Studii

Tânăra a absolvit in iulie 2010 Liceul „D.A” obţinând la bacalaureat media 8.46, însă a
tergiversat înscrierea la facultate, cu toate că a fost consiliată si a cunoscut avantajele menţinerii sale
in sistem până la vârsta de 25 -26 ani.
Date despre familie
Tatăl , V.V , lucrează ca şef de echipă la o firmă din Bucureşti.
Mama, V.M are acelaşi domiciliu , este pensionată pe caz de boală, fiind diagnosticată cu
hemiplegie dreaptă.
Fratele, V.P. T are 12 ani şi în prezent beneficiază de o măsură de protecţie intr-un apartament
de tip familial. Este încadrat într-o categorie de persoană cu handicap mediu, prezentînd astigmatism
mixt, anizometropie, strabism convergent şi ambliopie medie. Este elevă la o Şcoală Specială.
Starea de sănătate
Tânăra a fost internată în perioada 19-23.03.2009 la Spitalul “ V.G” cu diagnosticul cefalee
psihogenă, steatoză hepatică, hirsutism idiopatic, hipertrofie tiroidiană context pubertar, deviaţie de
sept nazal obstructivă dreaptă. În martie 2010 a efectuat un examen oftalmologic şi i s-a recomandat
purtarea permanentă a unei perechi de ochelari.
Tinerei i s-a recomandat un regim alimentar dietetic, pe care nu îl respectă, consumând doar
mâncare de la fast-food, băuturi carbogazoase. Aceasta este de asemenea fumătoare, lucru care îi
afectează sănătatea.
Situaţie financiară
Chiar din timpul liceului tânăra a lucrat part- time, asigurându-şi un venit minim dar nu a ştiut
niciodată să şi-l gestioneze, cheltuind exagerat pentru lucruri inutile, împrumutîndu-se frecvent de la o
lună la alta. Din octombrie 2010 s-a angajt la un Call Center cu carte de muncă, dar şi-a dat demisia
după două luni. Abia în luna ianuarie 2011 s-a angajat din nou cu carte de muncă.
Definirea nevoilor
w nevoia de a avea o locuinţă stabilă
Planul de intervenţie
Scopul intervenţiei este: integrarea socio- profesională a tinerei

1. Obiective pe termen scurt

- Efectuarea analizelor medicale periodice pentru urmărirea evoluţiei stării de sănătate
- Asigurarea nevoilor primare (asigurarea unui loc în aprtamentul social a banilor de hrană, etc)
- Obţinerea unui duplicat al Diplomei de bacalaureat şi a atestatului de limba italiană
 deoarece i-au fost furate
- Consiliere în vederea angăjării şi menţinerii locului de muncă
2. Obiective pe termen mediu
- Depunerea dosarului pentru obţinerea unei locuinţe pentru tineret, în vederea închirierii
din Spatiul Locativ, al Primăriei sector 3.
- Consiliere în vederea reluării studiilor prin înscrierea la facultate în anul şcolar 2011-2012
- Economisirea lunară, pentru asigurarea independenţei financiare la părăsirea apartamentului
social
3. Obiective pe termen lung
- Identificarea unor potenţiale gazde la părăsirea SISPT
Concluzii şi propuneri
Tânăra V.A are un potenţial cultural ridicat, pe care însă nu l-a folosit în scopul
continuării studiilor, aceasta refuzând să se înscrie la Facultate. În aceste condiţii i s-a încetat
măsura de plasament, fiind admisă în Serviciul de Integrare Socio- Profesională a Tinerilor
peste 18 ani pentru o perioadă de până la doi ani. În acest interval tânăra va trebui să se
angajeze cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată şi va fi sprijinită să-şi depună
dosarul pentru obţinerea unei locuinţe cu chirie de la Spaţiul Locativ al Primăriei. Tânăra are
obligaţia de a face economii lunar, pentru a-şi asigura independenţa financiară la părăsirea
Serviciului şi va fi sprijinită în identificare unei gazde pentru a putea beneficia de sprijinul în
valoare de 700 lei lunar, acordat de Primărie, timp de 1 an, în eventualitatea că aceasta
doreşte să se mute cu chirie.

Studiul de caz nr. 3

Istoricul cazului
Tânărul G. N., născut în anul 1989 provine dintr-o familie legal constituită, care s-a destrămat
prin divorţ, el fiind încredinţat spre creştere şi educare mamei. Sora sa, G. V, născută în 1990 a fost
încredinţată tatălui.
Până la data primei instituţionalizări G. N a locuit împreună cu mama numai temporar, în
realitate rămînînd în grija unei rude materne.
La sesizarea Secţiei 9 Poliţie, tânărul a primit plasament în regim de urgenţă la Centrul de
Primire, prin Dispoziţia Directorului DPC sector 2, ca urmare a faptului că în seara zilei de 24.10.2001
fusese surprins împreună cu alţi doi complici în timp ce fura bunuri dintr-un magazin.
Ulterior, activitatea sa infracţională a continuat, astfel că prin Dispoziţia din 2003 a Directorului
DPC sector 2, s-a stabilit din nou plasamentul în regim de urgenţă la Centrul de Plasament, ca urmare
a unei sesizări din partea Secţiei 7 Poliţie, sesizare în care se preciza că în perioada octombrie 2002 -
ianuarie 2003 tânărul a comis mai multe infracţiuni de furt pe raza sectorului 2. Prin Hotărîrea din
2003 s-a stabilit menţinerea măsurii de plasament în regim de urgenţă la Centrul de Primire Copii.
Ulterior, întrucît s-a stabilit că domiciliul tânărului era pe raza sectorului 6 şi că , în urma
finalizării cercetărilor organelor de poliţie, nu răspunde penal, Comisia pentru Protecţia Copilului
sector 2 a revocat măsura de protecţie şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea CPC sector
6.
În februarie 2004, G. N a fost surpris din nou cu bunuri furate asupra lui de către reprezentanţii
Sectiei 6 Poliţie şi prin Dispoziţia din 2004 a Directorului DPC sector 2 s-a dispus plasamentul în
regim de urgenţă la Centrul de Primire. În 2004 tânărul a fugit din Centru iar prin Hotărîrea Comisiei
de Protecţia Copilului sector 2 s-a revocat măsura de protecţie la Centrul de Primire.
În septembrie 2004, tânărul a fost prins de către lucrătorii Secţiei 9 Poliţie in timp ce sustrăgea
bunuri dintr-un magazin şi, la sesizarea acestora, s-a stabilit plasamentul în regim de urgenţă la Centrul
de Primire. Ulterior a fost trimis în judecată pentru furt calificat iar prin Sentinţa Penală a
Judecătoriei sector 2 s-a hotărât să se ia faţă de acesta o măsură educativă a internării într-un centru
de reeducare pe o perioadă nedeterminată.
Prin Hotărîrea din 2005 a CPC sector 2, s-a revocat măsura de menţinere a plasamentului în
regim de urgenţă la Centrul de Primire.
Întrucât tânărul nu avea unde locui, ca urmare a decesului rudei materne, Directorul DPC
sector 2 a dispus plasamentul în regim de urgenţă la Centrul de Primire.
Având în vedere faptul că mama tânărului avea stabilită viza de reşedinţă pe raza sectorului 3,
tatăl avea domiciliul în sectorul 3 iar tânărul se afla în dificultate, G.N a fost integrat în Adăpostul de Zi
şi de Noapte pentru Copiii Străzii sector 3 şi s-a revocat măsura de plasament în regim de urgenţă la
Centrul de Primire. Ulterior s-a dispus măsura de plasament ăn regim de urgenţă la Adăpostul de Zi şi
de Noapte pentru Copiii Străzii “ Casa Noastră”, măsură menţinută prin Hotărârea din 2005 a CPC
sector 3. În urma analizării situaţiei sociale sociale a tînărului, CPC sector 3 a hotărât plasamentul în
Centrul de Tip Familial.
Ca urmare a faptului că în cursul anului 2004, în perioada de vagabondaj, a săvârşit infracţiunea
de furt calificat în dauna avutului privat, s-a demarat acţiunea de cercetare penală prin Sentinţa Penală
din 23.02.2006 a Judecătoriei sectorului 2, rămasă definitivă prin neapelare. În 2006, s-a decis ca
măsură educativă internarea tînărului într-un centru de reeducare, pentru o perioadă determinată.
Sentinţa Penală a a fost pusă în aplicare, tânărul fiind supus pedepsei privative de liberate, iar măsura
de protecţie în Centrul de Tip Familial a fost revocată.
Tânărul a fost arestat în intervalul 25.03.2006 - 22.04.2006 şi a fost pus în libertate prin
revocarea măsurii de internare într- un centru de reeducare, pentru că beneficia de dispoziţiile art. 3 din
Legea nr. 543/ 2002: în baza comunicării făcute de către Biroul Executării Penale al Judecătoriei
sectorului 2 s-a emis de către Secţia 13 Poliţie Biletul de Liberare şi tânărul a fost readus în Centrul
de Tip Familial.
La solicitarea Şefului Centrului de Tip Familial, Directorul DPDC sector 3 a dispus
plasamentul în regim de urgenţă al acestui tânăr la acest Centru. Întrucit mama nu dispunea de
condiţiile materiale de locuit necesare pentru creşterea şi educarea fiului sau în familie, Comisia pentru
Protecţia Copilului sector 3 a hotărât plasamentul tânărului la Centrul Familial. În urma solicitării în
scris a tânărului, DGASPC sector 3 decide plasamentul tânărului la Serviciul de Integrare a Tinerilor
peste 18 ani, semnând Contractul de Servicii.
Deoarece nu a mai urmat o formă de învăţământ, tânărului i s-a încetat măsura de plasament şi a
fost admis pentru o perioadă de până la 2 ani în SISPT.
În 2009, tânărul G.N a fost reţinut pentru cercetări la Circa 13 Poliţie, deoarece a sustras
bunuri dintr-un magazin. Aceasta nefiind prima abatere de acest gen, a fost reţinut pentru 29 de zile in
arest preventiv.
Datorită faptului ca tânărului i s-au oferit 3 locuri de munca pe care le-a refuzat, şi deoarece
se află în arest preventiv, tânarul a fost exclus din rândul beneficiarilor SISPT.
Studii
Tânărul a finalizat în 2009, XII clase la Şcoala Specială.
Date despre familie
Mama, G.G (actuala M.G), născută în 1968 este absolventă a 10 clase şi scoala profesională,
este casnică şi suferă de cardiopatie ischemică dureroasă, in 1995 a divortat de primul soţ, tatăl lui G.N
şi s-a recăsătorit cu numitul M.T.
Tatăl, G.N este născut în 1961 şi este absolvent a 7 clase, nu are nici o calificare, a lucrat ca
muncitor la ADP sector 2, ulterior s-a ocupat cu comerţul stradal de flori şi cu vănzarea articolelor de
imbrăcăminte in Complexul Europa. Dânsul afirmă că tânărul G.N nu este fiul său natural, fosta soţie
fiind deja gravidă la data când s-au cunoscut. Dupa divorţ, domnul G.N a întâlnit -o pe d-na D.F
împreună cu care are un fiu. Acesta locuieşte împreună cu concubina, fiul şi mama dânsului într-o casă
proprietate personală compusă din două încăperi şi un hol, cu spaţiu pentru igiena personală separat.
Sora, G.V, născută la 24.06.1990 a absolvit numai 5 clase, a locuit cu tatăl, ulterior s-a mutat cu
un concubin, in apropierea casei părinteşti.
 Fratele, G. C, născut la 15.08.1997, a absolvit 4 clase primare şi locuieşte cu tatăl.
Tânărul relaţionează sporadic cu mama‚ şi cu tatăl său mai des intâlnindu-se cu sora lui şi cu
rude materne îndepărtate. Este ajutat ocazional, cu sume mici de bani de către parinţi sau alte rude.
Afectiv este legat de mamă, relaţiile cu rudele paterne fiind mai reci. Este primit in vizită de către
rudele materne şi paterne, inclusiv de către părinţi, dar niciunul nu a dorit să işi asume
responsabilitatea de a-i oferi un acoperiş şi un sprijin constant în vederea integrării socio- profesionale.

Starea de sănătate
G.N prezintă o întârziere psihică uşoară, are o dezvoltare fizică armonioasă şi i s-a recomandat examen
medical profilactic periodic.
Definirea nevoilor
- Suport afectiv ca substitut al afectivităţii părinteşti
- Nevoia de a avea o locuinţă
- Nevoi financiare : un venit stabil care să-i asigure acoperirea trebuintelor primare
- Consiliere psihologică in vederea angajarii şi menţinerii locului de muncă
- Îmbunataţirea relaţiilor cu părinţii
- Mediu suportiv, securizant
Planul de intervenţie
Scopul intervenţiei este : integrarea socio- profesională
1. Obiective pe termen scurt
- Asigurarea satisfacerii trebuinţelor primare ale tânărului
2. Obiective pe termen mediu
- găsirea unui loc de muncă stabil şi angajarea cu forme legale
- consiliere şi sprijin în rezolvarea oricărei probleme sociale, educative, legislative
3. Obiective pe termen lung
- depunerea dosarului pentru obţinerea unei locuinţe cu chirie, de la Primăria sectorului 3
- sprijin social şi afectiv acordat tânărului
Concluzii şi propuneri
Tânărul G. N este victima neînţelegerilor şi divorţului timpuriu al părinţilor. Lipsit de
afecţiunea şi sprijinul unei familii, tânărul şi-a început activitatea infracţională de la vărsta de 9 ani,
când a fost surprins furând dintr-un magazin. Traseul instituţional a fost unul sinuos, găzduit în diferite
Centre de unde fugea sau era transferat, acesta continua şirul delictelor. Cercetat şi arestat de către
Poliţie în numeroase rânduri pentru diferite infracţiuni, acesta nu răspundea penal deoarece era minor.
După împlinirea vîrstei de 18 ani a fost admis in Serviciul de Integrare Socio- Profesională,
perioadă în care a reuşit să-şi finalizeze şcoala, dar a refuzat să se angajeze, manifestînd acelaşi
comportament deviant. Deorece a refuzat mai multe locuri de muncă şi era în arest preventiv, acesta a
fost exclus din rândul beneficiarilor Serviciului de Integrare Socio- Profesională a Tinerilor
Deoarece era major iar ultima infracţiune a fost mult mai gravă, tânărul a fost închis la
Penitenciarul Rahova, unde ispăşeşte în prezent o pedeapsă privativă de libertate pentru 4 ani.

Studiul de caz nr. 4

Istoricul cazului
Tânăra, C.A născută în 1989 este fiica lui C. C si C. M. În anul 2002, la solicitarea d-nei C.M
s-a dispus plasamentul tinerei în regim de urgenţă la Centrul de Plasament, din cadrul DGASPC sector
3. În urma analizării situaţiei familiale, Comisia pentru Protecţia Copilului a stabilit ulterior
plasamentul tinerei la Centrul de Plasament .
Prin Hotărîrea din 2007 s-a dispus menţinerea măsurii de plasament in cadrul DGASPC sector 3
la Centrul de Tip Familial.
Prin Hotărârea din 2007 s-a dispus plasamentul tinerei C.A la Serviciul de Integrare Socio-
Profesională a Tinerilor peste 18 ani.
Ca urmare a cererii din 2011, prin care aceasta solicita susţinerea cu plata chiriei pentru 1 an, s-
a dispus încetarea măsurii de plasament. Aceasta a părăsit SISPT şi s-a mutat cu chirie , beneficiind de
ajutor de chirie în valoare de 700 lei lunar.
Date despre familie
Mama, C.M, născută în 1949 în Eforie, judeţul Constanţa, este absolventă de liceu, şi a lucrat
ca ţesătoare la Intreprinderea Unirea din Bucureşti.
În prezent d-na C.M este rezidentă la Centrul de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost, din
2006, ca urmare a desfiinţării Adăpostului pentru adulţi.
Tatal, C. C, născut în 1941, a decedat la 18.05.2002. A lucrat ca maistru –tehnician la
Intreprinderea Textilă Unirea, suferea de o boală psihică (urma un tratament medicamentos) şi deşi i se
interzisese consumul de alcool, obişnuia să le consume cu regularitate, fapt care a condus la deces.
Fratele, C.G, este născut în 1979, absolvent a 8 clase primare şi trei ani şcoala profesională, are
calificare de operator chimist. Acesta este necăsătorit şi lucrează ca sablor la Energomontaj. C.G
locuieşte într-un bloc de nefamilişti al firmei.
Fratele mai mic, C.C, născut în 1981, este căsătorit, nu are copii şi locuieşte cu chirie împreună
cu soţia, C.I .
Sora, M.A, născută la 13.10.1980 este căsătorită cu M. I, are o fetiţă şi locuieşte împreună cu
familia în localitatea R.V. După instituţionalizare tânăra a păstrat constant legătura cu mama, cu fraţii şi
sora, pe care o vizitează uneori. Cu rudele din partea tatălui nu menţine legatura şi nu doreşte să
stabilească relaţii mai apropiate, deoarece nu este ataşată de acestea şi consideră că ar îndepărta-o de
mama sa.
Studii
În iunie 2010, tânăra a absolvit Grupul Şcolar Nichita Stănescu, iar in sesiunea din august a
promovat şi bacalaureatul, lucru care i-a permis înscrierea la facultate. Aceasta a urmat primul
semestrul din anul I, dar nu a susţinut nici un examen în prima sesiune.
Starea de sănătate
C.A este clinic sănătoasă, în anul 2008 a făcut un avort, ea aflîndu-se în evidenţa medicului de
familie K.M de la Policlinica Vitan.
Situaţia financiară
În anul 2010, după absolvirea Grupului Scolar Nichita Stănescu, aceasta s-a angajat la o firma,
pe postul de casieră, lucru care i-a permis economisirea a 200 lei şi depunerea dosarului pentru locuinţă
socială cu chirie de la Spaţiu Locativ.
Definirea nevoilor
- Suport afectiv
- Nevoia de a avea o locuinţă stabilă
- Consiliere psihologică, educaţie sexuală şi planing familial
- Mediu suportiv, securizant
Planul de intervenţie
Scopul intervenţiei este acela de integrare socio- profesională
1. Obiective pe termen scurt
Ÿ asigurarea nevoilor primare (asigurarea unui loc într-un apartament social, banilor de hrană,
etc.)
2. Obiective pe termen mediu
Ÿ menţinerea locului de muncă
Ÿ depunerea şi urmărirea evoluţiei dosarului pentru obţinerea unei locuinţe pentru tineret, de la
Primărie
Ÿ consiliere şi sprijin în rezolvarea oricărei probleme educativă, legislativă apărută
3. Obiective pe termen lung
 Ÿ găsirea unei locuinţe stabile la părăsirea SISPT
Ÿ finalizarea studiilor universitare
Concluzii şi propuneri
Tânăra C. A şi-a finalizat studiile liceale în anul 2010, şi avea capacitatea intelectuală de a
urma cursurile unei Facultăţi, unde de altfel s-a şi înscris, dar pe care nu a frecventat-o. Aceasta şi-a
dorit foarte mult independenţa financiară, drept pentru care a lucrat part-time încă din timpul
liceului iar după bacalaureat s-a angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, pe un post
foarte bine plătit. În numeroase rânduri tânăra a oscilat între a rămâne la apartamentul social sau a
pleca.
În ultimul an de liceu a avut tentative de a renunţa la şcoală dar a fost consiliată şi sprijinită
pentru a finaliza cursurile.
Tânăra a fost sprijinită să-şi depună dosarul pentru obţinerea unei locuinţe cu chirie, imediat
după aceasta a facut cerere că doreşte să părăsescă Serviciul de Integrare Socio- Profesională pentru
a se muta cu chirie, împreună cu prietenul care urmează să devină şi tatăl copilului ei.
În prezent aceasta beneficiază de ajutorul de chirie acordat de Primărie, în valoare de 700 lei
lunar, pentru perioada de 1 an şi este monitorizată de către Serviciul de Integrare Socio-
Profesională a Tinerilor peste 18 ani.

Studiul de caz nr. 5

Istoricul cazului
Tânărul D.M.D. născut in 1991, este fiul lui D.V. şi S.M. a intrat in atenţia DGASPC, ca urmare
a sesizării d-nei S.M. mama tânărului care solicita plasamentul in regim de urgentă a copilului D.M.D.
deoarece părinţi au divorţat iar mama impreună cu cei doi copii nu aveau unde să locuiască iar prin
Decizia din 2000 Directorul DGASPC sector 3 decide plasamentul in regim de urgenţă al copilului
D.M.D. la Centrul de Plasament nr. 3 şi suspendarea exerciţiului drepturilor părinteşti fată de copil.
Prin Hotărărea din 2000 Comisia pentru Protecţia Copilului, sector 3, hotăreşte menţinerea
măsurii de plasament la Centrul de Plasament nr.3. Avănd in vedere că reintegrarea in familie nu este
posibilă in prezent, CPC sector 3 decide plasamentul copilului la Centrul de Plasament nr. 3.
Prin Hotărărea din 2004 Comisia pentru Protecţia Copilului sector 3 a dispus menţinerea
plasamentului copilului la Centrul de Tip Apartament Familial “ Curcubeul “ din subordinea DGASPC
sector 3.
In 2009, tânărul a declarat in scris că este de acord cu menţinerea măsuri de protecţie specială
in cadrul DGASPC sector 3 la Serviciul de Integrare Socio – Profesională a Tinerilor peste 18 ani
proveniţi din Centrele de Plasament, el depăşind vârsta admisă in cadrul Centrului de Tip Familial. Prin
Hotărărea din 2009 se hotăreşte plasamentul in cadrul Serviciului de Integrare Socio – Profesională a
tinerilor peste 18 ani.
Deoarece in iunie 2011, tânărul termină liceul, acestuia i se va inceta măsura de plasament şi
dispune admiterea lui in cadrul SISPT pentru o perioaăa de pănă la doi ani
Date despre familie
Părinţi celor doi copii au divorţat in 1987, după 7 ani din cauza tatălui decăzut moral şi
devenit agresiv. S.M. a primit tutela asupra lor. Ulterior, tatăl lor n-a mai dat nici un semn de viată,
menţionăndu-se o singură vizită intempensivă a sa la locuinţa unde se mutaseră mama şi cei doi copii.
Copii au fost instituţionalizaţi la cererea mamei lor. Relaţiile dintre d-na S. şi fii săi sunt bazate pe
afecţiune, intelegere şi sprijin reciproc. Tânărul D.D. este invoit periodic, la sfărşit de săptămănă şi in
vacanţă pentru a merge in familie. Fratele D.C. născut in 1995 este de asemenea instituţionalizat in
Centrul de Tip Familial. Tânărul D.D. are o relaţie apropiată cu fratele lui.
Studii
D.D. v-a absolvi 13 clase la Grupul Şcolar de Arte şi Meserii “ Elie Radu “ in iunie 2011,
profil “construcţii”. Tânărul a urmat in perioada iunie – octombrie 2010 un curs de hair-stylist,
obţinănd calificare in acest sens. Tânărul lucrează in program part- time la un coafor din sectorul 3.
Starea de sănătate
Tânărul este inscris la medicul de familie B.D. in cadrul Policlinici “ Titan “ fiind sănătos
clinic.
Definirea nevoilor
- Suport afectiv ca substitut al afectivităţii parinteşti
- Nevoia de a avea o locuinţă
- Nevoi financiare : un venit stabil care să-i asigure acoperirea trebuinţelor primare
- Consiliere psihologică in vederea angajării şi menţinerii locului de muncă
- Mediu suportiv, securizant
Planul de interventie
Scopul intervenţiei este acela de integrare socio – profesională
1.Obiective pe termen scurt
- asigurarea nevoilor primare ( asigurarea unui loc intr – un apartament social, banilor de hrană,
etc )
2. Obiective pe termen mediu
- căutarea unui loc de muncă in conformitate cu pregătirea şcolară
 - depunerea şi urmărirea evoluţiei dosarului pentru obţinerea unei locuinţe pentru tineret, de la
Primărie
- consiliere şi sprijin in rezolvarea oricărei probleme educative, legislativă apărută
- economisirea lunară pentru asigurarea independenţei financiare la părăsirea SISPT
3. Obiective pe termen lung
- identificarea unei locuinţe stabile la părăsirea SISPT, urmănd ca acesta să părăsească
apartamentul social in iunie 2013

Concluzii si propuneri
In iunie 2011 tânărul va finaliza clasa a XIII a in cadrul Grupului Scolar “ Elie Radu “
obţinănd calificarea in zugrav- vopsitor. Deoarece nu va mai urma nicio formă de invăţămănt in
iunie 2011 i se va inceta măsura de plasament, urmănd să beneficieze de protecţie specială in cadrul
Serviciului de Integrare Socio - Profesională a Tinerilor peste 18 ani pentru o perioadă de pănă la
doi ani, cu condiţia ca să se angajeze cu contract de muncă, pe perioada nedeterminată iar dacă va
primi locuinţă de la Primărie, va fi ajutat să întocmească toate formalităţile pentru a se muta

Studiul de caz nr. 6

Istoricul cazului
Tânăra B. I, născută în 1990, este fiica lui B.D şi B. L a intrat în atenţia DGASPC, ca urmare
a sesizării prin care d-na G.L solicita plasamentul în regim de urgenţă a copilului B.I, deoarece
minora se afla în dificultate, mama naturală a părăsit domiciliul lăsînd copilul în grija tatălui, care
supunea minora la un regim violent iar prin Decizia din 2004 Directorul DGASPC sector 3 decide
plasamentul în regim de urgenţă al copilului B.I la Centrul de Primire Minori şi suspendare
exerciţiului drepturilor părinteşti faţă de copil.
Prin Hotărîrea din 2004 Comisia Pentru Protecţia Copilului, sector 3, hotărăşte menţinerea
măsurii de plsament la Centrul de primire Minori. Ulterior acestor hotărâri s-au primit informaţii
privind domiciliul mamei. Având în vedere că reintegrarea în familia naturală nu era posibilă, CPC
sector 3 decide plasamentul copilului la Centrul de Tip Familial
Prin Hotărârea din 2006, CPC sector 3, decide încredinţarea copilului B.I Centrului de Tip
Familial şi sesizarea instanţei competente în vederea decăderii din drepturile părinteşti a mamei.
Prin Sentinţa Civilă a Judecătoriei Sectorului 3 dispune decăderea părinţilor B. D şi B.L din
exerciţiul drepturilor părinteşti faţă de B. I.
În 2008, tânăra a declarat în scris că este de acord cu menţinerea măsurii de protecţie specială
în cadrul DGASPC sector 3 la Serviciul de Integrare Socio-Profesională a Tinerilor peste 18 ani
proveniţi din Centrele de Plasament, ea depăşind vîrsta admisă în cadrul Centrului de Tip Familial.
Prin Hotărîrea din 2008 se hotărăşte plasamentul în cadrul Serviciului de Integrare Socio-
profesională a Tinerilor peste 18 ani.
Deoarece în ianuarie 2011, a absolvit Şcoala Specială de Arte şi Meserii, acesteia i s-a
încetat măsura de plasament şi s-a dispus admiterea ei în cadrul SISPT pentru o perioadă de până la
doi ani.
Date despre familie
După părăsirea locuinţei, mama tinerei nu a mai vizitat-o niciodată şi nici nu se cunoaşte
domiciliul acesteia. Tatal tinerei, B.D a încetat din viată în iulie 2009 dar nu şi-a vizitat niciodată
copiii. Sora B. A, născută în 1991, fratele B.S, născut în 1995 şi B.N , născut la în 1994 sunt de
asemenea instituţionalizaţi în Centrul de Tip Familial. Tânăra îi vizitează uneori şi de asemenea se
întâlneşte cu ei în oraş. Mai ales cu sora B. A, are o relaţie mai apropiată.
Tânăra mai are un unchi din partea tatălui, pe care nu îl vizitează decît sporadic.
Studii
B.I a absolvit 8 clase la Şcoala Specială.
Tânăra B. I în anul şcolar 2003-2004 a rămas neşcolarizată datorită neglijenţei şi a lipsei de
interes a părinţilor .
Prin Certificatul de expertiză şi orientare şcolară se hotărăşte urmarea formei de învăţământ
speciale la Şcoala Specială în anii şcolari 2004-2008.
Aceasta a absolvit cursurile acestei şcoli în ianuarie 2011, obţinând calificarea de ,,lucrător
în tricotaje confecţii ”
Starea de sănătate
Din Certificatul Medical reiese că tânăra a fost diagnosticată cu întârziere mintală uşoară ,
QI – 62, hipoprosexie, hipomnezie, dislexie, disgrafie şi discalculie.
Tânăra este înscrisă la medicul de familie, C.M în cadrul Policlinicii ,,B N,, şi a primit în
numeroase rânduri trimitere la ginecologie, unde de fiecare dată a fost diagnosticată cu trichomonas
pentru carea primit tratament medicamentos.
Definirea nevoilor
- Suport afectiv
- Nevoia de a avea o locuinţă stabilă
- Consiliere psihologică, educaţie sexuală şi planing familial
- Mediu suportiv, securizant
 Planul de intervenţie
Scopul intervenţiei este acela de integrare socio- profesională
1.Obiective pe termen scurt
Ÿ asigurarea nevoilor primare( asigurarea unui loc într-un apartament social, banilor de hrană,
etc.)
2. Obiective pe termen mediu
Ÿ căutarea unui loc de muncă în conformitate cu pregătirea şcolară şi ţinând cont de problemele
medicale
Ÿ depunerea şi urmărirea evoluţiei dosarului pentru obţinerea unei locuinţe pentru tineret, de la
Primărie
Ÿ consiliere si sprijin în rezolvarea oricărei probleme educativă, legislativă apărută
Ÿ economisirea lunară pentru asigurarea independenţei financiare la părăsirea SISPT
3. Obiective pe termen lung
Ÿ identificarea unei locuinţe stabile la părăsirea SISPT, urmând ca aceasta să părăsească
apartamentul social în aprilie 2013.
Concluzii şi propuneri
Tânăra B. I prezintă o întârziere psihică uşoară Comisia de Expertiză şi orientare şcolară
făcînd propunerea ca aceasta să urmeze o Şcoală Specială.
În ianuarie 2011 a finalizat clasa a XIII a in cadrul Şcolii de Arte şi Meserii, obţinând
calificarea de confecţioner . Deoarece nu mai urma nicio formă de învăţămînt i s-a încetat măsura
de plasament, urmând să beneficieze de protecţie specială în cadrul Serviciului de Integrare Socio-
Profesională a Tinerilor peste 18 ani pentru o perioadă de pînă la doi ani, cu condiţia că se
angajează cu contract de muncă , pe perioadă nedeterminată.
La angajare am întîmpinat numeroase probleme. Deoarece tănăra prezintă un retard uşor,
angajatorii au motivat că nu sunt siguri dacă aceasta se poate achita de sarcinile care-i revin la locul
de muncă. Unii angajatori au cerut o adeverinţă medicală care să specifice dacă este aptă să facă
orice tip de activitate, cu toate că aceasta nu este încadrată într-un grad de handicap.
Tânăra ar putea beneficia de facilităţi reglementate prin Legea nr. 116/2002, privind
prevenirea şi combaterea marginalizării sociale , prin care se încheie un contract de solidaritate, urmând
să fie angajată pentru o perioadă determinată, de 1 an. În aceste condiţii nu se poate depune însă
dosarul pentru obţinerea unei locuinţe cu chirie, lucru care o dezavantajează, aceasta urmănd să
părăsescă în mai puţin de doi ani Serviciul de Integrare Socio- Profesională a Tinerilor peste 18 ani.
În prezent tănăra este în evidenţa Agenţiei Locale de Ocupare a Forţei de Muncă sector 3,
urmănd să primescă o repartiţie, conform calificării obţinute.

Capitolul IV
Concluzii finale şi propuneri de imbunătăţire privind sistemul de integrare socio –
profesională a tinerilor peste 18 ani proveniţi din Centre de Plasament sau Apartmente de Tip
Familial
Tinerilor proveniți din centrele de plasament le este greu să-și gaseasca un loc de muncă
datorită existenţei unor prejudecăţi pe care le au unii dintre angajatori, aceștia manifestând o atitudine
care ajunge de la compasiune până la neîncredere. Acesti tineri sunt asociaţi cu inadaptarea,
neseriozitatea și comportament necorespunzător.
Dacă tinerii recunosc (sau declară) că provin din Centrul de Plasament angajarea lor intră în
impas, fiind priviţi cu teamă şi suspiciune de către potenţialii angajatorii.
Percepţia angajatorilor față de acești tineri este de a-i asocia cu persoanele ce au diverse forme
de handicap sau cu persoanele de etnie romă, ajungându-se la discriminare multiplă. Aceste
discriminări se întâmplă și pentru ca tinerii intâmpina dificultăți de socializare și integrare, fiind
obișnuiți sa fie ajutați permanent de către personalul de specialitate. Acest ultim caz se referă la
raporturi de muncă anterioare, avute cu tineri postinstituţionalizaţi care nu s-au adaptat contextului, nu
s-au ridicat la nivelul cerinţelor angajatorilor sau au avut derapaje comportamentale şi conduită
neadecvată la locul de muncă.
Deşi aceste eşecuri in raporturile de muncă anterioare pot fi reale, este greşit să le generalizam,
deoarece in câmpul muncii intâlnim astfel de situaţii in mod frecvent şi cei nepotriviti la locurile de
muncă provin din toate mediile sociale.
 Legislaţia care a fost elaborată pentru a-i stimula pe angajatori (Legea 116/2002) să angajeze
asemenea tineri pare a fi insuficientă sau inadecvată pentru scopul propus.
- ”Deşi gradul de informare despre tineri este scăzut, aceştia au în general o imagine negativă
pentru o parte semnificativă a angajatorilor. Această imagine induce impresia că aceşti tineri
ar reprezenta o povară şi un cost suplimentar pentru angajator
- Apartenenţa la această categorie de tineri este asociată cu provenienţa dintr-un mediu care
nu oferă şansa unei pregătiri adecvate din punct de vedere profesional şi care face
integrarea socială mai dificilă
- Nu toţi tinerii post – instituţionalizaţi sunt identificaţi ca aparţinând unei categorii sociale
autentic defavorizate. Pentru o parte din angajatori, tinerii post- instituţionalizaţi nu sunt
consideraţi şi nu ar trebui să se considere ei înşişi diferiţi de ceilalţi potenţiali angajaţi”1
”Pentru marea majoritate a angajatorilor nu sunt evidente nici avantajele care ar decurge dintr-
o eventuală politică de angajare favorabilă tinerilor post- instituţionalizaţi, nici modalităţile practice
prin care ar putea să contribuie la bunăstarea acestora. Iar in ceea ce priveşte eventualele stimulente
care i-ar determina să-şi învingă reticenţa faţă de această categorie de potenţiali angajaţi, acestea par a
fi, din perspectiva angajatorilor, ca şi inexistente”2.
Atunci când un tânăr prezintă probleme medicale, cum ar fi întârziere psihică uşoară, atunci
angajarea este mai dificilă, angajatorii fiind suspicioşi în legătură cu modul în care acesta se va achita
de sarcini, prejudecata colegilor care consideră că muncesc şi pentru ei.
Nu întotdeauna legislaţia este armonizată cu realitatea, astfel Contractul de solidaritate încheiat
pentru o perioadă determinată între angajat şi Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, face imposibilă
depunerea dosarului pentru obţinerea unei locuinţe pentru închiriere.
Propuneri:
- iniţierea unor programe sociale de susţinere a angajării tinerilor postinstituţionalizati,
oferindu-le nu doar cursuri de calificare, dar şi locuri de muncă, urmărind cu precădere
stabilitatea şi longevitatea locului de muncă
- creşterea beneficiilor pentru acei angajatori care cooptează tineri postinstituţionalizaţi
- o mai bună mediatizare a beneficiilor pe care un angajator le poate avea dacă apelează la
tineri postinstituţionalizaţi
- demararea unor campanii de informare, conştientizare şi sensibilizare a cetăţenilor cu privire
la situaţia dificilă in care se regăsesc tinerii postinstituţionalizaţi, riscurile excluziunii
1
IRECE, Asociația Serviciul APEL, Ghid de bune practici, București, 2008, pag. 53,54
2
Idem, pag 54
 sociale la care sunt expusi, precum şi riscurile la care se expune societatea in ansamblul ei,
dacă nu se fac eforturi de integrare a acestei clase sociale. Riscul cel mai mare asupra
societătii este ca tineri postinstituţionalizaţi confruntându-se cu dificultăţi in a-şi asigura
traiul zilnic şi un acoperiş deasupra capului să fie constrânşi să adopte comportamente
antisociale şi să comită infracţiuni cu violenţă asupra cetăţenilor vulnerabili. Mai mult decât
atât, in urma acestor infracţiuni, aceşti tineri vor ajunge să fie condamnaţi la pedepse
privative de libertate, fiind in acest fel in continuare o povară pentru stat, deţinuţii fiind tot o
formă de asistaţi social.
- reorganizarea sistemului de protecţie este o altă necesitate in cazul copiilor asupra cărora s-a
dispus plasamentul intr-un centru rezidenţial. Sistemul de protecţie a copilului trebuie
reorganizat in aşa fel incât acei copiii al căror obiectiv final este reintegrarea
socioprofesională să benefieze de un program bine structurat al dezvoltarii deprinderilor de
viaţă independentă, pentru a-i forma ca adulti cu adevarat competitivi şi adaptabili intr-o
societate şi un câmp al muncii dinamic, selectiv, riguros. Dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independentă se axează in prezent pe insuşirea unor deprinderi de ordin casnic, precum
gătitul, igiena corporală, igiena casei etc. Nu există persoane care să ii iniţieze in
dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă necesare in câmpul muncii, care măresc
cunoştinţele şi competivitatea in acest domeniu. Deşi discriminarea cu care se confruntă
tinerii postinstituţionalizaţi pe piaţa muncii, este exagerată, ea nu este in totalitate
neintemeiată. Majoritatea tinerilor care provin din instituţiile de ingrijire a copilului, nu sunt
cu adevarat competitivi, pot avea capacităţi intelectuale normale, dar cunoştintele asimilate
şi deprinderile dezvoltate sunt precare, fapt ce favorizează excluderea lor de pe piaţa
muncii.

Pentru că numărul tinerilor integraţi socio-profesional să crească, este nevoie de armonizarea

legislaţiei cu realitatea din câmpul muncii, de identificarea unor nevoi actuale şi regândirea sistemului
de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, de campanii de informare a potenţialilor angajatori
şi de campanii de informare, educare şi sensibilizare a cetăţenilor cu privire la situaţia tinerilor
proveniţi din instutuţiile de ingrijire ale statului şi riscul de excluziune socială cu care se confruntă
aceştia.
Stă in puterea noastră, a tuturor, să schimbăm soarta acestor tineri, cărora doar norocul sau
ghinionul le-a prescris părinţi care i-au abandonat, imprimându-le o traiectorie pe drumul discriminării,
inadecvării şi in multe cazuri al eşecului social.