Conspect la Filosofia Dreptului

Acest curs prezinta Conspect la Filosofia Dreptului.

In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini din
documentul original.
Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 46 pagini.
Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: pdf.

Extras
Tema: DEFINIREA ȘI SPECIFICUL PROBLEMATIC AL FILOSOFIEI DREPTULUI

Conceptul și funcțiile filosofiei dreptului

Filosofia este o componentă a culturii, a vieții spirituale, alături de știința literaturii, artă, religie, acestea
formează cultura și viața societății. Ea se află în interrelații cu celelalte componente dar nu se confundă cu
niciuna dintre ele.

Filosofia este o manifestare specializată a spiritului uman. Este cunoaștere a temeiului existențelor, a
realităților originare, necondiționate, de ordinul esenței, prin care se legitimează tot ce este sau poate să
fie. Este un ansamblu de enunțuri formulate prin categorii, teze și principii despre lume ca totalitate. Este
studiul universalului, al primelor principii care stau la baza alcătuirii lumii. Este o reflecție asupra
experiențelor reale ale conștiinței umane, căutare a sensului acestor experiențe și a unității spiritului
uman.

Filosofia dreptului are o veche și bogată istorie. Astfel, în accepțiunea filosofică termenul „drept” a fost
utilizat încă de Platon, Aristotel și alți filosofi antici pentru a exprima ideea de echitate, dreptate în înțeles
preponderent etic. În antichitatea romană și în epoca medievală problematica filosofico-juridică era
elaborată ca parte componentă sau aspect al unei tematici mai generale. Abia în secolul al XIX-lea s-a
ajuns ca în cadrul filosofiei să se contureze o ramură relativ distinctă a acesteia – „filosofia dreptului” –
având ca obiect și scop studiul filosofic al dreptului.

Cu toate acestea, termenul „filosofia dreptului” apare la început în știința juridică. Astfel, încă cunoscutul
jurist german Gustav Hugo (1764-1844), precursorul Școlii istorice a dreptului, s-a folosit de acest termen
pentru o desemnare mai succintă a filosofiei dreptului pozitiv, pe care el tindea să o elaboreze ca „parte
filosofică a învățăturii despre drept”. Principalele surse ale dreptului, în viziunea sa, sunt moravurile și
conștiința juridică a juriștilor. Statul și dreptul, după părerea lui G. Hugo, nu sunt produse ale raționalizării,
ci rezultate ale existenței popoarelor concrete, caracterizată de un șir de factori (climateric, etnic, politic
etc.).

Din punctul de vedere al lui Hugo, în fața a jurisprudenței stau 3 întrebări principale: ce este dreptul?, cum
acesta a devenit drept? și este oare corect că acesta a devenit drept? Acestor întrebări le corespund 3
părți componente ale jurisprudenței: dogmatica juridică, istoria dreptului și filosofia dreptului pozitiv.

O răspândire mai largă a termenului „filosofia dreptului” se întâlnește la gânditorul german Georg Wilhelm
Friedrich Hegel (1770-1831). În opera sa, învățătura despre drept – parte componentă a sistemului său
filosofic – este expusă în lucrarea „Principiile filosofiei dreptului” (1812). Noțiunea de „drept” la Hegel are
câteva semnificații:

1) dreptul ca idee (ideea de drept);

2) dreptul ca treaptă și formă a libertății (drept natural);

3) dreptul ca lege (drept pozitiv).

Filosofia dreptului, după Hegel, este o disciplină filosofică, și nu juridică, ca la Hugo.

Aceste două moduri de abordare a problemei privind determinarea caracterului disciplinar al filosofiei
dreptului în calitate de știință juridică sau filosofică, ascendente corespunzător din învățătura lui Hugo și
Hegel, au căpătat o dezvoltare ulterioară în cercetările filosofico-juridice din secolele XIX și XX.

În filosofia dreptului ca disciplină filosofică distinctă interesul cognitiv se concentrează în general asupra
aspectului filosofic, asupra argumentației posibilităților cognitive și potențialului euristic a unei concepții
filosofice deosebite într-o anumită sferă a dreptului. O importanță deosebită, în această ordine de idei, i se
atribuie concretizării concepției corespunzătoare referitor la particularitățile dreptului, a înțelegerii lui,
lămuririi și însușirii limbajului conceptual al concepției date, metodologiei, gnoseologiei și axiologiei ei.

Însă, în concepțiile filosofiei dreptului elaborate de pe pozițiile jurisprudenței, cu toate deosebirile lor, de
regulă, domină motivele juridice, direcțiile și orientările de cercetare juridică. Aici profilul filosofic al
dreptului nu este dat de filosofie, dar este condiționat de necesitățile sferei juridice în înțelegerea filosofică
a dreptului. De aici și interesul preponderent față de așa probleme ca sensul, locul și importanța dreptului
și gândirii juridice în contextul concepției filosofice despre lume.

Filosofia dreptului este rezultatul unui proces cumulativ, consecință a unui proces dialectic și complex al
continuității și discontinuității. Filosofia dreptului se profilează ca domeniu specializat al reflecției filosofice
cerut de momentele de răscruce din viața socială să legitimeze din punct de vedere teoretic o ordine
socială și de drept, în care, respectul față de lege, adevăr și dreptate este de prim ordin. Filosofia dreptului
va fi deci cercetarea originii dreptului, a fundamentului său și a principiilor generale după care se stabilesc
și evoluează normele de drept. Cu alte cuvinte, filosofia dreptului este concepția globală asupra dreptului,
metajuridică, dezvăluind rațiunea de a fi a dreptului în ordinea universalului, temeiurile categoriilor și
principiilor juridice.

Filosofia dreptului se ocupă cu:

- studierea originii și esenței dreptului, a fundamentului și principiilor prime după care se stabilesc și
evoluează normele juridice;

- cercetarea și constatarea adevărului despre drept, a cunoștinței veridice despre drept;

- analiza valorii dreptului și a sistemului de valori juridice;

- interpretarea filosofico-juridică a realității juridice ca formă specifică a existenței sociale a oamenilor și tip
anumit de reglementare socială.

Funcțiile filosofiei dreptului sunt cele caracteristice tuturor științelor, și anume:

- informativă,

- cognitivă,

- educativă etc.

În afară de acestea, filosofia dreptului are ca principale următoarele funcții:

- funcția conceptuală

- funcția metodologică.

Funcția conceptuală a filosofiei dreptului constă în aceea că ea înarmează oamenii cu cunoștințe generale
despre drept, despre principiile realității juridice. Reprezentând atitudinea omului față de existența
juridică, viziunile lui asupra scopului și sensului vieții, asupra legăturii dintre interesele și necesitățile lui și
sistemul de drept general social, filosofia dreptului stă la baza orientării sociale, a activității oamenilor, a
atitudinii lor față de fenomenele juridice ale vieții sociale. Astfel, datorită faptului că filosofia dreptului are
un obiect de studiu raportat la întreaga realitate juridică, ea oferă o concepție de ansamblu asupra lumii
juridice în care își găsește realizarea dialogul permanent dintre om și lume.

Funcția metodologică a filosofiei dreptului constă în aceea că datorită obiectului ei de studiu, ea contribuie
la elaborarea unor noi procedee și metode de lămurire, studiere și transformare a realității juridice.

Metodele generale de activitate, scopurile și idealurile elaborate și promovate de filosofia dreptului în

măsură egală se referă și la activitatea științifică. De aceea, filosofia dreptului se manifestă ca
metodologie generală pentru științele juridice speciale, pe care le ajută să-și organizeze și sistematizeze
propriile sisteme de cunoștințe.

Necătând la faptul că filosofia dreptului este o disciplină teoretică și abstractă, ea are și o importantă
funcție practică – propune și pregătește recunoașterea pozitivă a idealului juridic. În toate timpurile ea a
îndeplinit o atare funcție, de aceea momentele importante ale filosofiei dreptului sunt legate de toate mari
evenimente politice ale omenirii. De exemplu, Revoluția engleză de la 1688, cea americană de la
1774-1776 și cea franceză de la 1789 au fost precedate și însoțite de scrieri filosofico-juridice.

.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................

Documentul complet de 46 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro