Catalogul

fructelor Si
legumelor cu
forme
neobisnuite

Barsan Rares-Cristian
Clasa a- v-a B
Educatie tehnologica
Profesor: Raduta Georgeta
 A. FRUCTE

Căpșunile sunt
fructe bogate în
vitamine și zahăruri.
Sunt tonice, gustoase
și aromate și au foarte
multe proprietăți
terapeutice:
remineralizează
organismul, stimulează
imunitatea naturala și
funcțiile hepatice,
reglează tensiunea, au
efect detoxifiant, scad
colesterolul și au foarte
puține calorii.
Căpșunile sunt
alcătuite din apă în
proporție de 90%, și
din zahar 5% având
astfel un efect diuretic
și depurativ. Aceasta
cantitate mică de
zahar se eliberează
lent în sânge și nu
duce la o creștere
semnificativa a
glicemiei, căpșunile
încadrându-se în
categoria alimentelor cu indice glicemic scăzut, din acest motiv, fructele sunt
recomandate diabeticilor.
Datorită conținutului de calciu și fosfor, căpșunile sunt benefice pentru
prevenirea osteoporozei și anemiei, prin conținutul bogat în vitamine C, B și E,
căpșunile ajută la scăderea nivelului colesterolului din sânge și influențează
funcționarea sistemului nervos, fiind benefice în astenii și în prevenirea
insomniilor, vitamina C și polifenolii din compoziția căpșunilor au un puternic efect
antiinflamator si antioxidant. Unul dintre polifenoli este antocianina, pigmentul care
conferă fructului culoarea roșie. Datorita polifenolilor, consumul de căpșuni reduce
inflamația cronică, fiind benefic persoanelor care suferă de artrită, astm, dar și
ateroscleroză.
Acestea sunt conservate sau prelucrate în compoturi, siropuri, gemuri, dulcețuri etc.
Asa ca, chiar daca o capsuna arata ca in imaginea de mai sus, eu tot sunt tentat
sa o mananc!
Si pun pariu ca oricine altcineva....
 Pepenele este o
plantă erbacee anuală,
agățătoare și târâtoare
cu textura aspră, rugi
piloși prevăzuți cu
cârlige și frunze cu cinci
lobi profunzi. Plantele
tinere au lianele
acoperite cu peri
galbeni-bruni care vor
dispărea pe măsură ce
planta crește. Florile
sunt mari, galbene și
unisexuate.
Fructul este o bacă uriașă dezvoltată din ovarul inferior, având în medie 4 kg, cărnos
și zemos (cca. 90% apă), de formă sferică și de culoare verde într-o nuanță sau mai
multe. În interior este de culoare roz sau roșu datorită licopenului (întâlnit și la roșii),
cu gust dulce și răcoritor bogat în apă și săruri. Datorită conținutului scăzut de calorii
este bun în dietele de slăbire. Semințele sunt de culoare neagră, maro sau albă de
0,5–1 cm și sunt bogate în vitamina E
In ciuda conceptiei generale ca pepenele rosu ar contine doar apa si zahar, acest
fruct popular al verii este considerat de specialisti ca fiind un aliment dens in nutrienti.
Informatiile nutritionale ale pepenelui rosu arata ca fructul este bogat in
numeroase vitamine, minerale si antioxidanti, cu beneficii unice asupra organismului.
Alaturi de rosii, pepenele rosu se afla pe lista celor mai importante surse alimentare
de licopen, un fitonutrient carotenoid care imbunatateste sanatatea
cardiovasculara si osoasa.

De ce ar creste cineva pepeni patrati, dincolo de ciudatenia formei? Nu este doar

o tehnica de marketing, ci raspunsul dat unor probleme de care s-au tot lovit
japonezii. Astfel, pepenii patrati sunt mai usor de depozitat si, in consecinta, mai usor
de transportat. Imaginati-va o camioneta cu pepeni aranjati la milimetru, precum
cartile in biblioteca. Niciun spatiu nu este irosit. In al doilea rand, orasele japoneze
sunt asezari din ce in ce aglomerate si, din acest motiv, locuitorii au devenit tot mai
atenti la conceptul de spatiu. Prin urmare, intr-un spatiu mic ai lucruri mici, printre
care si frigidere. Pepenii patrati vin tocmai pentru a se plia pe spatiul oferit de aceste
mici frigidere.

Acum a doua intrebare care ne vine in minte cand ii vedem: cum crestem pepeni
patrati? Este destul de usor sa obtii fructul cu aceasta forma. Imediat dupa ce apare,
pepenele este introdus intr-o cutie patrata din plexiglas. Pe masura ce fructul creste
el preia forma cutiei in care se dezvolta. Puteti astfel creste pepeni in toate formele
dorite. Trebuie doar sa folosesti cutii din plastic transparent astfel incat pepenele sa
primeasca lumina si sa se coaca pe toate partile.

Ce ziceti, mancam o felie impreuna? 

B LEGUME

Morcovul este o rădăcină

vegetală, de culoare oranj. Partea
comestibilă a plantei
este rădăcina.
Mâncând doar o jumătate de cană
de morcovi în fiecare zi,
organismul nostru asimilează:

 Fibre dietetice 2g
 β-Carotină 4960 mcg
 Potasiu 127 mg
 Vitamina C 6g
Conține între altele și multe alte
substanțe nutritive esențiale pentru
organismul uman: acidul
folic, vitamina K și calciu. Toate
acestea împreună cu doar 50
calorii.Morcovii împiedică formarea
depozitelor pe pereții arteriali
prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroză. Un morcov mare
mâncat zilnic aduce un aport de 11.000 UI (Unități Internaționale) de vitamina A din
beta-caroten
Morcovii se pot mânca sub formă crudă, în salate sau gătite în supe și mâncare.
Se poate face de asemenea piure pentru noi născuți. Tulpina verde de asemenea se
poate mânca, deși nu este o practică obișnuită. Împreună cu ceapa și țelina, morcovii
sunt ingredientele primare cele mai folosite la mâncaruri. Morcovul deși este sărac în
calorii, în grăsimi și colesterol, completează aportul zilnic de nutrienți cu vitamine și
fibre alimentare, care hrănesc organismul, induc senzația de sațietate și mențin
sănătatea tractului intestinal. Vitamina A este substanța folosită de ficat pentru
evacuarea toxinelor din corp.
Si daca pana acum nu v-am convins sa mancati mocovi , iata 10 motive:

- Îmbunătăţesc vederea:
La nivelul retinei, vitamia A se transformă în rodopsină, un pigment purpuriu care
ajută la dezvoltarea vederii noaptea. Betacarotenul protezează şi împotriva
cataractei.
-Previn cancerul:
Datorită conţinutului de falcarinol, morcovii reduc riscul apariţiei cancerului de
plămâni, de colon şi mamar cu aproape o treime.
-Scad colesterolul:
Morcovii scad nivelul colesterolului (care cauzează arteroscleroza), iar fibrele din
compoziţia lui eliberează fluxul sângelui de lipide. Potasiul conţinut ţine presiunea
sângelui sub control.
-Piele sănătoasă:
Ajută la vindecarea acneei, la uniformizarea tenului, contribuie la detoxifierea ficatului
şi previn deshidratarea. -Sunt bogaţi în antioxidanţi care protejează celulele pielii şi
luptă împotriva radicalilor liberi
-. Curăţă dantura:
Dacă sunt consumaţi după fiecare masă, morcovii acţionează ca un abraziv natural
care elimină resturile alimentare şi placa bacteriană.
-Cure de slăbire:
Pentru conţinutul slab de calorii, morcovii sunt ideali în curele de slăbire. 100 g de
morcov conţin aproximativ 40 de calorii.
- Un laxativ moderat:
Morcovul este în acelaşi timp laxativ, un laxativ moderat însă poate să reducă şi
diareea. Datorită nivelului său ridicat de fibre, morcovul are capacitatea de a reţine
apa, de aici şi acţiunea sa de a combate diareea.
-Un excelent vermifug:
Morcovul este şi un excelent vermifug şi dacă încă problema mai persistă se poate
folosi drept adjuvant pentru un tratament mai complex. Mai are şi o acţiune benefică
asupra mucoasei gastrice pe care o protejează şi pe care o cicatrizează.
-Reglează activităţile ficatului.
La nivel hepatic, morcovul acţionează asupra bilei în special, dar se pare că poate să
regleze ansamblul activităţilor ficatului. Morcovul este şi cel mai bun prieten al
intestinului. Este cel care reglează tranzitul intestinal, cel care are o acţiune de
dezinfectare şi de cicatrizare a mucoasei.
-Un duşman al durerii de oase.
Ajută la eliminarea acidului uric din organism şi este recomandat împotriva
reumatismului, gutei sau artritei.

Morcovul este una din legumele mele preferate pe care o consum de preferat in
stare cruda, asa ca , indiferent ce forma ar avea, eu tot as manca-o! 
 Cartoful este o plantă erbacee din familia
solanaceelor, cu flori albe sau violete şi
tulpini subterane terminate cu tuberculi de
formă rotundă, ovală sau alungită,
comestibili, bogaţi în amidon.

Tulpina creşte până la 50-100 cm înălţime.

În sol, tulpina se prelungeşte şi se termină în
1-20 tuberculi de forme şi mărimi variabile.
Există peste 100 de sortimente de cartofi
comestibili, fiind clasificaţi după culoare,
formă, mărime, conţinut de amidon şi
aromă. Despre cartof, folosit în bucătarie pentru prepararea diferitor mâncăruri, toţi
ştim că e unul dintre cele mai folosite alimente din lume. Dar cartoful are şi
numeroase întrebuinţări terapeutice.

Cartoful este bogat în apă, glucide, amidon, glucoză, fructoză, zaharoză, celuloza,
protide, lipide, acidfolic, săruri minerale de sodiul, fosfor, fier, calciu, magneziu,
mangan, cupru, potasiu, vitamine din complexul B, acid folic, vitamina C şi vitamina
K.

Cartoful are efect cicatrizant, emolient, antiulceros, antispastic, antiacid, calmant

digestiv, remineralizant, diuretic şi antihemoragic.

Consumul de cartofi - sub formă de tictură, suc cartof copt sau fiert- este
recomandat în caz de boli reumatice, diabet, obezitate, hiperaciditate, stări febrile,
gută, astenie, oxiuroză, ulcer, paraziţi intestinali, hemoroizi, boli hepatice, gastrite,

Sucul de cartofi obţinutprin fierberea tuberculului este indicat pentru reducerea

tensiunii arteriale, feliile de cartof crudaplicate pe frunte îndepărtează migrenele iar
celeaplicate lanivelul gâtului ajută la eliminarea inflamaţiilor prezentela nivelul
amigdalelor.

Un amestec format din cartofi cruzi pasaţi şi miere poate fi utilizat şi extern, pentru
hidratarea pielii de pe genunchi sau coate.

Pe langa toate aceste beneficii, ce ziceti de niste cartofi prajiti?

V-am convins ??? 