Brazen and the Beast

Sarah Macleao
Copyright O 2019 Sarah Trabucchi
Edilie publicatd Pdn inlelegere cu HarPetCollins Publishers

SRNNH MACLEAN
l\ir-+++{
\A(a'ta'
Alma este marce inregistnta a Grupului Editodal Litera
O.P 53; C.P 212, sectol4, Bucure$ti, Romania
Oru4"7,*a,r6a""
tel.:021319 63 93; 0752101777

Doin1e Periculoase
Sarah Maclean Traducere din limba englezd
Elena Macoviciuc
CoPYright @ 2020 GruP Media Litera
Pentru versiunea ln limba romana
Toate drePturile rezewate

Editor: Vidragcu 9i fui

Redactor: Mira Velcea
Corector: Pdunila Ana
CoPertd: Flori Zahiu
Tehnoredactare 9i prepress: loana Cdstea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei

MACLEAN, SAMH
Dorinle periculoase / Sarah Maclean
trad.: Graal Soft - Bucureqti: Litera, 2020
ISBN 978-606-33-4835-8
l. Macoviciuc, Elena (trad.)
827.\11
2020
 Capitotuf 1

Septembrie 7937
Mayfair

Lui Lady Henrietta Sedley ii plicea si creade ce invalase cateva

lucruri in cei dou6zeci si opt de ani de viald ;i 364 de zile.
De exemplu, invilase ce, daci o lady nu putea se poarte panta-
Ioni (o realitate nefericiti pentru fiica unui conte, chiar gi unul care
igi incepuse viaF firi titlu sau avere), atunci ar trebui si se asi-
gure ci fustele ei includeau buzunare. O femeie nu avea cum si gtie
cAnd urma si aibi nevoie de nigte frdnghie sau de un cutit cu care
s-o taie.
Mai inviitase si ci orice evadare decenti din casa ei din Mayfair
necesita acoperirea intunericului gi o tresurd condusi de un aliat.
Birjarii aveau tendinla se cam exagereze cdnd venea vorba sd pis-
treze secrete, inse, pind la urmi, aveau o obligalie fagi de cei care le
pliteau salariile. O completare importanti a acelei leclii era asta: cei
mai buni aliati erau deseori cei mai buni prieteni.
Si poate primul pe lista lucrurilor pe care le invitase de-a lungul
vielii fusese cum si faci un nod mariniresc. qtia sdl faci de cdnd
era mici.
Cu o coleclie atAt de obscuri si de neobisnuitd de cunostinte, s-ar
putea crede ci Henrietta Sedley ar fi stiut exact ce sA faci daci ar fi
gisit un birbat legat si inconstient in trlsura ei.
Realitatea era insi alta.
De fapt, Henrietta Sedley nu s-ar fi gAndit niciodata la acest sce-
nariu ca fiind posibil. E adevdrat ci se simlea mai confortabil pe do-
curile Londrei decit in silile de bal, insi experienta impresionanti
de viati a lui Hattie era complet lipsiti de orice care si se apropie de
o infractiune.
9i, cu toate astea, era acolo, cu buzunarele pline, cu o prietend
dragi alituri, stend in intuneric in noaptea de dinaintea celei de-a
 Sarafl lylqrls7lx
douizeci gi noua aniversiri, urmAnd sA evadeze din Mayfair pentru
o seare pline de planuri bine puse la punct 9i...
- Madewell ii fluieri lui Hattie
Lady Eleanora
- in ureche, lucru deloc
potrivit pentru o domnigoari. Fiica unui duce gi a actrilei irlandeze
pe care acesta o iubea atdt de mult ci o fdcuse ducesi, Nora avea
genul de obrdznicie permise printre cei cu titlud importante Fi cu
mulli bani.
-E un birbat in trAsura, Hattie.
Tanira nu-Qi mute privirea de la acesta.
- Da, vid asta.
cand am luat caii.
-Nu era un barbat in tresure
-Nu, nu era.
Cu siguranle lesasera trisuri goali pe aleea ain spate a casei
Sedley, in urmi cu nici trei sferturi de ora, inainte si se duci sus ca si
igi schimbe rochiile cu nigte haine mai potrivite pentru planurile lor.
La un moment dat, intre corset gi khol, cineva ii lisase un pachet
extrem de nedorit.
- Cred ci am fi observat un birbat in tresure, zise Nora.
-Asta cred gi eu, spuse Hattie distrase, Momentul este foarte
prost a1es.
Nora ii arunci o privire.
- Existe weodate un rjLorrrerrt potivit ca un berbat sa fie legat in
trdsura ta?
Hattie igi imagini ce nu era.
-Ar fi putut alege o seari aiferiti. E un cadou aniversar groaznic.
Se uiti atenti. in interiorul intunecat al trisurii. Crezi ci e mort?
,,Di, Doamne, sa nu fie mort."
Ticere. Apoi, urmi:
- Oamenii morli se depoziteazi in tresuri?
Nora ficu un pas in fa!i, cu haina biriarului pe umeri, 9i il ln-
ghionti pe barbatul despre care vorbeau. Acesta nu se mifci.
- Nu se miqce, spuse ea, in timP ce ridici din umeri.
Hattie ofti, lgi scoase o minugi 9i se apleci in tresurd, ca sa i9i
puni doui degete pe gatul btubatului.
- Sunt sigure ce nu e mort.
- Ce faci? gopti Nora alarmati. Daca nu e, o si-l trezefti.
-Asta nu ar fi cel mai groaznic lucru din lume, zise Hattie.
Atunci, am putea sd-i cerem si iasi din tresura noastri ti am putea
sa plecim.
B
Dorinte yerlcubasP
-A, da. Bruta asta pare exact genul de om care ar face asta ime_
diat - si nu dupi ce s-ar rAzbuna. Cu siguranfd qi-ar da paliria jos gi
ne-ar ura o seari plicuti. -
-Nu poarti pdlArie, zise Hattie, care nu putu se nege restul eva_
ludrii legate de misteriosul birbat, care era, posibil, moit. Era foarte
lat, solid, si, chiar si ln intuneric, isi didu seama ci nu era un birbat
cu care si dansezi in sala de bal.
Era genul de birbat care prdda sala de bal.
- Ce simli? intrebe Nora.
- Nu are puls. Degi nu era siguri unde putea simti pulsul. Dar e...
Cald.
Oamenii morti nu erau calzi, iar birbatul acesta era foarte cald.
Ca focul pe timpul iernii. Genul de cdldure care putea face pe cineva
sd constientizeze cAt de rece putea fi ea.
Hattie ignori gAndul prostesc si isi plimbi degetele pe gatul lui,
spre locul in care acesta dispdrea sub gulerul cimdgii, unde margi_
nea umirului siu si curbura,,. restului corpului,.. se intiilneau intr_o
adanciturd fascinantA.
- Ceva?
-Linifte. Hattie igi tinu risuflarea. Nimic.
Tanira clitini din cap.
-Dumnezeule.
Nu era rugeciune.
Hattie era cu totul de acord. Dar apoi...
Acolo. O mici miqcare. Apisi mai tare. Miscarea deveni fermd.
^Inceati. Constanta.
-il simt, zise ea. E viu. Apoi, repeti: Triieste. Expiri lung, us,ura-
td. Nu e mort.
-Excelent! Dar asta nu schimbi faptul ca e incongtient intr-o tra_
sure, iar tu trebuie si ajungi undeva. TAndra fdcu o pauzi. Ar trebui
se-l lasam qi sa luim brigca.
Hattie plenuise acea excursie, in acea noapte, timp de trei luni.
Era noaptea care didea startul celui de-al douizeci si nouilea an
al ei, Anul in care viata ei avea si devrnd, a ei. Anul in care ea avea
si devini a ei. $i avea un plan specific pentru o localie anume, la o
ora anume, pentru care avea o vestimentalie aparte. gi, cu toate
astea, cand se uita la birbatul din trisura ei, toate acele detalii nu
mai pireau importante.
Ce era important era si-i vadd fata.
 g7yafi MacLean -- Dorinte lerirubase

Hattie se linu de mAnerul ugii gi lud felinarul din colpl stAng a1 -Tu il apuci de partea de jos 9i eu de partea de sus? Se uiti la al-
tresurii, dupi care se intoarse spre Nora, a cirei privire reveni ime- covul din spatele ei. Poate si igi revini acolo.
- neluminati.
diat spre trisura
-
Inima lui Hattie batu cu putere.
Nora indini capul. - Nu putem se-l lesim acolo.
- Hattie. Lasi-I. O si ludm brigca. - Nu?
-Vreau doar si arunc o pdvire, spuse Hattie. - Nu.
- Dac;. te ui!i, o si regreli. Nora ii aruncd o privire.
-Trebuie se ma uit, insiste Hattie, care ceuta un motiv decent - - Hattie, nu putem s5-l luim cu noi doar pentru cd arati ca o sta-
ignorand faptul ci nu li Putea sPune prietenei ei adevirul Trebuie tuie romana.
si-l dezleg. Hattie rogi in intuneric.
-Nu neapirat, zise Nora. Cineva a crezut ci era mai bine sd-l lase -Nu am observat.
legat. Cine suntem noi se il contrazicem?
Hattie deia ciuta o cremene in u9a tresurii.
-Nu mai poli sd vorbegti.
- Nu putem si-l1uim pentru ce Augie l-a ldsat aici.
- Cum rimine cu planurile tale?
Buzele Norei se strAnsere intr-o linie perfect dreapti.
Aveau destul timp pentru planurile ei.
-Nu ai cum se gtii asta.
-Vreau doar si arunc o privire, repete ea, in timp ce lampa se
aprinse. inchise uga ti se intoarse spre trisuri, ridicAnd lampa, care - Ba gtiu, zise Hattie, care linea lampa lAngi frAnghia cu care erau
arunci o lumini aurie minunate peste... Dumnezeule! legate incheieturile berbatului gi o cobori spre locul unde era legat la
Nora i9i opri un zAmbet. glezne. Pentru ci August Sedley nu gtie se faci un nod madneresc,
- Se pare ci nu e un cadou chiar a9a riu. gi mi-e teami ci, dac,i il las aici pe bdrbatul asta, o sd se dezlege gi o
Birbatul avea cea mai chipegi fat,a pe care o vizuse Hattie we- sd se indrepte direct spre fratele meu inutil.
odati. Cea mai chipeqd fala pe care o vizuse cineva weodati Se Apoi, chiar daci striinul nu se elibera, cine gtia ce i-ar face
apropie, analizAndu-i pielea calda, obrajii inalgi, nasul lung 9i drept, Augie. Fratele ei era pe cat de neghiob, pe atat de nechibzuit, o
unghlurile intunecate ale sprAncenelor 9i genele imposibil de lungi combinalie care foarte des necesita intervenlia lui Hattie. Acesta
care stdteau ca nitte pene pe obrajii lui. ela un motiv important pentru decizia ei de a numi acest al do-
- Ce fe1 de barbat... Se opri ;i cl;tini din cap. Ce fel de berbat uizeci gi nouilea ca fiind al ei. !i totugi, chiar gi acum, fratele ei
areta ata? nesuferit distrugea totul.
Ce fel de barbat arita aqa 9i ajungea in trdsura 1ui Hattie Sedley, Fird si gtie gAndurile 1ui Hattie, Nora spuse;
o femeie care nu era obignuitd si fie in prezenla unor berbati care si
- Inconftient sau nu, nu arata ca un birbat care si piardi intr-o
arate aga?
lupti.
-Te faci de rAs, spuse Nora. Te holbezi 9i ai ramas cu gura cescati' Hattie ofti, atArnAnd lampa in cui gi profitAnd de ocazie ca si il
Hattie inchise gura, dar nu se opri din holbat.
priveasci lung pe birbatul din trisura ei.
- Hattie, trebuie si plecim. Urmi o pauzi, dupi care: Asta daci
Hattie Sedley invefase ;i altceva in cei doudzeci 9i opt de ani de
nu te-ai rezgandit.
si viafe gi trei sute gaizeci gi patru de zile: daci o femeie avea o proble-
Replica o readuse pe Hattie cu Picioarele pe pimAnt 9i o ficu
revini la planul ei. Tinara cldtina din cap. Lisi lampa mai jos' mi, cel mai bine era s-o rezolve singure.
Se urce in treswa, pdgind cu grijA peste birbat, dupi care o privi
-Nu.
Nora ofti 9i isi puse mAinile in golduri, uitindu-se dincolo de pe Nora.
Hattie, in tresud. - Haide. O si-l lisim undeva pe drum.

l0
 Sarah MacLean
Capitofuf 2
Ultimul lucru pe care el si-l amintea era lovitura la cap Se aqtep
tase la ambuscadi. Tocmai de asta condusese utilajul, gase cai
intremati care tregeau o incircaturi masivi din ofel plini cu alcool,
cirli de joc Fi tabac, destinate pentru Mayfair. Tocmai traversase
Oxford Street, cAnd auzise focuri de armi, urmate de un plAnset in
durerat venind dinspre unul dintre cAlerelii sii.
Se oprise ca si-9i verifice oamenii. Ca si i protejeze.
Ca sa-i pedepseasca pe cei care ii amellinlaserd.
Pe jos era un cadavru. Sdnge pe stradi, sub el. Tocmai trimisese
un al doilea c;ilirel dupi ajutor, cdnd auzise pagi in sPate Se intorse-
se, cu culitul in mani. ii aruncase. Auzise lipetul din intuneric cAnd
lama igi gisise locul.
Apoi, simlise o lovitur; la cap.
Iar dupa asta... nimic.
Pind cAnd o atingere insistenta pe obraz il readuse la realitate
Prea delicati ca si-l doari, lnsi destul de fermi cAt si fie deranianti.
Nu deschise ochii. Anii intregi de antrenament ii permiseri si se
prefaci adormit in timp ce igi revenea. Picioarele ii erau legate. $i
mdinile, la spate. Legiturile ii strAngeau muschii pieptului destul
cat sa iti dea seama ce ii lipsea: culitele, opt lame de o!el. Toate fura
te impreune clr bretelele care le lineau lipite de pieptul lui lgi contro
li impulsul de a se incorda. De a se infuria.
ir.rsi Salvatorul Whittington, cunoscut pe cele mai intunecate
strizi din Londra drept Bestia, nu se infuria, ci pedepsea Rapid, de-
vastator gi far; nici o urmi de emolie.
$i, daci luaserA viala unuia dintre oamenii lui, a unei persoane
aflate sub proteclia lui, vinovalii nu aveau se mai cunoasce pacea.
insd, mai intAi, trebuia sd se elibereze.
Era pe podeaua unei trasuri aflate in migcare. Una de lux, daci era
si se ia dup; materialul moale care ii mAngAia obrazul, aflata intr-un
cartier decent, daci era si se ia dupi pavajul de sub ro!i.
Cdt era ceasul?
Se gdr.rdi la urmitoarea lui migcare. Cum avea si isi imobilizeze
rapirorul, in riuda [apluluj cd erd legat. isi imagina tum ar puled
l2
Dormte fer[ uloo.t
ril):rrge ur nas cu arma p1at6 a frunlii sa1e. Se gAndi cum gi-ar folosi
-
lririoarele legate ca sel loveasce pe barbat.
Atingerea pe obraz incepu din nou. Apoi, se auzi o goapti.
- Sire?
Whit deschise ochii.
Ripitorul lui nu era un bdrbat.
l,umina aurie care se revirsa in trisure ii juca feste. Parea sd vini
r lt, la femeie, nu de la lampa care se legina ugor in col1.
Agezatd pe bancheta de deasupra lui, tandra nu pdrea genul de
,lrrsrnan care ar lovi gi lega un birbat in trasura. Ba, dimpotrivS,
lr,rrea a merge la un bal. Era aranjati perfect, coafate perfect, purta
, ulorile perfecte. Pielea ei era mit;soasd, ochii conturaf, buzele pii
rri si pictate destul cit sa atrage atenlia unui birbat. $i nici mecar
rr rjunsese la rochia Ce un albastru precum culoarea cerului, care se
1,' rtrivea perfect cu silueta ei voluptuoase.
Nr,r ca ar fi trebuit si observe asta, din moment ce era legat in
I r,rsura ei. Nu ar 6 trebuit si observe curbele taliei ei, moi ;i imbi-
,,tr)are. Nu ar fi trebuit si observe licerul pielii ei mAtasoase gi aurii
,l, pc umarul luminat de lampi. Nu ar fi trebuit si observe fine1ea
I r rrrroasi a fetei ei sau buzele pline, pdtate cu vopsea rogie.
'l:ir-iira nu trebuia observate.
O privi mai atent, 9i ochii ei se miriri. Era posibil sd fie violeli? Ce
l,,l ,lc persoani avea ochii violef?
I)ace privirea asta e un indiciu al temperamentului tiu, r.ru e de
esti legat. TAnira igi inclini capu1. Cine te a legat?
rrrrr ,rr c cA
Whit nu rispunse. Nu credea cd tanira nu cunoftea raspunsul.
De ce esti legat?
l)in nou, ticere.
llLrzele ei se lipire intr o linie dreapti $i bombiniri ceva carc
rll,r cal
ci egti un inconveni-
h.iutil. Apoi, mai tare !i mai fe{m: Ideea e
, r t . dcoarece am nevoie de trdsura mea in seara asta.
lnconvenient.
ll,rrbatul nu vru si rispundi, iar cuvAntul ii surprinse pe aman
,
"i Iinira incuviinla.
l)a. E Anul lui Hattie.
Ce e?
':rnira fluturd din mAni, ca gi cum ar fi dat intrebarea la o parte.
i , ri .um nu ar fi fost importanti. Doar ci Whit considera ci era.
i Lr.rli continua:
13
 sarah jtl66fpan
- Eziua mea de nagtere. Am planuri. Planuri care nu includ"' ori-
ce o fi asta. Apoi, tecerea se intinse intre ei. Majoritatea oamenilor
-
mi-ar ura la -mulli ani intt-o asemenea situafie.
Whit nu mugci momeala. TAndra ridici dintr-o spranceana'
- $i eu care voiam si te aiut.
- Nu am nevoie de ajutorul tiu.
-Egti destul de nepoliticos, se itii.
Birbatul rezisG. instinctului nepoftit de a o privi cu gula ciscate'
-Am fost lisat inconqtient gi legat intr-o tresurd necunoscuti'
- Da, dar trebuie si recunogti ci acum ai companie distractivi,
nu-i aga?
TinirazAmbi, 9i gropila din obrazul drept fu imposibil de igno-
rat. Cand birbatul nu risPunse, Hattie spuse cu fermitate:
- Foarte bine. Dar mi se pare ci egti la ananghie, sire. Vezi c6t de
distractive pot si fiu? intr-o situalie ca asta?
Berbatul igi umbla la frAnghiile de la miini. Erau legate strAns,
dar deia cedau. Putea si scaPe.
-Vid cAt de nechibzuita poli fi.
- Unii mi consideri fermecitoare'
- Nu consider lucrurile fermecitoare, rispunse el in timp ce con-
tinua si deznoade frenghiile, intrebandu-se ce il apucase sd se duele-
tinira vorbireaga.
ze verbal cu
- Mare pecat. Perea ce tanera vorbea serios, insi, inainte ca ber-
batul si se gAndeasca la un rispuns, ea adiugi: Nu conteazi Chiar
daci nu recunogti, ai nevoie de aiutor, 9i, cum tu eqti legat si eu sunt
partenera ta de drum, me tem ci ai ramas cu mine pe cap' Hattie,se
agezi la picioarele lui, ca gi cum totul ar fi fost perfect normal, desfi-
cind frAnghia cu o atingere delicati. Ai noroc ci me pricep la noduri'
Birbatul morm:ii aprobator, intinzAndu-gi picioarele dupi ce ea
i le eliberi.
- Si ci ai alte planuri de ziua ta.
Tanira eziti gi rogi cdnd li auzi cuvintele.
-Da.
Whit nu avea si inleleagi niciodati ce il ficu si continue'
- Ce planuri?
Ochii ei de o culoare imposibild 9i prea mari pentru fala ei se
inchiseri.
- Planuri care nu implici se cure! dupi harababura in care etti
implicat.
1+
Dorinte fericufoase
- Data viitoare cand o si fiu lovit pAne cad incongtient, o si md
asigur ca nu o sd-!i stau in cale, milady.
-
Hattie ranii, iar gropila ii fu accentuati.
-Chiar te rog. Defi presupun ci nu o si fie o problema pe viitor.
li rlar ci nu ne invirtim in aceleagi cercuri.
- C) facem in seara asta.
Ranietul ei se transforme intr-un zambet delicat, iar Whit nu
putu sa nu il admire. Trisura incepu se incetineascd, iar tandra se
rritd dupi perdea.
-Aproape am ajuns, zise ea incet. E momentul si pleci, sire. Sunt
sigurd ci egti de acord cd nici unul din noi nu wea si fii descoperit.
- Miinile mele, zise el, degi frAnghia incepuse si cedeze.
Tanira cldtini din cap.
- Nu pot risca se te rizbuni,
Birbatul o privi firi ezitare.
- Rizbunarea mea nu e un risc, ci o certitudine.
- Nu am nici o indoiali in privinla asta. Dar nu pot risca se te
riizbuni prin mine, Nu in seara asta. TAnira apuci mdnerul ugii, in
vrcme ce ii goptea ureche: Dupi cum am mai spus...
Ai planuri, termind el propozilia pentru ea, in timp ce se intoar-
st: sii o vadi, fiind incapabil si reziste parfumului ei - o tentafie dulce
r a o prijituri cu migdale.
Ea ii sus{inu privirea.
.' Da.
-Spune-mi planul, 9i o si te las si pleci.
Avea si o giseasci.
Din nou, zAmbetul acela.
-Eqti foarte arogant, sire. Si ili aduc aminte ci eu sunt cea care
t{i di drumul?
- Spune-mi.
Comanda suni dur. Bdrbatul vizu schimbarea in ea. Urmiri cum
czitarea se transformi in curiozitate. in curaj. Iar apoi, ca un dar,
r,n fopti:
- Poate ar fi mai bine sa-ti arat.
Dumnezeule, da.
Hattie il siruti,lipindu-gi buzele de ale lui. Erau moi, dulci,lipsite
(l(: experienli gi aveau gust de vin. Foarte tentante. Birbatul incerca
li mai mult sd-gi elibereze miinile. Ca si ii arate acestei femei ciudate si
r trrioase cAt de dispus era sA o aiute si-gi indeplineasci planurile.
I5
 Sarah ttfurcLean inte
tJ oer ic ufoase

Ea il eliberi insi prima. Whit simli o impunsituri la incheieturi, - Credeam ci nu wem sA moare.
iar fringhia cede inainte ca tanira se-si indepdrteze buzele de ale lui. Hattie ifi plimbe degetele peste matasea migtii pe care ti-o puse-
- ochii gi vizu culitul de buzunar
Birbatul deschise - care strilucea in se inainte -'l)6v
de a iegi din trisuri.
mana ei. Hattie se rezgan&se. ii diduse drumul. - Nu e mort.
Ca si o prindi. Ca si reia sirutul. Se uitase destul de mult cat si fie sigure. Destul cat se se minune-
insi, a;a cum il 9i avertizase, ea avea alte planuri. ze de felul in care birbatul se rostogolise, apoi se ridicase, ca gi cum
inainte ca el si o poate atinge, tresura incetini la o curbe gi tanira ar fi fost in mod frecvent aruncat astfel din trisuri.
deschise uga din spatele lui. Cum il gisise legat in tresura ei in acea seari, se gdndea ci era
chiar posibil ca acest lucru se i se intample in mod regulat. Cu toate
- La revedere.
Din instinct, Whit se intoarse in timp ce cidea, protejAndu-si ca- astea, il privise, cu sufletul la gurd, pdne se ridicase, nevAtemat.
pu1 gi rostogolindu-se, in weme ce un singur gand ii stribatea mintea. - Deci s-a trezit? intrebe Nora.
Hattie incuviinli 9i igi ridice degetele la buze, senzalia sirutu-
,,lmr scapa.
Se opri in zidul unei taveme din apropiere, fecandu-i pe birbafii
lui lui ferm fi mitisos fiind inci prezenta, impreuni cu un gust
de...l5maie?
care se aflau in afara ei sa se imprettie.
-$i?
- Hei! strigi unul qi se indrepte spre el. Egti in reguli, frate? privi prietena.
Tanira iQi
Whit se ridicd, fluturd &n brale, se indrepti ti igi muta greutatea
dintr-o parte intr-alta, ca si verifice daci totul era in reguli. Apoi, scoase
-$i ce?
Nora igi didu ochii peste cap.
doui ceasuri din buzunar ti se uiti cat era ora. Noue gi rumitate.
- Cine e?
- La naiba, nu am vezut pe nimeni care si-si revini atAt de repede
- Nu mi-a spus,
dupi berbatul, care il lovi pe Whit pe umir.
a9a ceva, zise
Urmd o pauze.
MAna i se opri insi inainte se aiunge cu totul pe umirul lui, cici
- Presupun ci nu avea s-o faci, nu?
individul il recunoscu pe Whit. Cildura se transformi in frici, iar
,,Nu. Nu ci nu a9 wea si gtiu."
birbatul ficu un pas in spate.
-Ai putea si-l intrebi pe Augie.
- Bestia! Hattie igi stripunse prietena cu privirea. Oare vorbise cu voce
Whit igi ridice barbia, in timp ce congtientiza ce, daci acel barbat
tarc? Nora zdmbi.
gtia cine era... daci ii gtia numele...
- Uifi ci ili cunosc mintea la fel de bine ca pe a mea.
intoarse, iar privirea ii rimase fixati asupra curbei de pe strada
Se Nora gi Hattie fuseseri prietene o viale intreage. Ba chiar mai
intunecatd dupe care dispiruse trisura, impreuna cu pasagera sa. nrult de una, aga cum spunea mama Norei, in timp ce le privea ju-
Un fior de satisfacgie il strdbatu. t jindu-se sub masa din gridind, unde-gi spuneau secrete. Elisabeth
Pene la urmd, tanara nu avea sA-i scape, Mrdewell, ducesa de Holymoor, gi mama lui Hattie triisere impreu-
rrlt la periferia aristocrafiei. Nici una nu a\,'usese parte de o primire
r.rlrld dupi ce soarta intervenise se transforme o actrili ti o venzi-
loare din Bristol in ducesd, respectiv contesi. Fusesere destinate sd
Capitofuf s ll1! prietene cu mult inainte ca tatal lui Hattie si devini nobil, doui
rrrrllete inseparabile care ficeau totul impreuni, inclusiv nagterea fe-
l|krr lor. Nora si Hattie se nescusere la cateva siptimani distanle
- L-altmplns alara oln trasurai rrra de cealalte qi fuseseri crescute ca nigte surori, neavdnd niciodati
$ocul Norei en vizibil cAnd aceasta se uita in tresura goale, dupe ot azia sd nu se iubeasci una pe cealalti astfel.
ce Hattie coborAse din ea. 'O si-!i spun doui lucruri, zise Nora.

l6 t7