a arii Vhd Gaivoronschi
cu lumini colorate"; 2012 - Diploma de
excelenţă pentru contribuţii deosebite în
promovarea arhitecturii româneşti - Bienala
Naţională de Arhitectură, Bucureşti. 2011 -
Premiul ARHITEXT pentru Arhitectură,
categoria Lucrări Publice - Căminul de
bătrâni - Casa Harmonia, Timişoara; 1996 -
Premiul şi Medalia Bienalei de Arhitectură,
Bucureşti - pentru Piaţa Badea Cârţan (cu
Ioan Andreescu, Adrian Ionaşiu).
(prin amabilitatea d-lui arliitect Vlad
Gaivoronschi)
(S.T.)
Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arliitecţilor din România
împreună cu arh. Nedelescu, premiul II;

parcelarea Ferentari, cu arh. I. Florea,
premiul II.
(G.P.)
Hotel Savoy, Timişoara, 1 9 9 9 -2 0 0 2 .

Sediul IPCT, Bucureşti (1 9 6 6 )
Sursa ilustraţiei; http://w w w .andreescu-
Autori: arh. LeonGarcia, Eugen Vernescu,
gaivoronski.com
Pascal Georgescu, Paul Mihăilescu
Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr 6, 1966
GARCIA, Leon
GALERON (GALLERON),
Albert (Paul Louis Albert)
m. 1989)
(n. 1846, Paris - m. 1930)
Studii: Academia de
Studii: Arhitect francez, născut la Paris,
Arhitectură, dipL
oraş în care urmează cursurile Şcolii de
1934. specializare
Arte Frumoase pe care o absolvă în 1872.
acustica arhitecturală;
Funcţii: A fost o perioadă arhitect al
Activitate în cadrul 1PC
Eforiei Spitalelor Civile.
din 1949, profesor la Şcoala Medie
Lucrări: S-a stabilit o vreme în România,
Arhitectură din 1949.
unde a realizat, în stilul academismului
Lucrări în stil modernist executate:
francez, până în 1900, mai multe edificii
Locuinţe corpul didactic bd. Elisabeta,
publice şi imobile particulare. Se cuvin
1938; str. Vasile Conta (1939), str V. Conta
menţionate următoarele: Colaborarea cu
(1940); uzinele Solex (1949); Atelier
Cassien Bernard la vechiul corp al
Autex (1941); fabrica Sino Geza, Târgu
Palatului Băncii Naţionale - str. Lipscani
Mureş, în colaborare cu arh. M. Ricci
din Bucureşti (1883-1890); Ateneul
(1948); 30 de locuinţe particulare cu 1-6
Român - Bucureşti, lucrarea sa cea mai
apt. (1934-1944); imobile cu apartamente
reprezentantivă, concepută ca un templu
pe Şoseaua Kiseleff, Bucureşti (1956-
al culturii şi devenită şi simbol al oraşului,
1959), diverse standuri expoziţii, 20
lucrare inaugurată parţial în 1888;
proiecte de amenajări interioare; 6
lucrările au fost terminate în 1897, prin
restaurante; Clădirea Radiodifuziunii,
realizarea anexelor spre str. N. Golescu
colaborator a fraţilor T. şi M. Ricci; sediul
(arii LeonidaNegrescu).
IPCT, str. T. Arghezi (1960).
în Bucureşti a mai construit casa
Concursuri: parcelarea MSOS, premiul I;
Tumescu, de pe Strada Dionisie Lupu,
Facultatea de Agronomie înpreună cu arii
Casa Dodani pe Strada Brezoianu colţ cu
Zamfire pol, premiul I; Piaţa Victoriei
bd. Elisabeta (1883), casa Costescu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arliitecţilor din România Pag. 99
Comăneanu, dărâmată pentru a se

construi blocul Malaxa, Casa Filipescu -
Calea Victoriei intersecţie cu str. Gh. Mânu
(fostă str. Verde ; 1884), casa Negruzzi -
str. Romană nr. 25 (1889), casa Joseph
Fermo, str. Romulus intersecţie cu fosta
str. Cotită (1891), casa Gailac - Calea
Dorobanţilor nr. 126 (1891), casa Esarcu
- - bd Carol 1/ str. Gogu Constantinescu,
casa Perşu - Calea Victoriei nr. 156
(1898), demolată în 1977, casa dr.
Turnescu - str. Dionisie Lupu nr. 37
Ateneul Român, arii Albert Galleron.
(1895), azi Rectoratul Facultăţii de Sursa ilustraţiei:
Medicină. http://w w w .filarm onicaenescu.ro/htm l/dadire.ht
Alte lu crări: Azilul Slătineanu, Calea ml
Dorobanţilor nr. 96, Bucureşti, Casa Accesat nov. 2 0 1 4
Vălimărescu - Calea Unirii nr. 10 din

Craiova (1893), azi Muzeu de artă, Hotelul GANE, Ştefan Radu
- locuinţă Geblescu din Craiova, Conacul (n. 1923 - m. 1988)
Ghica din Comăneşti. Studii: FA, dipl. 1951.
Prin lucrările sale cu o arhitectură de Născut într-o familie de vechi cărturari
factură eclectică, remarcabile prin moldoveni, şi-a început cariera
echilibrul compoziţiei şi dozarea profesională de arhitect în 1948, ca şef de
elementelor decorative, a îmbogăţit şantier la restaurarea Bisericii Colţea, iar
Bucureştiul cu clădiri de ţinută devenite între 1950 şi 1974, a lucrat proiecte de
repere ale arhitecturii epocii arhitectură civilă şi industrială în cadrul
După 1900 a fost arhitect la Paris şi ISPROR, IPROMET, IPROLAM.
Madrid. Din 1 9 7 4 s-a stabilit în Germania, la
Despre clădirea Ateneului, Galeron Aachen, unde a lucrat timp de un an. A
spunea: „Palatul Ateneului Roman din plecat apoi în Algeria, în calitate de
Bucureşti a fost înălţat deasupra unor profesor la Facultatea de Arhitectură din
temelii demult existente şi pregătite Alger.
pentru un circ cu manegiu de cai. Aslfel, i- Din 1979 s-a mutat în Franţa, devenind
a fost ca şi impusă forma sa circulară, care sufletul mişcărilor de salvare a
de alminterea este cu totul potrivită monumentelor istorice şi a satelor din
pentru o sală de conferinţe şi concerte. România, agresate de dictatura comunistă
(...) Exteriorul edificiului este, până la a vremii. I-au fost alături, în acest demers,
oarecare punct de stil antic. Intrarea se Matei Beldiman, Şerban Cantacuzino,
compune dintr-un mare perystil de ordin Miliai Berindei şi alţii. A cooptat în lupta
ionic. Opt coloane, identice în proporţiuni sa pentru România şi presa franceză care
cu cele ale templului Erechteion din a publicat cu regularitate articole despre
Atena, adică 12 m înălţime, susţin un România
fronton care va fi ornat cu basso-reliefuri.” Constituind o impresionantă arhivă şi
bancă de date referitoare la patrimoniul
CV-ŢO
istoric naţional din România, a organizat
în ţările Europei Occidentale expoziţii
itinerante cu fotografii, hărţi şi documente
din Fondul Timbnd Arîiitecturii în anul 2 0 1 4
despre situaţia monumentelor din

România.
(V.ŢO
GAVRA, Sorin
(n. 1929, Vaşcău, Bihor - m. 2001)
Studii: 1AIM, dipl. 1957.
Teza de doctorat Arhitectura populară din
ţara moţilor, 1976.
Lucrări: între 1957 şi 1970 a lucrat la
Timişoara: blocuri de locuinţe la Casa de cultură din Oradea.
Piaţa 1 Decembrie, 1967.
Timişoara, Lugoj, Oraviţa; locuinţe
Sursa ilustraţiei: www.ostarchitectur.com
individuale în Timişoara, Oradea, Vaşcău, Accesat oct. 2 0 1 4
Garda de Sus, Ştei [fost dr. Petru Groza);
Casa de Cultură din Oradea (1967); sală GAVRIŞ, Horea
de sport Olimpia din Timişoara (1969); Ovidiu Gavril
Universitatea din Timişoara (1967); sala (n. 1957, Cluj)
de sport Lioara din oraşul Ştei (fost dr. Studii: IAIM, 1983.
Petru Groza); baza didactică Gaudeamus A profesat până în
la Stâna de Vale. Lucrări de sistematizare anul 1990 în cadrul
în Timişoara, Lugoj, Reşiţa, Oraviţa; Carpaţi Proiect
monumentul de la Gurăslău. (amenajări interioare
Activitate didactică: între 1970 şi 1983 a la Casa Republicii).
predat Teoria şi Istoria Arhitecturii la Lucrări: proiecte
secţia de arhitectură din cadrul pentru clădiri de birouri în Germania
Institutului Politehnic din Timişoara. (1991-2000, în cadrul FKS
Expoziţii: expoziţii personale de desene şi Generalplaner); tuni clopotniţă la biserica
acuarelă realizate în urma călătoriilor din Tămăduirii-Mavrogheni (1997, cu arh.
Ungaria, Cehoslovacia, Italia, Grecia Marius Marcu Lapadat); aşezământ
Concursuri: premiul II - sala de sport cu ortodox românesc la Ierihon (colab arh.
1000 locuri (1965); menţiune pentru Casa Sorin Vasilescu, aprobat de către
de Cultură din Oradea (1967). Preafericitul Patriarh Teoctist în 1997-
Publicaţii: Publică articole de specialitate 2000); PUZ Muzeul Curtea Veche
în revista Arhitectura. (re vitalizare a zonei palatului voievodal
(V.Ţ., S.T.) Curtea Veche) (2007); galerie Vendome
Bucureşti (2007-2013); re amenajarea
pieţii Unirii din Oradea (2013). „Scopul
proiectului a fost de a identifica Oradea si
valorile pe care le prezintă pentru Europa,
in asa fel incât piaţa să fie utilizabilă zi de
zi pentru cetăţeni. Oradea transmite
bucuria de a trai, iar pentru un arhitect
este fascinant să te implici in identificarea
Sala Sporturilor, Timişoara (1 9 6 0 -7 0 ). tradiţiilor si posibilităţilor implementării
arh. Sl Gavra
spiritului naţiunii. Prin elementele de
Sursa ilustraţiei: Lăzărescu C, Cristea G, Gheorghiu
D„ Borgovan, A. (1 9 7 2 ) Arhitectura românească arhitectura existente in noul proiect au
contemporană. Bucureşti: Ed. Meridiane fost unificate stilurile dominante ale Pieţei
Unirii si pentru a aduce proiectului o Sudului (1965-1968, în colab. cu arii M.

plusvaloare s-a pus accent pe evidenţierea Aloman, C. Oancea]; Academia de Studii
tradiţiilor existente." Sociale şi Politice „Leu”, Bucureşti (în
(sursa:http://www.oradea- colectivul arh. C. Rulea, 1977]-
online.ro /stiri/index.php?q=oradean) colaborator; Complex vinificaţie Tohani şi
Activitate didactica: după 1990 s-a Valea Călugărească (1960, în colab. cu arh.
implicat în activitatea didactică în cadrul D. Vişan] şi Valea Călugărească.
catedrei Studiul fo rm ei a IAIM. Activitate didactică: din 1964 - 1 9 9 4 în
Prem ii: menţiune la concursul cadrul catedrei de Ştiinţe Tehnice IAIM.
internaţional Un Bastion al duratei, Publicaţii: Urbanismul în România
organizat de rev. Japan Architect (1985]. (1978], Proiectarea faţadelor cu elemente
prefabricate (1982); Teoria arhitecturii-
norme de proiectare (1973).
Premii: premiul I şi III la concursul
pentru "Clădiri administrative pentru
industrie” (1965); premiu UA
Urbanismul în România (1978); 1992 -
Complexul univesitar Leul.
(G.P., V.Ţ.)
GĂLEŞANU (SĂULEŞCU), Rodica

(n. 1935, Cluj)
Proiect de ream enajare a pieţii Unirii, Oradea. Studii: IAIM, dipl. 1959.
Sursa ilustraţiei: Lucrări: Sistematizare centru civic corn.
littp: //w w w . ebihoreanul.ro/ ştiri /ultim a- or- 3 1 -
Cobadin, eoni. Valul lui Traian, Studii
1/unda-verde-pentru-piata-unirii-m inisterul-
culturii-a-avizat-proiectul-arhitectului-horea-
Faleza port Constanţa-autor; Ansamblul
g av ris- 109300.htm l Magistralei N-S, 1960, colaborator;
Accesat oct. 2 0 1 4 construcţii industriale; ansamblu de
locuinţe bd. Cantemir, Bucureşti (1964).
GĂLEŞANU, Ion Premii: premiul I şi III la concursul
(n. 1924, Câmpulung pentru „Clădiri administrative pentru
Muscel - m. 2006] industrie" (1965).
Lucrări: Ateliere de
reparat CFR-Reghin,
1954; staţii şi
cantoane CFR;
Cantină, club,
dispensare pentru CFR la Comăneşti,
Borşa, Vişeu; hală la combinatul chimic
Făgăraş (1955-1957]; Sediul central IDEB
(1963-1965], în colab. cu arii L. Anania, R.
Găleşanu]; Fabrica de obiecte sanitare şi
Fabrica de placaje ceramice de pe
platforma industrială Militari, Bucureşti
(1962, în colab. cu arh. D. Vişan, S. Ansamblul Magistrala N-S,
Miclescu]; institut de proiectări în Piaţa Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 2, 1965
GĂNESCU, Stelian Continental din Timişoara; Tenis-Club, str.

(n. 1910, Bucureşti - Ghirodei, Timişoara; hotel în Lugoj
m. 1989] (amenajare în construcţie existentă];
Studii: FA, dipl. 1945. Piaţa agroalimentară acoperită în
Activitate în cadrul Sânicolau Mare; complexe comerciale în
M.A.M. Malaxa (1938], Timişoara, str. V. Lucaci, zona
Min. Sănătăţii [1949], Circuvaluţiunii, zona Calea Buziaşului,
I.P.B. zona Calea Şagului; biserici în localităţile
Lucrări: Gara Maritimă Constanţa (1935- Luncani, Gelu, Cărpiniş, Caransebeş, Peciu
1936], în colaborare cu arh. Irineu; Nou, Deta şi Tomeşti (după 1990];
locuinţe particulare în colaborare cu arii ansamblul mănăstiresc Izvorul lui Miron,
Bârlădeanu, cu Henrieta Delavrancea lângă Româneşti - Timiş; Extinderea
Gibory; sediului Mitropoliei Banatului; sediul
cabana Brav pe Caraiman (1936], autor; „Romtensid", Calea Buziaşului - Timişoara
Amenajări interioare palat AGIR, casa (2010]; Sediul Poliţiei din Sânicolau Mare.
Malaxa (1938]; fabrica la Tohani, Activitate didactică: înainte de 1990, o
colaborator 1938-1939; transformări, perioadă de 3 ani a fost cadru didactic
adăugiri, consolidări, în cadrul eforiei asociat la Facultatea de Arhitectură din
spitalelor civile 1939-1941; Depozite, Timişoara.
ateliere, dormitoare, baracamente în
cadrul MFA.(1950], Min Sănătăţii;
Dispensar Turda (1949], spital veterinar
în cadrul M.F.A.(1951]; locuinţe tip
muncitoreşti în cadrul I.P.C. (1949],
colaborator la proiectul Casei Scânteii
(1950-1953],
(G-P•]
GÂRLEANU, Gheorghe
(n. 1933, Teleneşti-Orhei, Republica
Moldova]
Studii: Şi-a făcut studii primare şi liceale
Hotel Intercontinental, Timişoara
la Iaşi şi Timişoara şi este diplomat în
Sursa ilustraţiei:
1959 al Institutului de Arhitectură din
http://www.panoramio.com/photo/5194
Bucureşti.
6414
Lucrări: Profesează la Institutul de
Accesat oct. 2014
proiectare din Timişoara, realizând
printre altele: complexe comerciale la
GELELEŢU, Marian
Anina (1960] şi Oraviţa (1961] ; blocuri
Dănuţ
de locuinţe: str. Lenau (1965], str. V.
(n. 1950, Slăveşti,
Lucaciu (1969], str. Popa Şapcă (1975],
Teleorman]
str. L. Sălăjan (1976], str. Popovici, Piaţa
Studii: IAIM dipl 1975.
Bălcescu şi Calea Aradului (1977], Piaţa
Activitate: în prezent
Mărăşeşti (1980], Piaţa Mărăşti (1985],
este pictor profesionist,
str. Take Ionescu, str. N. Porumbescu -
cu participări la
toate în Timişoara; extindere hotel
„Timişoara" din Timişoara (1978]; Hotel
expoziţii în: Bucureşti, Braşov, Alba Iulia, Văcăreşti-Abator; Ştirbei Vodă - Plevnei,
Craiova, Târgovişte, Arad, Cluj, Brăila, etc.
Botoşani, etc, la Paris şi în Bulgaria la Lucrări în cadrul firmei proprii S.C
Ruse, Silistra, Veliko Târnovo. ARHIDOMS S.R.L. între 1992-2014:
Lucrări: în cadrul Sc Proiect Bucureşti SA: construcţii metalice din aluminiu P+l,
Sediul SPF Berzasca, jud. Caraş-Severin; magazine; sediu S+P+l - birouri şi spaţii
reabilitări termice Bucureşti, Hunedoara; depozitare, 2500 mp - S.C. GARGANTUA
Reabilitare, consolidare, modernizare S.R.L.; hale şi depozite industriale, diverşi
Pasajul Piaţa Muncii (2010- 2011) - beneficiari; vile particulare, case de
consolidare Policlinica Griviţa; Dispensai' vacanţă; consolidare şi reamenajare hală
Ambulatoriu Dorobanţi; soluţii urbanism RATB Militari, Bucureşti; consolidare şi
şi partiuri arhitectură Ansamblul reamenajare vile; reabilitare şi
Orhideea Gardens Cal. Plevnei; Ansamblul supraetajare GDG Internaţional, Braşov;
Rezidenţial Noor - Buchetului, P + ll, aleea reabilitare sedii birouri ABB
Horbotei 12, sector 3; partiuri arhitectură E ne rgo re paraţii - exterioare şi interioare;
blocuri apartamente lux - P+24 - reabilitare sediu IMGB-Kvaerner;
COMATCHIM, Lacul Morii; consolidare amenajări şi decoraţiuni interioare
Universitatea Craiova - Corp central magazine; centrul comercial „PROSPER"
Rectorat; Ansamblul locuinţe sociale Vitan; hala Zona Liberă Giurgiu; sedii
Cioplea P+8 - Bl. 1, 2, 3 - Primăria Sector birouri TORNADO SISTEMS două clădiri
3. Maternitate Spital Judeţean de Urgenţă P+4; proiect hotel 270 camere Costineşti -
Craiova -fonduri MS+BEI; SPF Berzasca - R.H.I - nerealizat.; amenajare, decoraţiuni
sediul nou şi garaje - jud. Caraş-Severin; birouri AXA Construct; reamenajare
Consolidare-reabilitare sedii birouri-hale laboratoare I.C.I.M. - AGENŢIA
garaj auto UM Bucureşti; Reabilitare Pasaj NAŢIONALA MEDIU; extindere Complex
Rutier Piaţa Muncii Bucureşti; şef proiect comercial SEBASTIAN „PROSPER"; proiect
complex Consolidare-renovare Sediul Hotel Gabroveni - I. Băicoianu
Primăria Sector 1; Ans. locuinţe şi parking nefinalizat; amenajare Magazine P+l
Orhidea Gardens; P+10 - Cal Plevnei ROMA CASA & GLARDINO - nefinalizată
Bucureşti. investiţia; service auto DU & RO; sediu
Lucrări în perioada 1978-1990 în cadrul birouri TEHNOIMPORTEXPORT, D+P+3;
Sc Proiect Bucureşti: ansamblul de blocuri proiect complex amenajare Galeriile
de locuinţe-unicat: Văcăreşti - Abator - «ROMARTA» Giurgiu; sediul birouri P+2
Piaţa Sudului; ansamblul de blocuri de GEANYN TRADING Calea Rahovei; Clinica
locuinţe-unicat: Calea Plevnei - Ştirbei de chirurgie plastică «SMART» - str.
Vodă; ansamblul de blocuri locuinţe Washington; dispensai’ medical - corn.
Socului - Colentina; ansamblul de blocuri Albeşti Muru, jud. Prahova; consolidare-
locuinţe Calea Călăraşilor - blocuri unicat; reamenajare conac Albeşti Muru clădire
ansamblul de blocuri locuinţe Berceni şi P+2, birouri, banca, magazin mobilă,
Şos. Olteniţei - blocuri unicat; studii de clinica tratament Cal. Rahovei 225.
urbanism pentru diverse ansambluri, Lucrări în cadrul Grupului Tender
studiu pentru Institutul Medico-Legal; proiectant si consultant Ans. Blocuri
studii de sistematizare rutieră şi circulaţii Timişoara; consultant vila Braun,
pentru I.G.P Udrişte; străpungere Piaţa Bucureşti; reconstrucţie şi amenajare
Romană - Ştirbei Vodă; sistematizare complexa RESTAURANT PALAS
intersecţii importante - Piaţa Alba Iulia FLOREASCA (2003).
Vergului; Iriceanu-Olteniţei-Berceni;
Conţinuţii] acestui material nu reprezintă ni mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1 0 4
Lucrări în perioada 1998-2001 la Sc GEORGESCU

Tornado Sistems Srl: vilă P+2 Constanţa; Dan Mircea
hală depozit şi birouri Zona liberă Giurgiu; Vladimir (Nuţi)
sediu birouri S+P+4 strada Olteţului- (n. 12 dec. 1919 la
reconversie din cămin nefamilişti; sediu Galaţi, jud. Galaţi -
birouri P+4 strada Jiului- reconversie din m. 1984)
cămin nefamilişti. Studii: A absolvit
în perioada 1997-1998, în cadrul ABB Şcoala Superioară
ENERGOREPARAŢII şi 1MGB-KVAERNER: de Arhitectură
Modernizare sedii birouri. Faţade cu Bucureşti în
tâmplărie aluminiu şi geam termopan. 1947 cu diploma de arhitect cu Legitimaţia
Placări cu granit compozit la faţada de liberă practică nr 855. [tatăl arh. Dan
clădirii principale, P+6. Faţade pereţi Ştefan Vladimir Georgescu).
cortina la KVAERNER - 1MGB. Proiecte de Funcţii: consilier la Ministerul Agriculturii,
consolidare şi reamenajare birouri, membru CTE la DSAPC Constanţa, arhitect
servere producţie, etc. Coordonare principal la DSAPC Banat -Timişoara,
proiecte specialităţi instalaţii diverse. director DSAPC Deva, arhitect la
[prin amabilitatea d-lui arh. D. Geleleţu) Hunedoara.
Membru UAR cu activitate efectivă în
cadrul Uniunii, participare la dezbateri,
participare la vizita oficială a
reprezentanţilor UAR în Grecia în calitate
de delegat. Ţine conferinţe pe tema
importanţei proiectelor de sistematizare şi
urbanism în cadrul Universităţii Braşov.
Lucrări: Participă la proiecte de
arhitectură în Hunedoara, Deva, Timişoara,
Ansamblul de locuinţe sociale Cioplea P+8 Bl. 1,
la proiectele de sistematizare teritorială şi
2 ,3 - Primăria Sector 3 ,2 0 0 9 -2 0 1 1 urbanism pentru strămutarea localităţii
Foto arh. Dan Geleleţu, 2 0 1 2 Orşova, proiecte de sistematizare
teritorială şi urbanism pentru staţiunile de
^ GEORGESCU, Anca pe litoralul românesc al Mării Negre,
Mariana proiecte de sistematizare şi urbanism a
Jw , (n. 1941, Bucureşti] localităţilor din judeţele Tulcea şi
L ^ Studii: 1AIM, dipl. Constanţa, proiecte de sistematizări
V /. 1969. teritoriale din diferite judeţe, proiect de
Lucrări: coautor la: reamenajare interioară şi arhitectură de
tabăra de copii interior a reşedinţei Ministrului Doncea,
Năvodari, Teatrul proiecte de locuinţe individuale
Naţional Craiova; ansamblul de locuinţe în particulare.
zona Teatrului Târgu Mureş; magazin (prin amabilitatea dl. arii Dan Ştefan
miivers al T ârgu Mureş. Vladimir Georgescu)
CG.P0 (G.P.)
GEORGESCU Mach l.srl; participarea la proiecte de

Dan Ştefan amenajări interioare pentru restaurante
Vladimir (Kuki) la Moscova în perioada Olimpiadei din
[n. 01 martie 1951, 1982, participarea la proiecte de
Petroşani, jud amenajări interioare pentru restaurante
Hunedoara) la Moscova în perioada Olimpiadei din
Studii: A absolvit 1982, restaurantul Octombrie,
UAUIM în 1994 cu restaurantul Anotimpurile,
diploma de arhitect, după ce a obţinut în domeniul designului de produs
în l9 7 5 diplomă de conductor arhitect a Proiecte de garnituri de mobilă destinate
Institutului de Arhitectură "Ion Mincu” Târgului internaţional de mobilă de la
Bucureşti; Curs de perfecţionare Koln - Germania şi Paris - Franţa, proiecte
proiectant de mobilă de artă, la Centrul de de jucării din lemn destinate participării
Perfecionare a Personalului din Industria la Târgul internaţional de jucării de la
Lemnului - Buşteni. Niirenberg- Germania, studii de vehicole
Doctor in Arhitectură al Universităţii de pe trei roţi destinate copiilor.
Arliitectură şi Urbanism "Ion Mincu” Activitate didactică : lector universitar la
Bucureşti, din anul 2011, îndrumător USH Facultatea de Arhitectură Bucureşti,
ştiinţific prof. dr. arh. Mihail Cafee, cu profesor asociat de ergonomie la
lucrarea ",Arhitectura spaţiului locuibil în Universitatea Naţională de Arte secţia
construcţii m obile navale". design, profesor asociat studiul formei,
Membru UAR şi RNA. mobilier şi masterat la Universitatea de
Funcţii: preşedinte director general al sc. Arhitectură şi Urbanism 'Ion Mincu” între
Damico srL intre anii 1990-2010, anii 2009-2011.
conductor arhitect principal la 1CPCOM Publicaţii şi expoziţii: "Fix mobil” şi "Iaht
intre anii 1982-1991, conductor arhitect ghid” la Editura Universitara "Ion Mincu”
la ICPIL intre anii 1978-1981, Asistent 2012; Expoziţia cadrelor didactice din
scenograf în Centrul de Producţie cadrul catedrei de studiul formei al
Cinematografic Buftea între 1976-1978 UAUIM 2006; Expoziţia omagială cu
Lucrări: în domeniul arhitecturii: proiect prilejul împlinirii a 150 de ani de
de reparaţii şi restaurări la conacul învăţământ de artă „profesori FDD”
Marghiroman -Buzău, blocuri de locuinţe organizată de UNARTE în 2014.
în Buzău, locuinţe individuale în [prin amabilitatea dl. arh. Dan Ştefan
Bucureşti, Snagov. Vladimir Georgescu)
în domeniul arhitecturii de interior şi (G.P.)
amenajări interioare: spaţii de birouri:
sediu social SC. Europa standard SA, GEORGESCU, Daniel
magazine SC. Europa standard SA, Studii: FA, dipl. 1937.
restaurant SC. Europa standard SA, Casa Lucrări: Activitate
de modă Europa SA, magazin SC. Salro srl, liber profesionist
magazine SC. Fructus &0 srl, sediul social [1938-1965), blocuri
şi birouri pentru SC. Circle Sistems de locuinţe,
Internaţional SA, sediu social SC. Camargo individuale şi vile în
SA., sediul social SC. LEADER. SA.; birouri Bucureşti, litoral şi
sc ARROW.sa.; sediu social sc Macii 1 srl, Valea Prahovei;
pavilion expozitional sc ARROW SA în ateliere fabrica de avioane ICAR [1941);
cadrul TIB 93, pavilion expoziţional sc
Conţinutul acestui material nu reprezintăîn mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1 0 6
modificări la Teatrul Gioconda [1947], Mihai, Eforie Nord, str. Tudor

fabrica de pâine (1949]; Lucrări în cadrul Vladimirescu, nr. 4 4 (1930).
SCM: reamenajări restaurante şi unităţi Alte lucrări: „Sky lots", proiect teoretic,
comerciale în Bucureşti (1948); lucrări în Locuinţe Malaxa, Amenajare Bar Mon
cadrul Min. Agriculturii, ateliere, remize, Jardin, Sediu societate asigurări pe Calea
locuinţe la Botoşani, Tecuci, Constanţa, Victoriei nr. 91-93; Pavilionul României la
Buzău, Otopeni (1949-1952); MC1-1CRT1, Expoziţia din Leipzig, fabrica de
depoul Militari (1952-1962); MM-TCM locomotive Concordia din Ploieşti (1936),
Miniere, (1962-1967) construcţii miniere Yacht Club Eforie Nord, vile pe litoral,
de suprafaţă, grupuri sociale, locuinţe, Hangar de bărci la Snagov; vila
şcoli de calificare. Hurmuzescu din Mangalia (devenită
(G.P.) colecţie de artă), Hotel cu 60 de camere la
Pucioasa (1946), Sediul Companiei de
GEORGESCU, Telefoane din Sibiu (1947). Proiectează
Haralamb (Harlan singur pavilionul Floarea Soarelui
Georgesco)[Bubi] (demolat la extinderea Hotelului Athenee
( il 22 febr. 1908, Palace) şi propria casă pe str. Roma nr. 19
Piteşti - m. 22 nov. (1936) (dispărută), imobil dr. Lister nr. 18
1977, Los Angeles) (1933), blocuri pe Calea Rahovei pentru
Arhitect român societatea Telefoane (1945-1947),
modernist, stabilit în restaurantul „Răţoi” care fusese Clubul
SUA (1947). Asociaţei funcţionalilor comunali, lucrare
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură terminată în 1948 prin grija arhitecţilor
din Bucureşti, dipl. 1932. Şi-a început Valentin Iuga şi Mircea Sfetescu.
ucenicia încă din studenţie, la profesorul Din 1947 părăseşte România şi se
său, Constantin Iotzu, care l-a angajat în stabileşte în America unde, în primii 3 ani
biroul său de arhitectură. şi jumătate, devine profesor asociat la
Lucrări: din 1933 colaborează cu Şcoala de Arhitectură a Universităţii din
arhitectul Horia Creangă, până la moartea Nebraska.
lui Creangă, în 1943 (timp de 10 ani), Din 1951 lucrează în Los Angeles în
participând la realizarea unor proiecte câteva birouri de arhitectură, iar din 1957
importante: hotelurile ARO şi ARO Sport înfiinţează împreună cu arhitectul James
din Braşov (1938), Halele Obor în Larson un birou de arhitectură.
Bucureşti (1937), Imobilul cu Din 1964 devine membru al Institutului
cinematograf ARO (azi, Patria) din American de Arhitectură şi îşi deschide
Bucureşti (1936), Pavilioane la Expoziţia propriul birou de arhitectură
„Muncă şi Voie Bună" şi „Luna Dintre lucrările realizate în America
Bucureştilor" din 1939 şi Restaurantul menţionăm:
.Pescăruş” din Parcul Herăstrău, fostul Bisericile ortodoxe Sf. Mariadin Cleveland
cinematograf Luxor, imobilul cu (Ohi o) şi Sf. Gheorghe din Detroit
apartamente din Piaţa Lahovary (fostă (Michigan) (1958-1959) amintind de
Cosmonauţilor) nr. 5; Fabrici de monumentele din nordul Moldovei;
industrializare a laptelui la Alba-Iulia, locuinţele Guy Pauker din Pacific
Simeriaşi Burdujeni (1942) Palisades (California) (1966) şi Grossman
— Fabrica de locomotive şi ţevi „Malaxa" - din Los Angeles (1969); centru de
Bucureşti (1939); vila Marelui Voievod sănătate pe Rinaldi Street, Los Angeles
(1969); bloc locuinţe pe Pacific Avenue
Conţinutul acestui m aterial nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia Pag. 1 0 7
din Venice [California) (1972); restaurant taie copacii, se suprimă grădinile şi totul
românesc în Montrose (California) se acoperă cu grămezi de beton şi fier."
(1975); cămin pentru persoane în vârstă Premii: în 1936, echipa H. Creangă - H.
în Reseda (California) (1977). Considerat Georgescu a participat la concursul pentru
printre arhitecţii de deşert, proiectează Palatul Municipal Bucureşti, unde obţine
Casa Pasinetti, Beverly Hills, Los Angeles, Premiul I, califieându-se în faza a II-a, care
California (1957-1959), Casa Laine, însă nu mai are loc, deoarece lucrarea va fi
(1966), locuinţa proprie din Brentwood - atribuită lui Petre Antonescu.Premiul I
Los Angeles (1969). (1942) - Club pentru muncitori.
In 1975, când criza a pătruns şi în sectorul
construcţiilor, Haralamb Georgescu s-a
decis să lucreze temporar în Melbourne
(Australia), unde a actrivat vreo 8 luni.
Activitate didactică: Profesor titular de
artă decorativă şi proiecte (suplinitor în
dec. 1941, profesor titular în 1943, a
funcţionat până în iunie 1947 la Şcoala
Superioară de Arhitectură din Bucureşti.
Profesor la Şcoala de Arhitectură a
Universităţii Nebraska-Lincoln (1947-
Hotel Aro, Braşov
1951). Sursa ilustraţiei:
Publicaţii: în 2008, sub coordonarea arh. http: / / ro .wikipedia.o rg/w iki/H aralamb_Geo rgesc
Corneliu Ghenciulescu, s-a editat u/m ediaview er/File: A roPalacel939.jpg
monografia „Haralamb Georgescu - un Accesat oct. 2 0 1 4
arhitect român în SUA".
Haralamb Georgescu a fost atras, în acelaş GEORGESCU, Irina
timp şi de domeniul teoretic, fiind cooptat (n. 1907, Obedeni
m comitetul de redacţie al revistei Vlaşca -
„Simetria", unde a publicat o serie de m. 1980, Bucureşti)
articole care se vor distanţa de linia Studii: FA, dipl. 1935.
moderat-conservatoare încă prezentă în Activitate în cadrul Min.
arhitectura vremii. în revista „Simetria", Sănătăţii (1935-1949)
din 1943, Haralamb Georgescu, în IPC (1949-1953).
articolul „Bucureşti, oraş nou?", scria: Lucrări: pavilion urologie spital Luiza
„Arhitectura nouă apare ca un petic nou Apostol, Brăila
pe o haină veche. Este stridentă, supără, (1946); depozit de medicamente
pentru că este un petic şi sare în ochi. Bucureşti (1945-47); Spital la Baia de
Petic lângă petic se descoperă că haina nu Arieş (1937); spitale de contagioşi la
ţine. A trebuit să construim mare parte Râmnicu Sărat, Brăila, Caransebeş,
din oraş ca să descoperi că oraşul nou are Călăraşi; dispensare comunale (1937-
iui plan vechi...Bucureşti, oraşul modern 1942); băi populare (1937-42); case de
de abia născut, este iui oraş vechi care locuit pentru medici (1944-48).
paralizează şi se sufocă. Bucureşti este în (G.P.)
plină construcţie, dar nu are nici plan, nici
stil. Fiecare construcţie nouă grăbeşte
sufocarea. Bucureşti este oraşul în care se
din Fondul Timbnd Arîiitecturii în anul 2 0 1 4
GEORGESCU, Ion de mobilă destinate Târgului internaţional

(n. 1910, Bucureşti - ?) de mobilă de la Koln - Germania şi Paris-
Studii: Academia de Arhitectură din Franţa, proiecte de jucării din lemn
Bucureşti, dipl. 1936. destinate participării la Târgul
Lucrări: A fost arhitect în cadrul internaţional de jucării de la Nurenberg-
Ministerului Sănătăţii între 1938 şi 1945, Germania
iar după război a participat la realizări ca: Activitate d id actică: între anii 2006-
locuinţe muncitoreşti în Vatra Luminoasă, 2014 a activat în funcţia de asistent
Bucureşti; grupuri comerciale în Vatra universitar la USH, Facultatea de
Luminoasă, Bucureşti. Arhitectură
După 1952 a fost activ în domeniul (prin amabilitatea dl. arh. Dan Ştefan
arhitecturii industriale. Vladimir Georgescu)
CV.ŢO (G.P.)
GEORGESCU GEORGESCU (LAITIN)

(PUŞCHILĂ) Maria Minerva [Mitza]
(n. 16 dec. 1953, (n.23 apr. 1921,
Bucureşti). Orşova, jud. Mehedinţi -
Studii: A absolvit m 2008) (mama lui Dan
UAUIM în 19 9 4 cu Ştefan Vladimir
diploma de arhitect, Georgescu).
după ce a obţinut în
1976 diplomă de Studii: A absolvit Şcoala Superioară de
conductor arhitect la Institutul Politehnic Arhitectură Bucureşti în 1947 cu diploma
Iaşi, Facultatea de Arhitectură şi de arhitect cu Legitimaţia de liberă
Urbanism; Curs de perfecţionare practică nr 857. Membru UAR cu activităţi
proiectant de mobilă de artă, la Centrul de in cadrul seniorilor UAR, participări la
Perfecţionare a Personalului din Industria congresele internaţionale ale UIFA de la
Lemnului - Buşteni. Monte Carlo, Bucureşti
Funcţii: 1991-2006 arhitect la SC. Lucrări: A profesat ca arhitectă în cadrul
Damico SRL.; între anii 1982-1990 IGFCOT Bucureşti, IPSCAIA Bucureşti,
conductor arhitect la ICPCOM Bucureşti; DSAPC Constanta, DSAPC Banat
între anii 1976-1981 conductor arhitect la Timişoara, DSAPC Deva, arhitect la
ICPIL Bucureşti. Hunedoara participând la proiecte
Este membru UAR precum: proiect de restaurare şi reparaţii
Lucrări: Activitatea sa cuprinde castelul Himiazilor din Hunedoara;
elaborarea de proiecte de locuinţe participarea la proiecte de ansambluri
individuale în Bucureşti şi Snagov, rezidenţiale în Hunedoara şi regiunea
amenajări de spaţii de birouri (EUROPA Hunedoara, Deva, Timişoara şi regiunea
STANDARD, CASA DE MODĂ EUROPA Banat; proiecte sistematizare teritorială
STANDARD, FRUCTUS SRL, CSI. SA, şi urbanism pentru strămutarea localităţii
CAMARGO. SA; LEADER SA; ARROW SA), şi blocuri de locuinţe în Orşova; proiecte
PAVILION EXPOZIŢIONAL SC MACH de sistematizare teritorială şi urbanism
l.SRL, SC.ARROW SA; participarea la pentru staţiuniile de pe litoralul românesc
proiecte de amenajări interioare pentru al Mării Negre; proiecte de sistematizări
restaurante la Moscova în perioada teritoriale din judeţele Tulcea, precum
Olimpiadei din 1982; Proiecte de garnituri sistematizarea localităţii Măcin, reparaţii
şi restaurarea geamiei din Babadag şi din

judeţul Constanţa, proiecte de
sistematizare teritorială a diferitelor
localităţi din judeţe precum Botoşani, Olt.
(prin amabilitatea dl. arh. Dan Georgescu)
(G.P.)
GEORGESCU, Niculae (Nicu)

(n. 1892 - m. 1987)
Studii; A absolvit Şcoala Superioară de
Arhitectură din Bucureşti în 1920.
Lucrări: Ca salariat al Societăţii
Construcţia M odernă (1924), a proiectat
primul bloc de locuinţe pe Calea Victoriei
din Bucureşti. Dintre lucrările realizate se
desprind: Primăria din Banu Manta,
Bucureşti (1933) realizată în urma Primăria Sectorului de Verde.
câştigării unui concurs, de Nicu Georgescu Sursa ilustraţiei:
în colaborare cu George Cristinel; Cercul h t t p / / w w w .revistaconstructiilor.eu/index.php/2
Militar din Cluj; locuinţă, str. Olteni nr. 27, 0 1 2 / 1 0 / 1 1/consolidarea-si modernizarea-iuior
cladiri-m oniunent-prim aria-sector-l-bucur esti-i/
Bucureşti - cu Grigore Cerkez (1923),
demolată în 1986; Primăria din Piaţa
Arazei cu sală de teatru, Bucureşti (1935);
GEORGESCU, N. Paul
Vilă - Calea Dorobanţilor nr. 49, Bucureşti
(n. 1920, Bucureşti - ?)
(1929); Imobil locuinţe, str. Popa Tatu nr.
Studii: IAIM, dipl. 1948,
22, Bucureşti; casa Petrescu - aleea
specialitatea: decoraţie,
Cornelia, Bucureşti (1931); Imobilul de
sculptură ornamentală
locuinţe Teodorescu, Bucureşti (1933);
şi statuară, desen
Conacul Ion Săbăreanu din Domneşti-
artistic.
Pufeşti (1930); locuinţă - str. Sf. Ştefan,
Activitate didactică:
Bucureşti (1927); vilă în Sibiu (1927) pe
Bd Victoriei; Internatul din Năsăud;
sistematizarea oraşului Sf. Gheorghe.
A mai întocmit proiecte premiate pentru:
GEORGESCU, Teodor
Internat pentru oraşul Năsăud (1924);
Camera de Comerţ şi Industrie din Iaşi
Studii: IAIM, dipl 1970.
(1925) - Premiul I; Camera de Comerţ şi
în 1978 se stabileşte în
Industrie din Timişoara (1925); Primăria
Franţa.
din Făgăraş (1925); Palatul Comunal -
Lucrări în România:
Bucureşti (1926) - Premiul II.
Casa de cultură
Publicaţii: în 1971 a redactat capitolul
Alexandria (1970),
despre Cristofi Cerchez din volumul „Mari
locuinţe colective; hotel de 4 stele; şcoli;
arhitecţi" împreună cu Cristina Cerchez
muzeu de artă modernă; muzeu de
Colbazi (Editura Meridiane, Bucureşti,
antichităţi romane, toate la Turnu Severin;
1971).
restaurarea mănăstirii Strehaia (1973) şi
A lăsat şi numeroase acuarele şi desene de
a mănăstirii din Orşova (1970-1972).
arhitectură.
Proiect beneficiar al miei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
Lucrări în străinătate: colaborator la GHELBER, Adrian

diverse proiecte: criptă la Notre Dame; (n. 1925, Bucureşti)
proiect al parcului expoziţional Paris Nord Studii: FA, dipl. 1949.
Villepinte; locuinţe; spitalul din Lucrări: construcţii
Montargis; plan director pentru spitalul anexe şi locuinţe
din Renes; spitalul din Vinatier-Bron, muncitoreşti pentru
Lyon; spital cu 500 paturi în Suez; spital Canal; Institutul de
Kasr al Aini, 1000 paturi; spital Al Azhar; matematică şi fizică
spital de pediatrie la Zagazig; club în Timişoara
Cairo. (colaborator);
Lucrări realizate în perioada 1986-2002 spital cu 120 paturi (colaborare cu arh.
împreună cu arhitectul Christian Moşinschi); sanatoriu la Hunedoara şi
Tanascaux: spital din Vaugirard Paris; spital cu 360 locuri (colaborare al arh. H.
restructurare spital Cochin, Paris; spital Delavrancea).
naţional din Saint Maurice; spital în (G.P.)
Figeac; restructurare spital St. Claude,
Jura; centru spitalicesc, Trinite, Martinica; GHELMAN, Lidia
liceu în Calvados (1984); gimnaziul din (n. 1926, Chişinău,
Saint Ouen l'Aumone; colegiu în Marinica Republica Moldova)
(2001); liceu în Martinica; casă pentru Studii: FA, dipl. 1959.
persoane vârstnice, Dijon. Lucrări: locuinţe la
Concursuri: Premiul I ex-aequo Medgidia (1954);
Concursul internaţional pentru Opera din sistematizare oraş
Piaţa Bastiliei (1983); Premiul III - Vasile Roaită (Eforie);
împreună cu echipa Groupe 14-27 SARL - restaurant la Călan; locuinţe cu sală de
clădire de birouri Trafalgar Square, şedinţe la Constanţa
Londra, (1985). (1957); hotel 140 paturi Constanţa
tap.) (1957); hotel 200 paturi, Eforie; cămine
studenţeşti, Iaşi; cramă la Olteniţa pt. 20
vagoane (1959); complex sere didactice;
casă vegetaţie şi complex avicol didactic la
* I IUI» ,, Băneasa (1958); Institut agronomic, Iaşi;
\j Ulii* v colonie muncitorească, Scânteia; Spital de

contagioşi la Olteniţa; Liceul de Muzică
din Timişoara, 1964; Spital clinic cu 1200
\ m m , \ paturi + policlinică, Tg. Mureş (1976);
ansamblu de locuinţe Pietricica din Piatra
Neamţ (1966); Clinica de urologie din
Praga (1975); reconstrucţia oraşului
Zimnicea după cutremurul din 1977.
In cadrul Romproiect a întocmit,
împreună cu Aurel Mureşan, un proiect
ofertă pentru Complex clinic de
Spital din Vaugirard, Paris, arh. Teodor Georgescu neuropsihiatrie cu 1200 paturi la Tripoli,
şi Christian Tanascaux. Libia (1980).
Sursa ilustraţiei: Mahu, Adrian (2 0 1 1 ). Arhitecţii ţi
Concursuri: participare cu proiect pentru
Exilul.. Oneşti: E d Magic Prinţ
Sfatul Popular; Premiul II şi menţiune
pentru „Locuinţa de perspectivă" (1963);

Menţiune pentru „Sistematizarea unui
cartier de locuit” (1964); Premiul 11 şi
menţiune pentru „Clădiri de locuit cu 16-
18 niveluri" (1965); Premiul II pentru
„Clădiri administrative pentru industrie"
(1965).
(G.P.)
Ansamblul de locuinţe în Şoseaua Iancului, autori

arh. Rene Ghelman, Dinu Hariton, Gheorglie
Nădrag
Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 2, 1978
GHELMEGEANU,
Clinica de Urologie Praga, autor ar ir Lidia Gabriel
Ghelinan. (n. 1951, Bucureşti)
Sursa ilustraţiei: Arhitectura n r.2 , 1975 Studii: IAIM, dipl
1977.
GHELMAN, Rene Lucrări: Hotel şi
(n. 1925, Breaza) piscină olimpică la
Studii: FA, dipl. 1950. Bacău (colab.); Motel la Baia de Aramă;
Lucrări: locuinţe în ansamblul Jiului Ambasada României la Bonn (RFG) (în
(1965); locuinţe în şos tancului (1978); S. Manolescu); restaurare Casa Angelescu,
locuinţe în Şos. Pantelimon (1977); str. C.A. Rosetti, Bucureşti (în colaborare
extindere cu Calvineum la biserica colaborare cu arh. cu arh. S. Manolescu);
Calvină, str Luterană, Bucureşti (1974); amenajare şi restaurare Casa Românit,
Institutul de cercetări Agricole (1966, în Cal. Victoriei, Bucureşti, pentru a deveni
colaborare cu arh. Cleopatra Alifanti); Muzeul Colecţiilor de Artă; reamenajare
Circul de Stat din Ulan Bator, Mongolia. sediuRapsodia Română, str. Lipscani,
Activitate didactică: a fost la începutul Bucureşti; spaţii speciale în subsolurile
carierei sale, cadru didactic al IAIM. Casei Republicii, Bucureşti.
CV.ŢO După 1990 s-a implicat şi în execuţie,
conducând o mică antrepriză
(V.Ţ)
GHENCIULESCU, GHENCIULESCU, Ştefan

Corneliu Mircea (n. 1972)
(n. 1936 - m. 2011) Studii: IAIM, dipl. 1996; bursier NEC;
Studii: IAIM, dipl. doctor în urbanism di: în cadrul biroului
1959; doctor în de arhitectură Zeppelin: amenajare
arhitectură din 1982. apartament BG, Bucureşti; reabilitarea şi
Lucrări: Institutul restaurarea unei loucuinţe interbelice,
pedagogic din Suceava Bucureşti; reabilitarea unei locuinţe în
(1974); bloc de Voluntari; noul bar Fire (în colaborare cu
locuinţe UCECOM, str. Maria Rosetti, arh. Constantin Goagea, Adrian Dobre);
Bucureşti (1973); locuinţe şi birouri Str. consolidare, restaurare şi punere în
Primăverii (1993); valoare a sediului D.J.C.C.P.C.N., Călăraşi
proiecte pentru sala de sport cu 6000 loc. (în colaborare cu arii. Justin Baroncea,
şi piscină acoperită cu 2000 loc iui, Tripoli, Aurel Botez, Radu Enescu, Dragoş
Libia (1980); Hotel la cascada Ouzoud, Dragnea).
Maroc (1980). Activitate didactică: cadru didactic al
Activitate didactică: profesor UAIM. IAIM; profesor invitat la şcoli de
Activitate ştiinţifică: coordonare arhitectură din Belgia şi Germania.
monografie arhitect Haralamb Georgescu Activitate ştiinţifică: Domenii de
(2008). cercetare: mecanismele identităţii urbane,
Prem ii; în cadrul Anualei de Arhitectură ipostaze ale modernităţii în sud-estul
Bucureşti 2008, pentru M onografia Europei, tendinţele contemporane în
H aralam b Georgescu. arhitectură şi urbanism, strategii
(G.PJ______________ alternative pentru amenajarea spaţiilor
publice şi n 2004.
Lucrări pentru reabilitarea ansamblurilor
de locuinţe.
Publicaţii: Oraşul transparent. Despre
limite şi locuire în Bucureşti (2009);
România - m om ente de arhitectură din sec.
XIX pân ă în prezent (cu arh. Luminiţa
Machedon); Avangarda am erican ă (2010);
Urban Report - poetica tranziţiei în
derulare (2010); Magic Blocks - scenarii
pentru blocurile din perioada socialistă în
B ucureşti/ Scenarios fo r socialist collective
housing estates in Bucharest (în
colaborare); Casa turn- Jurnalul unui
proiect (cu arh. Iulia Stanciu, Florian
Stane iu); Case vechi, design şi ceva în plus.
Reactivarea patrimoniului arhitectural din
România (în colaborare).
A fost redactor şef al rev. Arhitectura între
Propunere Hotel Ouzoud, Maroc, 2000 şi 2010.
arh. Corneliu Ghenciulescu. Expoziţii: autorul proiectului pentru
Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 5 ,1 9 8 0
pavilionul României la Bienala de la
Veneţia din 2004.
Conţinutul acestui m aterial nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din Rom âilia Pag. 113
Premii (în calitate de coautor): Câştigarea (1969); hotelurile Vulturul, Coconii,

concursului pentru proiectul pavilionului Pajura, toate în staţiiuiea Venus (1970);
României la Bienala de la Veneţia (2006). Casa de Cultură din Constanţa (1976-
Premii în cadrul Anualei de arhitectură 1983), Bv. Al. Lăpuşneanu (1981);
Bucureşti: premiul pentru publicaţii (în consolidare şi extindere locuinţe, parter,
2004 pentru revista Arhitectura, în 2007 str Chiliei, Constanţa (2008).
pentru Remixf, catalogul Bienalei de la Prem ii/ distincţii: Opera Omnia acordat
Veneţia) şi pentru proiecte (în 2006 de filiala Dobrogea a OAR (2011);
pentru Podul M ogoşoaiei, un proiect urban indemnizaţie de merit pentru
şi social pentru Calea Victoriei, Bucureşti); personalităţi din cultură, ştiinţă, sport
Nominalizare şi premiul MLPTL în cadrul (2004).
Bienalei de Arliitectură Bucureşti, ediţia
din 2002, pentru revista Arhitectura.
Premiul secţiunii Publicaţii de arhitectura
la Bienala de arhitectură Bucureşti
(2014), cu lucrarea Dincolo de oraş, autor
Asociaţia Zeppelin, colaboratori: arii
Gosmina Goagea, Constantin Goagea,
Ştefan Ghenciuleseu, Cosmin Caciuc.
(V.Ţ., R.N.)
Casa de cultură a Sindicatelor Constanţa,

arh. Kemal Ghengiomer.
Sursa ilustraţiei: h ttp .//cityzoom .ro/casa-d e-
c u ltu ra a sin d ica te lo rd in co n s ta n ta /
GHEORGHE, Dorin
(n. 1936, jud. Suceava)
REMIX- Pavilionul României la Bienala de la Studii: FA, dipl. 1954.
Veneţia (2 0 0 6 ), autori: arh. Constantin Lucrări: cămine
Goagea, arh. Ştefan Ghenciulescu, arh. Cosmina studenţeşti şi blocuri
Goagea, arh. Justin Baroncea, arh. Ana Blealiu. de locuinţe la Galaţi
Sursa ilustraţiei:
(1954-1966); două
http: / j vmw. anuala ro /p ro ie c te /2 0 07 /am en ajari/
i1 0/ cinematografe, Oneşti
Accesat oct. 2 0 1 4 (1960-1962); Casa de Cultură din Oneşti
(1969); sediul sindicatelor (1960-
GHENGIOMER, Kemal 1962) şi grup şcolar profesional la Focşani
(n. 1940, Constanţa) (1970-72); Case de Cultură la Ploieşti
Studii: IAIM, dipl. 1964. (1971), Sibiu (1973), Alba Iulia (1974),
Şi-a desfăşurat activitatea în Constanţa. Botoşani (1979), Hunedoara (1986),
Lucrări: staţiunea turistică Venus- plan Caransebeş (1981), Cugir (1982), Dorohoi
general (1968, în colaborare cu arh. S (1 983) , Fălticeni (1984), Miercurea Ciuc
Manolescu); hotelurile Florica, Veronica, (1 9 8 4 ) ; blocuri de locuinţe în Bucureşti pe
Zamfira, toate în staţiiuiea Venus (1969); str. N. Racotă, str. Stolnicului, str. Petofi
restaurantul Esplanada, staţiunea Venus (1975-77); Primăria din Miercurea Ciuc
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1 1 4
(1982-84); ambasadele României la Sofia GHEORGHIEVICI,

(1989), Khartum (1980); colaborări, la Adda
schiţe de Sistematizare pentru Microraion (n. 24.12.1938, Bălţi,
Oneşti, Centrul oraşului Miercurea Ciuc, Rep. Moldova)
Centrul oraşului Alba Iulia, Centrul Studii: IAIM, dipl.
oraşului Bacău; locuinţe particulare în 1961.
Suceava, Voluntari, Stoeneşti - Argeş, Lucrări: Hotelul
Bucureşti (după 1995). "Posada" Curtea de
Activitate didactică: asistent la IAIM Argeş, jud. Argeş
(1968-1980). (1970); „Hanul cu Noroc" Inn, Alexandria,
Premii: premiul Opera Omnia al Anualei jud. Teleorman, (1972); .Ţarc" Hotel,
de Arhitectură (2008). (G.P.) Alexandria, jnd.
Teleorman (1972); „Oşanul" Hotel,
Negreşti-Oaş, jud. Maramureş (1978);
„Astoria" (Zimbrul) Hotel, staţiunea
Tuşnad, jud. Harghita (1979); fostul
restaurant „Bumbeşti", modernizare şi
retehnologizare, Bucureşti (1994);
.Atlantic" Hotel, Bucureşti (1997); Bingo-
club, renovarea sălii „Casa de Cultură",
Piteşti, jud. Argeş (1998); restaurarea
Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu (1 9 7 3 ), monumentului istoric „Cetate" (Cetaţuia),
autor arh. Dorin Gheorghe. Braşov, (1975-1982); restaurarea capelei
Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 2, 1975
„Ghica" şi Centru cultural, Ghergani, jud.
Dâmboviţa, proiect DMASI, (1991-1992);
GHEORGHIAN, Valentin restaurare, modernizare şi extindere
(n. 1936, Ploieşti - m. 1987)
Centru de afaceri în monumentul istoric
„Olmazu Mill", Bucureşti (1996);
Lucrări: blocuri de locuinţe, pţa. Gării de
restaurarea hotelului „Palas", Băile
Sud, Ploieşti (1964); bloc de locuinţe
Govora, jud. Vâlcea (1998-1999); studiu
UCECOM, str. Mana Rosetti, Bucureşti pentru „Centrul Cultural, conservare şi
(1973, în colaborare cu arh. Ştefan
restaurare", complexul Germisara Roman
Antonianu); bloc ateliere de confecţii Spa, Geoagiu Băi, jud. Hunedoara (1998-
Sporul, Splaiul Unirii 76, Bucureşti (1973, 2000); restaurarea conacului „Buzeseu -
în colaborare cu arh. Vasile Ţelea,
Darvari", Strejeştii de Sus, judeţul Olt
transformat în 2003 în River Piaza de
(1998-2000).
către arh. Radu Tănăsoiu); staţie service
Activitate didactică: După absolvirea din
auto, şos. Colentina, Bucureşti (1973, în
1961 a fost cadru didactic în Institutul de
colaborare cu cu arh. Vasile Ţelea).
Arhitectură din Bucureşti, iar după 1990
(V.Ţ.)
s-a dedicat activităţii didactice în cadrul
Facultăţii de Arhitectură din cadrul
Universităţii „Spini Haret" din Bucureşti.
Concursuri: Premiul I- în colectivul lui
Tiberiu Niga a participat la concursul
pentru .Ansamblul urbanistic din Piaţa
Podul Roşu - Iaşi" (1964).
(R.N.)
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 11S
GHEORGHIŢĂ 1975] şi la Academia Tehnică Militară

(CRUŢESCU), Lucia [1950-1956],
(n. 1925, Târgu Ocna] Publicaţii: Curs de perspectivă [1945];
Studii: IAIM, dipl. 1949. Curs de geom etrie descriptivă (1951-
Membru al Colegiului 1954]; Tehnica desenului perspectiv în
Arhitecţilor din construcţii de arhitectură [1963];
România din 1950, Arhitectura populară rom ânească pe
membru UAR din 1953. regiuni: Hunedoara, Dobrogea, Piteşti,
Lucrări: lucrări industriale Ploieşti, Bucureşti (1956-1959, în
în cadrul IPI şi IPROCHIM: Fabrica colaborare]; Problem e de reprezentare a
Victoria, Arad [1949, coautor]; structurilor constructive [1968]; Tezaur de
sistematizarea Uzinei din Ocna Mureş arhitectură din Gorj [1973]; Geometria
[1950, coautor]; Fabrica de sodă caustică poliedrelor şi a reţelelor (3 voi., 1978, în
Ocna Mureş [1950, autor]; fabrici cu colaborare].
caracter special Făgăraşi [1950, autor]; (G.P., S.T.]
castel de apă, Bucureşti [1953]; Fabrica
de superfosfaţi, Valea Călugărească GHEORGHIU
[1954]; Combinatul de cauciuc sintetic. (POPESCU), Alina Maria
Oneşti [1957]; Combinatul de fibre [n. 1955, Făgăraş]
sintetice, Săvineşti [1958]; Combinatul Studii: IAIM, dipl. 1982.
USAS, Năvodari [1960]; Fabrica de Lucrări: colaborări la
polistiren expandat, Oneşti [1961]; Casa Tineretului, Piteşti;
Combinatul chimic din Tg.Mureş [1960- decoraţia exterioară a
1964]; Combinatul chimic, Bacău [1975]; Bazei sportive a
Combinatul c Iiimic, Fălticeni [1977]; pionierilor, bloc de locuinţe în Focşani;
Combinatul chimic. Sinaia [1977-1980]. proiect de restaurare
Activitate ştiinţifică: finisaje de protecţie a turnului Bisericii Italiene, Bucureşti.
la construcţii industriale în medii [G.P.]
agresive.
Premii: Premiul CSCAS pentru Fabrica de GHEORGHIU, Bogdan
polistiren, Oneşti [1965], (n. 1927, Paşcani - m.
[G.P.] 2010, Bucureşti]
GHEORGHIU, Lucrări: A activat în
Adrian C. proiectare din 1960,
[n. 1909, Craiova - unde a avut ocazia să
m. 1981] participe la lucrări
Studii: U.B., Fac. de importante ca: locuinţe
matematică, dipl. 1933; în cartierul Ţiglina I - Galaţi; centru
Academia de comercial în Petroşani; Sediul Apimondia,
Arhitectură, dipl. 1940; str. B. Văcărescu, Bucureşti.
doctor în arhitectură din 1969. Activitate didactică: profesor IAIM din
Lucrări: Activitate în proiectare şi 1952, la catedra de Desen şi Modelaj, unde
execuţie în domeniul sistematizării generaţii de studenţi au avut şansa
regionale [1941-1956], desăvârşirii desenului.
Activitate didactică: profesor la Bogdan Gheorghiu spunea că „un arhitect,
Academia de Arhitectură, la IAIM [1940- pentru a vedea lucrurile, trebuie să le
posede prin desen". Pireu, Grecia (1971]; sistematizarea

Expoziţii: Om de vastă cultură, s-a afirmat ansamblului rezidenţial Pascomilia,
şi ca plastic ian, o primă expoziţie cu Grecia; Hotel Intercontinental la Atena şi
lucrări personale având-o încă în 1959. Creta; ansamblu hotelierîn Creta.
(V.Ţ., G.P) Concursuri (majoritatea realizate
împreună cu arh. Gabriel Cristea şi
GHEORGHIU, Dinu Constantin Săvescu]: Premiul I-
(n. 1932, Braşov] sistematizarea Pieţei Unirii, Iaşi;
Studii: IAIM, dipl. Sistematizarea zonei centrale Timişoara;
1957. sistematizarea Pieţei Tineretului, Iaşi;
Lucrări: Pavilioanele sistematizarea ansamblului de intrare în
şi Expoziţiile Piteşti; sistematizarea centrului
României la Paris Hunedoara; Premiul II- Teatrul Naţional
(1958], Poznan, Craiova; sistematizarea centrului Ploieşti;
Palermo, Gliwice Premiul III- sistematizarea Pieţei Unirii,
(Polonia]; complex de odihnă la Mangalia Bucureşti; sistematizare zona centrală Iaşi
(1958] , complex de vile la Mangalia şi Focşani; Menţiuni- sistematizare
(1959] ; sistematizare centru Mangalia turistică Mamaia; sistematizarea zonei
(1960, coautor]; complex sanatorial centrale Timişoara; Teatrul Naţional
balnear Mangalia (1961, coautor]; Bucureşti; sistematizare centru, Focşani.
locuinţe centru Baia Mare (1962, Premii: Premiile UAR pentru- Sanatoriul
coautor]; ansamblu de locuinţe, str. balnear Mangalia; Hotel Europa;
Coşbuc, Baia Mare (1963, autor]; Casa de Aeroportul Internaţional Bucureşti; Casa
Oaspeţi I lacuri, Bucureşti (1964, scriitorilor, Olimp; Hotel Sarmis, Deva
coautor]; Casa de Oaspeţi II lacuri, (G.P.)
Bucureşti (1965, coautor]; Hotelul
Europa, Eforie (1965, coautor]; motel la
Snagov (1966, coautor]; casa de oaspeţi
Snagov (1966, autor]; sală de conferinţe
cu 500 locuri, Bucureşti (1967, coautor];
Aeroportul Internaţional Bucureşti (1967, Ansamblul Aurora, arh. Dinu Gheorghiu (1 9 7 4 )
coautor]; hotel la Buzău (1968, autor]; Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 6, 1973, p. 35
hotel la Botoşani (1969, autor];
restaurantul Clăbucet, Neptun (1970,
autor]; Casa scriitorilor, Olimp (1970,
autor]; Hotel Sarmis, Deva (1970, autor];
casa de oaspeţi, Olăneşti (1971, autor];
ansamblul turistic Aurora, etapele I (1000
paturi] şi II (3000 paturi] (1972, autor];
Centrul de formare şi perfecţionare a
cadrelor din industria petrolieră,
Bucureşti (1972, autor]; Hotelurile Turist Sanatoriul pentru adulţi din Mangalia,
şi Parc, bd. Poligrafiei, Bucureşti (1974, în Arh. C. Lăzărescu, D. Gheorghiu
Sursa ilustraţiei: Lăzărescu C, Cristea G, Gheorghiu
colaborare cu arh. G. Tureanu şi Gabriel
D., Borgovan, A. (1 9 7 2 ). Arhitectura românească
Iordănescu). contemporană. Bucureşti: Ed. Meridiane
Studii şi proiecte în străinătate: Hotel la
Eilat, Israel (1972]; Patinoar artificial la
GHEORGHIU, Dragoş
(n. 1953)
Studii: Arhitect şi
designer, absolvent al
IAIM (1992) şi al
Institutului de Arte
Plastice N. Grigorescu
(secţia Design, 1979 -
licenţă; 1980 - specializare), ambele din
Bucureşti.
Doctor în antropologie culturală - istorie
Anina Offices & Coimnercial Complex, Salonic. în 1992, cu teza Problem e de design în
Sursa ilustraţiei: Mahu, Adrian (2 0 1 1 ). Arhitecţii şi culturile eneolitice.
Exilul. Oneşti: Ed. Magic Prinţ
Bursă postdoctorală Fulbright (1993) la
Universitatea Californiei din Berkeley,
GHEORGHIU,
Departamentul de Arheologie, la care a
Octavian Bujor
fost cercetător asociat timp de doi ani,
(n. 1919, Braşov -
după terminarea bursei,
m. 2006)
în ultimii 24 de ani şi-a îndreptat
activitatea teoretică către antropologia
Lucrări: dispensar,
culturală S-a apropiat de ştiinţele
Moreni, (1949); Casa
umaniste (antropologie şi arheologie)
Copilului, Craiova
având o educaţie vizuală şi tehnologică ce
(1949); spital Comăneşti (1950); schija de
i-a permis o abordare complexa a culturii
sistematizare Ploieşti, (1949, coautor);
materiale a trecutului.
Hotel Furnica, Sinaia (1975);
Este Paul Mellon Fellow la Centrul de
Sanatoriul din Craiova (1965); hoteluri
Studii Avansate în Arte Vizuale al Galeriei
joase, 1000 paturi, Mamaia (1959); sediul
Naţionale din Washington D.C., membru în
Primăriei Alexandria (1976); ansamblul
biroul Comisiei 1 4 Neolitic al UISPP
de locuinţe, Ţiglina I din Galaţi (1962);
(Union Internationale des Societees de
spaţii de învăţământ la Centrul Naţional
Prehistoire et Protohistoire), membru al
de Fizică de la Măgurele (1974); Institutul
Asociaţiei Europene de Arheologie şi
de Arhitectură din Constantine, Algeria
membru UAP (din 1990).
(1978); lucrări de restaurare la Castelul
Activitate didactică: A predat în ultimii
Peleş, Cazino, Hotel Caraiman şi Hotel
douăzeci şi patru de ani la Universitatea
Palas, toate la Sinaia (1977-78); Institutul
Naţională de Arte (Facultatea de Arte
de arhitectură şi urbanism şi Institutul de
Decorative şi Design) din Bucureşti,
construcţii din Constantine, Algeria
cursuri de ceram ică veche, artă
Activitate didactică: 1949-1951, asistent
preistorică, antropologie culturală şi
la Fac. de Arhitectură.
habitat în context. In ultimii ani, a fost
(G.P.)
Director de Cercetare şi Prorector
responsabil cu cercetarea A fost
conferenţiar universitar asociat la UAUIM
cu un curs de antropologie urbană
în prezent este profesor la Şcoala
Doctorală şi la Studii Masterale la FADD,
unde predă cursuri de antropologia proiectând mese de operaţii şi

locuirii. instrumentar medical. în 1990 a fost
Activitate de cercetare: între 2000 şi coautor la brevete în USA şi Europa
2014 a coordonat trei granturi de pentru instrumentar medical. între 1980-
cercetare CNCSIS şi unul PN II IDEI. A 1985 a avut lucrări la diferite expoziţii de
participat la granturi Cultura 2000 din design în Japonia.
partea Portugaliei (Art Landscape în prezent activează ca landart-ist, cu
Transformations 2008-2010] şi a Italiei lucrări monumentale la Monte Velho,
[SCIENAR 2009-2010]. în 2008 a Abrantes (Portugalia], şi Anglesey
participat într-un grant cu Academia de (Wales],
Ştiinte din Polonia. în prezent este Expoziţii: Din 1980 a participat la
profesor asociat la Instituto Terra e expoziţii de grup de artă şi design
Memoria, din Maţao, Portugalia. Din 2013 (România şi Japonia] şi din 2007 până în
colaborează la proiectul GestART (Anglia]. prezent a organizat numeroase expoziţii
Publicaţii: între 1980 şi 1991 a colaborat de grup în Europa cu proiectele pe care le
regulat la revista Arta. între 2002 şi 2005 coordonează.
a funcţionat ca Advisory Editor şi apoi Prem ii/distincţii: Distins în 1980 cu
corespondent la revista Antiquity (Anglia] premiul internaţional de arhitectură Silver
şi din 2007 până în prezent este membru Hexagon la Milano, publicat în Habitation
în boardul revistei, Time and Mind. The Space la Lausanne, finalist în 1 9 8 4 la
Journal o f Archaeology, Consciousness and concursul Mainichi International
Culture (Routledge). Industrial Design Competition fo r JVC,
în ultimele două decenii a avut o activitate Japonia. în 1983 primeşte Premiul
editorială internaţională intensă, fiind Expoziţiei Republicane de Design şi în
corespondent pentru The European 1993, Premiul Uniunii Artiştilor Plastici
Archaeologist, editor consultant şi apoi pentru Design. Este selectat comisar al
corespondent la Antiquity, membru în Trienalei de Arhitectură de la Milano, în
echipa editorială a Semiotics 1996. între 1996 şi 2008 a primit granturi
Encyclopaedia Online, Victoria University, W erner Green Foundation, SUA. în 2006
Toronto şi editor la Journal of este selectat de CNCSIS pentru Cartea
Experimental Pyrotechnologies. A editat şi Albă a Cercetării Româneşti şi în 2007,
publicat numeroase cărţi la editurile pentru Poveşti de Succes. în
A rchaeopress (British A rchaeological 2007, proiectul de cercetare pe care îl
Reports - Oxford), Archaeoligua, coordonează este selectat de către ELIA
Cambridge Scholars Publishing, Editura (European League oflnstitutes o f Art).
Universităţii din Bucureşti şi a publicat (prin amabilitatea d-lui. arh. Dragoş
capitol de carte la editurile Oxbow Books, Gheorghiu.)
Archaeopress, Cambridge Scholars (S-T.]
Publishing, Kluwer Academic, Springer,
A rkeos şi articole în revistele Antiquity,
Leonardo LEA, The Burlington Magazine,
World Art, Documenta Praehistorica,
A rchaeological Review from Cambridge,
Journal o f Wetland Archaeology.
Activitate artistică: între 1980 şi 1990 a
activat ca designer la întreprinderea
Tehnico-Medicală din Bucureşti,
Activitate didactică: cadru didactic al

UAIM, Catedra de Proiectare.
(G.P.)
GHEORGHIU,
Teodor Octavian
(n. 30 iunie 1949,
Buzău)
doctor în arhitectură
din 1993.Arhitect,
Proiect Time Maps
Reconstrucţia ariiitecturii şi a tehnologiilor unei
profesor universitar.
vtlla rustica romane (2 0 1 2 ). Experim ente Lucrează la Centrul de Proiectare Buzău
arheologice cu sticlă, metal şi textile şi scenografia (1982-1984); la IPCT Bucureşti (1984-
activităţilor (reenactm ent); 1985), este designer la IPICCF Buzău
autor arh. D. Gheorghiu
(1985-1990); în 1990 este arhitect şef la
Sursa ilustraţiei: colecţia personală arh. D.
Gheorghiu Primăria municipiului Buzău; din 2005,
Birou Individual de Arhitectură T.O.
Gheorghiu.
Afilieri la organizaţii profesionale: UAR
(din 1973); OAR (din 2002);
Funcţii: Comisia de Istorie a Oraşelor din
România-vicepreşedinte (din 1993);
Comisia Naţională a Monumentelor
Istorice (2002-2011); expert CNCSIS
(1999-2003, 2005-astăzi); expert
Monumente Istorice (din 2006).
Proiect GestART Lucrări: Pavilion nou al Facultăţii de
Land-art pentru revelarea desenului dintr-un Construcţii Timişoara (şefi proiect arh.
mormânt neolitic de la Barclodyad Y Gawres, Hans Fackelmann, arh. H. Cocheci, coautor
în insula Anglesey, W ales (2 0 1 4 ).
arh. C. Dumitrescu, 1984); Restaurare
autor arh. D. Gheorghiu
Sursa ilustraţiei: drona Andy Beardsley biserica Mănăstirii Berca-Buzău (1985);
baza sportivă Solventul din Timişoara;
GHEORGHIU, Petru planuri de amenajare a teritoriului:
[n. 1949, Bucureşti) Tomeşti, jud. Timiş (1997), Şiria (1999),
W. - - ■% Studii: IAIM, dipl. 1974; jud Arad; Planuri urbanistice generale:
doctor în arhitectură. Şiria jud Arad (1999), Păuliş, jud Arad
Lucrări: restaurarea (2000-2001), Ghioroc, jud. Arad (2000-
ansamblului „Bărăţia" 2001), Bârzava; Planuri urbanistice
Bucureşti (coautor); zonale: Universitatea din Timişoara
| hala atelier mecanic; (1997), Cartierul Soarelui, Timişoara
fabrica de prefabricate (1997), amplasare patinoar nou în
Militari; atelier mecanic, Berceni (autor); Timişoara (1998), incinta Abema, Arad
Baza sportivă Gurel; sediul de birouri (1997), Agenţia de Mediu, Arad (2003),
ICPB; birouri la Fabrica Militari; extindere Lotizare Moneasa, Arad (2004),
sediu ICPB. Complexul Medical Izvorul Tămăduirii, la
Măru, Caraş Severin (2003-2004);
Locuinţe individuale: Dalacu (1994), Europe); Ed. Simetria, Bucureşti, 2000

Asandei (1994), Rusu (1995) toate (premiul pentru cartea de ştiinţă la Târgul
Dumbrăviţa, jud. Timiş, Mladin Laza, Arad de carte internaţional „Bookarest 2001",
(2001), Popescu Eugen, Timişoara (2004), medalia „B ien a lei de arhitectură",
Sinescu, Arad (2004), Culc sar. Arad Bucureşti, 2002); Locuire şi (ne)aşezare;
(2004) . Ed. Paideia, Bucureti, 2003; Study o fs o m e
Alte lucrări: Biserica romano-catolică din early defensive systems o f the Romanian
Parohia Arad (1999-2000); Biserica m edieval towns in Wallachia, Moldavia and
Martorii lui Iehova, Arad (1998-1999); Dobrudja, (coautor Smaranda Bica),
amenajarea terasei Space - ştrand Arad „Mnemeio & perivallon", Thessaloniki,
(2003); 18 locuinţe pentru lotizarea din 2006, pag. 65-109; Locuirea tradiţională
str. Armoniei nr. 94 (.Axa 1") Arad rurală din zona Banat-Crişana. Elemente
(2005) , 18 locuinţe pentru lotizarea „AXA de istorie şi m orfologie; protecţie şi
2” Arad (2006-2007); Studiu istoric „PUG integrare, Ed. Eurobit- OAR, Timişoara,
municipiul Deva”, proiectant de 2008; 15 ghiduri Locuirea tradiţionala
specialitate Universitatea „Politehnica" rurala din zona Banat-Crişana. Ghid de
Timişoara, Facultatea de Arhitectură intervenţie si protecţie (urbanism-
(2007), avizat; Studiu istoric şi cartare arhitectură), Editura Artpress, 2010
zona centrală Ciacova, contract cu (medalia BAB 2010); Aşezări umane.
Primăria Ciacova, proiectant general Istoria urbanisticii europene şi a spaţiilor
Universitatea „Politehnica", Facultatea de învecinate până la Renaştere. Voi I-III,
Arhitectură, coordonator, Timişoara Editura Artpress, 2009-2010.
(2008-2009); Studiu istoric oraş Nădlac, Premii: Concurs Catedrala ortodoxă din
preliminar PUG oraş Nădlac, proiectant de Arad, 1992 (coautori Emil Anghel, Ionel
specialitate T.O. Gheorghiu Birou Nistor), premiul III (nu s-a acordat
Individual de Arhitectură, proiectant premiul I); Premiul UAR (Uniunea
general S.C.GEOLINK SRL - Timişoara, Arhitecţilor din România) pentru
beneficiar Primăria oraş Nădlac, 2010- proiectul de diplomă „Remodelare sector
2011, avizat. 4 Bucureşti", coautori arh. M. Cocheri, FI.
Activitate didactică: între 1973-1982 a Colpacci, C. Nicolae, 1973; Menţiunea UAR
fost asistent universitar la secţia de pentru cartea .Arhitectura medievală de
arhitectură a Institutului Politehnic din apărare din România", 1986; Concurs
Timişoara „Traian Vuia". Din 1990, este Centrul istoric al Târgoviştei, 1993,
cadru didactic Ia Facultatea de Arhitectură coordonator colectiv, premiul I (din 4
din Timişoara premii I); Premiul UAR „Constantin Joja”,
Activitate ştiinţifică, publicaţii: pentru teza de doctorat „Elemente de
Preocupat de aspectele teoretice ale structură urbană tradiţională românească
arhitecturii, publică articole şi studii de în context central şi est-european.
teoria şi istoria arhitecturii în revista Defensiva şi determinantele sale", 1996;
Arhitectura, începând din 1973. Premiul pentru cartea de ştiinţă pentru
Arhitectura m edievală de a p ăra re din „Cetăţile oraşelor", la târgul de carte
România; Ed. Tehnică, Bucureşti; 1985 „Bookarest 2001"; Medalia pentru
(menţiunea Uniunii Arhitecţilor din publicaţii, pentru cartea „Cetăţile
România, 1982); Cetăţile oraşelor- oraşelor" la „Bienala de Arhitectură",
A părarea urbană în centrul şi estul Europei Bucureşti 2 0 0 2 ; Nominalizare şi medalia
în Evul Mediu (Fortified Towns-Urban Bienalei de Arhitectura Bucureşti (BAB)
Defense in Medieval Central and Eastern 2010 la secţiunea „Publicaţii", pentru 15
ghiduri „Locuirea tradiţională rurală din Copenhaga, Roma, Utrecht, Haga, Beirut,
zona Banat-Crişana. Ghid de intervenţie şi Bas el, Malmo, Koln.
protecţie [urbanism-arhitectură)”, Editura Activitatea din Germania include: proiecte
Artpress, 2009; Medalia Uniunii de arhitectură interioară şi decoraţiuni
Arhitecţilor din România, la Bienala de pentru spaţii comerciale la Paris, Londra;
Arhitectură Bucureşti 2012, pentru proiecte pentru complexe industriale în
întreaga activitate. colaborare cu firme de specialitate: Uzina
[prin amabilitatea d-lui arhitect Teodor de Automobile ICBMC din Iran; Centrala
Octavian Gheorghiu) Atomică Wachberg şi de laKalhar, ambele
[S.T., G.P., V.Ţ.) în Germania; fabrica de acumulatoare,
Algeria; port de mărfuri în Sudan; Barajul
GHERMAN, Moşul din Irak; proiecte pentru complexe
Alexandru rezidenţiale, proiecte de urbanism,
[n. 1943, Chişinău) lucrând ca angajat la birouri de proiectare.
Studii: IAIM, dipl. Concursuri: Turn de televiziune la Alger,
1975. Lucrări: corp Muzeul minelor în Germania.
laboratoare, (G.P., V.Ţ.)
Drăgăşani; anexe
sociale Metrom, GHIKA-BUDEŞTI,
Braşov; hală confecţii metalice, Gura Văii; Ion N.
hală mecanică fină Energoreparaţii, (n. 1902, Iaşi - ?)
Bucureşti; Grup şcolar Drăgăşani. Fiul arhitectului
(G.P.) Nicolae Ghika-
Budeşti.
GHERMAN, Petru Studii: Ecole
[n. 1938, Berna] Naţionale Superieure
Studii: 1A1M, în des Beaux-Arts, Paris, dipl. 1929.
atelierele prof. Lucrări: locuinţe şi clădiri administrative
Ascanio Damian şi la rafinăria Brazi [1933); locuinţă str.
Horia Maieu, dipl. Făgăraş, Bucureşti [1936); extindere
1961. Fabrica de ciment; extindere Fabrica de
în 1975 se stabileşte becuri şi blocuri de locuit la Fieni [1936);
în Germania. colaborări la Stadionul Republicii,
Lucrări: în România Bucureşti [1947) şi Fabrica de confecţii
lucrează în domeniul „APACA” (1948, în colaborare cu arh.
industrial la Ministerul Industriei şi Mircea Alifanti, V. Krohmalnic, H. Steni,
Petrolului [1962-1963), la Comitetul de Ascanio Damian).
Stat al Apelor, [1964-1971) şi la Activitate didactică: profesor la
Ministerul Industriei Uşoare [1971-1975). Facultatea de Arhitectură, Bucureşti
Din realizările în România: Institutul de (1933-1950).
Cercetări Meteorologice, Mamaia; Hotel cu Concursuri: Premiul I la salonul oficial
50 paturi la Comăneşti; Institutul de Studii din 1929, pentru Palatul Academiei
Fizico-atmosferice de la Afumaţi; Complex Române (în colaborare cu arh. francez
de alimentare cu apă, Neptun; proiectarea Paul Toumon); Premiul III - Palatul
şi execuţia târgurilor şi expoziţiilor Fundaţiei Universitare, Iaşi (1929);
organizate de M.I.U. în ţară şi străinătate: Premiul II - Fundaţia Ion I. Dalles (1929).
TIBCO -[1 9 7 3 ), pavilioane MIU la (G.P.)
GHIKA-BUDEŞTI, Ghica-Budeşti a proiectat Sala

Nicolae Seminarului românesc din Universitatea
[n. 1869, Iaşi - din Pittsburgh, Statele Unite (1936-1938)
în. 1943, Bucureşti) şi de designer al unor piese de mobilier în
Studii: Şcoala de stil românesc sau influenţat de Art
Poduri şi Şosele, Nouve au.
Bucureşti, dipl. 1893 Activitate didactică: profesor la Şcoala
(elevul lui Angliei Saligni); Ecole de arhitectură din Bucureşti (1908-1938).
Naţionale Superieure des Beaux-Arts, Activitate ştiinţifică: M ănăstirea
Paris, la atelierul profesorului V.A.F. Probota, Iaşi, (1909); Evoluţia arhitecturii
Laloux, dipl. 1901. în Muntenia şi Oltenia, Vălenii de Munte
Funcţii: în cadrul Comisiei Monumentelor (1913); Arhitectura bisericii Domneşti din
Istorice; membru de onoare al Academiei Curtea de Argeş - Originile şi influenţele ei,
Române (1930). Bucureşti (1923); Biserica Golia
Lucrări: locuinţele proprii din str. Descrierea arhitectonică, Bucureşti
Sevastopol nr. 8 -10 (1908) şi nr. 26 (1924); Evoluţia arhitecturii religioase din
(1915); restaurarea mănăstirii Probota Muntenia şi Oltenia, voi. I-IV, Bucureşti,
(1908) şi a bisericii din Baia (1910-1911); (1927, 1930, 1932 şi 1935); Arhitectura
imobilul din str. Miliail Moxa nr. 3, veche religioasă în Muntenia şi Oltenia -
Bucureşti, unde a funcţionat Institutul de încercare de sinteză, Bucureşti (1937);
Căi Ferate din România (1912-1913); Artele m inore bizantine şi romane,
Muzeul de Artă Naţională (1912-1938) - Bucureşti (1937); Restaurarea bisericii
astăzi Muzeul Ţăran ulm Român, construit m ari a Mănăstirii Cozia, Bucureşti (1938).
pe un teren al Monetăriei de Stat (G.P., S.T.)
(conducerea şantierului a fost asigurată
de arh. Zagoritz, iar proiectele de beton
armat de ing. Emil Prager, clădire
monumentală, unde arhitectul foloseşte
piatra naturală împreună cu zidăria
aparentă de cărămidă); aripa nouă a
Universităţii Bucureşti (în colaborare cu
arh. Alexandru Bancher 1928-1930); casa
generalului Rosetti; Biserica Cuţitul de
Argint; Biserica catolică din str. Polonă;
Institutul de seruri şi vaccinuri Louis
Pasteur (în colaborare cu ing. Ghe. Balş),
toate la Bucureşti; Casa George Ştirbey din Muzeul de Artă Naţională (1 9 1 2 -1 9 3 8 ) - astăzi
Domneşti, Bacău; vechiul gimnaziu din Muzeul Ţăranului Român, arh. Nicolae Ghika-
Râmnicu Vâlcea (1909-1910); conacul din Budeşti
Sursa ilustraţiei:
Dărmăneşti (1913-1914); complexul de
http://w w w .ziuaveche.ro/cultura-religie/cultura
locuinţe tip vilă din Bucureşti, între şos. Accesat oct. 2 0 1 4
Keselef şi Calea Dorobanţilor (1912-
1924); Biserică în cartierul Copou, Iaşi GHIORGI, Florin
(1936); Mausoleul lui Vasile Alecsandri (n. 1 9 4 9 - m. 2012)
din Mirceşti; Muzeul Arheologic din Studii: LAIM, dipl. 1973.
Târgovişte (1938). Lucrări: ansamblu locuinţe şi magazine,
Cal. Unirii, Craiova (1985); ansamblu
Proiect beiefiriar al iniei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
locuinţe şi magazine, str. M. Viteazu, Urbane-Arhitectura Design” ed. U.A.U.I.M.

Craiova (1982); extinderea magazinului 2014.
universal „Mercur", Craiova (1982). Premii: Concurs „Salvaţi Copiii”, Concurs
(V.Ţ.) Ambasada României la Berlin. Diploma
Bienala de Arh. „INTERARCH 1 9 8 5 ",Sofia,
GHIŞE, Lucian Oliviu (prin amabilitatea dl. arh. Lucian Ghişe)
(n. 02.11.1960, Cluj (G.P.)
Napoca, jud.Cluj)
Studii: UAU1M, dipl. GHYKA, CELLA
1986. Studii: UAUIM, dipl.
Activitate: arhitect 1999; UAUIM şi INSA
asociat la firma Lyon, maşter Dezvoltare
A.L.D.Construct; Urbană Integrată; UAUIM,
participant la work-shopuri de doctor în arhitectură,
arhitectură. (Confort Urban ); participant 2010 ("Memoria ca spaţiu
la expuneri şi expoziţii (domeniul
arhitecturii) organizate de U.A.U.I.M. şi public. Arhitectura, mediu pentru artele
O.A.R. Bucureşti; participant la anuale de contem porane
arhitectură; participant la concursuri in Burse: Getty NEC fellow, în cadrul
domeniu; asociat la firma de arii Colegiului Noua Europă, Bucureşti (2011-
D.Y.Davies ltd. England; Arhitect inst. 2012); Getty NEC fellow, în cadrul
Colegiului Noua Europă (2002-2003).
Proiectare Carpaţi; Arhitect la Inst.de
Reactori Nucleari (I.R.N.E.) Măgurele. Funcţii: invitat permanent al Consiliului
Director al ATU (Asociaţia pentru
Lucrări: Realizarea a ccalOO de proiecte
de arhitectură (locuinţe, birouri, Tranziţia Urbană); consilier cultural la
amenajări interioare în calitate de Ambasada Română din Luxemburg.
coautor, ex: Loc. colectivă str.Armindeni Activitate didactică: asistent universitar
la UAUIM (din 1999); lector universitar la
Buc., Vile zona Băneasa Buc., Birouri şi
UAUIM (din 2006); cadru didactic invitat
Depozit Rank Xerox, Vile Costineşti,
Poiana Câmpina, Snagov, Loc. Colectivă la Ecole Naţionale Superieure
S+P+4E Sect.3 Buc., Amenajare Spital d'Architecture, Paris La Villette (2005,
Clinic Veterinar Buc., Amenajare Clădire 2006, 2007 şi 2009).
Birouri Ambasada Canadei, Amenajări ext. Activitate ştiinţifică: granturi de
H.B.O.,etc.) cercetare (participare): 2006-2009,
Lucrări publicate: Revista Arhitectura, Artă, Comunităţi urbane, Mobilitate
Revista Arhitext, in cărţile „Confort (ACUM), proiect naţional de cercetare,
Urban" ed. Realitatea 2000 - „Locuinţa (CNCSIS Consorţiu 23/2006), parteneri:
Necesitate-Aspiraţie" ed. Yes 2006, - Universitatea de Arhitectură,
„Noţiunea de Locuire de la Locuinţă la Universitatea Naţională de Arte din
Locuire” ed. U.A.U.I.M. 2006 - „Noţiunea Bucureşti, Universitatea Naţională de
de Locuire de la Aspiraţie la Eficienta" ed. Artă Teatrală şi Cinematografică,
U.A.U.I.M.2009 - „Locuirea spre o Bucureşti; 2005 - Studiu istoric de
Arhitectură Durabilă" ed. U.A.U.I.M. 2011 mobilier urban şi politici urbane în
2013,- „Analele Arhitecturii” ed. U.A.U.I.M. Bucureşti, sec. 19-20; 2004-2005- Studii
(2006, 2007, 2009, 2010) - Revista de cercetare şi propunere pentru maşter
Argument nr. 6, nr. 7 - „Spaţiu - Arta - integrat pentru mobilier urban în
Arhitectură" ed. U.A.U.LM. 2013 - „Repere Bucureşti; coordonator workshop-uri,
seminarii: simpozionul internaţional GIURGEA, Ion

Satele săseşti din Rom ânia: Memorie, (n. 1903 - m. 1959)
Reînnoire şi Schim bare (2007, în perioada anilor '30 a realizat
Luxemburg); Universitatea de vară pentru numeroase vile în aşa-zisul stil „florentin",
dezvoltare urbană, Sibiu, (2004, 2005, agreat de anumiţi beneficiari.
2006, 2007), parteneri: Ecole Naţionale Lucrări: blocul de locuinţe „Leonida", bd.
Superieure d'Architecture de Paris La Magheru nr. 28-30, Bucureşti (1938); casa
Villette, Technique Universiteit Gent, Tătărăscu, str. Polonă nr. 2, Bucureşti
Faeulte de l’Architecture du Paysage (1937); Teatrul din Galaţi şi cel din Tecuci
Montreal, Association Villes en Transition (1932). între anii 1928-1929, Nicolae
Lyon, Planwerk Cluj; coordonator de Nacu Pissiota, pe banii lui, ridică
proiect Asociaţia pentru Tranziţie Urbană mănăstirea Pissiota, în comuna Poenarii
(ATU), cercetare aplicată proiecte în Burchi, jud. Prahova, urmând proiectul
studii urbane (2001-2006). arhitectului Ioan Giurgea. Astfel,
Publicaţii (selecţie): „Conteniporary art: aşezământul devine o perfectă sinteză
between action and work. The cases of între Orient şi Occident, între Renaşterea
Kiysztof Wodiczcko and Jenny Holzer”, în italiana şi stilul bizantin clasic. Frescele
Oleg Pachenkov (ed.), Urban Public Space interioare sunt realizate de Costin
in the Context o f Mobiliţy and Petrescu (1877-954) (catedrala Alba Iulia,
Aestheticization, Peter Lang Publisher (in Ateneul Român).
prinţ); „Luxembourg, art public d’une După război a elaborat proiecte pentru
capital”, în Luxemburg: o capitală în Ministerul Sănătăţii
Europa, Secolul XXI, No. 7-12/2007, p. Concursuri: Premiul II - la concursul
240-262; „Arhitectura spaţiului public", în pentru „Facultatea de Agronomie din
ACUM Spaţiul public şi reinserţia socială a Bucureşti" (1943).
proiectului artistic şi arhitectural, voi 1, (V.Ţ., GPA________________________
Editura Universitară Ion Mincu, 2010, p.
34-44; „Site-specific sau note despre loc”,
în ACUM Spaţiul public şi reinserţia socială
a proiectului artistic şi arhitectural, voi 2,
Editura Universitară Ion Mincu, 2010, p.
234-244; „Locally Branded Utopia", in
Constantin Goagea, Ştefan Ghenciulescu
(eds.) REMIX, catalogul României pentru
Bienala de la Veneţia 2006; „Les
paradigm es de l’espace public", New
Europe College, Ge-NEC Programme
Yearbook 2002 - 2003 (publicat 2006);
"Spaţiul public: mort, pierdut, recâştigat
(incursiune în dimensiunile multiple ale Biserica Mănăstirii Pissiota, arh. Ion Giurgea.
Sursa ilustraţiei: h ttp s//str.crestin
spaţiului public)” în Ciprian Mihali (ed.),
orto d ox.ro/foto /680/67961_m an astirea-p issiota-
Artă, tehnologie, spaţiu public, Paideia, co.jpg. Accesat oct. 2 0 1 4
2005; editor: Horia Bernea - la
reconcilliation avec l ’im age (catalogul
expoziţiei) - (Luxembourg, 2009).
(G.P.)
Conţinutul aceştia material nu reprezintă ai mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 12S
GHIRCOIAŞ (DANIL), GHIŢULESCU

Mioara (MARTINIAN),
(n.1943, Bacău) Irena -Athena
Studii: IAIM, (n. 1928, Bucureşti)
dipl.1967. Studii: LAIM, dipl. 1954.
Lucrări: amenajări Lucrări: blocuri de
interioare şi locuinţe în Bucureşti
exterioare la (1953-1954, autor);
Aeroportul Cluj- casa de odihnă, Mamaia
Aerogară; modernizare Aeroport (1954); locuinţe în Mangalia, Constanţa,
Timişoara; restaurante, servicii pe Tulcea;
autostrada sistematizare şi amenajare la Monumentul
europeană nord-sud; cămine în Bucureşti Ostaşului Român, Bucureşti; lucrări cu
pentru Liceul Industrial 128, pentru caracter militar.
Uzinele Griviţa Roşie; cantină la Podul (G.P.)
Grant, Bucureşti, Orşova; Autogara Balş;
centrale termice de zonă la Babadag, GLUCKMAN, Isac
Constanţa; hale şi anexe la IRA Iaşi, (n. 1922, Ia şi-?)
Braşov; studii pentru locuinţe şi clădiri Studii: FA, dipl. 1950,
industriale în Maroc. specialitatea săli de
(G.P.) spectacole, acustică.
Lucrări: Teatrul de
GHIŢĂ, Paul Stat, Constanţa (în
(n. 1936, Crai ova - m. 1977) colaborare cu arh. M.
Studii: IAIM, dipl. în 1960. Malkosovici, 1951-
Lucrări: ansamblul de locuinţe din „Valea 1953); aula şi sala de gimnastică a
Roşie" (1972), Calea Bucureştilor, ambele Institutului
în Craiova; ansamblul rezidenţial „N. Agronomic din Iaşi (1952); două cluburi
Bălcescu" din Balş; complex comercial cu săli de festivităţi de 200 şi 300 locuri
„Valea Roşie", Craiova (1973). (1953); centru sportiv cu sală de
gimnastică şi bazin de înot în colonie
muncitorească (1953).
Publicaţii: „Proiectarea acustică a
teatrelor de vară în aer liber” în
Arhitectura-urbcmism, nr. 4-5/ 1952;
„Consideraţiuni acustice asupra
problemelor de urbanism" în Arhitectura-
urbanism, nr. 8/ 1952; Manualul
Arhitectului - capitolele despre noţiuni de
acustică, teatre, săli de spectacole,
cinem atografe.
(G.P.)
Complex comercial „Valea Roşie", Craiova (1 9 7 3 ),

autor arh. Paul Gliiţă.
Conţinutul acestui materia] nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1 2 6
GLUVAKOV, Olga oferită de Japan Foundation (Tokyo,

(n. 1946, Bucureşti) ianuarie-martie 2008).
Studii: IAIM, dipl. Fondează asociaţia Zeppelin, este
1971. organizatorul celor 12 conferinţe Zeppelin
Lucrări: hotel şi din 2008.
complex de alimentaţie Organizator (în cadrul echipei
publică, Târgu Lăpuş Arhitectura/Zeppelin) al Bienalei de
(1970-1971, coautor); Arhitectură Bucureşti, ediţia a 8-a,
locuinţe cu confort dedicată Europei Centrale şi de Est
sporit în comunele Fărcaşa şi Boiu Mare, (director de proiect), proiectul principal:
Maramureş, (1971, colaborator); detaliu Made în Rom ânia / expoziţie-concurs de
sistematizare pt. Micro raionul nr. 4, Baia arhitectură românească contemporană,
Mare, (1971, colaborator); studiu tehnico- Galeria 3A, MNAC,.2008 (curator); 35
economic pentru locuinţe cu magazine la oraşe, mulţi pixeli, ceva cafea / expoziţie
parter, Feteşti (1971); studiu pentru de fotografie de arhitectură, Galeriile de
locuinţe în mediu rural (1971, Artă ale Municipiului Bucureşti, 2008
colaborator). A colaborat cu arh. H. (curator); Idei mici pentru un oraş m are/
Delavrancea-Gibory la schiţa de expoziţie de proiecte de reabilitare
sistematizare a comunei Bălăneşti, urbană cu buget mic şi foarte mic, MŢR,
Mehedinţi; la Centrul civic al comunei sala Acvariu, 2008 (curator); Avangarda şi
Bălăneşti; studiul documentar al caselor continuitate / expoziţie de arhitectură
rurale tradiţionale Buzău şi casa de contemporană croată, MŢR, sala Oaspeţi,
oaspeţi din Crângul Buzăului. 2008 (curator); FFF08 / expoziţie de
Concursuri: participare la concursul UA arhitectură contemporană maghiară, MŢR
pentru sistematizarea comunei Văleni, sala Oaspeţi, 2008 (curator); 3 conferinţe
jud. Olt. de arhitectură: Manuel Bailo, Hrvoje Njiric;
(G.P.) Jaroslav Wertig, MŢR, 17 octombrie
(organizator); 2 instalaţii artistice (Nu -
GOAGEA, Cosmina fotoinstalaţie Ştefan Tuchilă şi
Studii: IAIM, dipL 1998; IAIM, maşter în Hyperlocked - instalaţie Radu Comşa),
arhitectură, specializarea Marketing în octombrie-noiembrie, MŢR, sala Foaier,
Arhitectură, dipl. sept. 1999. 2008 (curator).
Membră a Uniunii Arhitecţilor din între 1999 - 2004: Director de proiect al
România (UAR); Membră a Asociaţiei revistei Arhitectura
Române a Profesioniştilor în Relaţii (www.arltitectural906.ro).
Publice (ARRP). Alte activităţi: organizator conferinţe,
Activitate de ce rc e ta re / Expoziţii/ expoziţii, alte evenimente de artă şi
Publicaţii: autor al proiectului „Magic arhitectură.
Blocks. Scenarii pentru blocurile din Activitate didactică: Asistent universitar
perioada socialistă în Bucureşti" / IAIM, atelier de bazele designului;
expoziţie la Berlin, Bucureşti, Viena / Facultatea de Design - curs de comunicări
publicaţia „Magic blocks" / conferinţe vizuale; seminar de PR în cadrul
profesionale (2009); autor al studiului programului de Maşter „Marketing în
„Creative city architecture and new urban arhitectură"; seminar de semiotică anul
reality”, lucrare de cercetare realizată în VI.
cadrul bursei „Intellectual exchange" Premii: Premiul secţiunii Publicaţii din
cadrul Anualei de Arhitectură de la
Bucureşti, ediţia 2007, pentru catalogul Lucrări în Bucureşti: autor proiecte de

„Remix. Fragments of a coiuitry"; Revista urbanism zona Polonă; Supermarket
Arhitectura a primit premiul pentru Carrefour; ansambluri rezidenţiale
publicaţii în cadrul concursului naţional „Chefalu", „Pantelimon”, „Voluntari";
Anuala de Arhitectură, organizat de biserica Mişcarea lui Christos, şos. M.
Ordinul Arhitecţilor din România (2004); Bravu (1995); imobil S+P+5E, birouri şi
Revista Arhitectura a primit premiul servicii, str. Polonă 65 (în colaborare cu
pentru publicaţii în cadrul Bienalei de arh. Octavia Popea, Claudiu Hogea);
Arhitectură Bucureşti, oferit de Ministerul imobil birouri şi servicii str. Polonă 45 (în
lucrărilor publice, al transporturilor şi colaborare cu arh. Claudiu Hogea); imobil
locuinţelor (2002); Premiul Pilkington apartamente, str. Polonă 89 S+P+5E (în
pentru proiect tehnic de utilizare a sticlei colaborare cu arh. Andreea Voica, Claudiu
în construcţii (1997). Hogea); hotel 3 stele, str. Mihai Eminescu
Premiul secţiunii Publicaţii de nr. 62-65 (în colaborare cu arii Claudiu
arhitectură la Bienala de arhitectură Hogea, Marian Mihaescu); locuinţă
Bucureşti (2014), cu lucrarea Dincolo de S+P+1E, Snagov (2001); locuinţă
oraş, autor Asociaţia Zeppelin, S+P+1E+M (2000); amenajare locuinţe şi
colaboratori: arh. Cosmina birouri (2000-2001); amenajare agenţie
Goagea, Constantin Goagea, Ştefan BCR, Cal. Moşilor (1998-1999); restaurare
Ghenciulescu, Cosrain Caciuc. amenajare sediu administrativ
(R.N.) Semănătoarea, Splaiul Independenţei
(2003); amenajare arhiva BCR (2003);
GOCIMAN, amenajare BCR Unic (2003); amenajare
Cristina Olga sediu Sucursala BRD Academiei, (2004-
(n. 1951) 2005); consolidare şi reamenajare sediu
Studii: IA1M, dipl. administrativ Semănătoarea (2004, în
1976; doctor în colaborare cu arh. Octavia Popeea,
arhitectură cu lucrarea Claudiu Hogea); imobil birouri 4S+P+11E,
Relaţia m anagem ent - str.Olteni 2-4 (2011, în colaboare cu arh.
ecosistem arhitectural Claudiu Hogea, Andreea Voica, Bogdan
în reconstrucţia zonelor Chipara).
calam itate din 1999. Activitate didactică: Este cadru didactic
Funcţii: membru Consiliul Director UFAR al IAIM, începând din 1991 (titlul
(1999 - 2006); vicepreşedinte Filiala academic actual, profesor universitar).
Teritorială Bucureşti a OAR (2001 - Publicaţii: colaborator reviste
2006); publicistică, arhitectură, poezie, grafică:
membru în Consiliul de conducere a OAR Arhitectura, Arhitext, Igloo, O casă pentru
(2001 - 2006); membru în Comitetul fiecare, Dilema, 22, România Literară,
tehnic de specialitate CT S4 - „Risc Steaua, Luceafărul, SLAST, Contemporanul,
seismic, acţiuni şi siguranţa Tribuna (1976-2006), colaborator PROTv,
construcţiilor” al Direcţiei generale Televiziunea Română, TVR Cultural, Radio
tehnice al MTCT (2002 - 2006); membru România Actualităţi, Antena Bucureştilor
în Comitetul Tehnic de Specialitate - CT - (1999); carte: Arhitectura ca o Arcă (Ed
S I 4 - (MTCT, membru fondator) - Capitel, 2008), M anagementul reducerii
„Hazarduri şi Riscuri naturale" înfiinţat ricului de dezastre. Strategii de arhitectură
prin Ordinul nr. 1934 din 11.11.2005 al şi urbanism (ed. UAUIM, 2007);
MLPTL (2005 - 2006).
Investigarea habitatului - abord are GOGA, Nicolae

ecosistem ică [2006). (n. 1913, Târgu Ocna
Premii: Premiul de publicistică - SLAST - m. 1995)
[1985); Premiul de poezie „Alpha 85” - Studii: 1AIM, dipl
Editura Dacia, Cluj; Premiul Uniunii 1939.
Arhitecţilor pentru desen [1986); Premii Lucrări: imobile de
de arhitectură - „Confruntări varşoviene - locuinţe în str.
From the Rezidenţial Complex to the City Povernei (1942), str.
Core" - premiu special [1986); premiu- Matei Millo (1946);
„Teatrul Luceafărul - Chişinău” [1991); Sediu BNR, Olteniţa;
premiul I- „Hotel 100 familii Crescent” Complex comercial Călăraşi; bloc de
[1992); menţiune- „CEC - Imagine de locuinţe, Călăraşi.
corporaţie” [1999); menţiune la concursul între 1939-1948 a lucrat împreună cu
pentru Catedrala Patriarhiei (2002); arhitectul Constantin Joja
Premiul III- Anuala de arhitectură 2003, Din 1949-1964 a fost arestat pentru
pentru Restaurare fa ţa d e şi am enajare delictul „uneltire împotriva regim uhu
exterioară „Camera N otarilor Publici comunist”.
Bucureşti, Grădina icoanei, Bucureşti După 1990 a proiectat Biserica din Parcul
Premiul Secţiunii Studii şi proiecte, Tăbăcăriei din Constanţa; biserica din
Anuala 2007, pentru R em odelare spaţiu Parcul Titan, Bucureşti (1994-96);
urban, str. Edgar Quinet, Bucureşti. biserica paraclis a campusului Universitar
al Politehnicii; Monumentul „Calvarul
Aiudului” (1993, colaborator al arh.
Angliei Marcu).
Premii: menţiune la concursul pentru
Catedrala din Odessa (1942).
(G.P.)______________________________
Imobil birouri şi servicii str. Polonă 85, Bucureşti,

autor arh. C.O. Gociman, coautori: a rh Claudiu
Hogea, Andreea Magdalena Voica,
Bogdan Cătălin Vasiluţă.
Sursa ilustraţiei: Biserica din Parcul Titan, arh. Nicolae Goga.
h ttp ://w w w .an u alaro/p io iecte/au to ri/cristm a_o l Sursa ilustraţiei: Enciclopedia Wikipedia
ga_gociman/
GOIA (SAVA), Maria [Lia] de Construcţii din Bucureşti, apoi (1970-

(n. 06.03 1947, Sebeşel, Jud. Alba) 1978) la Institutul de Proiectare din
Studii: IA1M, dipl.1971, având ca Buzău, unde a elaborat proiecte pentru un
profesori pe arii Anton Moisescu, Valentin mausoleu comemorativ pentru eroii
Iorga, Hoiia Maieu. militari români români din războiul din
Activitate: A fost repartizată la Institutul 1916-1919, de la Siriu, jud. Buzău, Casa
Proiect Bucureşti unde a activat în Artiştilor Plastici din Buzău, proiecte
perioada 1971-1994. rămase neexecutate.
Din 1994 până în 2000 a activat în cadrul Ca arhitect la „Carpaţi Proiect" din
SC. "Bucureşti Internaţional - Proiect". Bucureşti, între 1983 şi 1996, a fost
Lucrări: în cadrul I.P.B. în colectiv: implicat în proiectarea unor corpuri (C4,
Complex Clinic 1540 paturi, azi Spitalul C5, C6 - coordonare şantier) din Casa
Municipal [şefi proiect arh. C. Moşinschi, Republicii (azi, Palatul Parlamentului),
M.Homstein, M.Săndulescu, S.Ungureanu); între 2000 şi 2007, a activat ca arhitect la
Ansamblul de locuinţe şi magazine Obor Combinatul Fondului Plastic, unde a avut
(ALMO) (şef proiect arh. M.Săndulescu); ocazia să întocmească proiecte de
Bloc 16 Dorobanţi (şef proiect arh. S. specialitate tangente cu arta plastică,
Ungureanu); Ansamblul de locuinţe IRTA- printre care cele pentru Panteonul Eroilor
Colentina (şef proiect arh R.Fotino); militari din războaiele 1916-1919 şi
Blocuri de locuinţe Zlătari (şef pr. arh. R. 1 9 3 9-1944 "Regina Maria” din Oneşti
Fotino); locuinţe Poarta 4 - 23 August (şef (finalizat în 2012), lucrări de decoraţiuni
proiect); şcoală în corn. Glina (şef proiect); exterioare şi interioare la Biserica
Policlinica Rahova (şef proiect); blocuri în Cuvioasa Maria M agdalena din Oneşti,
b-dul lancu de Hunedoara; blocurile „]" restaurare uşi metalice de intrare în
bd. Unirii (şef. pr. arh S. Ştefănescu); Inst. Palatul Telefoanelor, Bucureşti,
Naţional de Transfuzie Sanguină (proiect remodelare monument „Voievodul" din
ne realizat); Hotel Sofîtel colaborator Oneşti.
Lucrări în perioada 1 9 9 4 -2 0 0 0 : Alte lucrări: Piaţa agroalimentară şi
locuinţe de tip vilă pentru Gazprom în spaţii comerciale din Buşteni, locuinţă str.
Maloiaroslaveţ (lângă Moscova); Clădirea Ion Băiulescu nr. 32, Bucureşti, Complex
Bucureşti financial Piaza -Calea Victoriei comercial „Istriţa" din Buzău, Motel cu 40
(colaborare BIP - Bouygues fr.) de locuri la lacul Luciu, jud. Buzău, hotel în
(prin amabilitatea doamnei arh. Maria Eforie Nord, intrare de onoare în parcul
Goia) „Crâng" din Buzău, Biserica Sf. Treime din
(G.P.) Dej; magazine şi piaţa agroalimentară
Buşteni; monument închinat gimnastelor
GOIA, Vlad Ioan române medaliate la Olimpiada Montreal
(n. 1943, Cetatea Albă, 1976 (în colab. cu sculptorii V. Soponariu
Basarabia - azi, şi B. Hojbotă); lucrări de restaurare:
Ucraina) Palatul Primăriei Municipiului Buzău; casa
Studii: LAIM, dipl. Carol Gobl - str. Doamnei nr. 14-16 şi casa
1969, avându-1 ca Eliade - str. Doamnei nr. 46.
profesor pe Tiberiu Abordând şi lucrări de urbanism, a
Niga. întocmit detaliul de sistematizare pentru
Lucrări: O primă Piaţa Gării din Buzău, schiţe de
perioadă (1968-1969) lucrează la Inst. de sistematizare rurală în judeţul Buzău,
Proiectare pentru Industria Materialelor
studii de amplasament pentru locuinţe în

Bucureşti, PUD-uri în Bucureşti ş.a
A participat în 1992 la concursul pentru
Catedrala Libertăţii din Brăila.
Funcţii: a fost o perioadă scurtă, arhitect
şef al Municipiului Buzău.
Activitate didactică: în perioada 2006-
2007, cadru didactic asociat la UAU1M,
Bucureşti.
Premii, concursuri: menţiune la concurs
internaţional studenţesc la Praga
(Locuinţe unifamiliale şi colective) în anul
V (1967); concurs internaţional - sediu Panteonul Eroilor de la Oneşti (2 0 1 2 ).
ONUDIU, Viena - 1968, coord. Prof. univ. Colecţia arh. loan Goia
arh. Ludovic Staadecker, proiect acceptat
în faza de jurizare; Casa Artiştilor Plastici GOILAV, Ana Maria
- Buzău premiat de filiala UA-Buzău. Studii: UAUIM, dipl.
(prin amabilitatea d-lui arh. loan Goia) 2001; 2002-2003: bursă
(V.Ţ., S.T.) postuniversitară ONBSS,
** *
MEC, stagiu de cercetare
la Universitatea de
construcţii şi
arhitectură Yerevan,
Armenia; 2003-2006:
Şcoala de Studii Avansate UAUIM, maşter
Arhitectura vernaculară şi spaţiul sacru-,
doctor în arhitectură (cercetare cu titlul:
Sanctuarul central în creştinismul timpuriu
- o investigaţie hierotopică).
Lucrări: showroom Vixo, Calea Victoriei
(2006-2007); biserica studenţilor,
Propunere pentru Catedrala Libertăţii din Brăila
Facultatea de Agronomie Bucureşti
(concurs). Faţada vest. Colecţia arh loan Goia
(2008); altar de vară la Mănăstirea Oaşa,
jud Alba (2007); biserica Spitalului de
psihiatrie Voila, Câmpina (nominalizare
Anuala de Arhitectură 2013). Este unul
din iniţiatorii proiectului Şcoala de la
Buneşti (cel de-al doilea fiind istoricul
Petre Guran).
Activitate didactică: Lector în cadrul
UAUIM.
(R.N.)
locuinţe mai speciale precum: casa-muzeu

Zambaccian din Bucureşti (1946); casa
Possa din Aleea Alexandru, Bucureşti;
casa Şipoş, bd. Lascăr Catargiu, Bucureşti;
casa Canarache, str. Popa Tatu, Bucureşti;
vila Anghelida din Predeal; Palatul Regal
de la Scroviştea - Ilfov.
Biserica Spitalului de Patriarhie Voila, Câmpina,
arh. Ana Maria Goilav.
Sursa ilustraţiei:
h t t p / / w w w .an u ala.ro /p ro iecte/2013/arh itect
ura-social-culturale/aa20 /
GO], Alexandru
(n. 1918, Salonic, Grecia - m. 2006)
A venit in Romania în anul 1934.
Studii: FA, dipl. 1946 (profesori: arh. G.M.
Cantacuzino, C-tin Iotzu).
Lucrări: A lucrat între 1942-46 în biroul
Casa Muzeu Zambaccian, arh. Galin Gorllnger.
arh. Haralambie Georgescu
Sursa ilustraţiei: http: / / www.evenimente-
Arestat între 1948-1953, după eliberare a b u cu re sti.ro /2 0 1 1 /0 7 /0 8 /cu rsu ri-ca la to rie -p rin
lucrat în execuţie la trusturi de construcţii muzeul kh zambaccian la muzeul zam baccian/
până în 1960. Accesat oct. 2 0 1 4
în cadrul DSAPC Ploieşti, a participat la
realizarea ansamblului de locuinţe Ploieşti GORCEA, Constantin
Nord. Revenit în Bucureşti, a făcut parte (n. 1959)
din colectivul care a proiectat cartierul Studii: IAIM, dipl. 1985.
Balta Albă şi dotări şi locuinţe la Turnu Funcţii: Preşedintele OAR Filiala Nord-Est
Măgurele şi Alexandria. Din 1981, a lucrat Lucrări: Dintre lucrările realizate în
la Romproiect până în 1991 când şi-a Suceava se pot menţiona: imobil birouri
înfiinţat propriul birou de proiectare „Civica" - str. Armenească; sediul
realizând, în special, vile în jurul Parchetului; Centrul pentru susţinerea
Bucureştiului. tradiţiilor bucovinene; Complex de nataţie
(Sursa informaţiilor: Mitric-Ciupe, Vlad şi kinetoterapie la Universitate; extindere
(2013). Arhitecţii rom âni şi detenţia sediu BNR (1999); Muzeul de ştiinţe
politică 1944-1964: între destin naturale (2001); Hotel „Clasic" (2000);
concentraţionar şi vocaţie profesională. sediul BCR; supraetajare la Aeroport
Bucureşti: Institutul Naţional pentru (1997); cămin de copii; sediul Crucea
Studiul Totalitarismului.) Roşie (1998); Muzeul „Eminescu" din
(R.N.) Ipoteşti (2000); extinderea casei
„Stănescu" din Suceava (2004); spaţii de
GORLINGER, Dori Calin cazare în incinta Memorialului M.
(sec. XX) Eminescu de la Ipoteşti (2005); Catedrala
Arhitect cu activitate interbelică, a lucrat arhiepiscopală; reconversie Uzina de apă
îndeosebi cu Alexandru Zaharia, care avea din Suceava în Centru de Cultură Urbană
relaţii în aristocraţia timpului, ( 2012 ).
asigurându-şi astfel comenzi pentru
P re m ii: Centrul de Arhitectura, Cultura în calitate de arhitect al Casei Regale, Paul

Urbana si Peisaj "Uzina de Apa" Suceava a Gottereau a executat şi i'emodelarea
câştigat premiul Bienalei Naţionale de Palatului Regal de la Cotroceni (1895).
Arhitectură 2013-2014 - secţiunea Alte lucrări: vila Marghiloman din Buzău;
arhitectura patrimoniului cultural. casa Clinceanu - Calea Călăraşilor -
(V-ŢO Bucureşti; Palatul Dinu Mihail din Craiova
(azi Muzeul de Artă) (1907); conacul
GOTTEREAU, Calimachi din Măneşti - Prahova (1895);
Paul Jules Alfred Castelul din Posada la prinţului Valentin
(n. 1843, Perpignan, Bibescu; casele Grigore Cantacuzino -
Franţa - m. 1924) Calea Victoriei nr. 147 - Bucureşti; casa
Un reprezentant ilustru Perşu, Calea Victoriei nr. 159, Bucureşti
al şcolii franceze de (1898), demolată în 1977; casa Greceanu
arhitectură a fost Paul - Calea Victoriei nr. 20 - Bucureşti; casa
Gottereau, stabilit în Greceanu (VlahuţăSlătineanu) - bd. Carol;
România, care a devenit casa Stoice seu - str. Batistei - Bucureşti;
unul din cei mai faimoşi arhitecţi ai Biserica din Măneşti - Prahova (1896);
timpului, fiind cunoscut drept unul casa Maria Cantacuzino, din Piaţa
dintre artizanii care au contribuit la Lahovary; casa George Em. Lahovary -
schimbarea radicală a Bucure şti ului. Calea Griviţei nr. 3, Bucureşti (1886); casa
Studii: A studiat la Şcoala de Arte Brâncov, str. Corăbiei/str. Episcopiei -
Frumoase din Paris, de unde obţine Bucureşti; casa Algiu, Calea Victoriei nr.
diploma în 1869. 120, Bucureşti (1876) (azi sediul
Funcţii: Numit arhitect al Casei Regale, a „Grupului pentru Dialog Social" şi sediul
avut posibilitatea să dea măsura Green Hours); casa dr. C Cantacuzino, str.
întregului său talent, lăsând în urmă opere C.A. Rosetti nr. 37, Bucureşti (1896) (azi
de mare valoare, drept pentru care Carol I adăposteşte o unitate de cercetare a
i-a conferit Ordinul Coroana României. A rm atei); casa Al. Lucasievici - Bd. Lascăr
Lucrări: A fost activ în România, unde a Catargiu; casele Petru Carp, Em. Miclescu,
realizat o seamă de lucrări reprezentative, Olmazu, Alexandru Marghiloman,
în Bucureşti, în stilul academismului Anastase Stolojan, Basset, dr. G. Stoicescu
francez, specific sfârşitului de secol XIX, (str. Corăbiei nr. 5); propria casă (str.
dintre acestea fiind de remarcat: Fundaţia Corăbiei nr. 7), C.G Arion (str. Corăbiei nr.
Universitară Carol 1 - Calea Victoriei 9), gen. Poenaru, George Em. Filipescu,
(1895) şi extinderea ei (începută în 1911, Alexandru 1. Filipescu, Paul Petrini.
dată în folosinţă în 1914); reconstrucţia S-a implicat şi în primele organizaţii
Palatului Regal, Calea Victoriei - Bucureşti profesionale create în ţară, fiind membru
(1885); corpul vechi refăcut şi amplificat al primei Societăţi de Arhitecţi şi Ingineri
de N. Nenciulescu în 1928-1932, după creată în 1876 şi apoi a Societăţii
incendiul din 1926; Palatul Casei de Politehnice din 1881.
Depuneri şi Consemnaţiuni - Calea (V.T„ S.T.)
Victoriei (lucrările fiind începute în 1897
şi terminate în 1900; astăzi sediul
principal al CEC); Palatul Nifon, Calea
Victoriei/str. Doamnei (1888).
profesor universitar, din 2005].

Lucrări: Institutul Naţional de Oncologie,
500 paturi, Bucureşti (1983-1986,
coautor]; proiect tehnologie „Spitalul
European Bucureşti", 250 paturi (1999,
autor]; „Spitalul European Bucureşti", 150
paturi (2001, autor]; „Spitalul European
Bucureşti”, 110 paturi, amplasament nou
(2003, autor]; centru de diagnostic
„Medisystem”, Bucureşti (2005, autor];
unitate primiri urgenţe la Spitalul
}*nli»tu!l Ifin u M iliall 11iii. C r a lo r a .
Judeţean de Urgenţă Ploieşti (2005-2006,
Palatul Dinu Mlhail, Craiova, ai Îl Paul Gottereau. autorul Proiectului Tehnic]; locuinţă
Sursa ilustraţiei: Printre hotare, anul I, nr. 2 / 1 0 unifamilială, str. Ştefan Mihăileanu nr. 3,
mai 1908, p. 161
S2, Bucureşti (1 998-1999, autor];
locuinţă unifamilială în Odorheiu Secuiesc,
GRAD, Ica Harghita (2000, autor]; modificare şi
(n. 1901 - ?]
mansardare imobil, str. Boiveşti, Cluj
Studii: Şcoala
(2000, autor]; locuinţă unifamilială, str.
Superioară de
Gârlei 66, SI, Bucureşti (2001, autor];
Arhitectură Roma
imobil birouri, str. Mărăşeşti, nr. 25, S2
(Italia], dipl. 1929.
(2001, autor]; modificare imobil locuinţe,
Lucrări: a proiectat str. Av. Bădescu, nr.24, Cluj (2001, autor];
peste 80 de vile în ţară
copertină acces în corpul de birouri, CET -
şi în Bucureşti; reconstrucţie Cercul Sud (2001, autor]; proiect tehnologie
Militar Bacău; vila Mura din Tuşnad; vilele restaurant „La Villa", str. Alex.
Mimi, Mariţa, Vârful cu Dor, Mureşanu,
Constantinescu, nr. 65, SI, Bucureşti
Salkay, Antal, Balomiri, toate în Borsec,
(2002, autor]; consolidare şi modificare
etc. A proiectat diverse lucrări în Italia.
imobil, Piaţa Pache Protopopescu,
Expoziţii: în 1970 a avut o expoziţie de
Bucureşti (2002- 2003, autor]; locuinţă
desene şi acuarele la U.A.
S+P+l+MS, str. Lânăriei, nr. 66, S4,
Concursuri: Menţimie la concursul
Bucureşti (2003-2006, autor]; consolidare
pentru „Policlinică în mediul urban"
şi amenajare "Hanul dintre vii", Urlaţi, jud
(1968],
Prahova (2 0 0 4 -2 0 0 6 , autor].
(G.P.]
Premii: Premiu UAR pentru Institutul
Naţional de Oncologie (1989],
GRAMA, Niculae
(G.P.]
(n. 1 9 5 4 ]
doctorîn arhitectură.
Activitate didactică: a
deţinut funcţia de decan
al Colegiului de
arhitectură, arhitectură
de interior, urbanism şi restaurare [2004];
cadru didactic la Facultatea de Arhitectura
din cadrul IAIM, Bucureşti (titlu academic:
Conţinutul acestui in atena! nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia Pag. 134
Spital In soluţie monobloc, Gh. Gheorghiu Dej

(1 9 6 4 ), a rh E. Machedon, Alice Lepădaţii,
S. Granet.
Sursa ilustraţiei: Curinschi Vorona, Gh. (1 9 8 1 ).
Istoria arhitecturii în România.
Bucureşti: Ed. Tehnică
GRECEANU, Eugenia
Spital, perspectivă şi plan parter, arh. N. Grama. (n. 1928, Bucureşti)
Sursa ilustraţiei: http ://w w w .oar- Studii: FA, dipl. 1953.
bucuresti.ro/arliitecti_buciuesteni/Niculae_GRAM Din 1954 lucrează în
A.pdf.
atelierul Monumente
istorice din ISCAS,
condus de arh. Ştefan
GRANET, Silvia
Balş. Din 1960 până în 1978 a participat,
Cn. 1903, B răila-m . 1977)
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură, în cadrul Direcţiei Monumentelor Istorice,
la revizuirea şi completarea Listei
dipl. 1930.
Monumentelor Istorice. După desfiinţarea
A lucrat în birourile de arhitectură ale lui
în 1978 a Direcţiei Monumentelor
Edmond van Saanen Algi şi Cristofi
Istorice, lucrează la Muzeul de Istorie a
Cerchez până în 1939 participând la
Republicii unde până în 1983
realizarea a 10 imobile de locuit în
definitivează studiile efectuate asupra
Bucureşti.
delimitării valorilor arhitecturale şi
Lucrări: S-a specializat în construcţii
urbanistice din oraşele Roman, Piteşti,
pentru sănătate: spitalele din Reşiţa
Botoşani. Din 1983, desfăşoară o
[1948) , din Oneşti (1964), Suceava
activitate de cercetare iar după 1990, de
81966), Baia Mare (1968), Caransebeş;
avizare, în cadrul Comisiei Monumentelor
Spitalul de oftalmologie (1949) şi Clinica
Istorice. între 1993-2001 a fost
de neurochirurgie, Berceni (1975);
preşedinte al Comitetului Naţional Român
Spitalul cardiovascular Fundeni, 710
al ICOMOS.
paturi, Bucureşti. A mai colaborat la
Lucrări: Restaurări în cadrul atelierului
realizarea Casei Radio, str. gen. Berthelot,
Monumente istorice, ca şef de proiect: casa
Bucureşti (1958) şi la schiţa de
de piatră din Hereşti; biserica mănăstirii
sistematizare a oraşului Vălenii de Mmite
Strâmba; mănăstirea Gura Motrului;
(1949) .
incinta mănăstirii Suceviţa; casa Hirscher,
(R.N.)
Braşov; mănăstirea Brâncoveni; biserica
mănăstirii Cotmeana. In colectiv:
restaurări la palatul Cuza Vodă din Iaşi;
Conţinutul acestui material nu reprezintă ni mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1 3 5
incinta mănăstirii Govora; mănăstirea GRIGORE, Corneliu

Tismana; casa aurarului. Bistriţa; Castelul (n. 1946, Bucureşti)
de la Hunedoara; mănăstirea Galata, laşi; Studii: 1AIM, dipl.
biserica din Densuş. 1971.
Prem ii: Opera Omnia în cadrul Anualei de A activat profesional în
Arhitectură a Mun. Bucureşti (2006). cadrul Institutului de
Proiectare Carpaţi
(1971 -2003),
colaborând cu arii Constantin
Furmuzache şi Nicolae Vlădescu.
Lucrări: extinderea Institutului de
Medicină din Iaşi (1972); şcoală cn 24 de
clase şi grădiniţă în cadrul Centrului
Naţional de Fizică de la Măgurele (1974);
Institutul de Agronomie din El Kliroub,
Algeria (1978); locuinţe la Scomiceşti, Olt
(1982); hotel cu 200 locuri Ia Băile Felix
Conacul Udrişte Năsturel, Hereşti; proiect (1981); Casa de Cultură din Colibaşi
restaurare: arh. E. Greceanu. studiu istoric: Radu (1985); casă de oaspeţi, Covasna (1986);
Greceanu. Hotel 180 locuri în Slatina (colaborare);
Sursa ilustraţiei: www.punctdefuga.ro
restaurarea Palatului Regal Cotroceni;
sediul Opel, str. Barbu Văcărescu,
Bucureşti; extindere vilă Olăneşti;
GREFU, Jean
restaurarea Muzeului Naţional de Artă;
( n .l8 6 9 - m .l9 3 6 )
restaurarea şi extinderea Palatului Foişor,
Studii: Studii de arhitectură în cadrul
Sinaia, etc.
Politehnicii din Zliric h şi Academiei de
Prem ii: premiul UA pentru Ansamblul
Arte Frumoase din Milano, de unde obţine
diploma în 1898. pentru învăţământ, Platforma Măgurele
(1 9 7 4 ).
A fost coleg şi prieten cu arh. Cristofi
(G.P.,V.Ţ.)
Cerchez.
Lucrări: Inscriindu-se în căutările de
expresivitate a unui stil neoromânesc, a
realizat în Bucureşti: locuinţă, str.
Arcului/str. Armenească; locuinţă, str.
Oţetari/str. Batistei; locuinţă, str.
Plantelor/str. Sf. Ştefan.
Alte locuinţe: pe str. Sf. Ştefan, nr. 17; str. Grădiniţa 180 locuri, Platforma Măgurele, arh.
Toamnei, nr. 78; str. Popa Nan, nr. 4, toate Corneliu Grigore.
în Bucureşti. Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr.1-2, 1980
(V.Ţ.)
Conţinutul acestui material nu reprezintă ni mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1 3 6
GRIGORESCU, Ioana
(n 1915, Bucureşti -
m. 2006)
Lucrări: S-a specializat
în lucrări de protejare
p
A
GRIGORESCU,
Vintilă Gh.
m. 2008, Suedia)
Studii: FA, dipl. 1953,
specialitatea arhi
ir)
te
şi restaurare a tectură industrială.
monumentelor istorice: Lucrări: ocol silvic
autor şi coordonator pentru lucrările de (1952); regionala silvică (1952); fazanerie
restaurare ale mănăstirilor Slatina (1960- (1952); atelier
72), Secu (1963-72), Sihăstria (1966-69), mecanic (1954); combinatul
Putna (1966-72) şi casei Dosoftei, Iaşi instrumentelor muzicale, Reghin (1954);
(1964-67); în colaborare cu arh. N hală fabricaţie hârtie, Bacău (1954);
Diaconu: mănăstirile Dealu, Târgovişte Fabrica de ciment, Medgidia (1957);
(1954-1955), Suceviţa (1960-70), decoraţii interioare pentru Sala
Dragomirna (1961-71), Humor (1961-65), Sporturilor, Constanţa (1957); bloc
Galata (1960-63), Voroneţ (1960-71). locuinţe, Ploieşti (1957); laborator uzinal,
Activitate ştiinţifică: Cercetări lo biserica Popeşti Leordeni (1960); hala Borzeşti
mănăstirii Secu şi propuneri de (1960); combinat de aluminiu. Oradea
reconstituire (1972); Puncte de vedere în (1961-1962).
legătură cu restaurarea mănăstirii (G.P.)
Suceviţa (1973); C ercetarea şi restaurarea
Turnului tezaur de la Putna (1973); GRIGORIU, Gicu
Repere în determ inarea transform ărilor (n. 1938, Galaţi)
bisericii de la Putna (1974). Studii: IAIM, dipl 1962.
Expoziţii: „Artista foloseşte tehnici şi Lucrări: Specializat în lucrări de
suporturi variate pentru lucrări în creion, arhitectură industrială şi-a adus
peniţă, guaşe, pastel, unele de mari contribuţia la realizări importante în
dimensiuni. O parte importanta a operei domeniu ca: Întreprinderea de
plastice este formată de schiţele şi studiile autoturisme „Dacia" din Colibaşi, Piteşti
de arhitectură. A făcut modelaj, a compus (1967, în colaborare cu arh. Adrian
obiecte şi ambientare de interior, a Ionescu şi arh. Paul Mihalik);
interpretat elemente structurale şi întreprinderea de rulmenţi din Alexandria
închideri spaţiale (stâlpi, porţi, trepte - de (1974); Uzina „Turbomecanica", Bucureşti
lemn mai ales) ca obiecte de sculptură. (1976); Fabrici de reparat vagoane la
(Sursa informaţiilor: Alexandria şi El Wasta (Egipt); Hale de
http://www. uniunearestauratorilor.com/ producţie la Uzinele Metalurgice, Reşiţa;
muzexp.html) laboratoare de încercări la „Progresul",
Câteva expoziţii: Expoziţia de grafică Brăila.
Hassefer (1944); expoziţii colective în (V-Ţ)
cadrul Uniunii Artiştilor Plastici din
România.
(R.N.)
GRIMBERG, Malcha; blocuri de locuinţe în Manhat şi

Solari Aron Eilat (2001],
(n. 1928, Bacău] Activitate didactică: între 1953 şi 1958 a
Studii: FA, dipl. 1953. fost asistent la Facultatea de Arhitectură
Lucrează în câteva din Bucureşti.
institute de proiectare (V-TO
bucureştene, fiind
cooptat în 1957 de
către arii Cezar Lăzărescu în colectivul de
proiectare a litoralului românesc şi a unor
vile speciale.
Lucrări: Complex de odihnă la Eforie
Nord (1957); Centru comercial şi Teatru
de vară la Mamaia (1962]; ansamblul de
odihnă (1.000 paturi] la Mamaia (1959];
locuinţe muncitoreşti, str.
Memorandumului, Braşov (1959];
staţiunea turistică Neptun - etapa I Ansamblul Teatrul de vara şi Hotel Perla, Mamaia.
(1967]; staţiunea turistică Neptun - etapa Mahu, Adrian. (2 0 1 1 ). Arhitecţii şl exilul. Oneşti:
II (1969]; hoteluri înalte în staţiunea Ed. Magic Prinţ
Olimp (1971]; cămin studenţesc cu 1.500
de locuri la Academia de ştiinţe politice GROSS, Iosif
„Leu", Bucureşti (1974]; reşedinţa (n. 1897, Ciacova,
prezidenţială de la Snagov (1975], Timişoara - ?]
Deoarece în 1958 cere plecarea definitivă Studii: Şcoala
din ţară, este o perioadă marginalizat, Superioară de Arhi
retrăgându-i-se dreptul de semnătură tectură, Budapesta,
până în 1962, când renunţă la cererea de dipl. 1919; spe
emigrare. cialitatea arhitectură
Aflat în prim planul realizărilor industrială.
arhitecturale din România în perioada Lucrări: Fabrica de locomotive, birouri şi
1962-1976, din cauza implicării brutale a colonie de nimicitori la Reşiţa (1921-
conducerii de partid şi de stat în 1923],
proiectarea unor obiective speciale, a La Bucureşti: locuinţe pentru funcţionari
preferat să se retragă şi să părăsească (1927]; Fabrica „Solex” (1930]; Fabrica
România. „Flexida" (1934]; 10 imobile de locuit
După stabilirea în Israel, din 1982, a (1934-1939]; Fabrica „Vulcan" (1949];
realizat: clădiri rezidenţiale prefabricate turnătorie Călan (1950]; topitorie oţel la
în Pisgat Zeev, Ierusalim (1983]; CâmpiaTurzii (1952]. (G.P.]
ansamblu rezidenţial în Remot 04,
Ierusalim şi în Sanhedria, Ierusalim GROSU, Eugen
(1985]; vila dr. Kahana din Ierusalim (sec. XX]
(1985]; Hotelul "Sonesta” în Eilat, la Arhitect ce a profesat în perioada
Marea Roşie (1989, în colaborare cu arii interbelică.
Amon Ben Dor]; bloc de locuinţe în Naot Lucrări: Palatul Administrativ din Tg.
Asklielon (1992]; ansamblu rezidenţial în Mureş (fosta Prefectură]; Spitalul din Tg.
Mureş; vila Ciobanu, bd. Lascăr Catargiu
nr. 25, Bucureşti (1925]; Spitalul din Sf. Oneşti (1964), Slatina (1970), Rovinari
Gheorghe, Covasna (1979).
(V.ŢO A activat şi în organisme de avizare şi
control în domeniul sistematizării.
GROZEA, Rodica Concursuri: Menţiune la concursul
(n. 1920, Roman - ?) pentru „Sistematizarea unui cartier de
Studii: FA, dipl. 1949. locuit" (1964).
Lucrări: ansamblu locuinţe, Piaţa Unirii, In cadrul discuţiilor de creaţie din cadrul
Iaşi (1962}; club-bar la Mamaia (1964); Uniunii Arhitecţilor a prezentat în
staţiunea turistică Neptun - etapa I repetate rânduri referate privind aspecte
(1967); vile pe faleza Neptun (1968). de actualitate din proiectarea urbanistică
(VTO de la noi din ţară şi din străinătate.
Club bar la Mamaia, arii Rodica Grozea (1 9 6 5 )

Schiţa de sistematizare, oraş Slatina (1 9 7 0 ), autori
1 GRUNBERG, Mauriciu a rh Boris Griinberg şi arh. Sanda Mehedincu.
* (n. 1906, Bucureşti - ?) Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 2, 1975

’ Lucrări: Institutul GRUNDL, Zoltan
i Pasteur (1940); (n. 1920, Polonia - ?)
imobile de locuit Studii: FA, dipl. 1947.
' (1940-1948); pavilion Lucrări în Bucureşti: cvartal de blocuri
administrativ, cantină joase în Vatra Luminoasă (1955); bloc de
şi dormitoare la locuinţe în Bd. Ferdinand I (1955); Sala
cazarma MAI Timişoara (1949); cazarma Palatului (1960).
MAI Oradea (1949); lucrări la Fabrica de (V-T)
Ciment Fieni (1951); Fabrica de ciment
Bicaz; Fabrica de cărămidă Mureşeni, S| GUDINĂ, Iulian
Burdujeni; staţia de măcinare Bucov; (n. 02.04.1961,
locuinţe şi cantină la Lespezi. Bucureşti)
(G.P.) Studii: IAIM, dipl.
1987, doctorat în
GRUNBERG, Boris arhitectură, dipl. 2009.
(n. 1922, Galaţi - ?) Peste 100 de lucrări de
Studii: IA1M, dipl. 1950; doctorat la arhitectură proiectate
Moscova în 1955. şi/sau executate
Lucrări: Specializat în urbanism, a (locuinţe, social-culturale, industriale,
întocmit schiţe de sistematizare pentru sănătate, amenajări interioare etc.); peste
oraşele: Galaţi (1962), Hunedoara (1964), 20 de lucrări de urbanism; peste 30 de
oferte, studii, concursuri.

A lucrat la Secţia de Proiectare Judeţeană
Vrancea, Focşani [1987-1990); la IPCT
[1990-1994), arhitect proiectant, Team
Consult Design Office, Abu Dhabi, E.A.U.
[1993); Comproiect SA [1994-1995);
Eastern Duty Free Airport Services
Romania [1995-1996); Transalpin
Industries S.A. [1996-1997). între anii
1992-2012 a fost arhitect asociat la firma
Prospect SRL Bucureşti.
Lucrări: casa Cojanu, Bucureşti [2004-
Complex B.C.R. S6, Drumul Taberei, Bucureşti.
2008); Complex B.C.R., Drumul Taberei, Sursa ilustraţiei: colecţia arh. i. Gudină
S6, Bucureşti [1994-1995); locuinţa fam.
David, Bucureşti [2004); casa Nicolae, GUNEŞ (GUNES), Emil M.
Bucureşti [2005); casa David, str. dr. [n. 1890, Bucureşti - m. 1945, Bucureşti)
Carol Davila nr. 100, Bucureşti [2004, în Arhitect român de origine turcă
colaborare cu arh. Eugenia Costăchescu). Studii: Şcoala Specială de Arhitectură
Activitate didactică: cadru didactic „Trelat” din Paris, dipl 1912; arhitect
UAUIM din 1999, astăzi conferenţiar. militar.
Publicaţii: „Receptarea publică şi elitistă Lucrări: casa principelui Nicolae, din
a arhitecturii" în voi. Spaţiu - Artă - Balcic [1925); Castelul Reginei Maria,
Arhitectură, Editura Universitară Ion denumit Tehna Juvali [„Cuibul liniştit’)
Mincu [2013); „Intervenţii noi în cadrul din Balcic, [1925-1927).
construit existent. Propunere de analiză a Despre castel, regina Maria scria: „Căsuţa
procesului şi de apreciere a rezultatului" mea ciudată de pe malul Mării Negre îmi
în voi. Argument 2/2010, Editura va da posibilitatea să-mi las imaginaţia să
Universitară Ion Mincu [2010); zburde [...) voi numi mica bizarerie,
.Intervenţia nouă în cadrul construit Tenha-Juvah, „Cuibul solitar", pentru că
existent, un proces în trei etape" în toate denumirile de aici sunt turceşti.”
Arhitext, 3/2009 ş.a. Emil Guneş a construit şi a doua clădire de
Premii: Premiul special- Tipologii de pe domeniul regal, „Mavi Dalga” [„Valul
locuinţe cuplate în ansam bluri noi, albastru') destinată musafirilor, compusă
Concurs Impact SA [1990); Menţiune- din parter şi două etaje, „Mavi Dalga, casa
Revitaiizare urbană zona km. 0, Piaţa Sf. de oaspeţi, este cea mai «adorabilă»
Gheorghe, concurs UAR [1992). perfecţiune ce se poate imagina”. (Regina
[prin amabilitatea d-lui arh. Iulian Maria, însemnări). Domeniul a fost extins
Gudină) şi îmbogăţit, luând naştere mai multe
[S.T., G.P.) pavilioane în jurul palatului mare:
pavilionul „Izbânda", construit în anul
1936 şi prevăzut cu o sală de cinema,
clădirea corpului de gardă, casa
intendentului, pavilionul „Ciuperca”, 3
case pentru personalul responsabil cu
viţa-de-vie, pavilionul de odihnă, templul
Maria Ruh (lucrare neterminată),
pavilionul administraţiei, stupăria, crama,
Proiect baieflciar al iniei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
pavilionul „Cara Dalga”, vila „Elisa” etc. Publicaţii: Arhitectura în România

Unele dintre ele au fost proiectate de (1965).
arhitectul Giuieş, altele, precum pavilionul (G.P.)
grănicerilor, de către arhitecta Henriette
Delavrancea-Giboiy.
Alte lucrări: Casa Oştirii regelui Carol II,
str Cobălcescu, nr. 28 (1932]; Cercul
Militar din Chişinău; casa gen. Zissu, str.
Petre Creţu, Bucureşti; vila Câmpineanu
(1922), Bd. Dacia 58 (în colaborare cu arii Pavilionul H, din incinta Parcului Herăstrău (1 9 4 9
Victor Asquini]; vilă pe bd. Lascăr 1943), arh. Gustav Guşti Harry Stern, Ascanio
Catargiu nr. 3. Damian. Sursa ilustraţiei:
http: / / w w w .inforom culturaLro/5+5/dadire-pav-
(G.P., V.Ţ.) h.php
GUŞTI, Corina
Studii. FA, dipl. 1926.
Lucrări: lucrări de
sistematizare oraş
Hunedoara (1947-
1948, în colaborare).
Concursuri: Participare concurs Opera
Română şi Aerogara Băneasa.
Telma Juvah („Cuibul liniştit"). Castelul reginei

Maria din Balcic (1 9 2 5 -1 9 2 7 ), arh. Emil Guneş
Foto arh Gabriela Petrescu (2 0 0 9 )
GUŞTI, Gustav Marcu

Studii: FA, dipl. 1934; specialitatea
arhitectură generală, arhitectura oraşelor,
Oraşul muncitoresc Hunedoara - fotografie din
decoraţie interioară. perioada anilor 50. A utori Gustav Guşti, Corina
Lucrări: Pavilionul H, din incinta Parcului Guşti, Dorian Hardt, Cezar Lăzărescu. Sursa arhiva
Herăstrău (1949-1943, în colaborare cu foto a UAR, fond Arhiva de imagine a revistei
arhitecţii Harry Stern, Ascanio Damian); A rhitectura w w w .arhitectura-1906.ro
sistematizare municipiu Hunedoara

GYORGY, Emeric
(1947-48, în colaborare cu arii. Corina
(n. 1902, Oradea - m. 1989)
Guşti, Dorian Hardt, Cezar
Studii: Şcoala Tehnică Superioară din
Lăzărescu); locuinţe unifamiliale,
Brno, dipl. 1925.
Hunedoara (1948).
Funcţii: A fost director în Comitetul de
Activitate didactică: cadru didactic la FA,
Stat pentru Arhitectură şi Construcţii.
catedra „Construcţia Oraşelor” din 1949.
Conţinuţii] acestui materia] nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 141
Lucrări: în perioada interbelică a realizat

35-40 de locuinţe şi un pavilion expo la
Oradea După război a executat obiective
industriale în cadrul 1PROMET.
CV.ŢO
HAGIU, Victor
H
(n. 1935, Cetatea Albă,
Republica Moldova)
HACKER, Carol
Studii: IAIM, dipl.
(n. 1923, A rad-?)
1963, specializat în
Studii: IAIM, dipl.
arhitectură industrială
1951.
Lucrări ca autor: hală
Lucrări în colectiv:
turnătorie fontă,
liceul de băieţi Petru şi
Uzinele 23 August,
Pavel, Ploieşti; bloc de
Bucureşti; secţia Aparataj electric la
locuinţe, Bd. I.C. Brătianu, str. Covaci şi
Electro-
piaţa Unirii, Bucureşti (1960); bloc de
putere Craiova (1955); Fabrica de baterii
locuinţe, Pţa. Kogălniceanu, str. Haşdeu,
galvanice uscate; Fabrica de elemente de
Bucu
automatizare, Bucureşti (1968); Uzina de
reşti (1960); ansamblul rezidenţial
cinescoape, Bucureşti (1970); Fabrica de
Autobuzul; ansamblul rezidenţial Panduri
calculatoare electronice, Bucureşti (1973).
(1957); ansamblul de locuinţe Academia
(V.Ţ..G.P.)
Militară, Bucureşti (1958); ansamblul
Institutului Politehnic, Bucureşti (1962-
HALMAGIU, Graţiela
1972); ansamblul de locuinţe Bd.
(n. 1930, Ploieşti)
Metalurgiei, Berceni, Bucureşti (1976);
Studii: IAIM, dipl.
ansamblul de locuinţe Lacul Tei, între
1955.
Parcul Circului şi Parcul Tei (1979);
Lucrări: S-a implicat în
ansamblul de locuinţe, şos. Olteniţei
realizarea mior dotări
(1978); blocuri de locuinţe în şos.
în zona Braşov, dintre
Giurgiului (1976); ansamblul de locuinţe
care se pot desprinde:
serg. Ion Iriceanu. A lucrat în colectivul de
extinderea Spitalului de copii din Braşov,
proiectare a Casei Scânteii (1951-1953).
(1956); extinderea Spitalului de boli
Concursuri: locul II pentru im proiect de
nervoase din Braşov; atelier mecanic la
baie Publică (1955) şi locui I pentru
Codlea (1955); complexe de prestări
sistematizarea pieţei N. Bălcescu, azi piaţa
servicii ale cooperaţiei meşteşugăreşti la
Teatrului Naţional Bucureşti (1956).
Târnăveni, Braşov şi Sibiu (1957);
(G.P.)
Magazin Universal în Braşov (1957);
sistematizarea Pieţei din Braşov (1957);
hotel şi restaurant în oraşul Victoria
(1958); sistematizare colonie Copşa Mică
(1 9 5 8 ) ; Spital în Cisnădie (1959); blocuri
de locuinţe în piaţa Strungul din Braşov
(1 9 5 9 ) ; hale de producţie şi pavilion
administrativ la Uzinele Steagul Roşu din
Ansamblul de locuinţe Academia Militară. Braşov (1958).
Sursa ilustraţiei: Celac, M„ Carabella, O. şi
Marcu-Lapadat, M. (2 0 0 5 ). M. "Bucureşti.
Activitate didactică: Cadru didactic la
Arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat". IAIM.
Bucureşti: Ed. Simetria CRN.)
HANGANU, Dan Sergiu (2003); Hotel Godin, Montreal, Quebec

(n. 27.01.1939, Iaşi} (2000-2004); Complex multifuncţional
Studii: IAIM,dipl. 1961. „Sussex MacKenzie" din Ottawa, Ontario
Funcţii: IPROMET, (2005); Sala de spectacole din Rimouski,
Bucureşti (1961-1964); Quebec (2005); Sala de spectacole din St.
DSAPC, Suceava (1964- Hyacinthe, Quebec (2005); ansamblul
1967); ISCAS, Bucureşti rezidenţial „Le Breton" din Ottawa,
(1967-1970). Ontario (2007); bloc-turn rezidenţial
Emigrează în Canada în 1970. „Sax" din Nun’s Island, Quebec (2006);
Lucrări: A făcut parte din colectivul arii Espace 400e Museum, Quebec City (2003-
Nicolae Porumbescu pentru realizarea 2006); LeBreton Flats Housing, Phase I
Casei de Cultură din Suceava (1968). and II, Ottawa, Ontario (2004- 2007).
Lucrări după stabilirea în Canada: case cu Activitate didactică: a fost asistent în
terase pe malul fluviului St. Lawrence, str. cadrul IAIM.
Du Gaspe (1980), str. Corot (1980), str. Concursuri: Premiul I, pentru „Staţiunea
Berlioz (1982) din Nun’s Island, Quebec; turistică Midia" (1968); Premiul I, pentru
bloc-turn rezidenţial „Le Vernissage" din „Piaţa preuzinală a Combinatului
Nun’s Island, Quebec (1981); locuinţe Siderurgic din Galaţi" (1967); Premiul II,
înşiruite în Ponc Quesnel, Montreal pentru Centrul cartierului Titan, Bucureşti
(1984); ansamblu locuinţe din Mont- (1968); Premiul I, pentru „Han turistic la
Treinblant, Quebec (1985); apartamente Gura Motrului" (1967).
de vacanţă în Saint-Adolphe d'Howard, Distincţii: Ordinul Arhitecţilor din
Quebec (1986); apartamente pentru Quebec (1981, 1984, 1987, 1991, 1993,
vârstnici „Cremazie" Montreal (1986); 1995, 1996, 1998, 2000, 2005); Institutul
complex multifuncţional şi apartamente Regal de Arhitectură din Canada (1994,
„Galleria Dorchester" din centrul 1999, 2002, 2008); Guvernul din Quebec
Montreaiului (1987); bloc-tum rezidenţial (1992, 2005); Camera de Comerţ a
Val de l'Anse din Nun's Island, Quebec Montrealului - omul anului (1998);
(1988); apartamente de lux pe Avenue du Academia Regală de Arte (1985); Doctor
Musee din Montreal (1988); unităţi Honoris Causa în arhitectură de către
rezidenţiale pe Quai des Joncs din Laval, Universitatea de Arhitectură din Bucureşti
Quebec (1988); Abbey Church St. Benoît- (2003) şi de către Universitatea Laval din
du-Lac, Quebec (1989-1994); locuinţe Quebec (2004). Invitat, după 1990, în
sociale Westhill-Benny (1990), Rachel repetate rânduri în România, în juriile
(1991) şi Sackville, Montreal (1992); unor concursuri; în 2009 i s-a acordat
Complex multifuncţional FIC-1800 din premiul Opera Omnia, pentru întreaga
Montreal (1989); Complex activitate (în cadrul Anualei de
multifuncţional Chaussegros-de-Lery din Arhitectură de Ia Bucureşti). în 2003,
Montreal (1990); Pointe-a-Calliere Academia Română i-a acordat titlul de
Museumof Archaeology, Montreal, Quebec membru de onoare.
(1990-1992); Şcoala de înalte Studii (G.P., V.Ţ.)
Comerciale din Montreal (1996); Theâtre
du Nouveau Monde, Montreal, Quebec
(1994-1997); Cirque du Soleil, Montreal,
Quebec (1994-1997); Sediul Arhivelor din
Montreal (2000); Centru de Informaţii al
Poliţiei Canadiene din Ottawa, Ontario
HARHOIU, Dana Sorana

(n. 1951 - m. 1992]
Lucrări: A lucrat până în 1979 în Cluj
unde s-a remarcat cu lucrările:
cinematografe în cartierele Mărăşti şi
Mănăştur şi Pavilion de cazare sportivi.
După această dată lucrează în Bucureşti;
în 1990 a primit o bursă de un an din
partea Guvernului francez, perioadă în
care cercetând o serie de documente din
bibliotecile franceze a elaborat o teorie
originală despre evoluţia urbanistică a
Sursa ilustraţiei:
Bucureştiului, studiu publicat în 2001, sub
http: / /en.wikipedia.org/wiki/Dan_Hanganu
Accesat oct. 2 0 1 4 titlul "Bucureşti - un oraş între Orient şi
Occident".
HARDT, Dorian
(n. 1919 - m. 2011]
Studii: FA, dipl. 1946,
specialist în finisaje,
materiale de
construcţie.
Lucrări: vilă pe Aleea
Alexandru (1946];
Pavilioanele României
la Târgurile de la Paris şi Milano (1948],
Praga (1949], Poznan, Viena (1949];
sistematizare municipiu Hunedoara
(1947-48]; Sanatoriu Otopeni (195 0 -S l);
garaj auto în Bucureştii-Noi (1953-54]; Harhoiu, Dana (2 0 0 1 ). Bucureşti, un oraş între
studii de tipizare şi proiecte tip pentru orient şi occident. Bucureşti: Ed. Simetria.
locuinţe şi mobilier (1956-68]; Cămin de
bătrâni, 200 de locuri, str. Jimbolia (1974- HARITON, Ana Maria
1979, în colaborare cu arh. Mihail Caffe şi (n. 25.08.1957, Cărei)
Heinz Novac], Studii: IAIM, dipl. 1982;
Activitate didactică: Profesor în cadrul doctor în arhitectură,
UAIM. dipl. 2007 (titlul: Hotelul
Activitate ştiinţifică: M aterialele plastice urban contem poran - O
în construcţii şi arhitectură (1964]; propunere pentru
Proiectarea detaliilor de fin isaj (1975]; Bucureşti - utilizarea fondului construit).
m ateriale de construcţie pentru finisaj A lucrat la: 1982-1984: Centrul Judeţean
(1977]; articole de specialitate în revista de Proiectare Satu Mare (arh. stagiar),
Arhitectura. 1984-1990: Institutul de Proiectare
(G.P.] Caipaţi Bucureşti; 1993-2001: Roinvest
SA.; 2001—prezent - Fac. de Arhitectură a
USH.
Funcţii: In perioada 2012-2013 2007, conferenţiar); prodecan USH,

prodecan al Fac. de Arhitectură a Univ. Facultatea de Arhitectură (2012-2013).
SpiruHaret. Concursuri: „Concurs de Arhitectură
Lucrări: Extindere Teatrul „MASCA” Amenajarea Sălii Studio a Teatrului Odeon
Bucureşti faza a Il-a - Sala noua a teatrului - Bucureşti" - locul 3 (2006, colaborator,
(2008-2010, proiect de execuţie, coautor autor: arh. I. Turoş, colaboratori: arh. A. M.
arh I. Turoş, colaboratori I.W. Ispas, Al. Hariton, arh. Ioana Petrescu, stud. arh.:
Cristian]; locuinţe unifamiliale Wili Luca, Valentin Iacob, Andrei Pojoni);
prefabricate cu stuctura metalică (2008); „Concurs de idei de arhitectură şi
locuinţă unifamilială, sat Dascalu, jud. urbanism - Teatru de vară în Bastionul
Dăm bo viţa; locuinţă unifamilială sat Ciunt al Cetăţii Oradea" - menţiune (2004,
Gulia, jud. Ilfov; locuinţe unifamiliale cu coautor, colectiv arh.: I. Turoş/ A.M.
structură metalică - Pipera (2006, coautor Hariton, W. Ispas, stud. arh. A. Cristian);
împreună cu arh I. Turoş); ansamblul de Concursul „O nouă imagine arhitecturală a
locuinţe colective, str. Matei Corvin, Satu teatrului Radu Stanca din Sibiu” - locul II
Mare (2005-2007, coautor împreună cu (2003-2004, coautor, colectiv arh. I.
arh I. Turoş); consolidare, amenajare si Turoş, arh. A.M. Hariton, stud. arh.: M.
extindere Teatrul „MASCA” Bucureşti, Pavel, W. Ispas, L. Mihălţian); Concursul
coautor (1998-2005, coautor cu arh I. „Hotel pentru tineret în centrul istoric
Turoş); locuinţă unifamilială, str. Sibiu” - locul 3 (2003, autor, colectiv: arh.
Gheorghe Buciumat nr. 8, Bucureşti I. Turoş şi stud. arh. Ioana Ispas,
(autor); 1999-2000 - reabilitări şcoli Alexandru Cristian, Livia Mihălţian, Tudor
(coautor, împreună cu arh. I. Turoş): Ispas); Concursul „Locuinţe A.N.L.”, între
Şcoala Generala Haieu, jud. Bihor, primii 10 clasaţi (2002, cu arh. I. Turoş);
reabilitare Şcoala Generala Pestiş, jud. participare la Concursul Internaţional
Bihor, Şcoala Ajutătoare comuna Nisipeni, „Bucureşti 2000” (1997, în colectivul: arh.
jud. Satu-Mare, Şcoala Generală nr. 7, C. Ciurea, C. Marin, M. Manukian, A.M.
Satu-Mare; „Casa Ştiinţei" Buc ure şti Hariton, S. Iorga, C. Rusu, I. Turoş);
(1987-1990, colaborator, autori arh. R. Concursul internaţional pentru „Colegiul
Belea, arh. C Hariton, arh. T. Dumitraşcu); Tehnic Aoyama - Tokyo”, proiect
„Sala Plenarelor - Casa Republicii" (1987, selecţionat (1989, colaborator, autori: arh.
colaborator, în col. condus de prof. dr. arh C. Berza, c. arh I. Turoş); „Locuinţa
R. Belea); „Mărirea capacităţii Sălii copilăriei” (1986, în colectiv cu c. arh. I.
Palatului” (1984-1985, colaborator, autori Turoş şi stud. arh. M. Ghigeanu); menţiune
arh. R. Belea, arh M. Smigelschi, arh Al. - Casa de Cultura Giurgiu (1985, în
Stan, arh. L. Belea); amenajare interioară colaborare cu c. arh.. I. Turoş); „Locuinţa
ceainărie „Crinul” Satu-Mare (1982, de mâine” - faza naţională a concursului
autor); refaţadizare magazin universal internaţional lansat de U.N.E.S.C.0 (1983,
,.Someşul” Satu-Mare (1983, colaborator, în colaborare cu arh. R. Florescu şi c. arh.
autor arh. Nicolae Porumbescu); I. Turoş).
amenajare ambientală zona „Turnul (prin amabilitatea d-nei arh. Ana Maria
Pompierilor” (coautor în colaborare cu Hariton)
arh. T. Gabosi). (S.T., R.N.)
Activitate didactică: colaboratoare
UAUIM (1995-2000); cadru didactic la
USH, Facultatea de Arhitectură Catedra
Sinteze de Arhitectură (2001-prezent, din
HARITON, Dan
(n. 1902, Târgovişte -
?)
Studii: Şcoala
Superioară de
Arhitectură, dipl.
1929.
Lucrări: cca 200 de
imobile de locuit; baia comunală din
oraşul Brad, Hunedoara.
(G.P.]
Extindere Teatrul „MASCA" Bucureşti - Bd.
Uverturii, Bucureşti. Autori: arh. Ioan TUROŞ, HARITON, Dinu Mihai
arh. Ana Maria Hariton.
(n. 16.05.1923,
Sursa ilustraţiei:
http: / /w w w . anuala ro /p ro ie c te /2 0 07 / arhit ectura
Bucureşti - m. 2012]
/all/ Studii: IAIM, dipl.
1952.
HARITON, Constantin Lucrări ca autor sau în
(31.01.1951, cadrul colectivului:
Bucureşti] blocuri de locuit -
Studii: IAIM, dipl. Filipeştii de Pădure; membru în colectivul
1979. de proiectare al parcului sportiv Dinanio
Funcţii: A fost arhitect- (1950]; cantină, Făgăraş (1953-1955];
şef al Bucureştiului supraetajare Hotel Sport, Poiana Braşov
între 1992 şi 1994. (1957]; blocuri rezidenţiale în Uricani,
Lucrări în Bucureşti: Complex sportiv de Petroşani, Vulcan; ansambluri
tir (pistol viteză, la Tunari] şi canotaj rezidenţiale, Bd. Ilie Pintilie, Bucureşti
(1982]; Casa Academiei, Calea 13 (1962]; bloc de locuinţe cu cinematograf
Septembrie (1989, în colaborare cu arh. pe şos. Ştefan cel Mare şi bd. Mihai Bravu,
Romeo Belea]; reamenajare imobil Bd. Bucureşti (1960]; cartier rezidenţial
Carol I, nr. 31, pentru sediu ASIROM Drumul Taberei, Bucureşti (1965];
(1995]; imobil de locuit şi editură, Bd. P. Complexul Favorit, Bucureşti (1965];
Protopopescu (1999]. ansamblul Pantelimon, Bucureşti (1976];
Alte lucrări: clădire de refacere- ansamblul Şos. Iancului, Bucureşti (1978],
recuperare în Complexul 23 August. A mai Hotel Intercontinental, Bucureşti (1971,
colaborat la proiectarea Facultăţii de Fizică în colaborare cu arh. Horia Maieu, Gh.
Electronică din Constantine, Algeria. Nădrag, Ion Moscu, Andrei Olsufiev,
(V.ŢO Agripa Popescu, Constantin Popescu];
Palatul Copiilor din Parcul Tineretului,
Bucureşti (1986].
Premii: Premiul I - concursul UA pentru
dispensar tip (1954],
(G.P.]
locuinţe, S+P+3E, str. Av. Andreescu, nr. 8

(1994); imobil, S+P+4E, str. dr. Felix, nr.
53 (1994); imobil, 2S+P+5, str. Gr. Mora
nr. 37 (1996); imobil locuinţe, P+2-3E, str.
Iatropol, nr. 1 (1998); amenajare agenţia
Tarom, str. Buzeşti, nr. 59 (1999);
amenajări sedii Citibank (1998-2006);
locuinţe unifamiliale, S+P+E: str. Domniţa
Florica, nr. 8 (1998), str. Av. Fuica, nr. 65
(2000), Şoseaua Nordului, nr. 98M (2001),
sat Pipera-Voluntari (2004, 2007); imobil
apartamente, S+P+5E, str. Sfinţii Voievozi,
nr. 27 (2004); ansamblu de locuinţe şi
birouri, str. Popa Tatu, nr. 62A (2007);
refacere faţade imobil de Cult, str. Popa
Nan, nr. 106 (2009).
Prem ii: Menţiune UA - ansamblul de
Hotel Intercontinental blocuri din Bd. Lacul Tei - Galvani (1986).
Sursa ilustraţiei: Celac, M., Carabella, 0 . şi (R.N.)
Marcu-Lapadat, M. (2 0 0 5 ). Bucureşti. Arhitectură şi
modernitate. Un ghid adnotat. HARITON, Vera
Bucui'eşti: Ed. Simetria
(n. 1923, Ismail, Moldova - m. 1980)
Studii; FA, dipl. 1947.
HARITON, Mihaela
Lucrări: cantină la Gura Ocniţei (1951);
Ioana
creşă la Uzina "Tractorul”, Braşov (1952);
(n. 22.10.1954)
locuinţe muncitoreşti la Boldeşti şi Urlaţi;
Studii: IAIM, dipl.
Fabrica de geam tras de la Blejoi (1960).
1979.
A făcut parte din colectivul de proiectare
A lucrat la Institutul
al Pavilionului central de expoziţii din
Proiect Bucureşti, SC
Bucureşti (1962, autor Ascanio Damian).
RVS Proiect SRL, SC
Arhi-tech SRL şi SC 2H Arhitectura SRL. (V-T)
Lucrări: re amenajare leagănul de copii nr.
HARTL (HARTEL), Josef
1 (1980); detaliu de sistematizare Cal.
(n. - 1 7 8 0 - ?)
Plevnei-Buzeşti-Berzei (1982); blocuri de
Din 1816 este angajat ca „arhitect al
locuinţe, Bd. Nicolae Grigorescu şi Şos.
Poliţiei" de Vornicia Obştilor din Bucureşti
Mihai Bravu (1986), detaliu de
pentru a supraveghea construcţiile noi şi a
sistematizare, Izvor Coşbuc (1987);
coordona realizarea canalizării
bloc iui de locuit şi comerţ, P+7-8E, Bd
Dămboviţei şi a pavării principalelor
Lacul Tei-Galvani (1983, în colaborare cu
străzi din Bucureşti.
arh. C. Severin); blocuri de locuit, P+9E,
Lucrări: în 1828, împreună cu Johann
Piaţa Unirii (1986); blocuri de locuit,
Freywald se ocupă de pavarea străzilor. In
P+8E, P+14E, Piaţa Senatului-S plaiul
1830, Haiti alături de Moritz von Ott, cu
Independenţei (1988-1989); imobil
care a colaborat la multe lucrări, este
birouri şi locuinţe, S+D+P+4E, str. Căderea
numit în comisia pentru elaborarea
Bastiliei, nr. 65 (1993); imobil, 2S+P+6E,
„regulamentului pentru starea sănătăţii,
str. E. Pangratti, nr. 35 (1994); imobil de
înfrumuseţarea şi paza bunei orânduieli în
poliţia Bucureşţiului". După adoptarea HASNAŞ, Andreea

Regulamentului Organic, Harţei va deveni (n. 1949)
primul „arhitect al oraşului”. Ca arhitect, Arhitec t-Sc eno graf.
Joseph Harţi în 1822, reconstruieşte Scenograf Film, TV,
Palatul Ghica (amplasat în zona actualului Teatru, Happening-uri,
Teatru Odeon) şi porţile sale de piatră. In Performance. Susţine
1830 arhitectul este numit să analizeze primul doctorat în
construcţiile spitalului de la Sf. Spiridon scenografie din România şi creează
vechi, de pe Calea Şerban Vodă. între decorurile şi costumele pentru un număr
1834-1837, Harţi s-a ocupat împreună cu foarte mare de spectacole: filme artistice,
M. Sanjuand de reparaţii şi întreţinerea TV, piese de teatru, happening-uri, în ţară
aleilor de pe dealul Mitropoliei, alee şi în străinătate.
realizată în 1833 de Vladimir Blaremberg. Studii: IA1M, dipl. 1974; IA1M, doctor în
între 1835-1837, Harţi s-a ocupat de arhitectură (prima teză de Scenografie de
ridicarea primelor corpuri (spital, Film din România: „Spirit şi Grafie în Arta
bucătărie, spălătorie) ale Spitalului Spectacolului”, 2001). Scenograf - Uniunea
Brâncovenesc din Bucureşti. Safta Cineaştilor România (din 1980). Fashion
Brâncoveanu, văduva lui Grigore Design - Universitatea Cultural Ştiinţifică
Brâncoveanu, a fost cea care a finanţat Bucureşti (1990).
lucrările. După cutremurul din 1838, Harţi Afilieri la organizaţii profesionale:
întocmeşte planul pentru reparaţiile Uniunea Arhitecţilor din România (UAR);
Hanului Manuc. Proiectul său va fi respins National Section of International Union of
de arhitecţii Villacrosse şi Feiser în Architects (UIA), Paris; Asociaţia
şedinţa Sfatului Orăşenesc. în 1842, Josef Arhitecţilor de Interior din România
Harţi construieşte a doua aripă- secţia (AAIR); I.C.O.M.O.S.; Uniunea Cineaştilor
medicală- a Spitalului Brâncovenesc. din România (UCIN); Uniunea Autorilor &
Secţia de chirurgie şi farmacia spitalului Realizatorilor de Film (UARF); Fashion
vor fi construite între 1855-1959 de Club; Tekart (Asociaţia Artiştilor Plastici).
arhitectul Julius Freywald. Spitalul a fost Titlu ştiinţific: Profesor universitar dr.
demolat în 1985. arhitect.
(G.P.) Proiecte de arhitectură realizate: Deşi
scenografia a fost principala sa
preocupare, a proiectat în calitate de
arhitect, locuinţe, case de vacanţă, sedii de
firmă, amenajări interioare, restaurări,
reamenajări în ţară şi în străinătate.
Locuinţe: Casa A. Hasnaş, Bucureşti; Casa
Brătianu, Sinaia; Conac Gârboviceanu,
Spitalul Brâncovenesc Sătuc; Sedii firme: Cormay, Bucureşti;
Sursa ilustraţiei: www.bucurestironiania.ro /
po z e-vechi din bucur eşti
Tekart, Bucureşti; sate de vacanţă;
Accesat oct. 2 0 1 4 hoteluri; restructurare urbană; restaurare
(Casa Rizescu, Câmpulung); peisagistică
(Casa RA. Roman, Bucureşti); amenajare
interioară (Casa N. Armenopol, Ploieşti;
Casa D. Gothe, Ploieşti); teatre: T. Nottara,
T. (Odeon); studiouri film TV; Sala de
C inem atograf CNA; studio TV; baruri;
cabinete medicale; magazine; expoziţii UNITEH; a fost membru în Senat, consilii

etc. de Catedră, comisii de admitere, de
Activitate de scenograf, autor al masterat şi doctorat; consilier de imagine,
decorurilor şi costum elor a peste 100 participant şi organizator conferinţe,
de spectacole, dintre care selectăm: filme simpozioane, congrese naţionale şi
artistice de lung şi scurt metraj, producţii internaţionale, workshop-uri, jurizări.
româneşti şi coproducţii: Marfa şi banii, Lucrări publicate: A publicat cursurile
Senatorul melcilor, Priveşte înainte cu Arh itectura spectacolulu i-scen og rafie,
mânie, Cuibul de viespi - Gaiţele, Secvenţe, Istoria costumului, Istoria mobilierului,
Intrusul- Imposibila iubire, Sezonul Arhitectura de interior, Ambient, Fashion
pescăruşilor, Atelier cu călău ză: N. Design.
Grigorescu, Dormir avec Ie diable, Corps & Cărţi publicate: Spirit şi Grafie în Arta
Ames, Tele Im age Nature-National Spectacolului, Arhitectura Spectacolului,
Geographicf, teatru (Comedii A. P. Cehov, Capătul lumii, o treaptă...Filmuri, Schiţă de
Căutând sem ne de viaţă inteligentă în Schiţă de film şi articole despre
univers - J. Wagner, Dalbul pribeag - D.R. arhitectură, scenografie, design, fashion,
Popescu, Arbuzov); Music-Hall-uri grafică, grafică publicitară.
(Romanul unui om de afaceri, Mitul Activitatea profesională consem nată in
Estherei); Performance in Artchaeology; dicţionare de specialitate: 2000
Video clip-uri; Spectacole de modă, Outstanding Artists and Designers o f the
Happening-uri etc. XX-th Century, Cambridge (2002); Who's
Prem ii: Premiul Cesar Franţa, Je te trouve Who in Romania, Bucureşti (2002, 2006);
tres beau (2007, regia I. Mergault); Film, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti (2009);
Festival Film European, Categoria cele mai 1234 Cineaşti Români Ghid bio-filmografie,
bune 10 Filme din Europa, Le livre a Cristina Corciovescu, Ed. Ştiinţifică,
rendre (2006, regia R. Ruis); Premiul Bucureşti (1996); Film, Realizatori şi
Special al Juriului Festivalul de Film Actori, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti (2004);
Veneţia, Un place parm is Ies vivants (2006, Ghidul Cinematografiei, Ed. Fundaţiei PRO,
regia R. Ruis], Selecţie Festivalul de Film Bucureşti (2006); Planeta Cinema,
Cannes, Franţa, Marfa şi Banii (regia P. Eugenia Vodă, Ed Fundaţiei România
Cristi]; Premiul Fipresci, Troia, Portugalia Literară, Bucureşti (1995); Filmat în
(1997J; Premiul Festivalul Internaţional România 1911-2003, Repertoriu
de Film Skopjie, Macedonia, Priveşte Filmografic, Ed. Alo, Bucureşti (2003);
înainte cu mânie-, Premiul UNITER Comedii Dicţionar de Filme Româneşti, T. Caranfil,
Cehov (regia M. Măniuţiu); Marele Premiu Ed Litera Internaţional, Bucureşti (2002);
UCIN, Sezonul Pescăruşilor (film interzis Filmat în România - repertoriul film elor de
de comunişti, actualmente păstrat în ficţiune 1911-2004 Cinema şi Televiziune,
Muzeul Memorial al Victimelor Ed Fundaţiei PRO, Bucureşti (2004);
Comunismului de la Sighet, regia N. Dicţionar de cinema, C. Corciovescu, Bujor
Opriţescu) şi multe alte premii şi Râpeanu, Ed. Univers Enciclopedic,
nominalizări la festivaluri naţionale şi Bucureşti (2010) etc.
internaţionale. (prin amabilitatea doamnei arii Andreea
Activitate didactică: Este profesor Has naş)
universitar; a ocupat funcţia de decan la (Andreea Hasnaş, S.T., R.N.)
Facultatea de Arhitectură USH; a predat/
predă în Bucureşti în cadrul UAU1M,
UNARTE, UNATC I. L. Caragiale, Hyperion,
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. ISO
Cuibul de viespi. Scenografie şi Costume arh. A.

Hasnaş
Sursa ilustraţiei: fotografie din colecţia particulară
a arh. A. Hasnaş
HATTEL, Eduard
(n. 1941, Polonia)
Lucrări: satul de vacanţă şi restaurantul
Silva din Govora (1971); zonă de
Se scufundă Veneţia, desen arh. A. Hasnaş agrement din parcul oraşului Râmnicu-
Sursa ilustraţiei: colecţia particulară a
arh. A. Hasnaş
Vâlcea (1975); cinematograf şi complex
comercial la Olăneşti (1978). La Râmnicu
Vâlcea a mai lucrat: Tribuna stadionului
(1978); Sala Sporturilor cu 2300 locuri
(1981); Piaţeta Tudor Vladimirescu
(1981); sala de sport şi festivităţi a
Liceului Industrial Energetic; Piaţa
agroalimentară din zona de Nord a
oraşului.
(V.Ţ., G.P.)
HĂLMĂGEANU
(HĂLMAGH1)
Teodor
Casa A. Hasnaş
Sursa ilustraţiei: fotografie din colecţia particulară
(n. 1890, Braşov - ?)
a arh. A. Hasnaş Studii: Şcoala
Superioară Tehnică
Industrială Regală
Ungară de Stat, dipl.
1911; Facultatea de
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1S1
Arhitectură, Budapesta; Academia de Arte fostul Cinema Roxy, str. Lipscani (azi
Frumoase, Miinchen. între 1932-1941, Teatrul Rapsodia Română); casa General
conferenţiar la Institutul de ingineri de Florescu din Bd Aviatorilor; casa
geniu agricol în oraşul Poltrava. Bogdanovici, str. Vasile Lascăr; Uzina
S-a repatriat în 1943, activând până în Electrică din Bd. Carol.
1953 la Ministerul învăţământului public, Alte lucrări: conacul Lahovary din
Secţia de arhitectură. Leordeni; vila Ignat, din Buşteni; fosta
Lucrări: colaborator la proiectul de hală de flori de lângă hanul lui Manuc;
sistematizare şi macheta oraşului fosta fabrică de ciocolată Zamfirescu.
Dniepropietrovsk; proiecte pentru clădiri Activitate didactică: din 1920, a fost
pentru cinematografie la Ialta, Crimeea profesor la Şcoala Superioară de
(1925-1927), la Minsk, Bielorusia; a Arhitectură din Bucureşti.
proiectat două pavilioane pentru
expoziţia industrială şi agricolă din Minsk.
în oraşul Tuapoc a proiectat Clubul
marinarilor străini (1931-1932); a
realizat planul de sistematizare al
Combinatului de tors şi tricotaje, Poltava,
Ucraina (1933-1937); proiecte de clădiri
administrative şi culturale, teatru, sediu
bancă realizate în Podolsc; restaurare
cetatea turcească din Podolsc.
Lucrări în ţară: proiecte de şcoală;
proiecte pentru industria lemnului şi
hârtiei; sistematizarea oraşului Vulcan. Cinema Roxy, actual Teatrul de pe Lipscani, autor
(G.P.) arh. Dimitrie Hârjeu.
Foto arh. Gabriela Petrescu
HÂRJEU (HERJEU), Dimitrie
(n. 1869, Călugăreni, Neamţ - m. 1926, HÂRŞAN, Remus
Bucureşti) (n. 1968, Reghin)
Arhitect român de orientare eclectică. Studii: IA1M, dipl.
Studii: Şcoala Naţională de Arhitectură, 1994; din 1998 a
avându-1 profesor pe Ion Mincu, dipl. deschis propriul birou
1903. de arhitectură Graphic
Funcţii: Activează la Primăria din Studio, avându-i asociaţi pe arhitecţii
Bucureşti între 1910-1925; între 1910- Dragoş Perju şi Karoly Nemeş.
1916, a fost arhitect şef; între 1920-1925 Lucrări în Bucureşti: imobil Locuinţe,
este numit director al arhitecturii str. Matei Voievod (1995, împreună cu
Municipiului Bucureşti. arh. Radu Teacă); Casa Fotbalului, Bd.
Lucrări în Bucureşti: casa Mavrodin pe Basarabia, Bucureşti (2002); locuinţe, str.
str. Boteanu nr. 3; casa Moruzzi-Osiceanu C-tin Istrate (2003); locuinţă, str.
pe Aleea Alexandru; casele Mânu şi G. Herăstrău (2004); extindere locuinţă
Lucasievici pe str Dumbrava Roşie nr. 6; Cotroceni (2005); imobil locuinţe, str.
casa Zoe Balş din str. Dumbrava Roşie, nr. Puţul lui Zamfir; locuinţă, str. Cerceluş
12; casa Văleanu pe str Londra; casa (2008); Academia de Fotbal, Mogoşoaia
Ionescu, str Academiei; casa Neniţescu, str (2005); locuinţă, str. Nuferilor, Bucureşti
Şcoalei; casa Popovici pe Bd. Elisabeta; (2005); remodelare complex comercial
„Favorit”, Drumul Taberei, Bucureşti Karoly Nemeş); Premiul Preşedintelui

(2006); locuinţă, str. Dobrogeanu Gherea, Filialei Bucureşti
Bucureşti (2006); remodelare locuinţă, în cadrul Anualei de Arhitectură
str. Romniceanu, Bucureşti (2006); casa Bucureşti, cu lucrarea: "Casa Fecioru”,
Lia, str Cocărescu, Bucureşti (2007); casa Pipera, Ilfov (2007, arh. Karoly Nemeş,
Fecioru, Pipera-llfov (2007); casa Nazarie, arh. Dragoş Perju, arh Remus Hârşan).
str. P. Creţu, Bucureşti (2007); bloc de (V.Ţ., G.P.)
locuinţe Dorobanţi, Bucureşti (2008);
piscină acoperită la Politehnica Timişoara
(2008); ansamblul de locuinţe Carol Park,
Bucureşti (2010); Casa Olimpică şi Muzeul
Sportului, şos. Kiseleff, Bucureşti (2011);
casă de vacanţă, sat Cărpiniş, Braşov
(2010); locuinţă, str Barcianu, Bucureşti
( 2010 ).
Activitate didactică: din 1997, cadru
didactic IAIM.
Premii: nominalizare la Premiile Arhitext
Design, secţiunea Amenajări interioare Bazinul de înot al Universităţii de Arhitectură,
(1999); premiu la Secţiunea Arhitectură Timişoara, autori: Graphic Studio, arh. Remus
din cadrul Bienalei de Arhitectură Hârşan, arh. Dragoş Perju, arh. Nemeş Karoly)
Bucureşti, cu lucrarea „Casa Fotbalului" Sursa ilustraţiei:
http://w w w .anuala.ro / pro i e c te /2 0 13 /arh itectura
(realizată împreună cu arh. E. B. Popescu)
-social-culturale/aa 18/panoul.jpg
şi nominalizare cu lucrarea „Imobil Radu Accesat oct. 2 0 1 4
Vodă" (2002); premiul I, Premiile Arhitext
Design, secţiunea Amenajări interioare cu HEFFT, Anton
lucrarea "Locuinţă individuală pe strada (n. 1815, Viena - m.
Constantin Istrati nr. 46" (2003); 1900, Viena)
participare la expoziţia „Genova 2004" cu Arhitect austriac de
lucrările „Imobil Radu Vodă" şi „Locuinţă orientare eclectică
individuală pe strada Constantin Istrati nr. activ la Bucureşti.
46" (2004); participare la Bienala de Studii: Universitatea
Arhitectură de la Veneţia în cadrul Tehnică (1832-1833,
Pavilionului României cu lucrările „Casa 1835-1838); cursuri
Fotbalului" (autori E.B. Popescu, Remuş de arhitectură (1836-
Hârşan, Dragoş Perju şi Nemeş Karoly) şi 1838) în cadrul Academiei de Arte din
„Imobil Radu Vodă nr. 26" (2004); Viena.
nominalizare la secţiunea Arhitectură a La invitaţia principelui valah Gheorghe
Bienalei de Arhitectură cu lucrarea Bibescu, în 1848 vine în Ţara
"Locuinţă individuală pe strada Herăstrău Românească, prima sa comandă fiind
nr.2" (2004); Premiul secţiunii Restaurare realizarea Teatrului Naţional (Teatrul cel
şi reabilitare în cadrul Anualei de Mare) din Bucureşti.
Arhitectură Bucureşti, cu lucrarea: A rămas aici până în 1853, întorcându-se
„Locuinţă individuală restaurare la Viena unde a practicat arhitectura până
consolidare, extindere şi reamenajare” spre 1875.
(2005, Lucrări în Valahia: la 31 de ani (1846)
arh. Remus Hârşan, arh Dragoş Perju, arh. realizează proiectul Teatrului Naţional din
Conţinutul acestui in ateii al nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia Pag. 1 S3
Bucureşti a cărui execuţie este finalizată

cu ajutorul arhitecţilor Kaii Harţi şi Iacob
Melik; în anul 1852- de co raţiuni
interioare realizate de germanul
Miihldorfer. Edificiul a fost distrus la
bombardamentele din timpul războiului.
In aceeaşi perioadă este solicitat de
administraţie în diverse activităţi, mai ales
în comisii tehnice. In 1847, Hefft Semnătura arh. Hefft, Anton.
împreună cu Rudolf von Borroczyn, Sursa ilustraţiei:
http: //arh iv ad ear hitectura.ro /arh itecti/an to n -
vornicul Ion Oteteleşeanu şi şeful poliţiei,
hefft/
Iancu Mânu, se ocupă cu realizarea Accesat oct. 2 0 1 4
Planului de reconstrucţie şi aliniere a
clădirilor din Bucureşti. In acelaşi an, HEMPEL, Alexandru
alături de Borroczyn, Alexandru Orăscu şi [sec. XX)
Schlatter, fac parte din comisia care Arhitect cu activitate în perioada
examinează proiectul lui Villacrosse interbelică
pentru reconstrucţia bisericii Sf. Gheorghe Lucrări: vila dr. Teţu, str. N. Beldiceanu
Nou. Din 1849 va deveni şef al nr. 49, Bucureşti (1933); Şcoala medie
„despărţitorii de arhitectură” din cadrul tehnică de zootehnice din Turda; proiect
Departamentului Trebilor din Lăuntru, [nerealizat) pentru un Aeroport publicat
ocupându-se de refacerea monumentului în Arhitectura din 1930; Plan de
de la baza dealului Mitropoliei, distrus în sistematizare a oraşului Eforie.
timpul revoluţiei din 1848. (G.P.) Concursuri: Premiul II - sistematizarea
Pieţei Casei Centrale a Armatei (1955, în
colaborare cu arh. Alexandru Zamfiropol).
(V.Ţ.)
HEREŞ, Gheorghe
(n. 1937, Făureşti, Maramureş)
Studii: IA1M, dipl. 1962.
Lucrări: Complexul comercial „Podul de
Teatrul Naţional Bucureşti, arh. Anton Hefft. Piatră", Iaşi (1967); restaurant, Iaşi
Sursa ilustraţiei: www.bucurestiromania.ro (1968); magazin general Vaslui (1969);
ansamblul de locuinţe şi magazine, Piaţa
Podul Roşu, Iaşi (1968-1972); Biserica
Catolică, Iaşi (1995-2005); locuinţe în
cartierul Alexandru cel Bun, Iaşi (1970-
1974); locuinţe în Bd. Independenţei, Iaşi
(1977-1980); centrul de cartier Tătăraşi,
Iaşi (1980); Catedrala episcopală Sf.
Treime din Baia Mare; blocul Cotnari din
Nicolina, Iaşi; Biserica romano-catolică
Secţiune prin sala Teatrului Naţional, din Butea, jud. Iaşi (1977-1980);
arh. Anton Hefft. Catedrala Sfânta Tereza din Iaşi (1991-
Sursa ilustraţiei:
1994), construită în formă de
h ttp ://arh ivad earh itectu raro /sch ite/teatru l-
natlonal/ Accesat oct. 2 0 1 4 corabie; Institutul Teologic Sf. Io sif din
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1S4
Iaşi; noul PUG al laşului [2013, împreună HERIVAN, Sady

cu arh. Arpad Zac hi); adăposturi pentru (n. 1902, Bucureşti -
persoanele nevoiaşe, asa cum este ?)
Căminul de bătrâni de cinci stele din Studii: FA, dipl. 1929.
Bucium sau Casa de Copii Bucium. Lucrări: imobile de
Activitate didactică: între 1974 şi 1979 a locuit în Bucureşti, str.
desfăşurat şi activitate didactică la Şcoala Atena (1936), str.
Tehnică şi la Politehnica din Iaşi. Pitar Moş 27A (1937),
Concursuri: Premiul 1 - Catedrala greco- str. Pitar Moş 27B
catolică din Cluj (1992). (1938), str. Dionisie Lupu colţ cu Pitar
Moş (1938), str. Armenească 43, Cal.
Victoriei 95 (1939), Str.Maria Rosetti nr.
10 (1946), str. Biserica Enei 3 (1947), Cal.
Călăraşilor colţ cu Mircea Vodă (1947),
str. Antim 43-47 (1932-1933), str. Justiţiei
71 (1931), str. Sf. Apostoli 75 (1932), str.
Bateriilor 11 (1932), str. Sf. Ştefan 2
(1933) , Cal. Dudeşti 61 (1932), str. Popa
Soare 1 (1931), str. Romulus 2 (1931),
CaL Şerban Vodă (1944); diverse imobile
de locuit în Bucureşti în cadrul
parcelărilor (1929-1939); şantier naval
Tulcea; cabane pentru pescari; club la
Sfântu Gheorghe (în deltă).
(G.P.)
Biserica rom ano-catolică din Butea, jud. Iaşi, arh.
Gh. Hereş.
Sursa ilustraţiei: HIRSCH, Grigore
http://w w w .ercis.ro/dieceza/parohii/foto.asp?id= (sec. XX)
butea 1 Accesat oct. 2 0 1 4 Arhitect ce a activat în perioada
interbelică.
Lucrări: Palatul societăţii „Distribuţia",
Bd. Magheru nr. 42-44, Bucureşti (1939);
Staţii de benzină OSIN la Sinaia, Snagov,
Bucureşti (1936-1938); extindere la
Templul Coral, str. Sf. Vineri nr. 9,
Bucureşti (1934); vila Potopeanu,
Bucureşti (1934); blocul de locuinţe
„Victoria", Cal. Victoriei, început ca hotel şi
terminat ca bloc cu apartamente, vis-â-vis
de Palatul Telefoanelor, Bucureşti (1935,
în colaborare cu arii Arghir Culina); bloc
de locuinţe, str. Romulus nr. 46, Bucureşti
Catedrala Sfânta Tereza din Iaşi, arh. Gh. Hereş. (1 9 3 4 ) .
Sursa ilustraţiei: (V.Ţ)
http://ro.w ikipedia.org/w iki/Biserica_Sf_Tereza_
a_Pruncului_Isus_din_Iasi/mediaviewer/File:Biseri
ca_Sf._Tereza_din_Iasi.jpg
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1SS
HOINARESCU, Călin arhitectură şi memoriale din jud.

[n. 1944, Suslăneşti, Prahova".
Argeş) Cea mai importantă distincţie este
Studii: IAIM, dipl. premiul Uniunii Europene pentru întreaga
1968. Expert în sa activitate pe care l-a obţinut în anul
restaurarea monu 2004. Insă premiul la care ţine cel mai
mentelor istorice. mult este crucea patriarhală primită de la
Lucrări: Din 1975, Patriarhul Teoctist pentru intervenţia sa
preocupările sale se în salvarea bisericilor.
îndreaptă, cu precădere către probleme (G.P., V.Ţ.)
legate de restaurarea monumentelor şi
integrarea acestora în contextul aşezărilor HONTZIG, Eduard
prahovene, elaborând proiecte de (n. 1850 - m. 1916)
restaurare a unor edificii şi ansambluri Arhitect ceh cu studii la Viena, a venit în
arhitecturale. România în 1882, ca arhitect şef la
Călin Hoinărescu a realizat peste 30 de Ministerul de Război, realizând diferite
proiecte de restaurare a celor mai clădiri militare şi civile.
importante monumente din judeţul Lucrări: Palatul Grădişteanu, Cal.
Prahova Primul proiect de resturare a Victoriei, Bucureşti (1884); Castelul de la
fost casa lui Nicolae Tonitza din Vălenii de Sihlea pentru Grădişteanu, Râmnicu Sărat;
Munte. Arhitectul a mai restaurat: Casa casa familiei Monteoru, (1888); casa
memorială Nicolae Iorga de la Vălenii de proprie, Sărata Monteoru (1889); două
Munte, Castelul IuliaHaşedu din Câmpina, hoteluri şi un cazinou la Sărata Monteoru
Casa Hagi Prodan din Ploieşti, Palatul (1895); capela familiei Monteoru realizată
Culturii din Ploieşti, Colegiul între 1902-1903, pictată de Costin
J.L.Caragiale” din Ploieşti, restaurantul Pe trese u.
Bulevard din Ploieşti, precum şi mai multe
lăcaşe de cult. Un proiect poate dura în jur
de un an, un an şi jumătate, în funcţie de
complexitatea acestuia Intre anii 1982-
1986, Călin Hoinărescu a elaborat un
studiu de inventariere a monumentelor
istorice din judeţul Prahova care a condus
la completarea listei deja existente cu încă
600 de obiective care constituie şi astăzi Cazinoul din Sărata M onteoru (1 8 9 5 ),
baza evidenţei monumentelor din judeţ. arh. Eduard Hontzig.
Arhitectul participă la realizarea unor Sursa ilustraţiei: www .m onteoru.ro.
construcţii cum ar fi: Complex hotelier Accesat oct. 2 0 1 4
,Alpin" din Buşteni, Hotel „Silva" din
Buşteni, Complex comercial ,Alpin" din HOPU, Vasile
Buşteni (1984), proiecte-tip de locuinţe în (n. 1923 - m. 1979)
mediul rural, judeţul Prahova. Studii: FA, specializare arhitectură
Prem ii/ distincţii: De-a lungul activităţii industrială.
sale, arhitectul a primit peste zece Lucrări: A fost autorul, şeful de proiect
distincţii. în 1984 a primit premiul U. A. sau coordonatorul unor importante
pentru „Studiu de inventariere, cartare şi obiecte din cadrul industriei chimice
punere în valoare a monumentelor de româneşti pe platformele Oneşti-Borzeşti,
Săvineşti, Danubiana, Combinatul Chimic HORNSTEIN, Marcel

Craiova. (n. 1908, Bucureşti - m. 1977)
Activitate didactică: înzestrat cu talent Studii: Academia de Arhitectură din
pedagogic, a fost timp de 17 ani profesor Bucureşti, dipl. 1937.
la Şcoala tehnică de arhitectură şi Lucrări: bloc de locuinţe, Bd. I.C. Brătianu,
construcţia oraşelor din Bucureşti, str. Doamnei (1959); bloc de locuinţe, str.
publicând la Editura Tehnică manuale Academiei 4-6 (1961); Spitalul Clinic
tehnice în domeniu. Universitar, 1500 paturi, Bucureşti;
(V.Ţ., G.P.) ansamblul de locuinţe, Cal. Dorobanţilor,
Bucureşti (1975).
HORJA, Gabriel (G.P., V.Ţ.)
(n. 1944)
Studii: IAIM, dipl.
1969.
Lucrări: A făcut parte
din colectivul ce a
realizat în 1974
Centrul Naţional de
Fizică de la Măgurele,
Bucureşti. Spitalul Clinic Universitar, Bucureşti,
A mai studiat şi a întocmit proiecte-tip arh Constantin Moşinschi, Marcel Hornstein.
Mircea Săndulescu, Sofia Ungureanu.
pentru case de cultură de 500 şi 600 de Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 4, 1977
locuri.
Din 1972 până în 1990, a participat, în HUDIŢĂ, Horia
colectivul arh. Nicolae Vlădescu, la (n. 1933, Cobâlca Orhei
lucrările de restaurare şi reamenajare a - m. 1990)
Palatului Cotroceni, ca reşedinţă Studii: Facultatea de
prezidenţială şi a Palatului Foişor de la Arhitectură, dipl. 1958,
Sinaia. avându-i ca profesori pe
CV.ŢO Duiliu Marcu şi Horia
Maieu.
HORJESCU, Paul Lucrează la ISLGC Bucureşti (1964-1978)
(n. 1904, Ploieşti - ?) şi ca arhitect consilier la Romproiect
Studii: Secţia de Arhitectură a Şcolii de Bucureşti, din 1981.
Arte Frumoase din Paris, dipl. 1928; Lucrări: ansamblul de locuinţe. Piaţa
Institutul de Urbanism de la Sorbona, Unirii, Iaşi (1962); ansamblul de locuinţe,
dipl. 1929. cartier Pietricica, Piatra Neamţ (1964);
Lucrări: în perioada interbelică a Pavilioane noi la Expo EREN, Bucureşti
executat mai multe (14) imobile de locuit, (1964); staţiunea turistică Neptun, Etapa
al căror amplasament nu a fost încă I, (1967); Spital la Hunedoara (1968); vile
precizat. pe faleză şi club cu piscină la Neptun
După 1945 a participat ca arhitect la (1968); complexe sanatoriale Căciulata
IPROMET la realizarea mai multor (împreună cu arh Ileana Daia) şi Vâlcea
complexe industriale. (1971), Băile Herculane (1973), Băile
(V.Ţ) Felix; ambasadele României la Beirut,
Liban şi Brasilia, Brazilia (1978); Primăria
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m od ern e (sec. XIX, XX, XXI)
şi Casa de Cultură din Zimnicea (1979); sediul întreprinderii de reţele gaze, Galaţi;
locuinţe, Zimnicea (1980). complex locuinţe, spaţii comerciale şi
Activitate didactică: cadru didactic la cinematograf pe str. Galaţi din Brăila
Institutul de Arhitectură Ion Mincu, între (1980); a mai colaborat la proiectele
1964-1978. pentru Sala Polivalentă de 2000 locuri şi
Publicaţii: colaborează activ la rev. pentru ansamblurile de locuinţe Progresul
Arhitectura, Contemporanul, Astra, Cronica şi Victoriei în Brăila.
Şa. (R.N.)
Concursuri: Premiul I şi III, proiect tip
Cămin Cultural (1960); Premiul I, Centrul HURDUBEŢIU, Rodica
Cultural Administrativ Timişoara (1962); (n. 1937, Tg. Mureş)
Premiul II şi menţiune, locuinţă de Studii: IAIM, dipl. 1961.
perspectivă (1963); Premiul II, clădire de Lucrări: a lucrat la
locuit cu 16-18 niveluri (1965); Premiul I, Proiect Bucureşti şi a
sistematizare Piaţa Unirii din Focşani participat la realizarea:
(1967); Premiul II, clădiri administrative extindere Şcoala 144;
pentru industrie (1965). k ansamblu de locuinţe
Giuleşti-Stadion; bloc de locuinţe, str. dr.
Marcovici; Pavilion Oncologic la Spitalul
Funde ni.
(R.N.)
HURDUC, Viorel
(n. 1949, Bârlad)
Studii: IAIM, d ip ll976.
Lucrări: imobile de
locuinţe, şos. Nordului,
Bucureşti (1977-1989);
imobil de locuinţe
„Dunărea", Piaţa
Universităţii, Bucureşti; imobile de
locuinţe, Cal. 13
Septembrie, Bucureşti; „Palatul
Pionierilor", Bucureşti; remodelare Hotel
„Romanţa", Neptun; remodelare Hotel
Complex sanatoriul de 5 0 4 paturi, Căciulata, arii
„Transilvania", Olimp; Hotel Nord,
Horia Hudiţă şi Ileana Daia.
Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 5, 1972 Bucureşti - etapa 1; casă de vacanţă,
Buşteni; reşedinţă, Buşteni; locuinţă, str.
HULUBA-MITROFAN, Litavoi; apartament special, Bd
Nicoleta Ferdinand, Bucureşti; magazin Estee
(n. 1946, Cehu Silvani ei, Lauder, hotel cu bază de tratament,
Sălaj) Comăneşti; bloc de locuinţe pentru
Studii: IAIM, dipl. 1971. diplomaţi, Cal. Dorobanţi, Bucureşti
Se stabileşte în Brăila (actualmente sediu ASIT); sediu
Lucrări: hotel şi bază companiei Metanef, Cal. Floreasca;
de tratament la Lacul Sărat (1973); sediul Institutul Bancar Român, Bd. Unirii; sediul
întreprinderii de reţele electrice, Brăila; companiei Knorr, Str. Odăii, Bucureşti;
Proiect beneficiar al unei finanţări din partea IIniiuiii Arhitecţilor din România
hoteluri la Poiana Braşov: „Spoitul",

„Bradul", „Poiana"; Sediul companiei
Alukonigstahl, Bd. Unirii, Bucureşti;
Snack-Bar, Bd. Kogălniceanu, Bucureşti;
sediu PRO-TV, studiouri de ştiri,
Bucureşti; imobil de locuinţe, str. Vârful
cu Dor, Bucureşti; sediu companiei
Sidertrans, Călăraşi; imobil de locuinţe,
str. B. Delavrancea; imobil de locuinţe, Cal.
Floreasca, Bucureşti. Proiecte de
urbanism: PUD Piaţa Alba Iulia, Bucureşti;
PUD Ansamblu Corp diplomatic, şos.
KiselefF 16-18, Bucureşti; PUD, Str.
Constantin Prezan, Bucureşti; PUZ,
Ansamblu hotelier şi comercial „Omnia",
Bucureşti; PUZ, ansamblu comercial
cultural, auto şi pietonal Piaţa Revoluţiei,
Bucureşti.
Concursuri: concurs Les Halles, Paris, H u rd u c .
Sursa ilustraţiei: h t t p : //ww w .oar
Franţa (1979]; concurs Tete Defense,
bucuresti.ro/arlntecti_bucur esteni/Viorel_HURDU
Paris, Franţa (1983]; concurs Teatru C.pdf
Naţional, Tokyo, Japonia (1988]; concurs Accesat oct. 2014
Primăria din Marsilia, Franţa (1990];
Menţiune - „Bucureşti 2000" (1996];
concurs Piaţa Revoluţiei, Bucureşti
(1997]; premiul I + menţiune -concurs
pentru centru civic Reşiţa (1978]; concurs
pentru zona centrală Petroşani (1979];
Premiul Uniunii Arhitecţilor din România,
participare la sistematizarea zonei
centrale Bârlad (1978]; premiul Uniunii
Arhitecţilor din România pentru
participare la realizarea ansamblului de
locuinţe „13 Septembrie", Bucureşti
(1979]; Premiul Uniunii Arhitecţilor din
România pentru participare la realizarea
.Palatul Pionierilor", Bucureşti (1980];
nominalizare, Bienala de arhitectură
Bucureşti (1994]; marele premiu al
Anualei de arhitectură a municipiului
Bucureşti (2003]; nominalizare, Anuala
de arhitectură a municipiului Bucureşti
(2004]. (G.P.]
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX. XXI}
Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Ailiitecţilor din România
din Fondul Timbinl Ailiitectuiii în anul 2014
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Ministerul culturii si patrimoniului naţional. Lista M onumentelor istorice din România, 2010
***(2003). Teme ale arhitecturii din Rom ânia in secolul XX. Ed Institutului Cultural Roman.
***(1940). A rhitect Statie Ciortan - studii şi realizări în arhitectura rom ânească. Institutul de
arte grafice Marvan Bucureşti.
*** (1906). Expoziţiunea g en erală rom ână 1906. Călăuza oficială şi catalogul expoziţiunei.
Bucureşti: Socec.
***(1930). Solem nitatea inaugurării localului Societăţii A rhitecţilor Români şi serbarea a 39
de ani de la înfiinţarea acestei societăţi Bucureşti: Atelierele E. Marvan.
***(2007). De la „Regulamentul" A. I. C uza/ Kogălniceanu la Ordinul A rhitecţilor din
România. 1864-2007. Bucureşti: O.A.R.
***(1971). Mari arhitecţi. Bucureşti: Ed Meridiane.
***(2005). Album fo to g ra fic Craiova. Craiova: Ed. Alma.
***(2000). Arhitectură bucureşteană secolul 19 şi 20. Bucureşti: Ed. Simetria.
***(2010). Arhitectură şi proiect naţional. Stilul naţional românesc. Bucureşti: Ed. Noi
Media Prinţ.
***(2005). Art Nouveau în România, 1890-1930 - catalog expoziţie. Sf. Sofia, Istanbul,
Turcia
***(1994). Bucureşti, anii 1920-1940 între avangardă şi modernism (Bucharest, in the 1920s-
1940s: betw een Avant-Garde and Modernism). Bucureşti: Ed. Simetria.
***(1962). Bucureşti - ghid. Bucureşti: Ed Meridiane.
***(2007). Bucureşti în imagini, în vrem ea lui Carol //Pictures o f Bucharest in the ag e ofK ing
Carol I, voi. I-IIl. Bucureşti: Ed. Cadmos.
***(1959). Bucureşti - scurt istoric. Bucureşti: Ed. Muzeul de Istorie al Municipiului
Bucureşti.
***(1996). Centenar Marcel Iancu (1895-1995). Bucureşti: Ed. Simetria, UAR şi Ed
Meridiane.
*** tiara Iamb H. (Bubi) Georgescu: un arhitect român în S.U.A./ A Romanian A rchitect in the
USA, Bucureşti: Ed. Universitară „Ion Milieu".
***(2002). The Kretzulescu Palace and its Surroundigs - Yesterday and Today. Bucharest:
UNESCO-CEPES.
***(1993). Muzeul Naţional Peleş - Sinaia. Bucureşti: Ed Publirom.
***(2008). Oraşele României. Sfârşitul secolului XlX-începutul secolului XX. Bucureşti: Ed.
Cetatea de scaun.
***(2006). Restitutio - Radu Dud eseu: viaţa şi opera. Bucureşti: Ed. BNR. (6)
***(2011). Spaţiul m odernităţii rom âneşti / The space o f Romanian Modernity 1907 - 1947.
Expoziţie 2010. Bucureşti: Ed Fundaţiei Arhitext Design.
***(2012). Laudatio Solange D’Herbez de la T ou r. Bucureşti: OAR.
***(2010). Opera Omnia arhitecţii Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu. Bucureşti:
Ed Simetria
***(2012). Câmpulung Muscel. Schiţe pentru o m onografie arhitecturală. Buc ine şti:
Igloomedia.
***(1924). Constanţa şi Tekirghiolul,ghid ilustrat. Constanţa: Institutul Grafic "Albania”.
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI}
Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Ariiitecţilor din România
din Fondul Timbnd Arhitecturii în anul 2 0 1 4
Academia Republicii Populare Române. [1962-1964). Dicţionar Enciclopedic Român.

Bucureşti: Ed Politică.
Antonescu, Petre. [1963). Clădiri,construcţii,proiecte şi studii. Bucureşti: Ed. Tehnică.
Antone seu, Petre. [1913). Clădiri şi studii. Case, biserici, monumente, palate. încercări de
arhitectură rom ânească şi clasică. Album. voi. I. Bucureşti: Tipografia Guttenberg.
Albota, Mihai. [2008). Istoria învăţământului tulcean de la începuturi pân ă în anul
2007.Tulcea: Ed. Şcoala XXI.
Arsene, Vladimir. (2008). Provocările m odernităţii târzii. Bucureşti: Ed Fundaţiei Arhitext
Design.
Bacalbaşa, Constantin. (1927). Bucureştii d e altă dată. Bucureşti: Ed.Universul.
Beldiman, Ioana. (2012). Sculptura franceză în România (1848-1931). Gust artistic, modă,
fapt de societate. Bucureşti: Ed. Simetria
Bellu, Rada (2008). M onografia ilustrată a Gării S in aia/ Sinaia Railway Station's Short
Illustrated Monography. Sinaia: Ed. CFR.
Berindei, Dan şi Bonifaciu, Sebastian. (1978). Bucureşti. Ghid turistic. Bucureşti: Ed Sport-
Turism.
Bezviconi, Gheorghe. (1997). N ecropola Capitalei. Dicţionar enciclopedic (ediţia a Il-a,
revăzută şi completată). Chişinău: Ed. Museum.
Bilcea, Valentina şi Bilcea, Angela. (2011). Dicţionarul m onum entelor şi locurilor celebre din
Bucureşti, (ediţia a Il-a revizuită şi actualizată, cuvânt înainte de Theodorescu Răzvan).
Bucureşti: Ed Meronia.
Brătuleanu, Anca. (1997). Curţi Domneşti şi Boiereşti în România, Valahia veacurilor al XVII-
lea şi alXVIII-lea. Bucureşti: Ed. Simetria
Brătuleanu, Anca. (2000). "L'influence franţaise sur l'architecture de la petite bourgeoisie
roumaine ». în French Cultural Studies. Bucureşti: Alpha Academic.
Bucluuan, Eugeniu Arthur. (2006). Patru decenii în serviciul Casei Regale a Rom âniei -
m em orii 1898-1940. Bucureşti: Ed. Sigma.
Caffe, Mihai. (1970). Ion Mincu. Bucureşti: Ed. Minerva.
Caloianu, Serban. (2009). Monumente bucureştene. Bucureşti: Ed Monitorul Oficial.
Cantacuzino, George Matei. (1929). Palais de la banque de Chrissoveloni. Paris: Ancienne
August Schmiedigen Maison Auguste Vincent.
Cantacuzino, George Matei. (1977). Izvoare şi popasuri. Bucureşti: Ed. Eminescu
Cantacuzino, George Matei. (2001). Despre o estetică a reconstrucţiei. Bucureşti: Paideia
Cândea, Virgil, Zamfirescu, Ion şi Moga, Vasile. (1976). Ateneul Român - Monografie.
Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică.
Cârstoiu Mărgineanu, Monica (aprilie 2004). In m em oriam Dinu Antonescu. Evocare
prezentată Ia A.R.A. 5.
Celac, Mariana, Carabela, Octavian şi Marcu-Lapadat, Marius. (2005). Bucureşti -
arhitectură si m odernitate - un ghid adnotat. Bucureşti: Ed. Simetria.
Cios, Irina et al. (1995). Dicţionar de artă. Forme, tehnici, stiluri artistice. A-M. Bucureşti: Ed.
Meridiane.
Cina, Giuseppe. (2010). Bucureşti, de la sat la m etropolă; identitate urbană şi noi ten d in ţe/
Bucharest, from village to m etropolis; urban identity and new tendencies. Bucureşti: Ed.
Capitel
Colfescu, Silvia (2007). Bucureşti. Ghid turistic istoric artistic. Bucureşti: Ed. Vremea.
Constantin, Paul. (1972). Arta 1900 în România. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Ariiitecţilor din România Pag. 162
Dicţionar al arhitecturii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI}
Proiect beneficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Ariiitecţilor din România
Constantin, Paul. (1986). Dicţionar universal al arhitecţilor. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică si

Enciclopedică.
Constantinescu, Dinu-Teodor. (1989). Construcţii monumentale. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică.
Cornel, Th. (1909-1911). Figuri contim porane din România. Dicţionar biografic ilustrat.
Partea I + Număr de Crăciun 1911. (ediţia a Il-a). Bucureşti: Socec.
Cristea, Stan V. (2006). Monumente de arhitectură ecleziastică din judeţul Teleorman.
Craiova: Ed. Aius PrintEd.
Q’iticos, Mihaela. (2009). A rtD eco sau Modernismul bine tem perat. Bucureşti: Ed. Simetria
Q’iticos, Mihaela 5+5 clădiri pentru patrimoniul cultural naţional 1950-1977. Proiect al
Ordinului Arhitecţilor din România, partener Fundaţia Culturală Inforom.
Croitorii, Mariana (2012). Arhitectura de interior în România - o istorie din prim a ju m ătate
a secolului XX. Studiu de caz: arhitectul Duiliu Marcu. Teză de doctorat. UAUIM.
Crosnier Leconte, Marie-Laure. (1999-2000). "L’enseignement de l’architecture en France
et Ies eleves etrangers: le cas roumain" în Revue Roumâine d'histoire de l'art. Seria Beaux-
Arts. Academia Română, Institutul de istorie a artei „G. Oprescu". Bucureşti: Ed. Academiei
Române, (voi. XXXVI - XXXVII)
Crutzescu, Gheorghe. (1986). Podul M ogoşoaei. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Curinschi-Vorona, Gh. (1967). M onumentele de Arhitectură din Iaşi. Bucureşti: Ed.
Meridiane.
Curinschi-Voro na, Gh. (1968). Restaurarea monumentelor. Bucureşti: Ed. Tehnică.
Curinschi-Voro na, Gh. (1981). Istoria arhitecturii în România. Bucureşti: Ed. Tehnică.
Curinschi-Voro na, Gh. (1991). Introducere în arhitectura com parată. Bucureşti: Ed.
Tehnică.
Dame, Frederic. (2007). Bucureştiul în 1906. Piteşti: Ed. Paralela 45.
Deciu, Andreea (1999). Povestea caselor. Bucureşti: Ed. Simetria, UAR.
Derer, Hanna (2009). Cartea neagră: Distrugerea patrimoniului arhitectural şi urbanistic
din România: Bucureşti, 1990-2009. Bucureşti: Ed. C. N. I. Coresi.
Derer, Petre. (1980). Octav Doicescu-despre arhitectură. Bucureşti: Ed. Tehnică.
Dobrescu, Aurelia (coord.). (2000). Dicţionarul constructorilor români. Bucureşti: C.D.C.A.S.,
ex libris Alexandru Budişteanu.
Dobrescu, Constantin. (2009). Viaţa ploiesteană in docum ente de presă. Ploieşti: Ed. Elapis.
Doicescu, Octav. (1983). Despre arhitectură - scrieri, cuvântări. Bucureşti: Ed. Tehnică.
Dragomir, Silviu N. (2008). Un Bucureşti m ai puţin cunoscut. Bucureşti: Ed. Lucman.
Dragu Dimitriu, Victoria (2004). Poveşti ale Doam nelor din Bucureşti. Bucureşti: Ed.
Vremea
Dragu Dimitriu, Victoria (2004). Poveşti ale Domnilor din Bucureşti. Bucureşti: Ed.
Vremea
Dragu Dimitriu, Victoria (2006). Alte Poveşti ale Doam nelor şi Domnilor din
Bucureşti. Bucureşti: Ed. Vremea.
Dragu Dimitriu, Victoria (2007). Poveştile unui domn din Bucureşti. Bucureşti: Ed. Vremea
Dragu Dimitriu, Victoria (2008). Doamne şi Domni la Răspântii Bucureştene.
Bucureşti: EcL Vremea
Dragu Dimitriu, Victoria (2010). Poveşti cu statui şi fân tân i din Bucureşti.
Bucureşti: Ed. Vremea
Dragu Dimitriu, Victoria [2012]. Povestea unei fam ilii din Bucureşti. Grecenii. Bucureşti:
Ed. Vremea.
Duculescu, Mirela. [2010], George Matei Cantacuzino (1899-1960) - Arhitectura ca tem ă a
gândirii/A rchitecture as a subject o f thought. Bucureşti: Ed. Simetria
Duculescu, Mirela (Ed.) (2011). Fondul docum entar de arhitectură din România. Bucureşti:
Ed. Simetria
Duşa, Traian. (1970). Palatul Culturii din Târgu Mureş. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Enghel, Emanoil. (1964). Oradea. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Enescu, Ion Mircea (2006). Arhitect sub comunism. Bucureşti: Ed. Paideia.
Fecheci, Aurora. (2003). Iaşii - arhitectură şi legendă. Iaşi: Ed. Sedcom Libris.
Fezi, Bogdan Andrei. (2010). Bucureştiul european. Bucureşti: Ed. Curtea Veche.
Fezi, Bogdan Andrei. (2005). Bucarest et l'influence fran ţa ise entre m odele et archetype
urbain. 1831-1921. Paris: L'Harmattan.
Filitti, Georgeta. (2005). „Bucharest archives - Edmond van Saanen”. In Biblioteca
Bucureştilor. Bucureşti: Asociaţia Abidob şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti. (4)
Gaivoronschi, Vlad. (2002). Matricile spaţiului tradiţional. Bucureşti: Ed. Paideea
Georgesco, Jean. (1928). Petit Guidede Constantza et de ses environs. Bucureşti: Impr.
Cultura Naţională.
Georgescu, Florian et aL (1966). Monumente din Bucureşti. Ghid. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Giurescu, Dinu C. (2010). Arhitectura Bucureştilor, încotro?. Bucureşti: Ed. Vremea.
Gheorghiu, Petru. (2003). Un specific de locuire bucureştean. Locuinţa m odernă de mică şi
m edie înălţime din perioada 1930-1940. Bucureşti: Ed. UAUIM.
Giurescu, C. Constantin. (1966). Istoria Bucureştilor. Bucureşti: Ed. pentru literatură.
Gligor, Liviu Alexandru. (2004). Fierul în arhitectura Rom ânească. Bucureşti: Editura
Universitară Ion Milieu.
Harhoiu, Dana (1997). Bucureşti - un oraş între Orient şi Occident. Bucureşti: Ed. Simetria
Iftimi, Sorin etal. (2014). Oraşul Iaşi. Memoria monumentelor. Iaşi: Ed. Palatul Culturii.
Ioan, Augustin. (coord.) (2006). Influenţe fran ceze în arhitectura şi arta din România
secolelor XIX şi XX, Bucureşti: Ed. ICR.
Ioan, Augustin. (1992). Arhitectura si puterea. Agerfilm.
Ion, Narcis Dorin. (2001). Castele, p alate si con ace din Romania. Bucureşti: Ed. Fundaţiei
Culturale Române.
Ion, Narcis Dorin. (2003). Bucureşti - în cău tarea Micului Paris. Bucureşti: Ed. Tritonic.
Ion, Narcis Dorin. (2007). Reşedinţe şi fam ilii aristocrate din România. Bucureşti: Institutul
Cultural Român.
Ion, Narcis Dorin. (2011). Elitele şi arhitectura rezidenţială în Ţările Rom âne (sec. XIX-XX)
(cuvânt înainte de prof. univ. Dr. Ioan Opriş). Bucureşti: Ed. Oscar Prinţ.
Ion, Narcis Dorin. (2012). Monumente din Bucureşti. Bucureşti: Noi Media Prinţ.
Ionescu, Adrian-Silvan. (1999). învăţământul artistic rom ânesc 1830-1892. Bucureşti: Ed.
Meridiane.
Ionescu, Th., Duployen, I.N. (1924). Constanţa şi Tekirghiolul. Ghid ilustrat. Constanţa:
Institutul Grafic Albania
Ionescu, Grigore. (1938). Bucureşti - ghid istoric si artistic. Bucureşti: Fundaţia Culturală
Carol II.
Ionescu, Grigore. (1965). Istoria arhitecturii în România. Bucureşti: Ed. Academiei.
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI}
din Fondul Timbml Arhitecturii în anul 2014
Ionescu, Grigore. (1982). Arhitectura p e teritoriul României de-a lungul veacurilor.

Bucureşti: Ed Academiei.
Ionescu, Grigore. (1986). Arhitectura rom ânească - Tipologii,creaţii,creatori. Bucureşti: Ed.
Tehnică
Ionescu, Grigore. (1969). Arhitectura in Romania 1944-1969. Bucureşti: Ed. Tehnică
Ionescu, Nicolae. (2004). Bucureştiul de altădat. Bucureşti: Ed. Alcor.
Ionescu, Grigore. (2007). Istoria arhitecturii rom âneşti din cele m ai vechi timpuri până la
1900. Bucureşti: Ed. Capitel.
Iorga, Nicolae. (2008). Istoria Bucureştilor. Bucureşti: Ed. Vremea
Ispir, Mihai. (1984). Clasicismul în arta rom ânească. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Iuga Curea, Viorica (coord.). (2005). Arhitecţi în timpul dictaturii. Amintiri. Bucureşti:
Uniunea Arhitecţilor din România, Ed. Simetria.
Joja, Constantin. (1984). A ctualitatea tradiţiei arhitecturale româneşti. Bucureşti: Ed
Te linie ă
Joja, Constantin. (1981). Sensuri şi valori regăsite. Bucureşti: Ed. Eminescu.
Lapadat, Marcu Marius. (2003). Feţele ornamentului - Arhitectura hucureşteană în secolul
20. Bucureşti: Ed. Univers Enciclopedic.
Lascu, Nicolae. (2011). Bulevardele hucureştene pân ă Ia primul război mondial. Bucureşti:
Ed. Simetria.
Lascu, Nicolae şi Deac, Alexandrina. (1993). Gîndirea estetica în arhitectura rom ânească. A
doua ju m ătate a secolului XIX şi prim a ju m ătate a secolului XX. Bucureşti: Ed. Meridiane
Lascu, Nicolae. (1997). Legislaţie şi dezvoltare urbană. Bucureşti 1831-1952. Teză de
doctorat. Bucureşti: IAIM.
Lascu, Nicolae. (1989). Funcţiune şi form ă. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Lăzărescu, Cezar. (1972). Arhitectura rom ânească în imagini. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Lăzărescu C, Cristea G, Gheorghiu D., Borgovan, A. (1972). Arhitectura rom ânească
contem porană. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Leahu, Gheorghe. (1995). Bucureştiul dispărut. Bucureşti: Ed. Arta grafică
Leahu, Gheorghe. (2003). Bucureşti - Micul P aris/ Bucharest - Le Petit P a ris/ Bucharest -
The Little Paris. Bucureşti: Ed. RA, Monitorul Oficial.
Leahu, Gheorghe. (2010). O viaţă printre case si culori. Bucureşti: Ed. Capitel.
Lee ca, Octav-George. (1999). Familiile boiereşti române. Bucureşti: Ed. Muzeul Literaturii
Române.
Lupu, Mircea. (1977). Şcoli naţionale în arhitectură. Bucureşti: Ed. Tehnică
Machedon, Luminiţa. (2001). Mişcarea modernista interbelică rom ânească în arhitectura
BucureştiuluiTeza de doctorat. Bucureşti: UAUIM.
Machedon, Luminiţa şi Schoffham, Ernie. (1999). Romanian Modernism (The Architecture o f
Bucharest,1920-1940). Cambridge:The MIT Press.
Mahu, Adrian. (2011). Arhitecţii şi exilul. Oneşti: Ed. Magic Prinţ.
Mahu, Adrian. (2009). Bucureşti 550. Dezvoltarea urbanistică a Bucureştiului. Bucureşti: Ed.
Fundaţiei România de Mâine.
Mandache, Diana (2007). Capitole târzii din viaţa mea. Memorii descoperite. Regina Maria a
României. Bucureşti: Ed. Alfa
Marcu, Duiliu. (1946). Architecture 1930-1940. Bucureşti: Imprimerie ,Bucovina".
Marcu, Duiliu. (1960). Arhitectură 1912-1960. Bucureşti: Ed. Tehnică
Marcu-Lapadat, Marius. [2003). Feţele ornamentului. Arhitectura bucureşteană în secolul

20. Bucureşti: Ed. Univers Enciclopedic.
Marinache, Oana. [2012). Cristofî Cerchez, un vechiu A rchitect din Bucureşti. Bucureşti: Ed.
ACS.
Maria, Regina României. [2009). Povestea vieţii mele. Bucureşti: Ed. RAO [voi. I-III).
Marincu, Florentza Georgetta. [1997). Cioburi de istorie... Poiana Mare - Calafat 1832-1878.
Craiova: Ed. Avrămeanca. [voi. I-Il)
Marincu, Florentza Georgetta. [2007). Cioburi de istorie. Poiana Mare - Calafat. 1878-1920.
Craiova: Ed. Autograf MJM. [voi. l-III)
de Marsillac, Ulysse. [1999). Bucureştiul în veacul al XlX-lea. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Melixon, Marcel. [1975). Arhitectura modernă. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică.
Mărgineanu-Cârstoiu, Monica. [1990). Romantismul în arhitectură. Bucureşti: Ed.
Meridiane.
Mitrache, Georgică. [2008). Tradiţie şi modernism în arhitectura rom ânească. Bucureşti: Ed.
Ion Mincu.
Mitric- Ciupe, Vlad (2013). Arhitecţii rom âni şi detenţia politică 1944-1964: între destin
concentraţionar şi vocaţie profesională. Bucureşti: Institutul Naţional pentru Studiul
Totalitarismului.
Moiceanu, Marian. (2006). Despre un secol de arhitectură m odernă rom ânească. Bucureşti:
Ed. Ion Mincu.
Moldovan, Horia. (2013). Johann Schlatter, cultură occidentală şi arhitectură rom ânească
(1831-1866). Bucureşti: Ed. Simetria.
Monda, Jean. [1986). Stilul arhitecturii contem porane. Bucureşti: Ed Albatros.
Monda, Jean. [1986). Monumente de arhitectură modernă. Bucureşti: Ed Albatros.
Monda, Jean. (1980). Arhitectura actuală- artă necunoscută. Bucureşti: Ed Albatros.
Mortu, P etra (2011). Arhitectura cu specific comercial. Hanurile. Teză de doctorat.
Bucureşti: U.A.U.I.M.
Mucenic, Cezara. (2004). Străzi, pieţe, case din vechiul Bucureşti. Bucureşti: Ed Vremea
Mucenic, Cezara. (1999). Aportul arhitecţilor rom âni la definirea stilistică a arhitecturii
bucureştene în a doua ju m ătate a secolului al XlX-lea. Bucureşti: B.M.I.M.
Mucenic, Cezara. (1997). Bucureşti un veac de arhitectură civilă, secolul al XlX-lea.
Bucureşti: Silex, Casă de editură, presă şi impresariat.
Nemţeanu, Ruxandra. (2014). Vila în stil neorom ânesc. Bucureşti: Ed Simetria.
Nemţeanu, Ruxandra. (2010). Stilul neoromânesc, un stil regional european. Bucureşti: Ed.
Renaissance.
Noica, Nicolae Şt. (1997f Tradiţii rom âneşti în construcţiile de lucrări publice. Bucureşti: Ed.
AII.
Noica, Nicolae Şt. (Ed.) (2007). Expoziţia din 1906 în Bucureştii în imagini în vrem ea lui
Carol I. (vol.3) Bucureşti: Cadmos.
Noica, Nicolae Şt. (2008). Lucrări publice din vrem ea lui Carol l. Acte de fu n dare şi m edalii
com em orative. Bucureşti: Ed. Cadmos.
Noica, Nicolae Şt. (2008). Palatul Patriarhiei. Personalităţi şi semnificaţii din istoria
construcţiei sale. Bucureşti: Ed. Cadmos.
Noica, Nicolae Şt. (2009). Palatul Regal (Muzeul Naţional de Artă al României). Bucureşti:
Ed. Cadmos.
Noica, Nicolae Şt. (2010). Emil Prager: un model. Bucureşti: Ed. Vremea.
Conţinutul acestui m ateii al nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1 6 6
Proiect beneficiar al linei finanţări din partea Uniunii Ariiitecţilor din România
Noica, Nicolae Şt. [2010). Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, Bucureşti: Ed. Vremea.
Noica, Nicolae Şt. Şi Petrescu, Ştefan. (2014). Domeniul Coroanei: instituţia m odel a lui Carol
I după 130 de ani. Bucureşti: Ed. Vremea
Ofrim, Alexandru. (2011). Străzi vechi din Bucureştiul de azi. Bucureşti: Ed. Humanitas.
Olariu, Constantin. (2006). Bucureştiul monden. R adiografia unei prăbuşiri (1940-1970).
Piteşti: Ed. Paralela 45.
Olteanu, Radu. (2010). Bucureştii în date, întâm plări şi ilustraţii. Ed. a 2-a, rev. şi ilustrată.
Bucureşti: Paideia.
Oprea Petre. (1986). Itinerar inedit prin case vechi din Bucureşti. Bucureşti: Ed. Sport-
Turism.
Oprea Petre. (2004). Sculpturi decorative p e clădiri bucureştene. Bucureşti: Ed. Maiko.
Oprea Petre. (2000). Arhitectura bucureşteană, sec 19 si 20. Bucureşti: Ed. Simetria,
ARCUB-2000.
Opriş, Ioan. (2001). Monumente istorice din Romania (1850-1950). Bucureşti: Ed. Vremea.
Orăşanu, Ana Maria. Locuinţa lui G.l. Ionnescu-Gion". In M emoria caselor" . Bucureşti:
Biblioteca Bucureştilor, (an VIII, nr. 6).
Ota Petre. (2004). Cercul Militar Naţional. Istoria unui palat. Bucureşti: Ed Tritonic.
Panaitescu, Alexandru. (2012). De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii de
arhitectură în Bucureşti 1945-1989. Bucureşti: EdSim etria
Păruşi, Gheorglie. (2007). Cronologia Bucureştilor (20 septem brie 1459-31 decem brie 1989):
zilele, faptele, oam enii Capitalei de-a lungul a 530 de ani. Bucureşti: Ed Compania.
Pârvulescu, Ioana. (2003). întoarcere în Bucureştiul interbelic. Bucureşti: Ed Humanitas.
Pănoiu, Andrei. (2011). Evoluţia oraşului Bucureşti. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Arhitext
Design.
Păuleanu, Doina. (2011). Cazinoul din Constanţa. Boemă, loisir şi patrimoniu european la
Marea Neagră. Constanţa: Ed. Ex Ponto.
Păuleanu, Doina (2006). Constanţa: spectacolul m odernităţii târzii: (1878-1928). Constanţa:
Ed. Arcade, (voi.2)
Păuleanu, Doina (2003). Constanţa. Aventura unui oraş european. Constanţa: Ed. Ex Ponto.
Penanrun, David de, E. Delaire. (1907). Les Architectes Eleves de L ’Ecole Des Beaux-Arts.
Paris : Librairie de la Construction Moderne.
Pippidi, Andrei. (2008). Case şi oam eni din Bucureşti. Bucureşti: Ed Humanitas.
Popa, Petre, Paul Dicu. (1988). Istoria Municipiului Piteşti, Bucureşti: Ed Academiei.
Popescu, Carmen. (2004). Le sţyle naţional roumain. Construire une Nation ă travers
l'architecture. 1881-1945. Bucureşti: Ed Simetria
Popescu, Carmen, (coord.) (2010). Spaţiul m odernităţii rom âneşti 1906-1947. Bucureşti: Ed.
Arhitext.
Popescu, Carmen. (2010). Dis(continuităţi). Fragm ente de m odernitate rom ânească în prima
ju m ătate a secolului al 20-lea. Bucureşti: Ed. Simetria.
Popescu, Cristian. (2007). Bucureşti - arhipelag. Demolările anilor '80: ştergeri, urme,
reveniri. Bucureşti: Ed Compania..
Potra, George. (1990). Din Bucureştii de ieri. Bucureşti: Ed Ştiinţifică si Enciclopedică.
Potra, G. şi Simache, N. (1969) Contribuţii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor (1632-
1857). Ploieşti:
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXIJ
Proiect beneficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Aihitecţilor din România
din Fondul Timbnil Arhitecturii în anul 2 0 1 4
Comitetul de cultură şi artă al judeţului Prahova şi Comitetul de cultură şi artă al

municipiului Ploieşti. Prager, Emil. (1979). Betonul arm at în România. Bucureşti:
Ed.T elinică.
Predescu, Lucian. (1999). Enciclopedia României. Cugetarea. Bucureşti: Ed. Saeculum.
Rădulescu, Mihai Sorin. (1998). Elita liberală rom ânească 1866-1900. Bucureşti: Ed. All.
Rădulescu, Mihai Sorin. (1999). Genealogii. Bucureşti: Ed. Albatros.
Răsuceanu, Andreea (2009). Cele două Mântulese. Bucureşti: Ed. Vremea
Rosetti, Dini. R. (1897). Dicţionarul Contimporanilor. Bucureşti: Ed. Lito-Tipografiei
«Populară».
Sevastos, Mihail. (1937). M onografia oraşului Ploieşti. Bucureşti: Tiparul Cartea
Românească
Simionescu, C. (1955). Bucureşti, Biserici, mănăstiri, lăcaşuri sfinte. Bucureşti: Ed. Intact.
Sion, Militza. (2009). Henrieta Delavrancea Gibory. Arhitectură 1930-1940. Bucureşti: Ed.
Simetria.
Sion, Militza. (2012). Horia Creangă. Crezul Simplităţii. Bucureşti: Ed. Simetria.
Socolescu, Toma T. (2004). Amintiri. Bucureşti: Ed. Caligraf.
Socolescu, Toma T. (2004). Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă,
1800-1925. Bucureşti: Ed Caligraf.
Socolescu, Toma T. (1938). Arhitectura în Ploieşti - studiu istoric. Bucureşti: Ed. Cartea
Românească
Stănculescu, Florea. (1987). Contribţii la afirm area Arhitecturii Româneşti. Bucureşti:
Ed.Tehnică.
Stoica, Lucia (2005). Enciclopedia lăcaşurilor de cult din Bucureşti (voi l-ll). Bucureşti: Ed.
Universalia.
Stoica, Lucia. (2000). Atlas-ghid. Istoria şi arhitectura locaşurilor de cult din Bucureşti (voi I-
III). Bucureşti: EcL Ergorom.
Sturdza, Mihai. (coordonator şi coautor) (2004). Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara
Românească. Enciclopedie istorică, gen ealog ică şi biografică. Bucureşti: Ed Simetria. (vol.I)
Ştefănuţ, Ada (2008). Arta 1900 în România. Bucureşti: Ed. Noi Media Prinţ.
Tabacu, Gabriela (2008). Revista Arhitectura: studiu m onografic şi indici: (1906-1944].
Bucureşti: Ed. Humanitas.
Teiuşan, Ilie Popescu. (1968). Ateneul Roman. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Teodorovici, Dan. (2010). G.M.CANTACUZINO (1899-1960.) Dialogik zwischen Tradition un
Moderne, Stuttgart. Teză de doctorat. Universitatea din Stuttgart.
Teodorescu, Aurel. (1974). Arhitectură şi stil. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Teodorescu Magda et al. (2008). Discursurile (postjm oderne ale arhitecturii. Bucureşti: Ed.
Fundaţiei Arhitext Design.
Trestioreanu, Constantin şi Marinica, Gheorghe. (2003). Bisericile din Ploieşti, Bisericile
ortodoxe. Ploieşti: Ed. Milenium.
Ţelea, Vasile. (2008). Arhitectura secolului 20. Bucureşti: Ed. Capitel.
Ţelea, Vasile. (2014). Personalităţi ale arhitecturii româneşti. 1880-2010. A-K. Bucureşti:
Rentrop şi Straton.
Ţurlea, Cristina. (2010). Banca Naţională a României: cronica restaurării Palatului Vechi/
National Bank ofR om an ia: chronicle o f The Old Palace restauration. Bucureşti: Ed. Cadmos.
Ţuiiea, Cristina. (2011). Centrul istoric fin an ciar ban car al Bucureştilor. Bucureşti: Ed.
Cadmos.
Dicţionar al arhitecturii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI}
Vasilescu, Sorin. [1990). Dicţionarul arhitecţilor m oderni şi contem porani. Bucureşti: Ed.
Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”.
Vasilescu, Sorin. (2006). ArtNouveau în România. Catalogul expoziţiei.
Vlădescu, Niculae şi Badea, Petre. (2009). Palatul C otroceni/ Cotroceni Palace. Bucureşti:
Ed. Universalia.
Waldeck, Roşie G. (1998). Athene Palace. Iaşi, Oxford, Portland: The Center for Romanian
Studies.
Woinaroski, Cristina. (coordonator) (2007). Lotizarea si Parcul Ioanid. Bucureşti: Ed.
Simetria.
Zahariade, Ana-Maria et al. (2003). Teme ale arhitecturii din România în secolul XX.
Bucureşti: Ed. Institutului Cultural Român.
Zahariade, Ana Maria. (2011). Arhitectura în proiectul comunist, România 1944-1999.
Bucureşti: Ed. Simetria.
Revista Analele Architecturei şi a Artelor cu care se leagă, 1890-1893.

Revista Arhitectura (1906-2014)
Revista Arhitectura (nr. jubiliar). Sem icentenarul Societăţii Arhitecţilor Români. 1891-1941.
Revista Arhitext (1992-2014)
Revista Igloo (2001-2014)
C ataloagele Anualelor de Arhitectura din Bucureşti (2003-2014)
C ataloagele Bienalelor de Arhitectura din Bucureşti (1994-2012)
Buletin de inform are tehnica (BIT) editat de CSCAS înainte de 1989
Oraşul - revistă de cultură urbană - Cluj (2005-2013)
Gazeta Ciucului, I, nr. 3 din 15 martie 1929 în Lazăr, Costel- Cristian. Românii din Judeţul
Ciuc în perioada
interbelică, Bucureşti: Ed. pur şi simplu. 2007
Ilustraţia, anul XIV (sept. - dec. 1925), nr. 115-118
Printre hotare, 1908-1909
Călăuza oficială şi catalogul expoziţiunii - BAR, stampe
Arhive: UAR, ANR, ANDMB, PMB, Biblioteca Academiei Române: Cabinetul de stampe,
manuscrise.
Colecţia personală arh. Constantin Dobre

Colecţia personală arh. Aurelia Fackelmann
Colecţia personală arh. Iulian Gudină
Colecţia personală arh. Dan Geleleţu
Colecţia personală arh. Andreea Hasnaş
Colecţia personală arh. Tiberiu David
Colecţia personală arh. Teodor Octavian Gheorghiu
Colecţia personală arh. Dragoş Gheorghiu
Colecţia personală arh. Ioan Goia
Colecţia pers. arh. Emil Retegan
Colecţia pers. arh. Dobrin Datcu
Conţinutul acestui material nu reprezintă ni mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Ariiitecţilor din România Pag. 169
Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Aihitecţilor din România
din Fondul Timbnd Arhitecturii în anul 2 0 1 4
Manuscris arh. Aurelia Fackelmann
Internet:
www.oar-bucuresti.nî/arhitectLbucuresteni
www.arvha.org/sitescd/art_nouveau/ROM/BUCAREST/buildings/building_626.htm.
www.crispedia.ro/Cosma_Dunel
www.linkedin.com/pub/horea-gavris/86/7a7/733
www.diaspora-stiintifica.ro/diaspora2010/adniin/upload/Ghenciulescu_wks7.pdf
www.uniunearestauratorilor.com/muzexp.html
www.anuala.ro
www.arliiforum.ro
www.e-zeppelin.ro
www.arhivadearhitectura.ro/
Enciclopedia Wikipedia
www.punctdefiiga.ro
www.inforomcultural.ro
www.patr.presidency.ro/upload/Derer_Hanna.pdf
www .e - pri marii. ro /pr imaria-du m bravi ta-tm /
www.bucurestiromaniaro
www.evenimente-buciu’esti.ro/
www.crestin-ortodox.ro/
www.ziuaveche.ro/cultura-religie/cultura
www.cityzoom.ro/casa-de-cultura-a-sindicatelor-din-constanta/
www.madeincluj.org/obiective/cladiri/biblioteca-academiei/
www.pagiiiadearhitectura.ro/2012/
www.ceascadecultura.ro/ServesteAiticol
https://sites.google.eom/a/bc ub.ro/biblioteca-centrala-universitara-carol-i-
8/home/oanieni-care-ne-au-fost-aproape/paul-gottereau
http:/ /arhivadearliitecturaro/ai'hitecti/antoii-hefft/;
http://arhivadearhitectura.ro/schite/teatrul-natioiial/
http://www.ercis.ro/dieceza/parohii/foto.asp?id-buteal
http://www. m onume nte iasi.ro /monum ent_de_arhi te ctu ra php
http://www.ziaristionline.ro/wp-content/uploads/2013/01/Doaraiia-Elena-Cuza-Un-
destin-peiitm-Roniania-Cadou-Ziaristi-Onliiie-Ro.pdf
http://www.andreescu-gaivoronski.com
http://ieriff.ro/team/arh-vlad-gaivoronschi/the-office-03/
http://www.arh. upt.ro /?page_id=16http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sfanta_Tere za
a_Pruncului_Isus_din_Iamediaviewer/File:Biserica_Sf._Tereza_dinJasi.jpg
www.monteoru.ro
Conţi mitul acestui materia] nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1 7 0
CUPRINS
Prefaţă 3
Cuvânt-înainte 5
Abrevieri 9
D
DABIJA, Ana Maria 11
DAMASCHIN STOICA, Anca Elena 11
DAMIAN, Ascanio 12
DAMIAN, Eugeniu 12
DAMIAN, George 13
DAMIAN (NICOLESCU), Marfa 13
DAMIAN (DIACONU),Ştefania 13
DAN (FRATU), Minodora 13
DANCIU, Ioana Olivia 14
DANE, Ana 14
DARABAN, Dariana 15
DATCU, Dobrin Laurenţiu 15
DATCU, Ştefan 16
DAVID.I. Aurel 16
DAVID, Tiberiu 17
DAVIDESCU, Alexandru 18
DAVIDESCU, Ion Alexandru 18
DĂDÂRLAT, Bogdan 19
DĂRIESCU, Cezar 19
DÂMBOIANU, Anton Tr. 19
DÂMBOIANU, M argareta 20
DAN CU, Nicolae Sabin 20
DEAC, Teodor 21
DEBRECZENI, Laszlo 21
DELAVRANCEA-GIBORY, Henrieta 22
DEMETER LOWE, Silvia 25
DERER, Anca Hamia 26
DERER, Peter Fritz 28
DESZO, Jakab 29
D'HERBEZ DE LA TOUR, SolangePauline Eugenie 30
DIACONU, Niculae Gheorghe Constantin 32
DIMA (CAPĂTĂ), Lia 33
DIMA, Mircea 33
DIMITRIU, Livio 34
DIMITRIU, Octav 35
DI NESCU, Adina 35
DOBOŞ, I. Mihail 36
DOBRE, Constantin 36
DOBRESCU. Toma 38
DODERER, Wilhekn von 39
DODIŢĂ, Stelian 39
DOICESCU, Aurel 40
DOICESCU, Octav 40
DONEAUD, Ernest 41
DONOSE, Valentin 42
DORDEA (VOITEC), Mira 42
DRAGNEA, Petre 42
DRAGOMIR, Cătălin 43
DRAGOŞ, Leonte 44
Conţinutul acestin material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 171
Proiect b aiefid ar al unei finanţări din partea Uniunii Ariritecţilor din România
DRAGU, G. Constantin 44
DRĂGAN, Radu 45
DRĂGHIESCU, Eugeniu 46
DRĂGH1ESCU, Roxana 46
DROGEANU, Andrei 47
DRON, Dan 47
DUCA, Gheorghe N. 47
DUCA, Irina Savelida 48
DUDESCU, Radu 49
DUM1TRAŞCU, Gheorghe 50
DUM1TRAŞCU, Rodica 50
DUMITRAŞCU, Tudor 51
DUMITRESCU, Corneliu 51
DUMITRESCU, Doru 51
DUMITRESCU, L Ion 52
DUMITRESCU, ilie 52
DUMITRESCU, Vanghele 53
DUMITRESCU, Victor 53
DUMITRU, Aurel 53
DUNEL, Cosma 54
DUZINSCHI, Dan 55
E
ECHERIU, Francisc (Franz Johann) 56
ECHERIU, Ileana Marina 56
ECONOMU(FUCHS), Raluca Dana 56
EFTENIE, Mariana Rodica 56
EFTENIE, Mihai 57
EFTENIE, Vlad 58
ELEFTHERIADIS, Ştefan 59
ELIAN(U), Titu Dan 60
ELKAN, Gheorghe Ştefan 60
ENACHE, Constantin 61
ENACHE, Maria 62
ENACHE, Mircea 62
ENĂCHESCU, Cristian 64
ENDERLE, Cari Ludwig 64
ENE, Alexandru 65
ENE, Cristina 65
ENESCU, Ion Cristian (Oni) 65
ENESCU, Ion D. 66
ENESCU, Ion Mircea [Ciuli] 67
ENESCU, Mihai 68
ENESCU, Mircea Gheorghe I. 69
ENIŞTEANU, Nicolae N. (NicolasN. Enista) 69
EREŢIAN, Ara 70
ERMILIAN, Ştefan 71
ERNST, Nicolae 71
EVOLCEANU, Titu(s) 72
EXNER, Joseph I. (iosif) 72
F
FABINI, Hermann 74
FABRITIUŞ Alffed Juliuş 74
FACKELMANN, Aurelia 74
FACKELMANN. Hans Ooan) 75
FALKAN, Petre 76
FARCAŞIU, Alexandru 77
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Ariritecţilor din România Pag. 172
Proiect beneficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Adiitecţilor din România
FE1LB0GEN, Frederic 77
FELLNER, Ferdinand 77
FEZI, Bogdan Andrei 78
FIERL1NGER, Eliza 79
FIL1M0N, Grigore 79
FIUP (BOBOC), Anca 79
FIL1P (MIHALAŞ), Elena 80
FILJPEANU, Angela 81
FILIPEANU, George 82
FISCHER, Ferdinand 83
FLITMAN, Dorina 83
FLORE A, Raz van 84
FLOREA, Virgil 84
FLORE SCU, Miliai 84
FLORE SCU, Nona 84
FLORE SCU, Octavian N. 85
FLORE SCU, Tiberiu Constantin 85
FLORIAN, Alexandra 86
FLORIAN, Andrei H.R. 86
FOARŢĂ, Daniel Constantin 86
FOCŞA, PaulGli. 87
FOCŞANU, Aurel 88
FOCŞĂNEANU, Glieorghe (Georges Focşeneanu) 88
FOTINO VERONA, Ruxandra Ana 88
FRANKEL Rudolf 90
FRATE, Vaier V. 90
FREYWALDT, Gustav 90
FREYWALD (T), Johann 91
FREYWALD, Julius 92
FRUMUŞANI, Radu Valentin 92
FRUMUZACHE, Constantin 93
FUUCEA, Victor 94
FURTUNĂ, Petru 94
G
GABREA (TĂNASE), Georgeta 95
GABREA, Sorin 95
GABRIELESCU, Nicolae 96
GAIVORONSCHI, Vlad Alexandru 97
GARCIA, Leon 99
GALERON (GALLERON), Albert (PaulLouisA lbert) 99
GANE, Ştefan Radu 100
GAVRA, Sorin 100
GAVRIŞ, Horea Ovidiu Gavril 101
GALEŞANU, Ion 102
GĂLEŞANU ( SĂULEŞCU), Rodica 102
GĂNESCU, Stelian 102
GÂRLEANU, Glieorghe 103
GELELEŢU, Marian Dănuţ 103
GEORGESCU, Anca Mariana 105
GEORGESCU, Dan Mircea Vladimir 105
GE ORGESCU, Dan Ştefan Vladimir 105
GEORGESCU, Daniel 106
GEORGESCU, Haralamb (Hailan Georgesco) [Bubi] 106
GEORGESCU, Irina 108
GEORGESCU, Ion 108
GEORGESCU (PUŞCHILA) Maria 109
Proiect beneficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Aihitecţilor din România
GEORGESCU (LAITIN), Minerva [Mitza] 109

GEORGESCU, Niculae (Nicu) 109
GEORGESCU, N. Paul 110
GEORGESCU, Teodor 110
GHELBER, Adrian 111
GHELMAN, Lidia 111
GHELMAN, Rene 112
GHELMEGEANU, Gabriel 112
GHENCIULESCU, Corneliu Mircea 113
GHENCIULESCU, Ştefan 113
GHENGIOMER, Kemal 114
GHEORGHE, Dorin 114
GHEORGHIAN, Valentin 115
GHEORGHIEVICI, Adda 115
GHEORGHIŢĂ (CRUŢESCU), Lucia 116
GHEORGH IU, AdrianC. 116
GHEORGHIU (POPESCU), Alina Maria 116
GHEORGHIU, Bogdan 116
GHEORGHIU, Dinu 117
GHEORGHIU, Octavian Bujor 118
GHEORGHIU, Dragoş 118
GHEORGHIU, Petru 120
GHEORGHIU, Teodor Octavian 120
GHERMAN, Alexandru 122
GHERMAN, Petru 122
GHIKA-BUDEŞTI, IonN. 122
GHIKA-BUDEŞTI, Nicolae 123
GHIORGI, Florin 123
GHIŞE, Lucian Ovidiu 124
GHYKA, Celia 124
GIURGEA, Ion 125
GHIRCOIAŞ (DANIL), Mioara 126
GHIŢĂ, Paul 126
GHIŢULESCU (MARTINIAN). Irena -Athena 126
GLUCKMAN, Isac 126
GLUVAKOV, Olga 127
GOAGEA, Cosmina 127
GOCIMAN, Cristina Olga 128
GOGA, Nicolae 129
GOIA (SAVA), Maria [Ua] 130
GOIA, Vladloan 130
GOILAV, Ana Maria 131
GOJ, Alexandru 132
GORLINGER, Dori Galin 132
GORCEA, Constantin 132
GOTTEREAU, Paul Jules Alfred 133
GRAD, Ica 134
GRAMA, Niculae 134
GRANET, Silvia 135
GRECEANU, Eugenia 135
GREFU, Jean 136
GRIGORE, Corneliu 136
GRIGORESCU, Ioana 137
GRIGORESCU, Vintilă Gh. 137
GRIGORIU, Gicu 137
GRIMBERG, Solari Aron 138
Conţinutul acestui materia] nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1 7 4
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXIJ
din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014
GROSS, Iosif 138

GROSU, Eugen 138
GROZEA, Rodica 139
GRUNBERG, Mauriciu 139
GRUNBERG, Boris 139
GRUNDU Zoltan 139
GUD1NĂ, Iulian S. 139
GUNEŞ (GUNES), Emil, M. 140
GUŞTI, Gustav Marcu 141
GUŞTI, Corina 141
GYORGY, Emeric 141
H
HACKER, Carol 143
HAGIU, Victor 143
HALMAGIU, Graţiela 143
HANGANU, Dau Sergiu 144
HARDT, Dorian 145
HARHOIU, Dana Sorana 145
HARITON, Ana Maria 145
HARITON, Constantin 147
HARITON, Dan 147
HARITON, Dinu Mihai 147
HARITON, Miliaela Ioana 148
HARITON, Vera 148
HARTL (HARŢE L ),Josef 148
HASNAŞ, Andreea 149
HATTEU Eduard 151
HÂLMÂGEANU (HĂLMAGHI), Teodor 151
HÂRJEU (HERJEU), Dimitrie 152
HÂRŞAN, Reinus 152
HEFFT, Anton 153
HEMPEL, Alexandru 154
HEREŞ, Gheorghe 154
HERIVAN. Sady 155
HIRSCH, Grigore 155
HOINĂRESCU, Călin 156
HONTZIG, Eduard 156
HOPU, Vasile 156
HORJA, Gabriel 157
HORJESCU, Paul 157
HORNSTEIN, Marcel 157
HUDIŢĂ, Horia 157
HULUBA-MITROFAN, Nicoleta 158
HURDUBEŢIU, Rodica 158
HURDUC, Viorel 158
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 161
CUPRINS 171
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Ariiitecţilor din România Pag. 17S

Dictionar Al Arhitecturii Romanesti Moderne D-H

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dictionar Al Arhitecturii Romanesti Moderne D-H

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A S O C I A | (A

SIDONIA TEODORESCU RALUCA NICULAE GABRIELA PETRESCU ţiul

UNIUNEA Proiect beneficiar al unei finanţări din partea BUCUREŞTI, 2014

Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din

Această lacună nedreaptă în cultură şi în atitudinea generală faţă de arhitectură şi

Prof. dr. arh. Mihail Caffe

Contextul general al lucrărilor

Obiectivul general al proiectului constă în realizarea unei baze de date cuprinzând

Activităţile şi metodologia proiectului

Criteriile de selecţie, în ceea ce priveşte includerea arhitecţilor în prezentul volum, au

Colectarea informaţiilor s-a desfăşurat prin studiul arhivistic, documentarea în cadrul

întocm irea fişelor de personalităţi şi lucrări - acţiune de sintetizare a informaţiilor

Volumul de faţă reprezintă forma de concretizare a rezultatelor cercetării documentare şi

Rezultatele proiectului şi follow-up

Echipa proiectului cultural

ST. Sidonia Teodorescu

DAMIAN, Ascanio impecabile şi stârnesc şi astăzi justificată

expoziţii specifice. Premii: premiul preşedintelui Filialei

DARABAN, Daciana Publicaţii: autor, Editura „Semne",

Vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de

Bucureşti, coordonator de an, în cadrul bazin de înot, Brăila; hoteluri Mangalia

Locuinţă individuală, autor. Bucureşti, 2 0 1 0 . DAVID, Aurel I.

cămine de centralizare electromecanică, responsabil al dezvoltării teritoriale a

autor (1997); Mall în Neve Afek, Ministerului Lucrărilor Publice (1911-

(proiectată de arh. N. Ghika B ude şti); DĂRIESCU, Cezar

colaborare cu Şt. Cătină]; club Kepeş, A. Keszeg, I. Moscu, V. Cosâmbescu,

Bârzavei şi punctul de frontieră Stamora -

transilvănene, proiectează şi renovează DELAVRANCEA-

Prefecturii judeţului Caraş (actualmente pentru Principele Nicolae al României

Lupa şi Nae Ionescit (1934 - azi procesului de urbanizare decis de

Tradiţional Building, Architecture &

Mesendorf' în Arhitectura, nr.4/2012; DERER, Anca Hanna

Istoria & Teoria Ariiitecturii şi coordonarea arh. Timur Mihăilescu;

Buc har est - Restoring the View”, urbanism, Bienala de Arhitectură

din Bucureşti (1988), refacerea parţială a DESZO, Jakab

Palatul Culturii şi Palatul Administrativ, Târgu

D'HERBEZ DE LA înfiinţate în Franţa) privitoare la pieţele

locuinţe pentru societatea de locuinţe Villecresnes etc.; Parcelare comunală la

arondismentul 5, Paris); Cămin de bătrâni, imobiliară a comunei; Complex la Villejuif

noua mănăstire de la Sicusata de Sus Lucrări: După o

Biserica Eroii Revoluţiei, arii. N. Diaconii.

DIMA, Mircea A participat la elaborarea studiului despre

Publicaţii: Autor a peste 12 volume de consolidare, amenajare şi restaurare

DINESCU, Adina Comerţului.

Sovata, 1971, premiul 1 - II ex aequo, 64; 1065-66, faza de proiectare];

C U I - tvnOM cenrude alacan ri»w Wto-MM ■tkjo*wft>

Cazinoul din Băile Herculane,

DOICESCU, Aurel definirea conceptului arhitectural şi

Banu Manta, Bucureşti (1940-41); Ordinul Muncii II RPR (1953); Premiul de

Art Deco; maternitatea din Iaşi în colab. cn de a realiza principalele amenajări de

Lucrări: blocuri de locuinţe, în anii următori, până în 2004, valoarea

Proiectul Orange; Roehampton House; DRAGOŞ, Leonte

planurilor de sistematizare (Min. Af. grădinarilor: 1935, Evoluţia grădinilor şi

Prelungirea Ferentari; Fabrica de Pâine, DRON, Dan

de arhitectură - Trustul de Construcţii Doctoranzi 2 şi Cantina - corn. Măgurele,

DUDESCU, Radu Casa pentru sora ing. Cezar Pop, pe str.

studiu de mobilare a traseelor turistice şi

Activitate didactică: cursuri de

proiecte telmologice pentru Oltcit Craiova, locuinţe individuale şi blocuri etc.

proiectare al Carpaţi Construct S.A. din Expoziţii: prima expoziţie de acuarele

Francisc Echeriu [1996);câştigătorii

Municipiului Bucureşti; activitate de (Ed Simetria, 1997); „Concepţie şi

Naţional din Bucureşti; recarosare faţade Activitate fotografică; Premii: membru

publice din Timişoara; (2007) premiile 1, premiul special şi menţiuni în cadrul