Politica Sociala UE

Ce poate face politica socială europeană pentru dumneavoastră
Comisia European
Aceasta este o serie de 26 de prezentări uşor de tipărit care

evidenţiază modurile în care dumneavoastră, ca cetăţeni
ai UE, puteţi beneficia de pe urma politicilor europene în
domeniul ocupării forţei de muncă şi al politicii sociale şi
atrag atenţia asupra provocărilor şi evoluţiilor viitoare.
Publicaţiile sunt împărţite

pe şase teme:
>> Locuri de muncă mai multe şi mai bune
>> Drepturile lucrătorilor
>> Integrare şi egalitate
>> Mobilitatea profesională
>> Programe cu finanţare comunitară
>> Politici practice
Prima prezentare a fiecărei serii explică ideile şi politicile fundamentale ale fie-
cărei teme, iar fiecare prezentare din categoria respectivă oferă detalii asupra
domeniilor specifice ale politicii.
Secţiunea „Ştiaţi că” oferă informaţii şi cifre referitoare la domeniul temei abor-
date. La sfârşitul fiecărei publicaţii, există o listă cu celelalte elemente care
abordează subiecte adiacente, furnizându-se în acelaşi timp şi câteva legături
unde puteţi găsi informaţii suplimentare.
A Locuri de muncă mai multe şi mai bune 1
A1 Şomajul si calitatea muncii 3
A2 Flexicuritatea 5
A3 Formarea profesională şi adaptabilitatea 7
A4 Restructurarea 9
B Drepturile lucrătorilor 11
B1 Sănătatea şi securitatea la locul de muncă 13
B2 Dreptul muncii 15
C Integrarea şi egalitatea 17
C1 Egalitatea între sexe şi echilibrul viaţă
profesională/viaţă personală 19
C2 Lupta împotriva discriminării 21
C3 Excluderea socială şi sărăcia 23
C4 Evoluţia demografică şi îmbătrânirea populaţiei 25
C5 Sistemul de pensii 27
C6 Sistemul medical şi de îngrijire pe termen lung 29
D Mobilitatea locului de muncă 31

D1 Eliminarea barierelor din calea mobilităţii
locurilor de muncă 33
D2 Drepturile de asigurări sociale 35
E Programele de finanţare comunitară 37

E1 Fondul Social European 39
E2 PROGRESS 41
E3 Fondul European de Ajustare la Globalizare 43
F Politica în practică 45
F1 Agenda socială 2005-2010 47
F2 Dialogul social 49
F3 Extinderea UE şi cooperarea internaţională 51
Comisia European
A Locuri de muncă mai multe şi mai bune
Crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune reprezintă un element crucial
în susţinerea şi creşterea prosperităţii şi în asigurarea unui viitor satisfăcător.
Astfel, s-au înregistrat progrese semnificative: rata ocupării forţei de muncă
în UE, în prezent de 66%, s-a apropiat de procentul general de 70% stabilit la
Lisabona pentru anul 2010, ceea ce înseamnă că din ce în ce mai multe persoane
au un loc de muncă stabil. Cu toate acestea, mai există multe alte aspecte ce
trebuie avute în vedere, în condiţiile în care mai trebuie create încă 20 milioane
de locuri de muncă până în 2010, dacă se doreşte atingerea obiectivului.
Ştiaţi că?
Rata şomajului a scăzut simţitor de la 8,9% în 2005 la 8,2% în
2006, aproape toate statele membre contribuind la această
tendinţă.
Aproximativ jumătate din statele membre au elaborat sau
elaborează abordări complexe privind „flexicuritatea” – în
comparaţie cu doar câteva în 2006.
Situaţia privind ocuparea forţei de muncă variază (SEOFM), strategie care joacă un rol primordial în
semnificativ pe teritoriul statelor membre şi fie- coordonarea politicilor europene privind crearea
care ţară are propriile sale politici diverse şi per- de locuri de muncă mai multe şi mai bune. SEOFM
fecţionate privind ocuparea forţei de muncă. Cu are la bază liniile directoare privind ocuparea for-
toate acestea, multe dintre provocările existente ţei de muncă, agreate la nivelul UE, care stabilesc
la nivel naţional sunt comune tuturor ţărilor. Ast- priorităţile comune privind politicile de ocupare a
fel, prin atingerea unui consens asupra obiecti- forţei de muncă ale statelor membre.
velor, priorităţilor şi ţintelor la nivel comunitar,
Uniunea poate ajuta la coordonarea strategiilor Formarea profesională şi adaptabilitatea repre-
naţionale pentru creşterea ocupării forţei de zintă factori esenţiali în dezvoltarea pe termen
muncă şi pentru schimbul de bune practici. lung a potenţialului UE privind competitivitatea
şi bunăstarea socială. Astfel, UE pune în aplicare
UE urmăreşte atragerea unui număr cât mai mare un set complex de politici şi de strategii care au
de persoane pe piaţa muncii prin intermediul ca rol perfecţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor
Strategiei europene de ocupare a forţei de muncă lucrătorilor din UE.
Gestionarea schimbării
UE promovează şi condiţiile necesare pentru ca Anticiparea schimbărilor şi sprijinirea lucrătorilor,
lucrătorii şi companiile angajatoare să se poată regiunilor şi companiilor angajatoare în perspec-
adapta schimbării, să se menţină pe piaţa muncii tiva restructurării este o altă prioritate a UE. UE
şi să realizeze progrese în viaţa profesională prin urmăreşte să ofere o modalitate de gestionare a
intermediul strategiei privind „flexicuritatea”. Fle- schimbării şi de anticipare a restructurării, spriji-
xicuritatea promovează o combinaţie de pieţe, nindu-i pe cei afectaţi şi ajutându-vă să vă per-
organizaţii şi relaţii flexibile de muncă, precum şi fecţionaţi abilităţile şi cunoştinţele.
un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă şi
de stabilitate a veniturilor.
1
În ce mod beneficiază cetăţenii?
Încă din 1998, SEOFM a stimulat creşterea ratei Prin gestionarea adecvată a schimbării, condiţi-
de ocupare a forţei de muncă în cadrul UE de la ile de trai şi calitatea vieţii pot fi îmbunătăţite pe
61,2% la 66% şi a scăzut rata şomajului de la 9,3% termen lung, ceea ce ajută la crearea de locuri de
la 7,2%. În acest fel, oamenii au beneficiat de mai muncă mai multe şi mai bune.
multe locuri de muncă, iar prosperitatea Europei
a crescut în ansamblu. Un alt obiectiv al politicilor europene privind
locurile de muncă mai multe şi mai bune este
Politicile UE au ca scop facilitarea găsirii unui loc combaterea inegalităţii şi susţinerea sistemelor
de muncă, indiferent de stadiul vieţii profesio- de protecţie socială. Prin introducerea unui nu-
nale, într-un mediu economic aflat în continuă măr cât mai mare de persoane pe piaţa muncii,
schimbare. Abordarea europeană a flexicurităţii ajutăm societăţile să facă faţă evoluţiei demogra-
vă ajută să faceţi faţă provocărilor unei lumi glo- fice: avem nevoie de persoane de toate vârstele
balizate şi într-o rapidă evoluţie. În plus, perfec- în câmpul muncii pentru a finanţa cheltuieli so-
ţionându-vă cunoştinţele şi abilităţile, vă puteţi ciale, precum sistemul de pensii, pe măsură ce
creşte şansele de a obţine un loc de muncă şi un populaţia îmbătrâneşte. Perfecţionarea abilităţi-
venit mai satisfăcător. lor lucrătorilor şi a capacităţii de ocupare a unui
loc de muncă ajută la înlăturarea obstacolelor
De asemenea, politicile europene urmăresc dez- intrării acestora pe piaţa de muncă, în vreme ce
voltarea abilităţilor de a anticipa şi de a reacţiona formarea profesională sprijină lucrătorii în vârstă
corespunzător în eventualitatea restructurării. în menţinerea activă pe aceeaşi piaţă.
Evoluţii şi provocări viitoare

Provocările cele mai importante pe viitor vor În plus, UE va încerca să anticipeze şi să gestione-
fi crearea de locuri de muncă mai multe şi mai ze evoluţia demografică, în special prin creşterea
bune pentru cetăţenii UE prin stimularea acţiunii numărului lucrătorilor în vârstă. Alte probleme
în domeniile menţionate mai sus. Este nevoie de care vor trebui abordate sunt creşterea ritmu-
un efort susţinut pentru a atinge obiectivele UE lui schimbării şi globalizării, precum şi protecţia
privind locurile de muncă propuse pentru anul drepturilor lucrătorilor şi egalitatea de şanse.
2010. Prin urmare, UE va continua să coordoneze
şi să sprijine acţiunile statelor membre în aceste
domenii în scopul stimulării progresului pe teri-
toriul întregii Uniuni.
Linkuri către alte publicaţii informative

Pentru informaţii suplimentare privind problemele specifice
abordate în capitolul Locuri de muncă mai multe şi mai bune,
consultaţi toate publicaţiile din seria A.
>> C4 Evoluţia demografică şi îmbătrânirea populaţiei
Alte informaţii
>> DG Ocuparea Forţei de Muncă
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=81&langId=en
© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Comisia Europeană şi orice persoană care acţionează în numele Comisiei nu sunt răspunzătoare pentru utilizarea care poate
fi dată informaţiilor conţinute în prezenta publicaţie. 2
Comisia European
A1 Locuri de muncă mai multe şi mai bune

Şomajul si calitatea muncii
Abordarea problemei şomajului şi stimularea calităţii muncii se numără printre
cele mai importante preocupări ale cetăţenilor Uniunii Europene şi reprezintă un
element crucial în menţinerea şi stimularea prosperităţii la nivel european. UE
a realizat progrese în privinţa obiectivelor legate de ocuparea forţei de muncă,
aceasta atingând ponderea de 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 15
şi 64 ani. Cu toate acestea, se mai pot face multe lucruri. În plus, ocuparea forţei
de muncă depinde în mod semnificativ de statul membru, fiecare dintre acestea
având politicile sale specifice privind ocuparea forţei de muncă.
Ştiaţi că?
Între 2000 şi 2006, şi-au găsit un loc de muncă încă
aproximativ 12 milioane de persoane.
Rata şomajului a scăzut de la 9,0%, în 2004, la 7,9% în 2006.
Elaborată în 1997, Strategia europeană pentru în legătură cu politicile statelor membre privind
ocuparea forţei de muncă (SEOFM) joacă un rol ocuparea forţei de muncă, acceptate la nivelul
important în coordonarea politicilor europene UE. Fiecare stat membru elaborează un program
privind crearea de locuri de muncă mai multe şi care conţine metodele de implementare a orien-
mai bune. Calitatea muncii este elementul esen- tărilor la nivel naţional. Comisia Europeană este
ţial într-o economie competitivă şi globală. Fiind cea care verifică progresul înregistrat în aplicarea
un concept complex, aceasta include crearea programelor naţionale.
locurilor de muncă şi elaborarea condiţiilor de
calificare; profilul angajaţilor, accesul acestora şi Schimbul de bune practici şi experienţe repre-
includerea lor pe piaţa muncii, dezvoltarea abili- zintă unul dintre obiectivele esenţiale ale SEO-
tăţilor şi a carierei şi satisfacţia subiectivă a aces- FM. Programul de învăţare reciprocă (PIR) caută
tora în legătură cu munca prestată; condiţiile de pe această cale să încurajeze învăţarea reciprocă
lucru şi egalitatea de şanse. la toate nivelurile şi să stimuleze transferabilita-
tea celor mai eficiente politici. PIR se adresează
SEOFM are la bază orientările privind ocuparea guvernelor naţionale, partenerilor sociali şi altor
forţei de muncă ce stabilesc priorităţile comune părţi interesate în aplicarea SEOFM.
Cooperarea
Economiile statelor membre sunt interdepen- condiţiile în care autorităţile locale şi partenerii
dente. Toate ţările membre UE trebuie să coo- sociali înţeleg cel mai bine condiţiile locale, pre-
pereze pentru elaborarea reformei economice, cum şi aspiraţiile şi necesităţile locuitorilor din
împărtăşind politicile care s-au dovedit a fi efi- acea zonă, fiind cele mai în măsură să transpună
ciente. Cooperarea şi schimbul de experienţă la strategiile naţionale şi regionale în acţiuni con-
nivel comunitar reprezintă o abordare obişnuită crete. Iniţiativele sunt astfel luate la nivelul UE
şi mult mai eficientă a problemei ocupării forţei pentru a stimula dezvoltarea oportunităţilor de
de muncă în UE. ocupare a forţei de muncă la nivel local, în speci-
al a iniţiativelor care permit părţilor interesate să
Mai mult, SEOFM sprijină foarte mult crearea şi împărtăşească şi să analizeze experienţa acumu-
menţinerea locurilor de muncă la nivel local, în lată şi informaţiile deţinute.
3
Încă din 1998, SEOFM a stimulat creşterea ratei Datorită complexităţii sale, stimularea calităţii
de ocupare a forţei de muncă în cadrul UE de la poate avea mai multe avantaje: se pot obţine o
61,2% la 66% şi a scăzut rata şomajului de la 9,3% mai mare satisfacţie profesională, un mai bun
la 7,2%. În acest fel, oamenii au beneficiat de mai echilibru între viaţă profesională şi particulară
multe locuri de muncă, iar prosperitatea Europei şi se pot asigura condiţii sanitare şi de siguranţă
a crescut în ansamblu. În plus, prin introducerea mai bune la locul de muncă; la fel, pot exista mai
unui număr cât mai mare de persoane pe pia- multe şanse la angajare în cazul femeilor sau al
ţa muncii, societăţile au la îndemână o metodă lucrătorilor în vârstă.
eficientă de gestionare a evoluţiei demografice:
este nevoie de cât mai mulţi angajaţi de toate Reţeaua europeană a serviciilor publice de ocu-
vârstele care să ajute la finanţarea cheltuielilor pare a forţei de muncă la nivel naţional pro-
sociale, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte. movează cooperarea şi schimbul de informaţii,
eficientizând procesul de identificare a candida-
Calitatea muncii a crescut şi ea, ajutând la com- ţilor ideali pentru posturile vacante. Această re-
baterea sărăciei strâns legate de salariile mici ţea are ca scop stimularea implementării SEOFM
prin perfecţionarea abilităţilor şi prin îmbunătăţi- şi integrarea pieţei de muncă europene.
rea condiţiilor locurilor de muncă cu timp parţial.

UE va continua să depună toate eforturile pentru locuri de muncă temporare, prost plătite şi pe
a-şi atinge obiectivele privind ocuparea forţei de care nu le pot părăsi. Un alt grup expus riscului
munca; acestea includ rata generala de ocupare sunt tinerii care rămân în şomaj o perioadă mai
a forţei de muncă menţionată mai sus, de 70%, la lungă de timp şi nu beneficiază în acest timp nici
care se adaugă 60% pentru femei şi 50% pentru de educaţie, nici de formare profesională. Pro-
lucrătorii în vârstă. vocări specifice pentru viitor vor fi şi stimularea
adaptabilităţii angajaţilor şi firmelor angajatoare
O provocare specifică pentru viitor va fi reduce- în cadrul procesului de schimbare şi globalizare,
rea şomajului în rândul tinerilor: un număr im- precum şi investiţiile mai multe şi mai eficiente în
portant de tineri sunt încă obligaţi să accepte abilităţile şi cunoştinţele cetăţenilor.

>> A2 Flexicuritatea
>> A3 Formarea profesională şi adaptabilitatea
>> C2 Lupta împotriva discriminării
>> F Politica în practică
Alte informaţii
>> Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă

Comisia European

Flexicuritatea
Flexicuritatea este o politică care promovează o combinaţie de pieţe,
organizaţii şi relaţii de muncă flexibile, un grad ridicat de ocupare a forţei de
muncă şi siguranţa veniturilor. Fiind o parte integrantă a Strategiei europene
pentru ocuparea forţei de muncă, aceasta stimulează agenda europeană
privind Creşterea şi locurile de muncă, care are ca scop reducerea şomajului şi
crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune. Flexicuritatea presupune
renunţarea la mentalitatea concentrată asupra „siguranţei locului de muncă”
în favoarea celei care pune pe primul plan „siguranţa ocupării/posibilităţii
de ocupare a locurilor de muncă”. Astfel, UE promovează condiţiile necesare
adaptării la schimbare, facilitând intrarea sau rămânerea pe piaţa muncii şi
înregistrarea de progrese în viaţa profesională.
Ştiaţi că?
76% dintre cetăţenii europeni sunt de părere că locul de
muncă pe viaţă la acelaşi angajator este istorie.
De asemenea, 76% consideră că abilitatea de a trece uşor de la
un loc de muncă la altul este un capital util în găsirea unui loc
de muncă în prezent.
În ciuda faptului că globalizarea şi progresul teh- Ca reacţie la aceste schimbări, strategia privind
nologic stimulează creşterea economică şi nu- flexicuritatea propusă de UE are în vedere pro-
mărul de locuri de muncă, schimbarea pe care o movarea politicilor active de pe piaţa muncii,
aduc solicită reacţii rapide atât din partea lucrăto- motivând un proces permanent de învăţare şi
rilor, cât şi a companiilor angajatoare. Companiile de pregătire, îmbunătăţind sistemul de sprijinire
sunt obligate din ce în ce mai mult să se adapte- a persoanelor în căutare de locuri de muncă şi
ze. Lucrătorii sunt nevoiţi să acumuleze noi abili- oferind şanse egale pentru toţi cetăţenii, promo-
tăţi, în condiţiile în care restructurările din cadrul vând egalitatea între sexe.
companiilor au devenit un lucru obişnuit.
Principii comune
În condiţiile în care cultura şi elementele definito- o problemă transfrontalieră. Prin urmare, UE a
rii ale pieţelor muncii diferă în cazul fiecărui stat propus anumite principii comune care să ajute
membru, abordările privind flexicuritatea trebuie statele membre să elaboreze şi să implementeze
concepute astfel încât să fie compatibile cu par- strategiile privind flexicuritatea concepute speci-
ticularităţile fiecărui stat membru. Totuşi, toate al pentru acestea.
ţările UE se confruntă cu provocări comune.
Aceste principii propuse de UE permit statelor
În plus, pe o piaţă internă europeană care nu- membre să înţeleagă rolul flexicurităţii şi genul
mără aproape o jumătate de miliard de oameni de probleme pe care această strategie le solu-
şi în condiţiile unei globalizări din ce în ce mai ţionează şi permit UE să coordoneze şi să mo-
vizibile, companiile operează şi în afara graniţe- nitorizeze diversele strategii utilizate, dar şi să
lor, astfel încât flexicuritatea poate fi considerată promoveze schimbul celor mai bune practici.
5
Abordarea europeană a flexicurităţii vă ajută să pierderii locului de muncă pentru o anumită
faceţi faţă provocărilor unei lumi globalizate şi perioadă de timp. Politicile europene vă ajută să
într-o rapidă evoluţie. Această strategie presupu- găsiţi rapid un loc de muncă în orice moment al
ne elaborarea de planuri flexibile prin care puteţi vieţii active şi să beneficiaţi de posibilitatea de a
combina atât responsabilităţile profesionale, cât şi vă dezvolta cariera profesională într-un mediu
cele personale, oferindu-vă posibilitatea de a avea economic aflat într-un permanent proces de
– cel puţin – un program flexibil de lucru. Mai mult schimbare.
de atât, strategia privind flexicuritatea oferă lucră-
torilor şi angajatorilor un mediu mai flexibil, care Mai mult, studiile arată că implementarea flexicu-
să faciliteze schimbarea locurilor de muncă. rităţii a dus la creşterea ocupării forţei de muncă şi
deci la scăderea ratei şomajului. Pe lângă aceasta,
În acelaşi timp, flexicuritatea înseamnă şi sigu- dimensiunea siguranţei sociale ajută la eradica-
ranţa ocupării locului de muncă, ajutându-vă să rea sărăciei prin încercarea de promovare a unor
vă actualizaţi abilităţile şi să vă dezvoltaţi calită- pieţe de muncă mai deschise şi mai integratoare,
ţile – putând beneficia de sprijin adecvat în cazul punând accentul pe egalitatea între sexe.

Date fiind necesităţile şi provocările individuale mediu de afaceri propice şi a unui potenţial cres-
ale fiecărui stat membru, abordările privind fle- cut de afaceri.
xicuritatea vor trebui elaborate pentru fiecare
ţară în parte. Comisia Europeană va monitoriza Implicarea activă a partenerilor sociali este ele-
şi evalua abilitatea statelor membre de a elabora mentul care face ca flexicuritatea să fie avanta-
politici complexe care să cuprindă principiile co- joasă pentru toţi. La fel de important este ca
mune ale flexicurităţii. toate părţile interesate să fie pregătite să accep-
te şi să îşi asume responsabilitatea în ce priveşte
Astfel, trebuie stimulată încrederea cetăţenilor şi schimbarea. Comisia încurajează statele membre
a companiilor europene în oportunităţile viitoa- să colaboreze cu partenerii sociali în vederea in-
re de ocupare a locurilor de muncă, dezvoltarea cluderii abordărilor privind flexicuritatea în poli-
abilităţilor şi a resurselor umane, existenţa unor ticile lor naţionale.
oferte de locuri de muncă satisfăcătoare, a unui

>> A1 Şomajul şi calitatea muncii
>> B2 Dreptul muncii
>> C1 Egalitatea între sexe şi echilibrul viaţa profesională/viaţa
personală
>> C3 Excluderea socială şi sărăcia
>> F2 Dialogul social
Alte informaţii
>> Flexicuritatea

Comisia European

Formarea profesională şi
adaptabilitatea
Pregătirea şi adaptabilitatea reprezintă factori esenţiali în ce priveşte
dezvoltarea pe termen lung a potenţialului UE de atingere a unui grad ridicat
de competitivitate şi de bunăstare socială – cu toţii trebuie să beneficiem de
oferta de locuri de muncă mai multe şi mai bune. Perfecţionarea abilităţilor
şi a adaptabilităţii angajaţilor este deci o prioritate a Strategiei europene
pentru ocuparea forţei de muncă. Din ce în ce mai mulţi angajaţi din cadrul UE
participă la cursuri de pregătire, însă proporţia acestora rămâne mică – doar
9,6% din cei cuprinşi în categoria de vârstă 25–64 ani sunt implicaţi în procesul
de educaţie şi de formare. UE urmăreşte ca lucrătorii europeni să fie competitivi
pe plan internaţional şi promovează învăţarea de-a lungul vieţii.
Ştiaţi că?
88% dintre cetăţeni consideră că procesul permanent de
formare profesională creşte şansele de obţinere a unui loc
de muncă, în vreme ce un an suplimentar de educaţie sau
de instruire şcolară determină o creştere a salariului unei
persoane pe viaţă cu aproape 10%.
Numărul cetăţenilor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 ani care
au frecventat educaţia şi formarea profesională a crescut cu
2,5% între 2000 şi 2006.
Forţa de muncă foarte bine pregătită şi adaptabi- UE dispune de un set complex de politici şi de
lă este importantă pentru progresul tehnologic strategii – la nivel european, naţional şi regional –
şi pentru dezvoltarea economică, sporind abilita- de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi a capacităţilor
tea statelor respective de a elabora noi tehnolo- angajaţilor. De exemplu, ca element component
gii şi de a le absorbi pe cele create peste hotare. al învăţării de-a lungul vieţii, formarea profesio-
Cunoştinţele şi abilităţile lucrătorilor sunt direct nală permanentă reprezintă o prioritate pentru
legate de dezvoltarea economică. UE, deoarece îi ajută pe cetăţeni să dobândească
abilităţile necesare pe piaţa muncii.
Programe specifice
Fondul Social European reprezintă instrumentul Programul de învăţare de-a lungul vieţii al UE cu-
financiar principal folosit de UE pentru a investi prinde diverse iniţiative în domeniul educaţiei şi
în cetăţenii săi, pentru a-i ajuta să îşi desăvârşeas- formării profesionale. Dispunând de un buget de
că educaţia şi să îşi perfecţioneze abilităţile, îm- aproape 7 miliarde € pentru perioada 2007-2013,
bunătăţindu-şi perspectivele obţinerii unui loc acesta permite cetăţenilor statelor membre, indi-
de muncă. Printre altele, acesta îi asistă pe cetă- ferent de vârstă, să profite de oportunităţile sti-
ţenii UE prin furnizarea de sprijin financiar pentru mulante de studiu în întreaga Europă.
activităţile ce ţin de formarea profesională şi de
perfecţionarea abilităţilor. În acest scop, FSE in- În acelaşi timp, Cadrul European al Calificărilor
vesteşte 10 miliarde € anual pentru toate statele stabileşte o legătură între sistemele de califi-
membre şi regiunile acestora. care din ţările membre, astfel încât instituţiile
educaţionale să înţeleagă mai uşor calificările
7
candidaţilor străini. Acesta ajută la promovarea Fondul European de Ajustare la Globalizare spri-
mobilităţii cetăţenilor şi facilitează învăţarea de-a jină formarea profesională pentru persoanele
lungul vieţii lor. disponibilizate în urma schimbărilor produse în
structura economică la nivel global.

Prin perfecţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor, să fie receptivi şi să gestioneze efectele schim-
vă puteţi îmbunătăţi oportunităţile în ce priveşte bării. Dezvoltarea de noi abilităţi vă ajută să
locul de muncă şi veniturile. Mai mult, îmbunătă- vă adaptaţi schimbării şi să vă păstraţi locul de
ţirea abilităţilor şi a inserţiei profesionale a lucră- muncă, ceea ce face ca formarea profesională şi
torilor sprijină eliminarea barierelor de intrare pe adaptabilitatea să fie elemente esenţiale ale stra-
piaţa muncii, în timp ce formarea profesională îi tegiei europene privind flexicuritatea. Flexicuri-
va menţine pe cei mai în vârstă activi pe aceeaşi tatea este o politică ce promovează o combinaţie
piaţă. În acest fel, se combate inegalitatea şi ex- de pieţe, organizaţii şi relaţii flexibile de muncă
cluderea socială şi se susţin sistemele de protec- şi un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă,
ţie socială. precum şi siguranţa venitului.
Aceste politici vă ajută să dobândiţi abilităţile UE doreşte de asemenea să stimuleze coopera-

necesare pentru a învăţa şi pentru a inova într-o rea dintre companii şi lucrători şi dintre angaja-
nouă eră a schimbărilor rapide şi a învăţării, fă- tori, sindicate, societatea civilă şi instituţiile de
când afacerile europene mai competitive. formare profesională. Acţiunea de la nivelul UE
permite realizarea acestor legături, ceea ce face
Integrarea economică, globalizarea rapidă şi pro- ca procesul de formare profesională să fie mai
gresul tehnologic îi obligă pe lucrătorii europeni oportun şi mai eficient.

O viitoare provocare va fi maniera de gestionare Plecând de la aceste deziderate, UE va continua
a efectelor îmbătrânirii populaţiei şi a necesităţii să depună toate eforturile pentru ca lucrătorii
tot mai acute de a menţine lucrătorii în câmpul europeni să fie cei mai buni pe plan global: bine
muncii. educaţi şi bine formaţi, cu competenţele care
să-i ajute să facă faţă cererilor economiei bazate
pe cunoaştere şi să o ducă la un nivel superior.

>> E1 Fondul Social European
>> E3 Fondul European de Ajustare la Globalizare
Alte informaţii
>> Capitalul uman şi abilităţile
http://ec.europa.eu/employment_social/employment_analysis/
human_en.htm
>> Învăţarea de-a lungul vieţii
http://ec.europa.eu/education/policies/lll/lll_en.html
>> Cadrul European al Calificărilor
http://ec.europa.eu/education/policies/educ/eqf/index_en.html

Comisia European

Restructurarea
Restructurarea nu reprezintă un fenomen nou, ci unul din ce în ce mai frecvent
– unul din trei angajaţi lucrează într-o companie înfiinţată de mai puţin de
zece ani. Restructurarea afectează toate companiile, indiferent de mărimea
lor. UE doreşte să anticipeze schimbarea şi să sprijine angajaţii, regiunile şi
companiile să se pregătească pentru gestionarea procesului de restructurare.
Astfel, UE urmăreşte să vă pregătească în vederea gestionării schimbării şi
anticipării restructurării prin sprijinirea reconversiei industriale, economice şi
sociale a zonelor şi a persoanelor afectate de restructurare şi prin stimularea
îmbunătăţirii abilităţilor şi cunoştinţelor.
Ştiaţi că?
În medie, în vreme ce 10% din companii dispar în fiecare an,
tot atâtea sunt înfiinţate.
În ultimele decenii, distribuţia lucrătorilor UE pe sectoarele
economice a evoluat: între 1977 şi 2002, peste 44 milioane
locuri de muncă au fost create în sectorul serviciilor, în
comparaţie cu o pierdere de 7 şi 7,5 milioane de locuri de
muncă în industrie şi respectiv în agricultură.
„Restructurarea” este un tip specific de schimbare În plus, această legislaţie permite anticiparea şi
la nivel industrial, caracterizat în general printr- gestionarea schimbării în domenii legate indi-
un proces rapid de adaptare la condiţiile econo- rect de ocuparea forţei de muncă: de exemplu,
mice generale. Acesta este diferit de schimbarea politica industrială şi antreprenorială a UE ajută
structurală, care este un proces permanent de la crearea condiţiilor pentru dezvoltarea econo-
dezvoltare şi de adaptare într-o anumită între- mică şi tehnologică pe termen lung şi facilitează
prindere sau sector de activitate. UE a elaborat anticiparea schimbării. Promovând o combinaţie
legislaţia necesară pentru a se putea gestiona de pieţe, organizaţii şi relaţii flexibile de muncă,
restructurarea şi pentru a se proteja lucrătorii; în precum şi nivelul ridicat de ocupare a forţei de
acest sens se pot aminti reglementările care sta- muncă şi siguranţa venitului, strategia europea-
bilesc acele elemente pentru care, în calitate de nă privind flexicuritatea urmăreşte, de asemenea,
angajat, trebuie să fiţi informat şi consultat. Tot să promoveze condiţiile care să vă permită să vă
prin intermediul acestei legislaţii se întreprind adaptaţi schimbării, să vă păstraţi locul pe piaţa
acţiuni anticipative, cum ar fi studiile şi analizele muncii şi să avansaţi în cariera profesională.
privind impactul noilor politici.
Grupuri operative şi forumuri

Grupul operativ promovează convergenţa din- Dat fiind faptul că întreprinderile mici şi mijlocii
tre diversele obiective, politici şi acţiuni ale UE (IMM-urile) reprezintă 99% din toate activităţile,
privind restructurarea, în vreme ce Forumul UE UE a creat, în 2007, un forum axat pe restructu-
privind ocuparea forţei de muncă şi restruc- rarea care afectează IMM-urile pentru a eviden-
turare monitorizează schimbările şi se asigură ţia provocările şi pentru a promova schimbul de
că diferitele iniţiative se completează reciproc. bune practici.
9
Lucrătorii se simt frecvent ameninţaţi de restruc- acţiunile anticipative şi formarea profesională.
turare, dar acest proces poate avea şi un efect Fondul Social European, de exemplu, finanţea-
pozitiv: poate fi un impuls pentru schimbare, aju- ză proiecte care au ca scop perfecţionarea abi-
tând la creşterea productivităţii şi la introducerea lităţilor teoretice şi practice, în vreme ce Fondul
de noi tehnologii. Legislaţia şi politicile europene European de Ajustare la Globalizare are ca scop
au rolul de a vă ajuta să puteţi anticipa şi reacţio- sprijinirea persoanelor disponibilizate în urma
na mai bine în cazul unei restructurări. De exem- schimbărilor survenite în economia mondială.
plu, regulamentele UE prevăd ca, în cazul în care o
companie este preluată de alta, angajaţii compa- În completarea acestor politici, UE promovează
niei preluate să îşi păstreze contractul de muncă un puternic dialog social. Dialogul social reprezin-
la noul angajator în aceleaşi condiţii ca cele ante- tă dialogul dintre angajatori şi sindicate şi dintre
rioare achiziţiei. Gestionarea schimbării cuprinde acestea şi instituţiile UE. Partenerii sociali pot ajuta
şi îmbunătăţirea pe termen lung a condiţiilor de Uniunea Europeană – aşadar şi pe dumneavoas-
trai şi a calităţii vieţii, ajutând astfel la crearea de tră – prin dezvoltarea modalităţilor de anticipare
locuri de muncă mai multe şi mai bune. a schimbării structurale; date fiind informaţiile pe
care le deţin asupra diverselor sectoare de activi-
Puteţi, de asemenea, beneficia de efectele gene- tate, aceştia pot alerta instituţiile UE în ce priveşte
rate de finanţările comunitare, sprijinul vizând evoluţiile din principalele sectoare.

UE va continua să depună toate eforturile în Provocările specifice vor include asigurarea coe-
vederea elaborării de politici care să permită renţei între diversele politici necesare gestionă-
anticiparea schimbărilor, dezvoltarea capacităţii rii restructurării; elaborarea unei perspective pe
lucrătorilor de a se adapta la aceste schimbări şi termen lung care să garanteze eficienţa actorilor
implicarea acestora în activitatea companiei prin economici şi sociali, precum şi asigurarea partici-
intermediul unui parteneriat activ. pării tuturor părţilor interesate.

>> E3 Fondul European de Ajustare la Globalizare
Alte informaţii
>> Restructurarea
>> Centrul European de Monitorizare a Schimbării
http://www.eurofound.europa.eu/emcc/
>> Comisia consultativă pentru mutaţii industriale CCMI, EESC
http://eesc.europa.eu/sections/ccmi/index_en.asp

Comisia European
B D repturile lucrătorilor
Asigurarea sănătăţii şi siguranţei lucrătorilor reprezintă o prioritate pentru UE.

Uniunea a luat măsurile corespunzătoare pentru ca lucrătorii să fie protejaţi
la locul de muncă, fiind elaborate standarde comune privind sănătatea
şi siguranţa lucrătorului, standarde respectate de toate statele membre.
Standardele minime stabilite de UE asigură deschiderea pieţei de ocupare a
forţei de muncă şi le garantează lucrătorilor flexibilitatea în ceea ce priveşte
contractele de muncă. Prin aprobarea legislaţiei, UE a îmbunătăţit siguranţa
lucrătorilor şi a redus numărul de accidente la locul de muncă. De asemenea,
UE colaborează cu partenerii sociali pentru a se asigura că legislaţia care
reglementează drepturile lucrătorilor abordează cele mai importante
probleme într-o manieră cât mai eficientă.
Ştiaţi că?
Rata contractelor pe perioadă determinată creşte,
reprezentând 14% din totalul locurilor de muncă din EU-25.
35% consideră că locul de muncă deţinut le pune în pericol
sănătatea.
Drepturile lucrătorilor reprezintă un domeniu de exemplu, prin limitarea programului de lucru,

foarte important al politicii sociale europene, în prin asigurarea unor condiţii de lucru mai sigure
care UE a întreprins cele mai multe acţiuni, cu şi prin garantarea despăgubirilor în cazul acci-
cel mai mare impact. Acestea au îmbunătăţit în dentelor. Graţie legislaţiei UE, lucrătorii se bucu-
mare măsură condiţiile de lucru ale lucrătorilor şi ră de o mai mare siguranţă şi de un tratament
le-au asigurat acestora drepturi fundamentale – echitabil.
Stabilirea standardelor comune

Statele membre sunt obligate să respecte stan- eoarece lucrătorii activi, care nu se recuperează,
d
dardele comune stabilite de UE. Standardele generează mai multe venituri.
privind sănătatea şi siguranţa au fost elaborate
pentru a asigura siguranţa lucrătorilor şi pentru Standardele au fost deja stabilite de UE pentru
a reduce numărul de accidente şi decese cauzate a oferi lucrătorilor condiţii echitabile. Piaţa eu-
de accidente şi boli profesionale. ropeană a muncii a evoluat foarte mult şi există
un număr din ce în ce mai mare de angajaţi care
Reglementările privind siguranţa au avut ca re- nu au contracte de muncă tradiţionale, cu normă
zultat o creştere a productivităţii, în condiţiile în întreagă. De exemplu, posibilitatea de a semna
care lucrătorii petrec mai mult timp la locul de un contract cu timp parţial sau sezonier permite
muncă şi mai puţin timp acasă, recuperându- lucrătorilor flexibilitatea necesară pentru a-şi pe-
se. Această stare de lucruri a avut, la rândul său, trece timpul cu familia sau pentru a se achita de
un impact pozitiv asupra economiei europene, alte responsabilităţi.
11
Odată cu elaborarea legislaţiei UE în domeniul În plus, acum beneficiaţi de un grad mai mare de
drepturilor lucrătorilor, vă bucuraţi de o mai flexibilitate. Având la dispoziţie diversele tipuri
mare siguranţă la locul de muncă. Accidentele de contract, puteţi să faceţi alegerea dorită şi
sau decesele la locul de muncă au scăzut consi- nu trebuie să semnaţi un contract cu normă în-
derabil graţie acţiunii UE. De asemenea, aceasta treagă, dacă acesta nu se potriveşte necesităţilor
a ajutat la îmbunătăţirea generală a condiţiilor dumneavoastră. La fel de flexibilă este şi schim-
de lucru prin intermediul programului standard barea locurilor de muncă, inclusiv dreptul de a
de lucru, prin drepturile minime privind conce- lucra în străinătate.
diile şi zilele libere şi alte beneficii. Condiţiile de
lucru actuale sunt mult mai satisfăcătoare decât
erau în trecut.

UE a făcut eforturi considerabile pentru a garan- european pentru a proteja lucrătorii faţă de no-
ta drepturile lucrătorilor pe teritoriul său. Cu toa- ile riscuri ce vizează sănătatea – în special cele
te acestea, piaţa europeană a muncii este supusă legate de efectul stresului, de hărţuire şi de vi-
unor schimbări de proporţii: lucrătorii nu mai olenţă la locul de muncă. Strategia comunitară
preferă contractele de muncă tradiţionale, un 2007-2012 privind sănătatea şi siguranţa la locul
număr din ce în ce mai mare de persoane intră pe de muncă evidenţiază paşii de urmat la toate ni-
piaţa de muncă europeană, în vreme ce popula- velurile pentru a garanta siguranţa lucrătorilor în
ţia Europei îmbătrâneşte. Toate aceste schimbări faţa noilor riscuri apărute.
trebuie avute în vedere pentru a putea continua
asigurarea protecţiei lucrătorilor faţă de eventu- UE trebuie să se asigure că standardele de sănă-
alele inechităţi şi riscuri. tate şi siguranţă sunt adoptate la nivel naţional
şi aplicate în întregime pentru ca lucrătorii să
De asemenea, lucrătorii se confruntă cu o mai beneficieze de protecţia necesară în fiecare stat
mare diversitate de riscuri decât existau în trecut. membru.
Astfel, trebuie depuse eforturi la nivel naţional şi

Pentru informaţii suplimentare în ce priveşte temele abordate în
capitolul Drepturile lucrătorilor, consultaţi toate publicaţiile din
seria B.
>> C5 Pensii
>> C6 Serviciile medicale şi de îngrijire pe termen lung
Alte informaţii
>> Dreptul muncii
>> Sănătate şi siguranţă la locul de muncă

Comisia European
B1 D repturile lu crătorilor
Sănătatea şi securitatea la locul
de muncă
Îmbunătăţirea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă reprezintă o preocupare
comună a UE, a statelor membre şi a dumneavoastră, atât dintr-o perspectivă
umanitară, cât şi dintr-una economică. Un mediu de lucru sigur şi sănătos este un
element esenţial pentru calitatea muncii. Sănătatea şi siguranţa la locul de muncă
reprezintă la momentul actual unul dintre cele mai importante şi dezvoltate
aspecte ale politicii europene privind ocuparea forţei de muncă şi afacerile sociale
conform articolului 137 din Tratatul CE. Datorită adoptării şi aplicării în ultimele
decenii a unui set complex de directive UE, a devenit posibilă îmbunătăţirea
condiţiilor de lucru în statele membre ale UE şi s-au realizat progrese considerabile
în ce priveşte reducerea incidenţei accidentelor şi bolilor profesionale. Punerea
în aplicare a legislaţiei privind sănătatea şi siguranţa în muncă contribuie la
îmbunătăţirea sănătăţii publice şi la creşterea economică în UE.
Ştiaţi că?
Numărul de accidente mortale la locul de muncă a scăzut cu
23% între 2000 şi 2005 în EU-15.
Incidenţa ratei accidentelor (x 100 000 angajaţi) la locul de
muncă necesitând mai mult de trei zile de concediu medical a
scăzut de la 100 la 83 (-17%) în aceeaşi perioadă.
Legislaţia existentă a UE privind sănătatea şi sigu- În 2007, a fost elaborată Strategia comunitară
ranţa la locul de muncă a fost elaborată cu scopul 2007-2012 privind sănătatea şi siguranţa la lo-
de a acoperi maximum de riscuri cu minimum cul de muncă, beneficiind de sprijin pozitiv din
de norme legislative. Directiva-cadru 89/391/CE partea Parlamentului şi a Consiliului European.
stabileşte principalele principii de prevenire a Aceasta urmăreşte să continue practicile eficien-
riscurilor ocupaţionale. Alte directive privind să- te elaborate până în prezent, stabilind, în acelaşi
nătatea şi siguranţa în muncă stabilesc condiţiile timp, obiective şi mai importante, cum ar fi o re-
minime, spre exemplu, pentru locul de muncă, ducere de 25% a numărului total de accidente de
echipamentele folosite, expunerea la agenţi chi- muncă până în anul 2012.
mici, carcinogeni, fizici şi biologici, pentru anu-
mite categorii de angajaţi etc.
Rolul statelor membre

Este esenţial ca acquis-ul comunitar să fie im- numărului de accidente de muncă şi a bolilor
plementat eficient pentru a proteja vieţile şi profesionale. Pentru a realiza acest deziderat,
sănătatea lucrătorilor şi pentru a asigura acelaşi trebuie stimulat angajamentul tuturor factorilor
tratament companiilor care operează pe piaţa interesaţi, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel
europeană. naţional.
O respectare mai adecvată a legislaţiei comu- Având rolul de protector al Tratatelor, Comisia se
nitare va contribui în mod eficient la reducerea va asigura că directivele sunt transpuse şi puse în
13
aplicare în mod eficient. În acest sens, Comisia va Comitetul înalţilor responsabili în inspecţia
asista statele membre, dar îşi va exercita şi drep- muncii, format din reprezentanţi ai serviciilor
tul de monitorizare directă şi va lansa măsuri de naţionale pentru protecţia muncii, asistă Comisia
penalizare a încălcării procedurilor acolo unde Europeană în vederea îmbunătăţirii cooperării
este cazul, aşa cum a făcut-o şi în trecut. dintre organismele naţionale de aplicare.
La rândul lor, statele membre vor avea obligaţia de Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate
a se asigura că directivele comunitare sunt trans- la Locul de Muncă furnizează informaţii privind
puse şi aplicate în cadrul legislaţiei naţionale. sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, oferind
explicaţii cu privire la legislaţia comunitară din
acest domeniu.

Prin intermediul acţiunii UE în acest domeniu, se permite păstrarea sau adoptarea unor măsuri
acum puteţi beneficia de condiţii de lucru mai suplimentare de protecţie.
bune pe teritoriul UE: siguranţa la locul de mun-
că este mai mare, riscurile profesionale sunt eva- În plus, beneficiaţi de avantaje indirecte, cum ar
luate şi există măsuri de protecţie în acest sens. fi accelerarea creşterii economice: lipsa protecţiei
Se are în vedere bunăstarea generală la locul de eficiente pentru asigurarea sănătăţii şi siguranţei
muncă, luând în calcul atât riscurile fizice, cât şi pe la locul de muncă poate avea ca rezultat absen-
cele psiho-sociale. În plus, angajatorii dumnea- teismul datorat accidentelor de muncă şi bolilor
voastră ştiu acum cum să reducă riscurile la locul profesionale. Acest lucru are un impact negativ
de muncă, iar dumneavoastră le puteţi identifica semnificativ asupra economiei. Legislaţia comuni-
şi preveni mai uşor. Acţiunea de la nivelul euro- tară este elaborată de aşa natură încât cetăţenii să
pean atrage după sine acelaşi grad de protecţie nu necesite un timp îndelungat pentru recuperarea
şi respectarea condiţiilor minime privind sănăta- ca urmare a accidentelor sau bolilor profesionale.
tea şi siguranţa la locul de muncă, indiferent de În consecinţă, productivitatea acestora a crescut, şi
statul membru în care lucraţi. Statelor membre li astfel creşterea economică a fost accelerată.

Chiar dacă UE a înregistrat progrese importante, Aspectele privind sănătatea şi siguranţa la locul
este nevoie de eforturi semnificative pentru a de muncă trebuie incluse în programele naţi-
face din bunăstarea la locul de muncă o realitate onale la toate nivelurile de educaţie şi în toate
tangibilă pentru cetăţenii europeni. Strategia co- domeniile de activitate, inclusiv în formarea pro-
munitară 2007-2012 privind sănătatea şi siguranţa fesională şi în educaţia universitară, în vederea
la locul de muncă stabileşte obiectivele de atins dezvoltării eficiente a unei culturi proprii a pre-
în următorii ani. Adoptarea legislaţiei comunita- venirii accidentelor şi a bolilor profesionale. O
re şi punerea în aplicare la nivel naţional rămâne atenţie specială trebuie acordată întreprinderilor
o provocare. Este necesară în acest sens o mai mici şi mijlocii care nu beneficiază de aceleaşi re-
bună cooperare între UE şi statele membre pen- surse în comparaţie cu întreprinderile mari pen-
tru a se asigura că reglementările naţionale care tru implementarea legislaţiei privind sănătatea şi
transpun directivele europene sunt elaborate şi siguranţa.
aplicate într-un mod eficient.

Alte informaţii
>> Sănătate şi siguranţă la locul de muncă
>> Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate la Locul de
Muncă
http://osha.europa.eu/

Comisia European
B2 D repturile lu crătorilor
Dreptul muncii
Depunând eforturi considerabile pentru a garanta drepturile lucrătorilor,
UE a adoptat o legislaţie care stabileşte standardele minime ce trebuie
respectate în toate statele membre. Mai mult, dreptul european al muncii
previne deteriorarea standardelor muncii sau competiţia neloială pe care
libertatea pieţei unice ar putea să o creeze. În condiţiile în care UE actualizează
legea muncii, dumneavoastră şi angajatorul dumneavoastră dispuneţi de o
flexibilitate sporită şi beneficiaţi de o mai mare siguranţă a locului de muncă
pe toată perioada vieţii profesionale.
Ştiaţi că?
Numărul de persoane care lucrau în baza unui contract altul
decât cel standard, inclusiv contractul de liber profesionist, s-a
ridicat la aproape 40% din forţa de muncă a EU-25 în 2005.
Contractele cu timp parţial reprezintă 18% din totalul locurilor
de muncă.
Situaţia lucrătorilor din statele membre poate fi UE a luat măsurile adecvate pentru ca toţi anga-
una complicată în condiţiile în care mulţi dintre jaţii să fie protejaţi şi să beneficieze de drepturi
aceştia nu sunt consideraţi pe deplin integraţi pe egale, indiferent de localizare sau de tipul de
piaţa muncii. Acest lucru se datorează în parte contract de angajare. De asemenea, UE impune
apariţiei diferitelor forme de angajare: cu timp tuturor statelor membre implementarea dreptu-
parţial, pe durată determinată sau prin interme- lui european al muncii în cadrul legislaţiei naţi-
diul unei agenţii, situaţii din ce în ce mai frecven- onale.
te în Europa.
Cooperarea la nivel european

UE şi-a asumat un rol principal în stabilirea unui muncii. În consecinţă, UE poate garanta faptul că
dialog cu toate părţile interesate pentru a analiza toate punctele de vedere sunt luate în considera-
dreptul muncii. Guvernele naţionale, sindicatele, re atunci când se analizează provocările viitoare
organizaţiile de muncă şi ceilalţi parteneri sociali în cazul dreptului muncii şi că legislaţia comuni-
s-au alăturat Uniunii pentru a negocia şi pentru a tară poate satisface pe deplin necesităţile pieţei
cădea de acord asupra celor mai adecvate moda- muncii, aflată într-o continuă schimbare.
lităţi de actualizare şi de dezvoltare a dreptului
15
Acţiunea europeană în domeniul dreptului mun- să realizaţi echilibrul necesar între viaţa personală,
cii permite angajaţilor o mai mare flexibilitate şi carieră şi educaţie, fără a vă afecta cariera.
reduce segregarea pieţei. Şomerii şi cei îndepăr-
taţi de pe piaţa muncii au mai multe oportunităţi Mai mult, dreptul muncii garantează drepturi-
de a-şi găsi un loc de muncă şi se pot astfel inte- le angajaţilor atunci când aceştia se decid să îşi
gra mai uşor pe piaţa muncii. schimbe locul de muncă sau când angajatorul
se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini obliga-
În calitate de lucrător, vi se oferă o mai mare li- ţiile financiare. Dreptul muncii mai garantează
bertate în ce priveşte viaţa profesională. În pre- drepturile angajaţilor de a fi informaţi şi de a-şi
zent, beneficiaţi de o libertate de alegere mult exprima opinia în cazul problemelor importante
mai mare decât în trecut, atunci când este vor- legate de situaţia companiei. Acest aspect este
ba despre stabilirea programului de lucru sau a cu atât mai important atunci când locul de mun-
oportunităţilor legate de carieră. Legislaţia comu- că al angajatului este în joc.
nitară vă permite să vă bucuraţi de flexibilitate şi

UE a făcut progrese semnificative în domeniul piaţa muncii, formele neconvenţionale de anga-
dreptului muncii, dar mai există multe alte as- jare trebuie să fie recunoscute în întregime.
pecte ce trebuie avute în vedere. Lupta împotriva
muncii la negru continuă şi UE trebuie să îşi du- Mobilitatea din ce în ce mai ridicată a lucrătorilor
bleze eforturile în vederea eradicării acesteia. este o prioritate a UE şi dreptul muncii trebuie
adaptat pentru a reflecta acest lucru. Schimba-
Eforturi suplimentare trebuie depuse pentru a rea locului de muncă sau mutarea domiciliului în
face pieţele de muncă mai flexibile şi mai recep- altă ţară sunt încă procese dificile şi complicate.
tive la inovaţii şi la schimbare. În condiţiile în care Dreptul muncii trebuie să susţină mobilitatea lu-
multe persoane nu sunt pe deplin integrate pe crătorilor în UE.

>> A4 Restructurarea
>> B1 Sănătate şi siguranţă la locul de muncă
>> D1 Mobilitatea locului de muncă
Alte informaţii
>> Dreptul muncii

Comisia European
C Integrarea şi egalitatea
UE depune eforturi pentru a soluţiona problema excluderii sociale, pentru a

asigura o protecţie socială adecvată şi pentru a promova o societate flexibilă,
bazată pe egalitatea de şanse. S-au înregistrat progrese în atingerea unui
grad mai ridicat al bunăstării sociale, dar mai este nevoie de eforturi în acest
sens. Aici nu este vorba doar de a avea o legislaţie corespunzătoare, ci de
garantarea egalităţii de şanse în practică.
Ştiaţi că?
Femeile sunt plătite în medie cu 15% mai puţin decât bărbaţii.
78 milioane de europeni, dintre care 19 milioane de copii, sunt
în pragul sărăciei.
Promovarea egalităţii şi a integrării sociale pre- – este o altă prioritate. Aceasta presupune, de
supune depunerea de eforturi pentru ca toţi, in- exemplu, asigurarea unor condiţii de trai de-
clusiv grupurile vulnerabile, să poată juca un rol cente, soluţionarea problemelor ce ţin de lipsa
activ în câmpul muncii şi în societate şi să benefi- unui adăpost şi de imposibilitatea de achitare a
cieze de şanse egale în acest sens. datoriilor şi aplicarea strategiilor de integrare ac-
tivă pentru a se asigura că politicile sociale mo-
Sarcina cuprinde mai multe aspecte. Unul dintre bilizează persoane apte de muncă, furnizând în
ele este asigurarea egalităţii între sexe, ajutând, acelaşi timp condiţii de trai decente şi pentru cei
în acelaşi timp, populaţia să stabilească un echi- care sunt şi vor rămâne în afara pieţei muncii.
libru adecvat între viaţa profesională şi cea par-
ticulară. Lupta împotriva discriminării este şi ea Un alt aspect este anticiparea şi gestionarea
importantă, astfel încât nicio persoană sau grup schimbărilor de ordin demografic – în special
de persoane să nu fie tratat mai puţin favorabil populaţia în proces de îmbătrânire a Europei –
decât altele pe criterii ce ţin de sex, rasă, etnie, întreţinând, în acelaşi timp, sisteme eficiente de
religie sau convingeri, dizabilităţi, vârstă sau ori- protecţie socială cum ar fi sistemul de pensii şi
entare sexuală. sistemul medical şi de îngrijire pe termen lung.
În acelaşi timp, combaterea excluderii sociale şi

a sărăciei – inclusiv a sărăciei în rândul copiilor
Nimeni nu este ignorat

Acţiunile europene privind asigurarea egalităţii În ceea ce priveşte excluderea socială şi protecţia
se materializează în diferite moduri: prin inter- socială, UE urmăreşte să stimuleze cooperarea
mediul legislaţiei, programelor pentru asigurarea între statele membre. De asemenea, Uniunea fi-
egalităţii de şanse şi prin eforturile de integrare nanţează programe de sensibilizare a opiniei pu-
a problemelor legate de diferenţa dintre sexe şi blice, precum 2007 - Anul european al egalităţii
discriminare în procesul de elaborare a politicilor de şanse pentru toţi şi 2010 - Anul european pen-
– un proces cunoscut sub denumirea de aborda- tru combaterea sărăciei şi a excluderii sociale.
rea integratoare.
17
În calitate de cetăţean al Europei, aveţi dreptul la de muncă a crescut în rândul lucrătorilor în vâr-
un tratament egal şi la o existenţă lipsită de dis- stă. Sprijinirea angajaţilor din această categorie
criminare – acest drept este consfinţit prin legis- să obţină un loc de muncă sau să şi-l păstreze
laţia comunitară; politicile europene au ca scop este un element important în promovarea ega-
punerea în practică a acesteia. De exemplu, con- lităţii de şanse pentru toate vârstele, pentru a-i
form legislaţiei comunitare, este ilegal să i se in- ajuta pe oameni să rămână activi şi în momentul
terzică unei persoane accesul la un loc de muncă apropierii de vârsta a treia – îmbătrânirea activă
sau la formarea profesională pe criterii legate de – şi pentru soluţionarea problemelor pe care le
sex, rasă, etnie, religie sau convingeri, dizabilităţi, implică evoluţia demografică.
vârstă sau orientare sexuală.
De fapt, cetăţenii UE urmează să beneficieze de
În acelaşi timp, UE depune eforturi pentru a se pe urma acţiunii UE în domeniul egalităţii şi al
asigura că grupurile vulnerabile din cadrul so- integrării sociale în diverse moduri, după cum se
cietăţii nu sunt ignorate. Reformele UE privind arată şi publicaţiile informative din seria temei
protecţia socială şi politicile de integrare socială Integrare şi egalitate. UE depune eforturi pentru a
– coordonate şi încurajate la nivel european – par îmbunătăţi integrarea persoanelor cu dizabilităţi,
să dea rezultate. De exemplu, rata ocupării forţei pentru a da doar un exemplu.

În ciuda progresului înregistrat deja, nu toate UE îşi va continua şi intensifica eforturile de pro-
problemele au fost rezolvate, iar Europa se con- movare a integrării şi egalităţii. Spre exemplu,
fruntă constant cu noi probleme de ordin social. va dezvolta şi aplica politicile de integrare şi de
De exemplu, femeile din UE continuă să fie cu antidiscriminare. În aceeaşi măsură, va continua
15% mai prost remunerate decât bărbaţii, în ciu- lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor şi va
da legislaţiei care garantează remuneraţii egale. ajuta la integrarea pe piaţa muncii a lucrătorilor
Discrimination is still seen to be commonplace în vârstă. De asemenea, va continua să încurajeze
on grounds of ethnic origin, disability or sexual furnizarea de servicii medicale şi de îngrijire pe
orientation, for instance. Şi sărăcia continuă să fie termen lung de calitate superioară – toate pen-
o problemă pentru Europa. tru a asigura egalitatea de şanse a tuturor cetă-
ţenilor săi.

Pentru informaţii suplimentare despre temele de la capitolul
Integrare şi egalitate, consultaţi toate publicaţiile din seria C.
>> F1 Agenda socială 2005-2010
Alte informaţii
http://ec.europa.eu/social/home.jsp?langId=en
>> Antidiscriminare

Comisia European
C1 Integrarea şi egalitatea
Egalitatea între sexe şi echilibrul
viaţă profesională/viaţă personală
În teorie, bărbaţii şi femeile au drepturi egale, dar în practică există numeroase
diferenţe, cu precădere pe piaţa muncii. Situaţia se îmbunătăţeşte continuu,
dar există multe aspecte ce trebuie abordate pentru ca bărbaţii şi femeile să se
situeze în sfârşit pe picior de egalitate. Pe de altă parte, stabilirea unei echilibru
între viaţa profesională şi cea personală poate fi dificilă pentru oricine, dar
mai ales pentru femei. Egalitatea între sexe reprezintă o valoare fundamentală
a UE, aceasta depunând toate eforturile pentru a o promova, împreună cu
iniţiativele de facilitare a încercărilor de a realiza un echilibru între viaţa
profesională şi cea privată atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
Ştiaţi că?
Rata ocupării forţei de muncă în rândul femeilor a fost de
58,3% în 2007 – cu 14,2 puncte mai mică decât în rândul
bărbaţilor (72,5%).
Femeile sunt plătite în medie cu 15% mai puţin decât bărbaţii
pentru fiecare oră muncită.
Femeile nu se bucură de egalitate cu bărbaţii în femei. Şi asta în ciuda faptului că femeile sunt, în
unele privinţe. Acest lucru este vizibil, de exem- general, mai bine pregătite decât bărbaţii.
plu, în diferenţele dintre bărbaţi în privinţa ocu-
pării forţei de muncă şi a remuneraţiei. Femeile Unul dintre factorii care ar putea explica inegali-
continuă să fie slab reprezentate în posturile de tăţile dintre bărbaţi şi femei pe piaţa muncii este
conducere şi în anumite profesii sau domenii, împărţirea inegală a responsabilităţilor familiale:
precum ingineria sau ştiinţa; există mari diferen- femeile sunt, în principiu, cele responsabile pen-
ţe de sex atunci când este vorba de posturile cu tru treburile casnice şi pentru creşterea şi educa-
timp parţial, ocupate de cele mai multe ori de rea copiilor şi a altor persoane dependente.
Promovarea egalităţii între sexe

UE promovează dreptul la tratament egal al fe- galitatea între sexe este parte integrantă a
e
meilor şi bărbaţilor şi sprijină activităţile care agendei UE privind creşterea economică şi lo-
promovează egalitatea între sexe. Principiile tra- curile de muncă şi a strategiei privind ocuparea
tamentului egal şi ale egalităţii între sexe sunt forţei de muncă, iar partenerii sociali joacă un rol
consfinţite de Tratatul UE şi au dus la elaborarea important în promovarea egalităţii între sexe la
unei legislaţii şi a unor politici specifice pentru locul de muncă.
acest domeniu.
În fiecare stat membru au fost înfiinţate organis-
De asemenea, UE finanţează iniţiativele şi proiec- me pentru egalitatea între femei şi bărbaţi pen-
tele care promovează egalitatea între sexe şi de- tru a putea oferi cetăţenilor care se confruntă cu
pune eforturi pentru a integra aceste probleme această problemă informaţii, răspunsuri şi consi-
în procesul de elaborare a politicilor – aborda- liere juridică. Mai mult, Institutul European pen-
rea integratoare a egalităţii de gen. Într-adevăr, tru Egalitatea între Sexe de la Vilnius, Lituania, va
19
oferi pe viitor expertiză, va îmbunătăţi cunoştin- întreprins pe perioada 2006-2010. Importanţa
ţele şi va creşte vizibilitatea egalităţii între băr- acestei priorităţi este semnalată şi în cadrul Pac-
baţi şi femei. tului European pentru Egalitatea între Sexe, ce
reflectă hotărârea statelor membre ale UE privind
Importanţa realizării unui echilibru între viaţa punerea în aplicare a politicilor privind egalitatea
personală şi cea profesională atât în cazul bărba- între sexe. Alianţa Europeană pentru Familii a ho-
ţilor, cât şi al femeilor este subliniată în priorităţile tărât şi ea să elaboreze politici care să pună pe
Comisiei Europene, Roadmap for equality betwe- primul plan familia, cu respectarea în întregime a
en women and men, care stabileşte acţiunile de principiilor privind egalitatea între sexe.

UE a constituit un adevărat motor al schimbărilor UE încurajează politicile ce contribuie la un mai
în ce priveşte egalitatea între sexe, situaţia feme- bun echilibru între viaţa profesională şi cea per-
ii îmbunătăţindu-se, inclusiv pe piaţa locurilor sonală: de exemplu, furnizarea de servicii co-
de muncă. Femeile au fost cele responsabile, în respunzătoare pentru îngrijirea copilului, cât şi
mare parte, pentru creşterea locurilor de muncă acordarea de concedii pentru creşterea copilului
în ultimii ani în UE, spre exemplu. şi oferirea de contracte de muncă flexibile de care
să beneficieze atât femeile, cât şi bărbaţii. Acest
Legislaţia complexă a UE privind egalitatea între lucru poate avea efecte pozitive asupra împărţi-
sexe stipulează dreptul de a beneficia de trata- rii responsabilităţilor familiale, asupra accesului
ment egal în toate aspectele legate de domeniul la locurile de muncă, asupra participării la viaţa
profesional, cum ar fi remuneraţia, accesul la lo- civică şi politică, asupra creşterii oportunităţilor
curi de muncă, la formarea profesională, la con- de avansare în carieră, asupra satisfacţiei profesi-
cediul pentru creşterea copilului şi la asistenţa onale sau asupra întemeierii unei familii.
socială. Mai mult, legislaţia comunitară interzice
discriminarea pe criterii sexuale în furnizarea de
bunuri şi servicii.

Uniunea Europeană este angajată în continuarea să preia unele dintre responsabilităţilor familia-
eforturilor de promovare a egalităţii între sexe le. O prioritate specială o reprezintă crearea de
şi de susţinere a echilibrului între viaţa profe- locuri de muncă mai multe şi mai bune pentru
sională şi cea personală. Una dintre sarcini va fi femei: acest lucru presupune, de exemplu, abor-
asigurarea implementării şi aplicării adecvate a darea diferenţelor de remuneraţie dintre bărbaţi
legislaţiei privind egalitatea între sexe. În gene- şi femei, precum şi furnizarea unor servicii de
ral, atingerea egalităţii între sexe va implica atât creştere a copiilor şi a altor tipuri de servicii de
abordarea stereotipurilor sociale şi culturale, cât calitate superioară.
şi sensibilizarea bărbaţilor şi încurajarea acestora

Alte informaţii
>> Egalitatea între sexe
>> Diferenţele între sexe în procesul de luare a deciziilor
ec.europa.eu/employment_social/women_men_stats/index_
en.htm
>> Alianţa Europeană pentru Familii
ec.europa.eu/employment_social/families/index_en.html

Comisia European
Lupta împotriva discriminării
Una dintre valorile fundamentale ale UE prevede ca toţi cetăţenii să se poată
bucura de o viaţă fără discriminare. Şi totuşi discriminarea există sub diverse
forme şi în diferite domenii de activitate. Legislaţia vă protejează împotriva
ei, însă prevederile legii nu sunt suficiente: de aceea, UE urmăreşte să creeze
condiţiile propice pentru ca orice cetăţean să se bucure şi în practică de un
tratament nediscriminatoriu.
Ştiaţi că?
Discriminarea este des întâlnită, conform opiniei multor
europeni: aproape două treimi (64%) cred că aceasta se face
pe criterii etnice, iar jumătate sau mai mulţi dintre aceştia
cred că motivul îl reprezintă dizabilităţile (53%) şi orientarea
sexuală (50%).
Se poate vorbi de discriminare atunci când o per- de muncă şi la procesul de formare profesională.
soană sau un grup de persoane sunt tratate mai Într-un sens mai larg, antidiscriminarea este le-
puţin favorabil decât altele prin prisma sexului, a gată de activităţi precum promovarea egalităţii
rasei sau a originii etnice, a apartenenţei religioa- de şanse prin facilitarea, de exemplu, accesului
se sau a convingerilor, a dizabilităţii, a vârstei sau şi menţinerii persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa
a orientării sexuale. Cu alte cuvinte, discrimina- muncii. Integrarea socială – care permite implica-
rea presupune un tratament diferit, negativ sau rea totală a grupurilor vulnerabile în cadrul socie-
advers fără un motiv întemeiat, atât direct, cât şi tăţii – are un rol esenţial în acest proces.
indirect.
Dincolo de importanţa sa propriu-zisă, lupta îm-
Lupta împotriva discriminării cuprinde diverse potriva discriminării va permite o flexibilitate mai
aspecte. Acestea includ abordarea discriminării mare a societăţii şi a pieţei muncii, ceea ce este
propriu-zise, asigurându-se că nimeni nu este tra- vital pentru asigurarea creşterii economice şi a
tat necorespunzător în privinţa accesului la locuri numărului locurilor de muncă.
Gestionarea discriminării
UE este angajată în lupta împotriva discriminării Discriminarea face obiectul dialogului social or-
prin diverse moduri: prin intermediul legislaţiei, a ganizat la nivel european între reprezentanţii
finanţărilor şi prin încurajarea schimbului de idei companiilor angajatoare şi cei ai angajaţilor; în
şi de bune practici. Un element important este acelaşi timp, un plan specific de acţiune şi stra-
sprijinul acordat reţelelor societăţilor civile de la tegia privind tratamentul persoanelor cu diza-
nivel european care abordează diverse motive bilităţi fac ca toate aspectele legate de situaţia
de discriminare, cât şi sprijinirea cooperării la ni- persoanelor cu dizabilităţi să fie luate în consi-
vel european dintre diferitele organisme pentru derare în elaborarea politicilor. UE promovează
egalitatea dintre femei şi bărbaţi. UE gestionează egalitatea de şanse şi integrarea socială într-un
şi o campanie de sensibilizare asupra pericolului context mai general prin intermediul strategiei
discriminării denumită „Pentru diversitate, împo- de ocupare a locurilor de muncă şi a altor iniţi-
triva discriminării”. ative similare.
21
Este ilegal conform legislaţiei UE să refuzi unui În calitate de cetăţean european, aveţi diferite
angajat ocuparea unui loc de muncă sau accesul posibilităţi de a vă reclama drepturile în cazul în
la procesul de formare profesională pe criterii care credeţi că aţi fost victima unui act discrimi-
sexuale, de rasă, etnie, religie sau convingeri, pe natoriu. Victimele discriminării îşi pot pleda cazu-
criteriul dizabilităţilor, vârstei sau orientării se- rile în instanţele judecătoreşti naţionale. Există şi
xuale – un anunţ pentru un post vacant enunţat mecanisme alternative de soluţionare a dispute-
cu o formulare de genul „nu angajăm persoane lor, precum rapoartele administrative înaintate
în vârstă sau femei” nu este admisibil. Legislaţia organismelor de apărare a egalităţii sau concili-
comunitară vă protejează şi împotriva hărţuirii erea. În paralel, asistenţa este furnizată şi de că-
sau persecutării din motivele enunţate mai sus. tre organismele naţionale înfiinţate în vederea
Reglementările privind discriminarea pe criterii promovării tratamentului nepărtinitor, indiferent
sexuale sau rasiale sunt şi mai specifice şi includ de rasă sau origine etnică. Asociaţiile sau organi-
şi accesul la sistemul de sănătate, la bunuri şi ser- zaţiile care luptă împotriva discriminării trebuie
vicii şi locuinţe; astfel, unei persoane nu i se poa- să aibă dreptul de a asista victimele discriminării
te refuza tratamentul medical pe criterii rasiale, în instanţele de judecată.
spre exemplu.

Activităţile de la nivel european care sprijină În ultimul rând, eradicarea discriminării este
eforturile naţionale au ajutat la depăşirea în strâns legată de modificarea comportamentu-
mare parte a problemei discriminării – însă sunt lui şi mentalităţilor, de atragerea atenţiei asupra
necesare eforturi suplimentare. Există în acest problemelor în cauză şi de abordarea cauzelor
sens o serie de provocări care trebuie abordate. intrinseci ale inegalităţii. Dacă dorim ca toţi cetă-
În primul rând, trebuie să continuăm să ne asi- ţenii europeni să se bucure de un tratament im-
gurăm că legislaţia antidiscriminare este pusă în parţial, va trebui spre exemplu să ne obişnuim cu
aplicare în mod adecvat, astfel încât prevederile ideea că societatea europeană este o societate în
teoretice să fie aplicate şi în practică. continuă schimbare, iar populaţia sa îmbătrâneş-
te şi se diversifică.

>> C1 Egalitatea între sexe şi echilibrul viaţă profesională/viaţa
personală
>> F1 Agenda socială 2005–2010
Alte informaţii
>> Acţiunea împotriva discriminării
>> Integrarea socială
>> 2007 - Anul European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi
www.equality2007.europa.eu
>> Campania „Pentru diversitate. Împotriva discriminării”
www.stop-discrimination.info

Comisia European
Excluderea socială şi sărăcia
Includerea tuturor cetăţenilor în cadrul societăţii este vitală pentru prosperitatea
şi calitatea vieţii în Europa. În ciuda faptului că ţările europene au unele dintre
cele mai dezvoltate sisteme de protecţie socială din lume, multor cetăţeni
europeni nu li se permite încă accesul nemijlocit la viaţa socială şi economică.
Milioane de oameni se confruntă cu riscul sărăciei, de exemplu. UE combate
excluderea socială şi sărăcia prin ajutarea statelor membre să conlucreze şi să îşi
împărtăşească experienţele legate de acţiunile întreprinse.
Ştiaţi că?
Aproape 78 milioane de cetăţeni europeni sunt ameninţaţi de
sărăcie, 19 milioane fiind copii.
Aproximativ 23,5 milioane de persoane din UE supravieţuiesc
cu 10 euro şi 7 milioane cu 5 euro pe zi.
Combaterea excluderii sociale presupune pro- imposibilitatea de achitare a datoriilor. Aceasta

movarea includerii grupurilor vulnerabile şi presupune oferirea de locuinţe sociale decente,
abordarea problemei discriminării în toate sfere- de servicii medicale şi financiare de bună calitate
le sociale, precum şi includerea pe piaţa muncii. şi accesibile, precum şi asigurarea unui sistem de
Strategiile de integrare activă joacă un rol impor- pensii sigur şi adecvat. În aceeaşi măsură, eradi-
tant în acest sens; prin intermediul acestora, po- carea sărăciei presupune întreruperea cercului
liticile sociale îi mobilizează pe cetăţenii apţi de vicios care conduce adesea la transmiterea să-
muncă, asigurând în acelaşi timp un standard de- răciei din generaţie în generaţie – o capcană din
cent de viaţă pentru cei care sunt şi care rămân în care cu greu se poate ieşi.
afara pieţei muncii.
Pe scurt, promovarea integrării sociale este vitală
În acelaşi timp, este nevoie de protecţia socială pentru a atinge obiectivele UE privind creşterea
şi de serviciile de asistenţă adecvate pentru a economică susţinută, sporirea numărului de lo-
aborda, spre exemplu, problema persoanelor curi de muncă şi stimularea gradului de coeziune
fără adăpost, problemele de ordin medical şi socială.
Protecţia socială, integrarea socială

UE ia măsuri împotriva excluderii sociale prin economică şi numărul de locuri de muncă. Va-
intermediul Procesului de Protecţie Socială şi al loarea adăugată a acţiunii la nivelul UE este dez-
Integrării Sociale. Prin acest program, UE coordo- voltarea de obiective comune pentru toate ţările
nează şi încurajează eforturile statelor membre membre şi de abordări pe care acestea să le im-
de a combate excluderea socială şi sărăcia şi de plementeze prin intermediul planurilor naţiona-
a reforma sistemele proprii de protecţie socială le de acţiune. În acelaşi timp, UE oferă finanţări
plecând de la experienţa comună. UE este de pentru activităţile care au ca scop prevenirea şi
asemenea angajată în lupta împotriva sărăciei combaterea sărăciei şi a excluderii sociale.
prin intermediul agendei sale privind creşterea
23
Acţiunea de la nivelul UE a sensibilizat forurile Astfel, pentru cei care se consideră excluşi de so-
responsabile cu privire la existenţa excluderii societate sau afectaţi de sărăcie, UE depune toate
ciale şi a sărăciei şi a inclus aceste probleme pe eforturile pentru a îmbunătăţi condiţiile sociale
agenda elaborării politicilor. Această acţiune a în general, şi, prin urmare, şi şansele acestora
încurajat statele membre să îşi îmbunătăţească de a avea un trai decent. Sunt multe persoane
performanţa în diferitele domenii şi le-a ajutat care aşteaptă rezultate. Pentru a da doar câteva
să realizeze schimbul de idei. De asemenea, UE exemple, aţi putea fi în situaţia de a ocupa un
a creat o bază solidă pentru elaborarea politici- loc de muncă prost remunerat sau de a fi şomer,
lor prin implicarea anumitor instanţe, precum fiindu-vă greu să găsiţi o locuinţă accesibilă; pu-
organizaţiile neguvernamentale, partenerii soci- teţi avea o anumită dizabilitate sau proveni din
ali şi autorităţile locale şi regionale, dar şi a celor rândurile unei minorităţi etnice, încercând să be-
afectaţi de sărăcie şi a celor care lucrau cu aceste neficiaţi de un program de formare profesională;
persoane. sau puteţi fi un copil al cărui părinţi nu îşi permit
să cumpere rechizitele şcolare.

Politicile sociale europene trebuie să continue UE gândeşte deja în perspectivă: şi-a stabilit deja
să găsească şi să implementeze noi soluţii pen- obiectivul de a realiza progrese decisive în pri-
tru necesităţile grupurilor specifice. Aceasta im- vinţa eradicării sărăciei până în anul 2010 – care
plică nu numai abordarea surselor existente de este, de altfel, Anul european pentru combaterea
excludere socială şi de sărăcie, dar şi anticiparea sărăciei şi a excluderii sociale. În acest an, se va
potenţialelor riscuri şi a schimbării, precum îm- încerca atragerea atenţiei asupra modului în care
bătrânirea populaţiei Europei, efectele globali- sărăcia continuă să afecteze traiul atâtor cetăţeni
zării şi necesitatea cetăţenilor de a avea acces la europeni. Printre altele, va sublinia faptul că noi
tehnologiile informaţionale. Gestionarea proble- toţi jucăm un rol în conştientizarea excluderii so-
melor legate de sărăcia tinerelor cupluri cu copii, ciale şi a sărăciei şi că progresul real necesită un
rata şomajului, lipsa adăposturilor, discriminarea angajament pe termen lung din partea tuturor
şi imposibilitatea de a plăti datoriile sunt doar factorilor implicaţi şi la toate nivelurile responsa-
câteva din provocările curente, la care se adaugă bile cu elaborarea politicilor.
integrarea persoanelor cu dizabilităţi, a minorită-
ţilor etnice şi a imigranţilor.

Alte informaţii
>> Protecţia socială

Comisia European
Evoluţia demografică şi
îmbătrânirea populaţiei
Populaţia UE îmbătrâneşte şi creşte în număr mai încet – ba chiar există un
anumit declin în câteva regiuni. Această situaţie are implicaţii semnificative
pentru ocuparea forţei de muncă, pentru sistemul de sănătate şi de
asistenţă pe termen lung şi protecţia socială, cât şi pentru aspectele ce
ţin de amenajarea teritorială, mediu, servicii şi tehnologii informaţionale
şi comunicaţionale. UE colaborează cu statele membre pentru a aborda
problema demografică ca parte integrantă a strategiei pentru creşterea
economică, locuri de muncă şi bunăstare socială. Planificarea adecvată este
acum vitală pentru prosperitatea durabilă viitoare.
Ştiaţi că?
Conform estimărilor, rata dependenţei pentru persoanele
de vârsta a treia – populaţia trecută de 60 de ani raportată la
populaţia activă – se va dubla până în anul 2050.
Până în 2050, populaţia UE va fi scăzut de la 493 milioane de
locuitori, cât numără în prezent, la 472 de milioane.
Îmbătrânirea populaţiei este efectul scăderii na- special importante, deoarece îi ajută pe cei ajunşi
talităţii, combinat cu cel al creşterii longevităţii, la o vârstă înaintată să obţină sau să îşi păstreze
o tendinţă ce poate fi observată la nivel global, locul de muncă – deci să rămână activi şi impli-
dar cu precădere în Europa. Schimbarea de ordin caţi în viaţa societăţii – pentru mai mult timp.
demografic presupune adaptarea şi moderniza- Într-adevăr, îmbătrânirea activă este o strategie
rea societăţii în diverse domenii, inclusiv în cazul generală care reflectă o abordare a ciclurilor de
pieţelor muncii, a sistemelor de protecţie socială, viaţă cu implicaţii pentru ocuparea locurilor de
a sistemelor de pensie, a sistemelor de sănătate muncă, pentru afacerile sociale şi procesul de în-
şi de asistenţă, a echilibrului viaţă profesională/ văţare de-a lungul vieţii. Această strategie nu se
personală, a politicii de migrare şi a educaţiei. rezumă doar la forţa de muncă şi la piaţa muncii
– angajamentul civic şi voluntariatul reprezintă şi
Promovarea egalităţii de şanse pentru toate vâr- ele domenii în care persoanele în vârstă îşi pot
stele şi încurajarea îmbătrânirii active sunt în mod aduce contribuţia.
Adaptarea la schimbare
UE ajută statele membre să elaboreze politici care demografice. Un număr de instrumente şi iniţi-
să stimuleze „reînnoirea” demografică, să promo- ative europene vin în sprijinul acestei activităţi:
veze ocuparea locurilor de muncă şi productivita- Forumul Demografic European şi Grupul de Ex-
tea şi să sprijine integrarea imigranţilor. Uniunea perţi, Raportul bienal privind viitorul demografic,
face toate aceste lucruri prin încurajarea schim- Observatorul European de Monitorizare a Situa-
bului de experienţă şi a cercetărilor în domeniu ţiei Sociale şi Demografiei şi Alianţa Europeană
şi prin monitorizarea şi raportarea tendinţelor pentru Familii.
25
Schimbările demografice au un impact important pentru cât mai mult timp, probabil prin anumite
asupra aspectelor importante de pe parcursul activităţi de voluntariat sau deprinzând o nouă
întregii noastre vieţi. Probabil că nu veţi acorda abilitate, sau pur şi simplu călătorind. Va trebui
foarte mare importanţă acestui fapt ca adoles- astfel să aveţi acces la transport şi la alte servicii.
cent, însă pe măsură ce vă maturizaţi şi vă gândiţi Şi pentru a vă putea îngriji de rudele mai în vâr-
să vă întemeiaţi o familie, veţi vrea să ştiţi dacă vă stă sau de partenerul dumneavoastră pe măsură
puteţi baza pe un sistem bun de asistenţă pentru ce sănătatea acestora devine delicată, veţi avea
copii şi pe facilităţile sistemului medical, cu un nevoie de un sistem adecvat de pensie şi de un
contract flexibil de muncă care să vă permită să sistem de îngrijire eficace.
realizaţi un echilibru între viaţa de familie şi cea
profesională. Atunci când copiii cresc şi pleacă de Din fericire, politicile pe care UE doreşte să le ela-
acasă, veţi dori pentru aceştia locuinţe accesibile. boreze ar trebui să vă permită să priviţi cu încre-
Apoi, pe măsură ce vă apropiaţi de vârsta de pen- dere viitorul, indiferent de vârstă.
sionare, vă veţi dori probabil să rămâneţi activ

Îmbătrânirea populaţiei atrage după sine atât în schimbare ale unei societăţi care îmbătrâneşte;
provocări, cât şi beneficii. Gestionarea schimbări- primirea şi integrarea migranţilor pe piaţa muncii
lor demografice necesită solidaritatea şi colabo- şi în societate şi întreţinerea unui sistem sănătos
rarea dintre generaţii, cât şi cooperarea continuă al finanţelor publice care să garanteze durabili-
la nivel european. tatea pe termen lung a sistemelor de protecţie
socială.
Domeniile fundamentale unde sunt necesare
eforturi permanente pentru adaptarea la schim- UE şi-a propus două obiective de atins până în
bările demografice includ: oferirea unei asistenţe anul 2010 cu privire la îmbătrânirea activă: o rată
sporite familiilor şi viitorilor părinţi şi promova- de ocupare a locurilor de muncă de 50% pentru
rea egalităţii între sexe; folosirea la maxim a po- lucrătorii în vârstă (54-65 ani) şi o vârstă medie
tenţialului resurselor umane la nivel european, în de pensionare de 64,9 ani (cu cinci ani mai mult
special prin îmbătrânirea activă; stimularea pro- decât în 2000).
ductivităţii şi adaptarea economiei la necesităţile

>> C3 Excluderea socială şi sărăcia
Alte informaţii
>> Demografia şi situaţia socială în UE
>> Alianţa Europeană pentru Familii
ec.europa.eu/employment_social/families/index_en.html

Comisia European
Sistemul de pensii
Sistemul de pensii reprezintă o preocupare majoră pentru UE şi cetăţenii săi.
Riscul sărăciei la vârsta pensionării a devenit mai frecvent şi UE depune toate
eforturile pentru a se asigura că pensiile oferă suficiente venituri şi siguranţă
financiară cetăţenilor de vârsta a treia. Sistemele fiabile de pensii au devenit
totuşi mai complicate odată cu creşterea speranţei de viaţă – pe măsură ce durata
vieţii creşte, proporţia timpului petrecut ca angajat scade, făcând mai dificilă
acordarea de pensii satisfăcătoare pentru toată lumea. Totuşi, UE a încercat
stimularea interesului pentru prelungirea activării în câmpul muncii şi a depus
eforturile necesare pentru ca cetăţenii să nu piardă drepturile de pensionare în
cazul schimbării locului de muncă sau al mutării într-un alt stat membru.
Ştiaţi că?
Rata ocupării forţei de muncă pentru lucrătorii cu vârste
cuprinse între 55 şi 64 ani a crescut de la 37% în 2000 la 45% în
2007.
Fără o reformă permanentă, până în 2050, proporţia
persoanelor peste 75 ani aflate în pragul sărăciei ar putea
ajunge la 30% sau chiar mai mult.
UE colaborează cu statele membre pentru a asi- pensionării. De asemenea, UE încurajează schim-

gura viabilitatea sistemelor de pensii. O parte bul de informaţii privind sistemele de pensii ale
din acest demers implică încurajarea cetăţenilor statelor membre. Împărtăşirea de bune practici
să petreacă o perioadă cât mai mare de timp în poate ajuta la crearea de sisteme financiare viabi-
câmpul muncii. Cu cât aceştia activează mai mult le şi la încurajarea mobilităţii, în condiţiile în care
pe piaţa muncii, cu atât mai mult contribuie la lucrătorii se vor preocupa mai puţin de problema
proiectele privind siguranţa socială, bucurân- primirii unei pensii.
du-se de beneficii mai însemnate în momentul
Portabilitatea pensiilor
UE a propus o Directivă privind portabilitatea a ngajaţii pot conta pe primirea aceluiaşi nivel
dreptului la pensie care urmăreşte să garante- al pensiei în cazul schimbării locului de muncă
ze pensionarilor pensia integrală ce li se cuvine sau al mutării în altă ţară, aceştia au toate şan-
chiar şi în condiţiile în care îşi schimbă locul de sele să devină mai mobili. În acelaşi timp, pro-
muncă sau se mută în altă ţară. Pensiile portabile movarea mobilităţii lucrătorilor este unul dintre
asigură mobilitatea cetăţenilor, care nu mai riscă obiectivele fundamentale ale UE, în condiţiile în
să ajungă în pragul sărăciei la momentul pensi- care aceasta sprijină o mai bună integrare şi aju-
onării. tă la reducerea ratei şomajului. Directiva privind
portabilitatea dreptului la pensie urmează să fie
Portabilitatea pensiilor este un element che- pusă în aplicare în cadrul sistemelor naţionale.
ie în promovarea mobilităţii lucrătorilor. Dacă
27
Odată cu implementarea Directivei privind porta- socială şi un număr mai mare de oameni se bu-
bilitatea dreptului la pensie, vă veţi putea schim- cură de avantajele lor. Reformele în acest dome-
ba locul de muncă sau reşedinţa fără a vă mai niu trebuie să garanteze faptul că persoanele de
face probleme în privinţa pensiei dumneavoas- vârsta a treia nu se vor confrunta cu sărăcia şi că
tră. Obiectivul este garantarea unei pensii pentru schemele de pensie sunt unele viabile, oferind
fiecare lucrător, indiferent dacă şi-a schimbat lo- protecţia necesară la un nivel adecvat.
cul de muncă sau s-a mutat în străinătate.
Reformele trebuie să îmbunătăţească şi rata ocu-
Reforma schemelor de pensii ar trebui să facă re- pării forţei de muncă în cazul lucrătorilor în vâr-
ferire la un cuantum de pensii viabil şi adecvat, stă. Reformele din domeniul pensiilor fac parte
indiferent de schimbările demografice şi de mo- din măsurile de integrare activă. Aceste măsuri îi
bilitatea pensionarilor. În condiţiile modificărilor ajută pe cei excluşi să intre pe piaţa muncii şi ofe-
de ordin demografic, un număr mai mic de per- ră stimulente pentru a rămâne pe piaţa muncii
soane contribuie la proiectele privind asistenţa cât mai mult timp.

Pentru a asigura viabilitatea sistemelor de pen- Datorită schimbărilor demografice, presiunea
sie, mai este necesară derularea anumitor activi- asupra schemelor publice de pensii va fi tot mai
tăţi. Pentru a răspunde evoluţiei demografice, UE mare. Pentru a asigura durabilitatea pensiilor, tre-
şi statele membre trebuie să depună eforturile buie utilizate mai mult scheme de pensii private.
necesare pentru a-i încuraja pe lucrătorii în vârstă Astfel, trebuie găsit echilibrul perfect între finan-
să rămână în câmpul muncii cât mai mult timp. ţările publice şi private pentru ca niciunul dintre
sisteme să nu devină suprasolicitat şi incapabil să
ofere pensiile respective.

>> D1 Mobilitatea locului de muncă
>> D2 Drepturile dumneavoastră de securitate socială
Alte informaţii
>> Furnizarea de pensii adecvate şi portabile
http://ec.europa.eu/employment_social/spsi/pensions_
en.htm

Comisia European
C6 Insluiting en gelijkheid
Sistemul medical şi de îngrijire
pe termen lung
Accesul la asistenţa medicală şi socială este unul dintre drepturile
dumneavoastră fundamentale. Venitul sau gradul de bunăstare nu ar trebui
să aibă nicio legătură cu acordarea de asistenţă. Mai mult, costurile asistenţei
medicale nu ar trebui să creeze sărăcie. Pe măsură ce populaţia Europei
îmbătrâneşte, necesitatea îngrijirii pe termen lung creşte. Ca atare, planurile de
îngrijire pe termen lung trebuie să fie elaborate şi actualizate pentru a veni în
întâmpinarea cererii crescute. UE depune toate eforturile pentru a îmbunătăţi
sistemul medical şi de îngrijire pe termen lung şi pentru a estompa inegalităţile
dintre asistenţa de care se bucură cetăţenii statelor membre şi aspectele legate
de nivelul socio-economic.
Ştiaţi că?
Segmentul de populaţie peste 80 ani din UE va creşte cu 57%
între 2010 şi 2030, determinând o creştere mai însemnată a
serviciilor de îngrijire pe termen lung.
În medie, 26% din PIB-ul UE a fost folosit pentru asigurarea
protecţiei sociale.
Furnizarea de servicii medicale şi de îngrijire pe servicii, dar nu le solicită. Pentru a se asigura că

termen lung intră în competenţa statelor mem- toţi cetăţenii beneficiază de un sistem adecvat
bre. În consecinţă, UE nu intervine în structura de sănătate, UE colaborează cu statele membre
sistemelor medicale şi de îngrijire pe termen lung şi coordonează reforme care modernizează siste-
ale acestora. Cu toate acestea, UE aduce beneficii mele medicale şi de îngrijire.
tuturor cetăţenilor săi în domeniul sănătăţii.
Creşterea cererii de servicii de îngrijire pe termen
Starea de sănătate are un impact major asupra lung a creat presiune asupra schemelor medica-
tuturor aspectelor vieţii. Poate chiar fi elementul le. Planurile de asigurare privată devin din ce în
care determină şansele în viaţă – abilitatea de a ce mai folosite. UE depune toate eforturile pen-
avea rezultate şcolare bune, de a găsi un loc de tru a realiza echilibrul adecvat între finanţarea pe
muncă satisfăcător, de a avansa în carieră. Pro- termen lung publică şi privată a serviciilor medi-
tecţia socială poate asigura accesul tuturor la cale, pentru a evita suprasolicitarea unuia dintre
sistemul de sănătate – chiar a celor care sunt mai sisteme şi pentru a se asigura că nimănui nu îi
greu de contactat, cum ar fi persoanele dezavan- este refuzată asistenţa atunci când o solicită.
tajate, care, de cele mai multe ori, necesită aceste
Cardul european de asigurare

de sănătate
Cardul european de asigurare de sănătate uşu- în străinătate şi simplifică procedurile necesare
rează solicitarea de servicii medicale atunci pentru a avea acces la tratament. Cu acest card,
când călătoriţi în alte state membre sau în Lie- orice taxă plătită va fi rambursată. Toţi cetăţenii
chtenstein, Norvegia, Islanda sau Elveţia. Cardul UE au dreptul să deţină cardul european de asi-
garantează dreptul de a beneficia de tratament gurare de sănătate.
29
Coordonarea dintre statele membre şi împărtăşi- socio-economici şi de statul membru, astfel în-
rea bunelor practici vă vor facilita accesul la siste- cât toţi cetăţenii să poată beneficia de un sistem
mul medical şi la asistenţa pe termen lung. medical şi de îngrijire pe termen lung de calitate
superioară.
Obiectivul este reducerea inegalităţilor în ce pri-
veşte tratamentul medical în funcţie de factorii

UE trebuie să îşi continue eforturile şi să asiste abordarea factorilor fundamentali de risc prin
statele membre în ce priveşte structura sistemu- promovarea normelor de sănătate şi reducerea
lui de sănătate. Resursele sistemului de sănătate incidenţei anumitor boli care afectează segmen-
trebuie în mod special gestionate cu mai multă tele mai sărace ale populaţiei. Mai mult, activită-
atenţie. Pe măsură ce solicitarea de asistenţă creş- ţile de prevenire trebuie intensificate, astfel încât
te în condiţiile în care populaţia Europei îmbătrâ- necesitatea de asistenţă să fie redusă în viitor.
neşte, şi cererea de personal specializat creşte.
Trebuie să se ia toate măsurile pentru ca persona- În plus, vor trebui continuate eforturile de com-
lul medical să lucreze de aşa manieră încât să se batere a inegalităţilor sociale inerente care sunt
poată ocupa de un număr cât mai mare de paci- deseori cauza primordială a diferenţei între siste-
enţi, fără a afecta calitatea actului medical. mele de sănătate. În acest sens, trebuie continua-
tă reducerea sărăciei şi elaborarea şi dezvoltarea
Chiar dacă inegalităţile privind accesul la siste- politicilor de integrare socială. Scăderea inegali-
mul de sănătate au fost mult reduse, este încă tăţii sociale scade inegalitatea din sistemele de
nevoie de multe eforturi în acest domeniu. In- sănătate.
egalităţile vor putea fi şi mai mult reduse prin

>> C4 Declinul demografic şi îmbătrânirea populaţiei
Alte informaţii
>> Serviciile medicale şi de îngrijire pe termen lung
http://ec.europa.eu/employment_social/spsi/health_and_
lt_care_en.htm
>> Cardul european de asigurare de sănătate
http://ec.europa.eu/employment_social/social_security_
schemes/healthcare/index_en.htm

Comisia European
D M obilit ate a locului d e muncă
În prezent, mobilitatea lucrătorilor devine din ce în ce mai importantă.

Oamenii au dreptul de a circula liber prin Europa, economia globală devine
tot mai competitivă, iar populaţia îmbătrâneşte. În vederea realizării unei
adevărate pieţe europene a muncii, UE urmăreşte să faciliteze mobilitatea
ocupaţională, dar şi geografică, asigurând în acelaşi timp primirea pensiilor
şi a prestaţiilor. Chiar şi cu mobilitatea aflată în creştere, în cazul în care doriţi
să vă stabiliţi în străinătate, veţi întâmpina încă multe obstacole, precum
nesiguranţele juridice şi administrative sau barierele lingvistice.
Ştiaţi că?
7,2% dintre europeni şi-au schimbat domiciliul în 2002.
Doar 18% din lucrătorii europeni şi-au schimbat locul de
muncă în ultimele 12 luni.
În Europa, mobilitatea locurilor de muncă a fost pentru a facilita situaţia cetăţenilor care sunt des-
întotdeauna redusă, atât în ceea ce priveşte mo- chişi la ideea de a se deplasa în străinătate pentru
bilitatea ocupaţională, cât şi cea geografică, pen- a asigura punerea în practică a ideii.
tru a ocupa un loc de muncă într-o altă regiune
sau ţară din Europa. Cu toate acestea, cetăţenii UE a adoptat legi care coordonează sisteme-
devin din ce în ce mai conştienţi de oportunităţi- le de asigurări sociale din statele membre. De
le de şedere şi de muncă în străinătate. Multe per- asemenea, lucrătorii trebuie să primească pen-
soane se simt chiar confortabil cu această idee: sii şi indemnizaţii ca parte a asigurărilor sociale,
majoritatea tinerilor europeni acceptă ideea unei indiferent dacă îşi schimbă locul de muncă sau
deplasări în străinătate pentru a munci, chiar lucrează într-o ţară străină. Astfel, lucrătorii pot
dacă pentru o perioadă scurtă de timp. În pre- deveni mai mobili, dacă ştiu că pensiile şi asigu-
zent, UE şi statele membre trebuie să conlucreze rările sociale nu vor fi puse în pericol.
Promovarea mobilităţii
O forţă de muncă mobilă aduce multe beneficii mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de
pentru Europa. Mobilitatea sprijină reducerea şo- muncă, oferă cetăţenilor accesul la oferte de lo-
majului, deoarece lucrătorii pot circula uşor între curi de muncă din toate statele membre şi per-
diferite regiuni şi ţări, într-o piaţă a muncii care mite afişarea on-line a CV-ului pentru a putea fi
cuprinde întreaga Europă. De asemenea, econo- accesat direct de angajatori. De asemenea, re-
mia înregistrează şi ea beneficii, deoarece anga- ţeaua EURES de consilieri specializaţi în proble-
jatorii pot completa mai bine locurile de muncă me de mobilitate oferă informaţii practice despre
libere, iar oamenii pot dobândi abilităţi noi. lucrul în străinătate, precum drepturile la pensie
şi la asigurări sociale în străinătate.
UE urmăreşte să ofere cetăţenilor cât mai mul-
te informaţii despre mobilitate. EURES, portalul
31
Aveţi dreptul de a lucra oriunde în Europa şi veţi În prezent, lucrătorii se pot stabili în străinătate
avea dreptul la pensii, asigurări sociale şi servicii mult mai uşor decât în trecut. Procedurile ad-
medicale. De asemenea, mobilitatea creşte şan- ministrative au fost eficientizate, iar procesul
sele de a găsi un loc de muncă, deoarece cetă- de solicitare a pensiilor sau de acordare a ser-
ţenii europeni au dreptul de a munci în oricare viciilor medicale a devenit mult mai simplu. În
stat membru al UE, extinzând căutarea unui loc plus, schimbarea unui loc de muncă sau a ţării
de muncă peste frontierele ţării natale. Lucrul în de domiciliu se realizează mult mai uşor. Iniţi-
străinătate sprijină dobândirea de noi abilităţi ativele precum EURES şi EU Job Days oferă un
care pot fi benefice pentru ocuparea viitoare a acces direct la informaţii despre munca în stră-
forţei de muncă, precum limbile străine şi com- inătate, dar şi despre locurile de muncă libere
petenţele interculturale. din toată Europa.

Recent, mobilitatea lucrătorilor a înregistrat o cele mai bune practici. Schemele de învăţare
creştere, dar UE şi statele membre trebuie să con- reciprocă pentru măsurile de mobilitate pot
tinue promovarea mobilităţii. Statele membre fi utilizate pentru a le sprijini în coordonarea şi
vor trebui să eficientizeze în continuare practicile împărtăşirea informaţiilor despre mobilitate şi în
administrative, astfel încât stabilirea în străinătate îmbunătăţirea strategiilor privind mobilitatea.
să nu fie considerată o corvoadă sau să nu fie prea
complicată. Planul european de acţiune privind Cu toate acestea, o lipsă de informaţii cu privire
mobilitatea locurilor de muncă pentru 2007 soli- la mobilitatea din Europa încă persistă. Pentru a
cită statelor membre să ia măsuri în toate aceste înţelege mai bine mobilitatea lucrătorilor euro-
domenii, dar şi să le încurajeze să introducă mo- peni, sunt necesare mai multe studii şi analize.
bilitatea ocupaţională şi geografică în strategiile Astfel de informaţii pot fi folosite în vederea unei
naţionale privind ocuparea forţei de muncă. mai bune orientări a strategiilor privind mobilita-
tea şi a eficientizării acestora.
De asemenea, statele membre trebuie să conti-
nue să-şi coordoneze politicile şi să împărtăşească

Pentru informaţii suplimentare despre temele de la capitolul
Mobilitate, consultaţi toate publicaţiile din seria D.
Alte informaţii
>> Libera circulaţie a lucrătorilor
>> Portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de
muncă
http://eures.europa.eu

Comisia European
D1 M obilit ate a locului d e muncă

Eliminarea barierelor din calea
mobilităţii locurilor de muncă
Libera circulaţie a lucrătorilor este una dintre libertăţile fundamentale
garantate de UE. În principiu, fiecare cetăţean are dreptul de a lucra şi de a
locui într-un alt stat membru, fără a fi discriminat pe motiv de naţionalitate.
Această mobilitate este un factor principal în dezvoltarea economiei europene.
De asemenea, mobilitatea este importantă pentru crearea de locuri de muncă
mai multe şi mai bune în UE. Cu toate acestea, mobilitatea este încă limitată
de probleme diverse, precum costurile, procedurile administrative şi, deşi au
fost făcute progrese, acceptarea calificărilor în străinătate, pentru a enumera
numai unele dintre acestea.
Ştiaţi că?
Doar 2% din cetăţenii activi trăiesc şi muncesc într-un alt stat
membru.
Peste 70% din tinerii lucrători consideră că în cariera lor vor
necesita o anumită mobilitate.
Mobilitatea locului de muncă înseamnă trecerea condiţiile de muncă. Pentru statele membre mai
de la un loc de muncă la altul sau relocarea dintr- noi, se pot aplica unele restricţii.
un stat membru într-un alt stat membru pentru
ocuparea unui loc de muncă. Libera circulaţie a O mobilitate mai mare a lucrătorilor este extrem
lucrătorilor în UE înseamnă că, în principiu, fie- de benefică atât pentru UE, cât şi pentru econo-
care persoană are dreptul de a ocupa un loc de mia europeană. Aceasta lărgeşte sursa de talente
muncă în oricare dintre statele membre. În acest pe care companiile o au la dispoziţie atunci când
scop, puteţi să vă stabiliţi reşedinţa acolo şi aveţi recrutează personal şi promovează mai mult in-
dreptul de a fi tratat în mod egal, de exemplu, în tegrarea europeană prin reunirea persoanelor
ceea ce priveşte accesul la locuri de muncă şi la din diverse state membre.
Mai multă mobilitate

Planul european de acţiune privind mobilitatea Între timp, Portalul mobilităţii europene pen-
locurilor de muncă promovează mobilitatea lu- tru ocuparea forţei de muncă (EURES) sprijină
crătorilor în interiorul UE. Acesta stabileşte eta- facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în UE.
pele de îmbunătăţire a legislaţiei şi a practicilor Accesibil în 25 de limbi europene, portalul este
administrative care să faciliteze munca în străină- un ghişeu unic care oferă informaţii despre mo-
tate. Sprijinul politic este necesar la toate nivelu- bilitatea locului de muncă şi, de obicei, are peste
rile, iar statele membre joacă un rol semnificativ 1,5 miliarde de oferte de locuri de muncă dispo-
în promovarea mobilităţii transfrontaliere şi ocu- nibile on-line pentru posturi din toată Europa. O
paţionale. De asemenea, creşterea sensibilizării reţea de peste 750 de consilieri oferă asistenţă
publicului cu privire la mobilitatea locurilor de personalizată celor care au întrebări cu privire la
muncă reprezintă o parte importantă a Planului mobilitatea lucrătorilor.
de acţiune.
33
Reglementările UE facilitează mobilitatea ocupa- a sigurare a recunoaşterii reciproce a calificărilor,
ţională şi transfrontalieră. Este dreptul dumnea- astfel încât certificatele valabile într-o ţară să fie
voastră de a vă muta într-o ţară străină pentru a valabile în toate ţările UE. În plus, procedurile ad-
căuta un loc de muncă şi de a vă lua familia cu ministrative au fost mult eficientizate. Indiferent
dumneavoastră. Acest proces este mult mai uşor dacă vă schimbaţi locul de muncă în aceeaşi ţară
pentru cetăţenii europeni decât pentru persoa- sau vă stabiliţi într-o altă ţară, UE facilitează şi ar-
nele din afara UE care doresc să lucreze acolo şi monizează acest proces în toate statele membre.
care, în general, trebuie să obţină un permis de
muncă pentru a putea face acest lucru. În cazul în care v-aţi stabilit într-un alt stat mem-
bru pentru a lucra şi consideraţi că drepturile
Europenii, cu ajutorul unor servicii precum EU- dumneavoastră nu sunt respectate de autorită-
RES; îşi pot găsi un loc de muncă, în interiorul ţile naţionale ale statului membru în care lucraţi,
sau în afara statului lor membru, cu mai puţine în funcţie de circumstanţe, puteţi căuta o cale de
obstacole decât în trecut. De asemenea, înainte atac în faţa autorităţilor naţionale, puteţi depune
de a lua decizia de relocare, oportunităţile din UE o plângere la Comisia Europeană sau puteţi soli-
sunt mai uşor de observat. cita asistenţă prin intermediul sistemului SOLVIT
sau al Serviciului de orientare pentru cetăţeni.
Găsirea unui loc de muncă în străinătate a fost
simplificată datorită eforturilor europene de

În ciuda progresului înregistrat până în prezent, Programele de învăţare de-a lungul vieţii trebuie
mai sunt încă multe obstacole de depăşit în ve- încurajate, în special cele din domeniul ştiinţe-
derea creşterii mobilităţii lucrătorilor europeni. lor şi al tehnologiilor informaţionale şi comuni-
Mulţi cetăţeni nu îşi cunosc opţiunile privind caţionale, pentru a oferi lucrătorilor abilităţile şi
mobilitatea. UE şi statele membre trebuie să con- cunoştinţele necesare atunci când caută să îşi
lucreze pentru a educa persoanele şi pentru a în- schimbe locul de muncă sau să lucreze în străi-
curaja o mai mare mobilitate a lucrătorilor. EURES nătate. O altă provocare va fi integrarea celor mai
trebuie să realizeze mai multe acţiuni concrete, noi state membre într-o piaţă europeană a mun-
precum European Job Days, care să permită in- cii tot mai vastă.
terconectarea cu alte reţele de ocupare a forţei
de muncă şi schimbul de bune practici.

Alte informaţii
>> Libera circulaţie a lucrătorilor
>> Portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de
muncă
http://eures.europa.eu
>> SOLVIT
http://ec.europa.eu/solvit/site/index_ro.htm
>> Serviciul de orientare pentru cetăţeni
http://ec.europa.eu/citizensrights/front_end/index_ro.htm

Comisia European
D2 M obilit ate a locului d e muncă

Drepturile de asigurări sociale
Garantarea faptului că drepturile dumneavoastră de asigurări sociale sunt
respectate atunci când vă deplasaţi prin UE constituie o preocupare principală
pentru angajaţii europeni. Astfel, UE depune eforturi pentru a garanta faptul
că sistemele de asigurări sociale sunt coordonate pe teritoriul statelor membre.
Prin intermediul unei astfel de coordonări, UE urmăreşte să garanteze faptul
că fiecare este tratat la fel ca cetăţenii statului în care aceştia lucrează sau
îşi au reşedinţa. Prin simplificarea procesului de colectare a contribuţiilor
pentru asigurările sociale şi prin crearea unei continuităţi în statele membre,
mobilitatea lucrătorilor a devenit semnificativ mai facilă.
Ştiaţi că?
În prezent, în UE se află peste 600 000 de lucrători mobili.
Coordonarea sistemelor
de asigurări sociale
Sistemele de asigurări sociale din UE sunt co- propriului sistem de asigurări sociale – prestaţii,
ordonate cu succes de zeci de ani. Regulamen- eligibilitate etc. – atât timp cât sunt respectate
tele 1408/71 şi 574/72 abordează multe dintre principiile de bază ale tratamentului egal şi ne-
problemele privind asigurările sociale care apar discriminării.
ca urmare a stabilirii lucrătorilor şi a familiilor
acestora într-un alt stat membru: care ţară este UE a luat măsurile necesare pentru a informa
responsabilă cu contribuţiile la asigurările socia- cetăţenii cu privire la drepturile lor la asigurări
le, cine suportă costurile îngrijirilor medicale pe sociale. Un astfel de program este EUlisses, care
durata deplasării într-o altă ţară UE etc. Aceste oferă informaţii relevante despre sistemele de
regulamente coordonează diversele politici na- asigurări sociale din UE, astfel încât oamenii să
ţionale de asigurări sociale şi garantează faptul înţeleagă pe deplin atât situaţia din ţara natală,
că lucrătorii nu sunt discriminaţi în comparaţie cât şi sistemul din străinătate şi să fie conştienţi
cu cetăţenii ţării în care lucrează sau îşi au reşe- de prestaţiile la care au dreptul indiferent de ţara
dinţa. Statele membre îşi pot determina detaliile în care trăiesc.
Modernizarea schimbului de informaţii

UE lucrează la modernizarea schimbului de in- între statele membre. Atunci când un lucrător se
formaţii între statele membre. Regulamentul stabileşte într-o altă ţară, informaţiile privind asi-
833/2004 va implementa schimbul electronic de gurările sociale, dar şi alte informaţii, vor fi uşor
date în domeniul coordonării asigurărilor socia- accesibile pentru autorităţile relevante din ţara
le. Modernizarea schimbului de date va permite nouă, încurajând şi mai mult mobilitatea lucrăto-
proceduri mai simple şi o mai mare coordonare rilor prin facilitarea procedurilor administrative.
35
Acţiunea europeană în domeniul drepturilor la faptul că persoanei respective îi sunt acordate
asigurări sociale vizează tratamentul egal al per- prestaţiile corespunzătoare.
soanelor în cazul stabilirii într-un alt stat mem-
bru. Solicitarea prestaţiilor de asigurări sociale De asemenea, UE garantează portabilitatea pen-
este acum mai uşoară datorită coordonării siste- siilor legale. Veţi putea încasa pensii din diverse
melor de asigurări sociale din UE şi a informaţiilor ţări, în timp ce aveţi reşedinţa într-o altă ţară, în
disponibile pentru cetăţeni. Datorită schimbului funcţie de timpul lucrat în fiecare ţară. Pensia se
electronic de date, sunt disponibile informaţiile acordă chiar dacă persoana respectivă a părăsit
exacte şi actualizate despre situaţia privind asi- ţara care acordă pensia.
gurările sociale ale unei persoane, garantând

Deşi s-a înregistrat un progres semnificativ în do- De asemenea, se va continua procesul de sim-
meniul coordonării sistemelor de asigurări soci- plificare a accesului la informaţii. Proiectele care
ale, se mai pot realiza îmbunătăţiri. De exemplu, oferă acces la informaţii reprezintă un instrument
regulamentele în vigoare trebuie evaluate pen- important în promovarea mobilităţii şi în asigu-
tru a determina dacă acestea trebuie adaptate rarea faptului că cetăţenii îşi înţeleg drepturile de
în virtutea evoluţiei modelelor de mobilitate a asigurări sociale.
lucrătorilor, precum mobilitatea de scurtă durată
sau cea cu o frecvenţă crescută.

>> C5 Pensii
>> D1 Eliminarea barierelor din calea mobilităţii locurilor de
muncă
Alte informaţii
>> Coordonarea sistemelor de asigurări sociale
>> Costul îngrijirilor medicale în străinătate
schemes/healthcare/index_ro.htm
>> EUlisses (linkuri şi informaţii europene privind asigurările
sociale)
schemes/eulisses/jetspeed/

Comisia European
E Programele de finanţare comunitară

Finanţările comunitare care privesc politica socială şi de ocupare a forţei de
muncă sunt concentrate, în principal, în trei fonduri: Fondul Social European
(FSE), programul PROGRESS pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate
socială şi Fondul European de Ajustare la Globalizare (EGF): Fiecare dintre ele
are propriile condiţii şi domenii de acţiune. Statele membre sunt responsabile,
în principal, de politica socială şi de ocupare a forţei de muncă. Finanţările
comunitare din aceste domenii vizează sprijinirea şi completarea, şi nu
substituirea eforturilor naţionale.
Ştiaţi că?
Anual, FSE sprijină aproximativ 2 milioane de persoane
şomere sau inactive, 200 000 de persoane marginalizate sau
dezavantajate şi 1,2 milioane de femei şomere sau inactive să
intre pe piaţa muncii ca urmare a participării la un proiect FSE.
De asemenea, FSE susţine formarea profesională a 4 milioane
de persoane.
Până în prezent, EGF a sprijinit 7 337 persoane disponibilizate din
cauza schimbărilor survenite în structura comerţului mondial.
FSE a fost înfiinţat pentru a reduce diferenţele efecte negative ale globalizării şi să reconcilieze
de prosperitate şi de standarde de viaţă din UE creşterea economică şi coeziunea socială.
şi pentru a promova, astfel, bunăstarea economi-
că şi socială. Fondul Social European finanţează Pentru fiecare proiect cu finanţare comunitară,
proiectele care promovează ocuparea forţei de trebuie să existe o contrapartidă naţională a spri-
muncă şi sprijină cetăţenii în dezvoltarea com- jinului financiar comunitar, care poate fi acoperi-
petenţelor şi educaţiei, îmbunătăţindu-le per- tă din surse publice sau private, de exemplu de o
spectivele profesionale. PROGRESS, programul autoritate naţională. În majoritatea cazurilor, sta-
european 2007-2013 pentru ocuparea forţei de tele membre şi UE administrează în comun aces-
muncă şi solidaritate socială urmăreşte să conso- te fonduri: în timp ce acţiunile sunt concepute la
lideze sprijinul european acordat statelor mem- nivel european, acestea sunt puse în aplicare de
bre în vederea atingerii obiectivelor Agendei autorităţile naţionale şi regionale. În alte cazuri,
sociale – locuri de muncă mai multe şi mai bune programele sunt administrate în mod direct, la
şi o societate mai coezivă din punct de vedere nivel european.
social. EGF urmăreşte să combată potenţialele
În ce măsură diferă aceste fonduri?

Deşi fondurile lucrează împreună, ele totuşi di- PROGRESS vizează mai mult nivelul politic, cu
feră: FSE investeşte în punerea în aplicare a po- activităţi care urmăresc argumentarea analizei şi
liticilor sociale şi de ocupare a forţei de muncă a formulării politicilor. Atât FSE, cât şi PROGRESS
în statele membre, sprijinind activităţi care altfel, sunt alcătuite din programe multianuale care
nu ar fi posibile. În plus, cooperarea transnaţio- susţin obiective strategice pe termen lung.
nală şi interregională a reprezentat o caracteristi-
că de succes a activităţilor FSE.
37
EGF diferă de celelalte două fonduri, deoarece oferă un sprijin unic, limitat în timp, orientat di-
vizează activităţi în teren de care beneficiază lu- rect către sprijinirea lucrătorilor care au suferit
crătorii şi companiile şi reprezintă un răspuns la o disponibilizări cauzate de probleme comerciale.
criză specifică de dimensiune europeană. Fondul

Cetăţenii europeni beneficiază de pe urma acţi- profesionale; sprijin pentru înfiinţarea unei com-
unilor comunitare în acest domeniu direct, prin panii sau pentru găsirea unui echilibru mai bun
intermediul schemelor de formare profesională între viaţa profesională şi cea de familie; asistenţă
şi al altor scheme de sprijin, şi indirect, prin in- acordată femeilor, lucrătorilor în vârstă şi altor gru-
termediul politicilor europene îmbunătăţite şi puri în vederea intrării pe piaţa muncii.
al punerii în aplicare a legislaţiei comunitare. În
ultimul rând, fondurile urmăresc modernizarea În cele din urmă, un alt beneficiu al PROGRESS
modelului social european, şi în acelaşi timp, cre- este faptul că statele membre vor promova legi,
area de locuri de muncă mai multe şi mai bune şi politici şi practici armonizate cu obiectivele soci-
o coeziune socială mai mare. ale europene şi naţionale. Iar factorii de decizie/
decidenţii politici europeni şi naţionali, dar şi
În general, UE furnizează sprijin financiar în do- alte părţi interesate se vor afla într-o poziţie mai
meniile sociale şi de ocupare a forţei de muncă, adecvată pentru a răspunde provocărilor sociale
fie prin intermediul achiziţiei de servicii, precum ale Europei, într-o lume globalizată.
studiile de cercetare, fie prin acordarea unor sub-
venţii. În unele cazuri, finanţarea poate fi acorda- Obiectivul EGF este păstrarea lucrătorilor sau rein-
tă ca urmare a unei licitaţii sau a unei cereri de tegrarea lor pe piaţa muncii. În cazul în care este
propuneri, publicate pe site-ul web al Comisiei. necesar, puteţi beneficia de servicii personalizate
de asistenţă precum asistenţa în căutarea unui loc
Dumneavoastră puteţi beneficia în diverse moduri de muncă, îndrumarea în carieră, servicii de relo-
de finanţările FSE: formare profesională sau consili- care, stagii personalizate de formare şi reconversie
ere privind stimularea abilităţilor şi a perspectivelor profesională şi promovare a antreprenoriatului.

UE şi-a luat angajamentul de a garanta contribuţia Prin urmare, au fost instituite măsuri de moni-
finanţărilor la îndeplinirea obiectivelor Strategiei torizare şi de evaluare a performantelor lor şi de
de la Lisabona pentru creştere şi locuri de mun- garantare a faptului că obiectivele lor vor fi înde-
că, şi anume, o rată a ocupării forţei de muncă de plinite.
70% până în 2010. În plus, fondurile vor aduce re-
zultate reale pentru toţi cetăţenii europeni.

Pentru informaţii suplimentare despre temele din capitolul
Programe cu finanţare comunitară, consultaţi toate publicaţiile
din seria E.
>> F1 Agenda socială 2005-2010
Alte informaţii
>> Finanţări

Comisia European
E1 Programele de finanţare comunitară

Fondul Social European
Principalul instrument financiar european de investiţii în oameni, Fondul
Social European (FSE), promovează ocuparea forţei de muncă şi sprijină
persoanele în valorificarea competenţelor şi a educaţiei, îmbunătăţindu-
le perspectivele pentru obţinerea unui loc de muncă. FSE este un element
principal al agendei europene privind creşterea şi locurile de muncă, care
urmăreşte promovarea creşterii economice, încurajarea competitivităţii şi
crearea de locuri de muncă. În perioada 2007-2013, peste 75 miliarde € vor fi
investiţi în regiunile şi în statele membre UE.
Ştiaţi că?
Nivelul finanţării FSE diferă de la o regiune la alta, în funcţie de
bogăţia sa relativă.
FSE reprezintă aproximativ 10% din bugetul UE, în timp ce
aproximativ 9 milioane de lucrători beneficiază anual de
sprijinul FSE.
FSE, cel mai vechi fond structural european, a să consolideze integrarea socială, permiţând
fost înfiinţat în 1957 cu scopul de a reduce şoma- grupurilor vulnerabile să fie complet integrate
jul din statele membre şi din regiunile UE, pro- în societate, prin combaterea discriminării şi prin
movând astfel bunăstarea economică şi socială. facilitatea accesului la locuri de muncă pentru
Fondul este organizat în jurul a două obiective persoanele dezavantajate. De asemenea, fondul
cuprinzătoare: Obiectivul „Convergenţă” include promovează parteneriatele pentru reformă în do-
toate regiunile UE cu un produs intern brut pe meniul ocupării forţei de muncă şi al incluziunii.
cap de locuitor sub 75% din media UE, în timp ce
obiectivul „Competitivitate regională şi ocuparea În plus, în regiunile şi în statele membre cele mai
forţei de muncă” include toate celelalte regiuni. puţin prospere, care intră sub incidenţa obiec-
tivului Convergenţă, FSE sprijină eforturile de
Pe teritoriul UE; FSE furnizează sprijin pentru pa- extindere şi de îmbunătăţire a investiţiilor în cu-
tru domenii cheie în cadrul ambelor obiective. noştinţele şi abilităţile lucrătorilor şi în acţiunile
Fondul contribuie la creşterea adaptabilităţii lu- care vizează dezvoltarea capacităţii instituţio-
crătorilor şi a companiilor şi la consolidarea acce- nale şi eficienţa administraţiilor publice la nivel
sului cetăţenilor pe piaţa muncii. FSE urmăreşte regional, naţional şi local.
FSE în practică
FSE ia în considerare Strategia europeană pen- Pentru fiecare proiect FSE, trebuie să existe o con-
tru ocuparea forţei de muncă, care joacă un rol trapartidă naţională a sprijinului financiar FSE,
central în coordonarea politicilor europene pri- această contribuţie poate fi acoperită din surse
vind crearea de locuri de muncă mai multe şi mai publice sau din finanţări private, concept cunos-
bune. Finanţările FSE sunt disponibile prin inter- cut sub numele de principiul cofinanţării. Statele
mediul statelor membre şi al regiunilor. Fiecare membre şi UE împart gestiunea FSE: în timp ce
stat membru sau regiune stabileşte împreună cu acţiunile FSE sunt concepute la nivel european,
Comisia Europeană un program operaţional care acestea sunt puse în aplicare de autorităţile naţi-
stipulează priorităţile şi obiectivele finanţărilor onale şi regionale.
FSE pentru o perioadă de şapte ani, perioada ac-
tuală acoperind intervalul 2007-2013.
39
Fiecare cetăţean beneficiază de sprijinul FSE, iar în vârstă şi tinerilor în vederea intrării pe piaţa
existenţa unui fond european permite ca spriji- muncii.
nul financiar să fie îndreptat către regiunile care
au cea mai mare nevoie, în avantajul tuturor. De exemplu, în cadrul Daily Routine Project (Pro-
Aproximativ 9 milioane de persoane beneficiază iectul activităţilor zilnice), Ţările de Jos, au fost
anual de acest sprijin, 4 milioane frecventează o finanţate 140 de experimente la nivel local în
formă de formare profesională, iar 2 milioane gă- vederea găsirii de soluţii de reconciliere a vieţii
sesc un loc de muncă etc. profesionale şi a celei de familie. Proiectul danez,
Network for Flexible Teaching and Courses (Reţea
Dumneavoastră puteţi beneficia în diverse mo- pentru activităţi de predare şi cursuri flexibile), o
duri de finanţările FSE: formare profesională reţea de organizaţii, a oferit oportunităţi individu-
sau consiliere privind stimularea abilităţilor şi a ale de formare profesională persoanelor şomere.
perspectivelor profesionale; sprijin pentru înfi- Până în prezent, 350 de persoane au beneficiat
inţarea unei companii sau pentru găsirea unui de aceste oportunităţi, îmbunătăţindu-şi şansele
echilibru mai bun între viaţa profesională şi fa- de găsire a unui loc de muncă, dar şi bunăstarea
milială; asistenţă acordată femeilor, lucrătorilor lor generală.

FSE este un element cheie pentru abordarea într-o lume globalizată, şi de creare a unei soci-
provocărilor viitoare cu privire la politica so- etăţi mai integratoare, care să aibă la bază egali-
cială şi de ocupare a forţei de muncă din UE. tatea de şanse pentru toţi.
Problemele specifice care vor trebui abordate
privesc modalităţile de creştere a ocupării for- În plus, luând în considerare îmbătrânirea popu-
ţei de muncă pentru îmbunătăţirea standarde- laţiei, FSE va trebui să se concentreze asupra utili-
lor de viaţă, sprijinirea lucrătorilor europeni în zării potenţialului întregii populaţii: introducerea
dobândirea unor competenţe de nivel ridicat personalelor pe piaţa muncii creşte competitivi-
şi a adaptabilităţii pentru a rămâne competitivi tatea şi reduce costurile sociale şi de sănătate,

>> A Locuri de muncă mai multe şi mai bune
>> C Integrare şi egalitate
Alte informaţii
>> Fondul Social European

Comisia European

PROGRESS
PROGRESS, programul european 2007-2013 pentru ocuparea forţei de
muncă şi solidaritate socială urmăreşte să consolideze sprijinul european
acordat statelor membre în vederea atingeri obiectivelor Agendei sociale –
locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o societate mai coezivă din punct
de vedere social. PROGRESS sprijină formularea de politici în cinci domenii:
ocuparea forţei de muncă, integrarea şi protecţia socială, condiţiile de muncă,
nediscriminarea şi egalitatea între sexe, având un buget de 743,25 milioane €
pentru o perioadă de şapte ani.
Ştiaţi că?
În timp ce statele membre sunt în principal responsabile
cu ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, principalele
provocări care vor trebui abordare in viitor sunt, în marea lor
majoritate, comune tuturor celor 27 de state UE şi, prin urmare,
este nevoie de o acţiune concentrată la nivelul întregii UE.
PROGRESS urmăreşte să garanteze faptul că UE poate să
îşi asume rolul său de susţinere a angajamentelor statelor
membre privind crearea de locuri de muncă mai multe şi mai
bune şi garantarea egalităţii de şanse pentru toţi.
Viitoarele politici europene sociale şi de ocupare obiectivele şi priorităţile europene, aşa cum au
a forţei de muncă sunt conturate de o varietate fost prevăzute în cadrul Agendei sociale. Astfel,
de forţe, precum: globalizarea, evoluţia tehnolo- PROGRESS este un catalizator şi un intermediar.
gică din cadrul societăţii bazate pe cunoaştere,
evoluţia demografică, standardele de viaţă şi ca- Programul finanţează trei tipuri de activităţi:
litatea vieţii. UE trebuie să creeze condiţii care să analiza; învăţarea reciprocă, sensibilizarea şi di-
permită cetăţenilor europeni să beneficieze de seminarea, precum şi sprijinul acordat actorilor
oportunităţile oferite de aceste forţe. principali. Fondurile sale sunt folosite pentru
furnizarea de analiză şi consiliere politică privind
De asemenea, UE va dezvolta metode inovatoare domeniile de intervenţie ale programului; mo-
de formulare a politicilor şi de colaborare cu par- nitorizarea şi raportarea punerii în aplicare a le-
tenerii şi îşi va lua angajamentul în vederea obţi- gislaţiei şi a politicilor europene la nivel naţional;
nerii unor rezultate reale. Prin urmare, obiectivul precum şi încurajarea şi transmiterea opiniilor
UE este de demarare a unui proces de reformă părţilor interesate şi a societăţii în general.
şi de schimbare la nivel naţional, care să sprijine
PROGRESS în practică
PROGRESS este gestionat direct de Comisia Eu- programul se bazează pe o reţea de parteneriate
ropeană, cu sprijinul unui comitet alcătuit din care implică autorităţi naţionale, organizaţii pa-
reprezentanţii statelor membre. De asemenea, tronale şi ale lucrătorilor şi ONG-uri.
41
Atât PROGRESS, cât şi Fondul Social European inovatoare transfrontaliere. În schimb, PROGRESS
(FSE) lucrează în paralel. FSE investeşte în puse adresează mai mult nivelului politic, activităţile
nerea în aplicare în statele membre a politicilor sale fiind concepute pentru documentarea anali-
sociale şi de ocupare a forţei de muncă. În plus, zelor şi a formulării politicilor, punând accentul
cooperarea transnaţională şi interregională pe acele activităţi cu o puternică dimensiune
este de mult o caracteristică de succes a activi- europeană care să garanteze o valoare adăugată
tăţilor FSE, promovând identificarea de soluţii europeană.

PROGRESS urmăreşte să îmbunătăţească pune- naţionale spre cele europene. Parteneriatele tot
rea în aplicare a legislaţiei comunitare. Prin urma- mai puternice dintre părţile interesate de la nivel
re, puteţi beneficia de condiţiile egale create de european şi naţional vor contribui la realizarea
aplicarea efectivă a legislaţiei comunitare şi de unui consens şi la motivarea schimbării în spriji-
un nivel comun al protecţiei juridice în domenii nul obiectivelor şi priorităţilor europene.
precum sănătatea şi siguranţa, nediscriminarea
şi egalitatea între sexe. În cele din urmă, cetăţenii vor beneficia de PRO-
GRESS prin faptul că statele membre vor promova
În plus, PROGRESS lucrează cu factorii de deci- legi, politici şi practici compatibile cu obiectivele
zie politici, decidenţii şi părţile interesante cheie Agendei sociale – locuri de muncă mai multe şi
la nivel European pentru a înţelege mai bine şi mai bune şi o societate mai coezivă. Factorii de
a-şi asuma participarea la obiectivele şi priorită- decizie/decidenţii politici europeni şi naţionali,
ţile europene. Schimbarea pozitivă a înţelegerii dar şi alte părţi interesate se vor afla într-o pozi-
acestor părţi va aduce beneficii pentru dumnea- ţie mai adecvată pentru a răspunde provocărilor
voastră, prin convergenţa mai mare a politicilor sociale ale Europei, într-o lume globalizată.

PROGRESS va continua să consolideze contri- Monitorizarea realizată prin intermediul ra-
buţia europeană în sprijinul eforturilor statelor poartelor anuale de activitate va determina în
membre de promovare a locurilor de muncă mai ce măsură lucrurile se îndreaptă în direcţia do-
multe şi mai bune şi a egalităţii de şanse pentru rită. O evaluare intermediară (pentru perioada
toţi. Aceasta se va concentra pe obţinerea unor 2008-2010) va analiza măsura în care PROGRESS
rezultate reale pentru cetăţenii europeni. este în curs de atingere a obiectivelor sale, utili-
zarea resurselor şi „valoarea sa adăugată”.

>> B Drepturile lucrătorilor
Alte informaţii
>> PROGRESS

Comisia European

Fondul European de Ajustare
la Globalizare
Fondul European de Ajustare la Globalizare (EGF) urmăreşte combaterea
efectelor negative ale globalizării şi reconcilierea creşterii economice
şi a coeziunii sociale. În mod concret, fondul oferă sprijin persoanelor
disponibilizate în urma schimbărilor în structura comerţului mondial,
permiţându-le acestora să îşi păstreze locul de muncă sau să îşi găsească
repede un nou loc de muncă. Fiind disponibil pe perioada 2007–2013, EGF
poate oferi până la 500 milioane € anual în cadrul programelor de asistenţă.
Ştiaţi că?
Un număr de până la 100 000 lucrători europeni pot fi eligibili
pentru finanţarea anuală EGF.
37% dintre cetăţenii europeni văd în procesul de globalizare o
oportunitate importantă pentru companii datorită deschiderii
pieţelor.
Globalizarea oferă oportunităţi pentru obţinerea programele multianuale elaborate pentru susţi-
creşterii economice şi pentru crearea de locuri nerea obiectivelor strategice, pe termen lung –
de muncă mai multe şi mai bune. Dar, în acelaşi în special creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi
timp, globalizarea poate avea şi efecte negative, antreprenorilor, stimularea accesului la ocuparea
mulţi lucrători putându-şi pierde posturile. Prin locurilor de muncă şi integrarea durabilă pe piaţa
intermediul EGF, UE îşi poate demonstra solida- muncii, sprijinirea integrării sociale a persoane-
ritatea faţă de lucrătorii disponibilizaţi ca urmare lor dezavantajate, stimularea capitalului uman şi
a efectelor globalizării. Toate statele membre, promovarea parteneriatelor şi a iniţiativelor prin
indiferent de mărime sau de anul aderării, pot fi intermediul reţelelor părţilor interesate.
afectate de aceste schimbări şi, prin urmare, toa-
te sunt potenţial eligibile pentru asistenţă EGF. EGF intervine doar în cazurile în care disponibili-
zările au un impact considerabil asupra regiunii
EGF oferă sprijin individual excepţional pe ter- sau a sectorului respectiv şi unde există o dimen-
men limitat, conceput pentru a-i ajuta pe lucră- siune europeană în ceea ce priveşte amploarea
torii care vor fi în mod sever şi direct afectaţi de şi impactul lor. În plus, acest program finanţea-
disponibilizările determinate de schimbările din ză doar măsurile active de ocupare a forţei de
structura comerţului. Fondul nu oferă sprijin muncă elaborate pentru a-i ajuta pe lucrători
pentru restructurarea companiilor sau a sectoa- să îşi păstreze locul de muncă, dar nu şi măsu-
relor industriale. Ci, este o formă de finanţare rile de protecţie socială pasivă precum fondurile
comunitară diferită de alte forme, cum ar fi Fon- de pensie sau ajutoarele de şomaj – care intră în
dul Social European. Acesta din urmă sprijină competenţa statelor membre.
De la nivelul european,
la cel naţional, regional şi local
În cazul în care o persoană este disponibilizată sprijinului oferit acesteia la nivel local, regional
ca efect al globalizării, EGF poate suplimenta şi naţional. Astfel, acesta se va adăuga sprijinului
43
oferit de fostul angajator şi de autorităţile publi- Statele membre pot solicita asistenţă din partea
ce în ce priveşte măsurile active de ocupare a EGF în numele lucrătorilor şi sunt responsabile
locurilor de muncă. pentru derularea activităţilor finanţate. Acestea
sunt obligate să realizeze activităţile respective în-
tr-o perioadă de 12 luni de la solicitarea asistenţei.

EGF vă permite să beneficiaţi de avantajele de asistenţă precum asistenţa în căutarea unui
globalizării – stimulând deschiderea pieţelor şi loc de muncă, îndrumarea în carieră, servicii de
oferind mai multe oportunităţi companiilor euro- relocare, stagii personalizate de formare şi recon-
pene – punându-vă, în acelaşi timp, la dispoziţie versie profesională şi de promovare a antrepreno-
sprijinul necesar în cazul în care vă confruntaţi cu riatului. De asemenea, EGF vă poate oferi măsuri
efectele negative ale globalizării. Programul este speciale, limitate în timp, precum indemnizaţii
conceput pentru a veni în ajutorul dumneavoas- pentru căutarea unui loc de muncă, indemnizaţii
tră şi a altor persoane în aceeaşi situaţie pentru a de mobilitate sau cele acordate în cazul participă-
putea depăşi perioada cea mai dificilă a şocului rii la activităţile de învăţare de-a lungul vieţii sau
pe termen scurt determinat de disponibilizarea la cele de formare profesională, toate fiind gestio-
în masă, în cazul apariţiei acesteia, fiind aşadar nate de statul membru din care proveniţi.
limitat la o perioadă relativ scurtă de timp. Se
speră că această asistenţă suplimentară va efi- Asistenţa nu se acordă doar lucrătorilor din princi-
cientiza ocuparea forţei de muncă şi va stimula pala companie sau din sectorul care se confruntă
activitatea pieţelor de muncă. cu anumite dificultăţi – dacă lucraţi pentru unul
din furnizorii companiei şi sunteţi disponibilizat
Obiectivul EGF este păstrarea lucrătorilor sau re- ca rezultat al acţiunii companiei principale, sun-
integrarea lor pe piaţa muncii. În cazul în care este teţi şi dumneavoastră eligibil pentru măsurile din
necesar, puteţi beneficia de serviciile personalizate cadrul EGF.

Pe măsură ce procesul de globalizare se accele- EGF va fi monitorizat prin intermediul unui raport
rează şi se extinde, programul EGF va continua anual asupra activităţilor şi rezultatelor acestuia
să sprijine cetăţenii UE expuşi efectelor negative pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare.
ale acestuia. În plus, Comisia Europeană va realiza o evaluare
parţială în 2011 şi o evaluare finală în 2014, în co-
laborare cu statele membre.

Alte informaţii
>> Fondul European de Ajustare la Globalizare

Comisia European
F Politica în practică
UE şi-a propus o agendă socială cuprinzătoare axată pe elaborarea unui

model social european modern, reformator şi durabil. Această publicaţie
informativă – cât şi celelalte din aceeaşi serie – analizează diferitele
instrumente folosite în cadrul politicii sociale a UE şi în implementarea agendei
sociale. Aceste instrumente includ finanţarea, legislaţia şi dialogul social în
care sunt implicate patronatul şi sindicatele. UE colaborează şi cu alte ţări, fie
pentru a le ajuta pe cele care candidează la statutul de membru UE (sau pe
cele care sunt deocamdată doar potenţiale candidate) în domeniul social, fie
pentru a coopera pe probleme de ordin social la nivel internaţional.
Ştiaţi că?
UE are o agendă socială ambiţioasă care prevede actualizarea
modelului social european ca parte integrantă a strategiei
sale de promovare a creşterii economice şi de stimulare a
numărului de locuri de muncă.
Conform tratatului UE, partenerii sociali – lucrătorii şi
patronatul – trebuie consultaţi înainte de propunerea
legislaţiei UE în domeniul politicilor sociale: parte integrantă a
unui dialog social complex la nivel european
Acţiunile în domeniul politicilor sociale întreprin- statelor membre. Obiectivul este transformarea
se la nivelul UE nu înlocuiesc eforturile naţionale politicilor naţionale în obiective europene comu-
care sunt deja realizate în diverse domenii, ci au ne, dându-le, în acelaşi timp, statelor posibilitatea
mai degrabă rolul de a veni în completarea aces- alegerii propriilor metode de atingere a acestor
tora, de a coordona şi sprijini acţiunile întreprin- obiective. Conform MDC, statele membre ela-
se de statele membre şi de a le adăuga valoare. borează planuri de acţiune la nivel naţional care
Abordarea europeană a politicilor sociale are la includ obiective şi calendare, Comisia Europeană
bază metoda deschisă de coordonare (MDC): un fiind cea care monitorizează în permanenţă pro-
mecanism de coordonare a politicilor economi- gresul înregistrat.
ce, de ocupare a forţei de muncă şi sociale ale
Instrumentele folosite în
implementarea politicilor
UE deţine un număr de instrumente şi procedee la dispoziţie proiecte importante de finanţare
folosite pentru implementarea politicii sociale. pentru programele şi iniţiativele relevante (a se
Acestea includ legislaţia aplicată pentru o serie vedea publicaţiile informative privind progra-
de probleme de ordin social şi economic. O altă mele cu finanţare comunitară pentru mai mul-
componentă importantă este dialogul social în- te informaţii). Pe lângă Agenda socială – unde
tre patronat şi sindicate (parteneri sociali), dar şi priorităţile fundamentale sunt stimularea ocu-
între partenerii sociali şi instituţiile UE. UE pune pării forţei de muncă, lupta împotriva sărăciei
45
şi promovarea egalităţii de şanse – există şi o mai bune. De asemenea, UE depune eforturi în
Strategie Europeană de Ocuparea Forţei de Mun- vederea integrării aspectelor legate de politicile
că care să ghideze eforturile de la nivel naţional sociale în toate politicile sale – un proces denu-
spre crearea de locuri de muncă mai multe şi mit „abordarea integratoare”.

UE are ca scop crearea de locuri de muncă mai structurale pe piaţa muncii, cât şi la crearea de
multe şi mai bune şi constituirea unei societăţi noi locuri de muncă.
flexibile, bazate pe egalitatea de şanse. Acest lu-
cru se reflectă şi în legislaţia UE, care vine în aju- În acelaşi timp, dialogul cu societatea civilă re-
torul dumneavoastră prin stabilirea de standarde prezintă o legătură esenţială între UE şi cetăţenii
minime ce trebuie respectate pe tot cuprinsul UE săi. Dialogul social la nivelul UE a produs efecte
în domenii precum egalitatea, discriminarea, concrete: partenerii sociali au ajuns, de exemplu,
sănătatea şi siguranţa lucrătorilor, legea muncii, la un acord în privinţa „muncii la distanţă” (desfă-
condiţiile de muncă, dreptul la informare şi con- şurarea de activităţi regulate în altă parte decât
sultare. Legislaţia comunitară a acordat cetăţeni- la sediul angajatorului), asupra reducerii expu-
lor, de exemplu, dreptul de a nu fi discriminaţi la nerii lucrătorilor la dioxidul de siliciu cristalin (o
locul de muncă şi a ajutat la reducerea numărului substanţă care cauzează afecţiunea denumită
de accidente şi boli profesionale. silicoză, afecţiune letală a plămânului, ce are de
obicei legătură cu alte afecţiuni periculoase ale
Standardele sociale minime ale UE, combinate plămânului precum emfizemul sau cancerul pul-
cu protejarea drepturilor şi libera circulaţie a lu- monar) şi prevenirea violenţei şi hărţuirii la locul
crătorilor, ajută la crearea unei societăţi coezive de muncă. Punerea în aplicare a acestor acorduri
şi a echitabilităţii pentru întreprinderi. Mai mult, – care au valoare juridică – face activitatea mai
MDC a reprezentat un catalizator pentru reforma sigură, mai sănătoasă şi mai flexibilă pentru mili-
politicii şi a ajutat atât la realizarea de schimbări oane de persoane.

UE va continua să respecte agenda socială curen- şi ele aspecte importante. Această legislaţie re-
tă, stabilită pentru perioada 2005–2010, până în prezintă deja o bază solidă de acţiune. În acelaşi
anul 2010, pregătind o reactualizare a acesteia timp, UE încearcă să anticipeze şi să răspundă,
după 2010. Una dintre provocări va fi menţinerea spre exemplu, schimbărilor demografice şi celor
unei interacţiuni pozitive între politicile şi refor- legate de structura ocupării forţei de muncă – in-
mele economice, sociale şi cele privind ocupa- strumentele de aplicare a politicii vor continua să
rea forţei de muncă. Implementarea eficientă şi se adapteze la noile contexte în viitor.
aplicarea legislaţiei sociale europene vor rămâne

Pentru mai multe informaţii despre diferitele teme cuprinse
în capitolul „Politica în practică”, consultaţi toate publicaţiile
informative din seria F.
>> E Finanţarea comunitară
Alte informaţii

Comisia European
F1 Politica în practică
Agenda socială 2005-2010
Agenda Socială a UE este foaia de parcurs pentru activităţile privind politica
socială europeană: aceasta urmăreşte să actualizeze modelul social european,
stimulând în acelaşi timp crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune
şi gradul de bunăstare socială. Agenda este dimensiunea politicii sociale
a strategiei UE – Strategia de la Lisabona – privind creşterea economică şi
crearea de noi locuri de muncă, care conţine măsuri şi direcţii concrete pentru
acţiunile viitoare. Agenda urmăreşte să asigure interdependenţa aplicabilităţii
politicilor economice, sociale şi a celor privind ocuparea forţei de muncă.
Ştiaţi că?
UE are o agendă socială ambiţioasă care prevede actualizarea
modelului social european ca parte integrantă a strategiei
sale de promovare a creşterii economice şi de stimulare a
numărului de locuri de muncă.
Priorităţile esenţiale ale Agendei sociale sunt stimularea
ocupării forţei de muncă, combaterea sărăciei şi promovarea
egalităţii de şanse.
Prima agendă socială a UE, adoptată în 2000 de aspecte precum mobilitatea profesională, pensi-
către Comisia Europeană, a inclus primii cinci ani ile portabile, locuri de muncă mai multe şi mai
ai Strategiei de la Lisabona (2000-2005). Versiu- bune, adaptarea la noi forme de activitate şi ges-
nea actuală, lansată de către Comisia Europeană tionarea procesului de restructurare a companii-
în februarie 2005, cuprinde perioada 2005-2010. lor prin intermediul dialogului social.
Agenda socială are ca scop modernizarea pieţe- Combaterea sărăciei şi promovarea egalităţii de
lor de muncă şi sistemelor de protecţie socială, şanse este cea de-a doua temă fundamentală, ce
combaterea sărăciei şi promovarea egalităţii de abordează probleme precum gestionarea schim-
şanse, în vederea stimulării prosperităţii şi solida- bărilor demografice, reactualizarea sistemului de
rităţii sociale în UE. pensii şi a celui medical, abordarea discriminării
şi inegalităţii şi crearea de şanse egale pentru
Agenda socială are două priorităţi esenţiale. bărbaţi şi femei deopotrivă.
Prima este ocuparea forţei de muncă, inclusiv
Implementarea agendei
Agenda socială este implementată în parteneriat implementare de la nivel naţional, precum şi
cu instituţiile UE, autorităţile publice de la nivel schimbul de experienţă, incluzând aici: Strategia
local, regional şi naţional, reprezentanţii anga- Europeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă,
jatorilor şi ai lucrătorilor, precum şi organizaţi- „metoda deschisă de coordonare” din domeniul
ile non-guvernamentale. Diverse instrumente protecţiei şi integrării sociale, Fondul Social Euro-
şi procese sunt utilizate pentru a implementa pean şi programul PROGRESS.
agenda socială şi pentru a sprijini eforturile de
47
Agenda socială 2005-2010 ajută la creşterea numă- Agenda urmăreşte să le dea cetăţenilor UE în-
rului locurilor de muncă şi la asigurarea egalităţii credere în abilitatea lor de a gestiona provocă-
de şanse pentru toţi, asigurându-se că beneficiile rile cu care se confruntă societatea ca rezultat al
creşterii economice şi a numărului de locuri de globalizării, dezvoltării tehnice şi procesului de
muncă în cadrul UE sunt resimţite de toţi membrii îmbătrânire a populaţiei. Aceste provocări sunt,
societăţii. Prin actualizarea pieţelor de muncă şi a în acelaşi timp, şi oportunităţi. Agenda stabileş-
sistemelor de protecţie socială, agenda vă ajută să te politicile privind ocuparea forţei de muncă şi
vă bucuraţi din plin de viaţa personală şi de cea cele sociale destinate să îi ajute pe cetăţeni să
profesională, protejându-i, în acelaşi timp, pe cei aibă încredere în folosirea acestor oportunităţi
mai vulnerabili din cadrul societăţii. – încredere în abilităţile lor, în sistemul social şi
în capacitatea lor de a se adapta contextelor în
Agenda abordează probleme esenţiale de interes continuă schimbare.
public – o întreagă listă de probleme printre care
se numără: sărăcia, sistemul de pensii, sistemul Mai presus de toate, agenda trebuie să ofere
de sănătate, asistenţa socială, găsirea unui loc de ceea ce îşi doresc cetăţenii cel mai mult: locuri de
muncă, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, muncă decente şi justiţie socială.
echilibrul între viaţa profesională şi cea privată şi
efectele restructurării companiilor.

Agenda socială actuală, lansată în anul 2005, este alte politici, cum ar fi cea a educaţiei şi sănătăţii.
valabilă până în 2010. Totuşi, în condiţiile în care O atenţie sporită va fi acordată procesului de pu-
toate măsurile prevăzute au fost adoptate, Comi- nere în aplicare.
sia Europeană a lansat în iulie 2008 o agendă so-
cială reînnoită ce include iniţiative, spre exemplu, Între timp, agenda politicilor europene va con-
din domeniul antidiscriminării, educaţiei şi sănă- tinua să anticipeze şi să se adapteze la noile
tăţii. O provocare pentru viitor va fi menţinerea contexte – cum ar fi schimbările demografice şi
unei interacţiuni pozitive între politicile econo- îmbătrânirea populaţiei – pentru a garanta dura-
mice, sociale şi cele privind ocuparea forţei de bilitatea modelului social european.
muncă, stimulând, în acelaşi timp, noi sinergii cu

Alte informaţii
>> Agenda socială

Comisia European
Dialogul social
Dialogul social se referă la discuţiile, consultările, negocierile şi acţiunile
comune care au loc între angajatori şi sindicate, precum şi între aceştia şi
instituţiile UE. Dialogul social la nivelul UE ajută la actualizarea politicilor
sociale europene, favorizând dialogul social la nivel naţional şi relaţiile dintre
diversele sectoare de activitate. Partenerii sociali – reprezentanţii angajatorilor
şi cei ai lucrătorilor – joacă un rol esenţial în definirea standardelor sociale
europene, în adaptarea modului de organizare a activităţii la contextele mereu
în schimbare şi la stimularea economiei, a creşterii numărului de locuri de
muncă şi a bunăstării sociale. Rolul lor fundamental în elaborarea legislaţiei
din domeniul social este recunoscut în cadrul Tratatului UE.
Ştiaţi că?
Conform Tratatului UE, partenerii sociali – lucrătorii şi angajaţii
– trebuie consultaţi înainte de a propune legislaţia UE în
problemele care privesc politica socială.
Un „Summit social tripartit” se întâlneşte cel puţin o dată pe an
pentru un schimb de idei la nivel înalt între partenerii sociali şi
reprezentanţii UE.
În cadrul dialogului social bipartit desfăşurat la În cadrul dialogului social tripartit, reprezentanţii
nivel european, angajatorul şi organizaţiile sindi- angajatorilor şi cei ai lucrătorilor se întâlnesc cu
cale discută probleme stringente ce afectează in- reprezentanţii instituţiilor UE (Comisia, Consiliul
dustria în general, cât şi problemele din diversele de Miniştri) în cadrul Summitului social tripartit
sectoare economice. Dialogul are loc în cadrul pentru creşterea economică şi a numărului de lo-
comitetelor şi grupurilor de lucru şi poate duce curi de muncă, cât şi cadrul discuţiilor obişnuite
la negocieri pe diferite teme, Comisia Europeană asupra nivelului tehnic şi politic al macroecono-
acţionând ca element de intermediere şi mediere. miei, ocupării forţei de muncă, protecţiei sociale,
Există 35 de comitete sectoriale de dialog social, educaţiei şi formării profesionale.
cuprinzând sectoare precum agricultura, comer-
ţul, aviaţia civilă, industria chimică şi altele.
Partenerii sociali
Reprezentanţii partenerilor sociali la nivelul UE Şase organizaţii sunt implicate în dialogul social
trebuie consultaţi înainte de elaborarea legislaţiei dintre diversele sectoare ale industriei, inclusiv
sociale comunitare, iar aceştia pot negocia diver- organizaţiile care reprezintă sindicatele (CES),
se înţelegeri în problemele legate de politica so- angajatorii din sectorul privat (BUSINESSEURO-
cială ce urmează a fi implementată prin legislaţia PE), sectorul public (CEIP) şi întreprinderile mici
comunitară sau de către partenerii sociali înşişi. şi mijlocii (UEAPME) şi personalul profesional
49
şi de conducere (EUROCADRES şi CEC). Un nu- diferitele sectoare economice iau parte la re-
măr semnificativ de organizaţii europene din spectivele dialoguri sociale sectoriale.

Partenerii sociali au experienţa concretă şi cunoş- Dialogul social a dat rezultate. Partenerii sociali
tinţe detaliate în ceea ce priveşte locul de muncă: au influenţat şi, în unele cazuri, au determinat
implicarea acestora în dialogul social la nivelul legislaţia în materie de politici sociale europene.
UE stimulează procesul de formulare a politicilor Aceştia au ajuns la diverse acorduri care stabilesc
şi asigură luarea în considerare a opiniilor acesto- standardele minime în ce priveşte problemele le-
ra în cazul tuturor iniţiativelor legislative. gate de politicile sociale. Totodată, au elaborat o
serie de documente care au ca scop împărtăşirea
Partenerii sociali contribuie la aprofundarea mul- bunelor practici şi schimbul de informaţii precum
tor probleme de interes atât pentru cetăţeni, cât codurile de conduită, orientările şi manualele.
şi pentru lucrători din cadrul politicilor sociale: Pentru a da doar un exemplu, în 2007, patronate-
modernizarea relaţiilor privind ocuparea forţei de le şi sindicatele au ajuns la un acord privind neto-
muncă şi organizarea muncii, formarea profesiona- lerarea hărţuirii morale sau sexuale şi a violenţei
lă şi învăţarea de-a lungul vieţii; sănătatea şi sigu- fizice la locul de muncă. Datele sugerează că, în
ranţa, integrarea pe pieţele de muncă a grupurilor fiecare an, unul din 20 de lucrători raportează ex-
dezavantajate; echilibrul dintre viaţa profesională punerea la agresiuni şi/sau hărţuire.
şi cea particulară; munca la distanţă; restructurarea;
egalitatea de şanse şi mobilitatea profesională.

Dialogul social va rămâne un element impor- facilitarea accesului grupurilor dezavantajate la
tant al politicii sociale europene şi al modelului anumite locuri de muncă, de exemplu prin inter-
social european: noul Tratat de la Lisabona al UE mediul învăţării de-a lungul vieţii; şi recunoaşte-
recunoaşte explicit rolul partenerilor sociali şi al rea calificărilor profesionale în întreaga Europă.
Summitului social tripartit. Iar dialogul social va Noi teme precum consecinţele sociale ale schim-
continua să abordeze diverse teme. Pe agenda bărilor climatice şi ale dependenţei de energie
curentă există probleme precum: echilibrul din- sunt introduse şi ele pe agenda de lucru. Între
tre viaţa profesională şi cea personală, inclusiv a timp, partenerii sociali depun eforturi pentru
concediilor acordate pentru problemele familia- integrarea completă a membrilor din noile state
le, contractele de muncă şi sistemele de asistenţă; membre în cadrul dialogului social european.

Alte informaţii
>> Dialogul social
>> Prezentări video pe tema dialogului social
http://ec.europa.eu/employment_social/social_dialogue/
videos_en.htm

Comisia European
Extinderea UE şi cooperarea
internaţională
Pe măsură ce numărul membrilor UE a crescut, extinderea UE a dat naştere unei
pieţe unice mult mai mari, folosită pentru libera circulaţie a bunurilor, persoanelor,
serviciilor şi capitalului: UE a depus şi continuă să depună eforturi pentru a garanta
faptul că această piaţă funcţionează conform unor standarde sociale echitabile. În
acelaşi timp, globalizarea conferă o importanţă sporită cooperării internaţionale
pe probleme legate de ocuparea forţei de muncă şi politici sociale: UE cooperează
activ în acest domeniu cu alte ţări şi regiuni. Obiectivul cooperării internaţionale
este asigurarea unui proces de globalizare echitabil pentru toţi factorii implicaţi,
atât pentru cetăţenii europeni, cât şi pentru partenerii Europei. Activitatea UE la
nivel global priveşte promovarea unui proces de globalizare echitabil şi extinderea
beneficiilor globalizării pentru toţi cei implicaţi.
Ştiaţi că?
Orice ţară care doreşte să adere la Uniunea Europeană trebuie,
printre altele, să respecte standardele UE în domenii precum
dreptul muncii, nediscriminarea pe criterii sexuale la locul de
muncă, antidiscriminarea şi asigurarea sănătăţii şi a siguranţei
la locul de muncă.
Agenda socială a UE pune un accent puternic pe contribuţia
pe care şi-o poate aduce UE la consolidarea dimensiunii
sociale a procesului de globalizare.
Politica socială şi extinderea UE

Ultimele valuri de extindere a UE din 2004 şi re- c oordonarea la nivelul UE a poticilor naţionale
spectiv 2007 au crescut numărul statelor mem- din aceste domenii. Ţările respective trebuie să
bre la 27, populaţia ajungând la aproximativ un asigure şi existenţa şi funcţionarea structurilor
miliard. Exista şi un număr de state candidate sau necesare pentru realizarea dialogului social.
potenţial candidate care speră să adere.
UE organizează negocieri de preaderare cu ace-
Ţările care doresc să devină membre UE trebuie, le ţări care sunt suficient de pregătite pentru a
printre altele, să respecte condiţiile legislative finaliza procesul de aderare, ajutând în acelaşi
în domeniul politicii sociale pe teme ca dreptul timp ţările candidate sau potenţiale candidate să
muncii, egalitatea între sexe, sănătatea şi sigu- se pregătească pentru statutul de ţară candida-
ranţa la locul de muncă şi antidiscriminarea. UE tă, pentru negocierile de aderare şi de integrare
sprijină aceste state prin stimularea ocupării prin programe de finanţare, suport tehnic şi con-
forţei de muncă, a protecţiei sociale şi a poli- solidarea capacităţilor de întreţinere a dialogului
ticilor de integrare şi prin pregătirea lor pentru social.
Cooperarea la nivel internaţional

Între timp, UE cooperează activ cu organizaţiile delor internaţionale ale muncii şi a schimbul de
internaţionale şi cu alte ţări şi regiuni, inclusiv cu experienţă. Obiectivele fundamentale ale coope-
cele din vecinătatea UE, în vederea promovării rării internaţionale includ abordarea problemelor
agendei privind politicile sociale ale UE, a standar- legate de dimensiunea socială a globalizării şi fur- 51
nizarea de locuri decente de muncă pentru toţi forţei de muncă, drepturile lucrătorilor, protecţia
cetăţenii – analizând probleme precum ocuparea socială, dialogul social şi egalitatea de şanse.

În ceea ce priveşte extinderea UE, asistarea ţărilor v alorilor şi standardelor UE în afara frontierelor
în pregătirea pentru aderare şi stabilirea anumitor sale şi stimulând schimbul de experienţă din-
criterii care trebuie îndeplinite înainte de aderare tre parteneri. Acest lucru este benefic pentru
ajută la fixarea unui nivel minim al standardelor toţi factorii implicaţi, nu doar pentru cetăţenii
sociale şi de altă natură pe teritoriul UE. De ase- UE. De exemplu, Comisia Europeană a elaborat
menea, UE sprijină proiectele ţărilor candidate un dialog pe probleme de politică cu ţările din
sau potenţial candidate de stimulare a creşterii vecinătatea UE şi cu economiile în curs de dez-
numărului locurilor de muncă şi a oportunităţilor voltare şi entităţile regionale, precum cele din
de formare profesională, de reducere a discrepan- Asia şi America Latină, în vederea abordării pro-
ţelor de ordin social şi de îmbunătăţire a calităţii blemelor ce ţin de ocuparea forţei de muncă şi
vieţii, în special în cazul minorităţilor, femeilor, a provocărilor din domeniul social. Aceasta con-
copiilor şi grupurilor dezavantajate. Pentru a da tribuie în aceeaşi măsură la stimularea eforturilor
doar câteva exemple, centrul Bizimköy („satul nos- internaţionale din cadrul Naţiunilor Unite, al Or-
tru”) pentru persoanele cu dizabilităţi din Turcia a ganizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi al altor
ajutat la crearea de oportunităţi durabile pentru organizaţii internaţionale în vederea sublinierii
ocuparea unui loc de muncă pentru persoanele importanţei dimensiunii sociale a globalizării şi
cu dizabilităţi, în vreme ce UE a cofinanţat un pro- sprijinirii obiectivele agendei OIM de a furniza lo-
iect care susţinea reforma în domeniul asistenţei curi decente de muncă. De asemenea, UE include
sociale şi protecţiei copilului în Muntenegru. în politica sa comercială problema ocupării forţei
de muncă, precum şi aspectele de ordin social.
Cooperarea internaţională permite aborda-
rea problemelor globale, ajutând la propagarea

UE va continua să depună eforturi pentru a se relaţiilor bilaterale cu partenerii săi şi al celor
asigura că procesul de extindere contribuie la multilaterale, pe scena globală. Cooperarea la
stimularea ocupării forţei de muncă şi a justiţiei nivel internaţional va include provocări legate
sociale, în condiţiile în care acestea reprezintă de oferirea de locuri decente de muncă pentru toţi
preocupări fundamentale ale cetăţenilor atât din cetăţenii. Se va acorda o atenţie sporită lărgirii ca-
ţările candidate, cât şi din cele potenţial candida- drului protecţiei sociale şi gestionării impactului
te şi membre ale UE. UE va oferi sprijinul necesar, social al schimbărilor climatice. Abordarea pro-
însă provocarea se adresează în primul rând ţă- blemelor legate de ocuparea forţei de muncă şi
rilor candidate la aderare: în ultimă instanţă, de a celor de ordin social în ţările din vecinătatea UE
acestea depinde pregătirea pentru statutul de va fi o altă prioritate în anii următori, în cazul în
membru în domeniul social şi nu numai. care se doreşte promovarea unei dezvoltări sus-
ţinute şi asigurarea stabilităţii şi bunei guvernări
UE va continua să dezvolte cooperarea pe pro- în ţările şi regiunile din vecinătatea UE.
blemele sociale de importanţă globală, în cadrul

>> D Mobilitatea locului de muncă
Alte informaţii
>> Extinderea
>> Afaceri internaţionale
>> Locuri decente de muncă


Politica Sociala UE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Politica Sociala UE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ce poate face politica socială europeană pentru dumneavoastră

Aceasta este o serie de 26 de prezentări uşor de tipărit care

Publicaţiile sunt împărţite

D Mobilitatea locului de muncă 31

E Programele de finanţare comunitară 37

A Locuri de muncă mai multe şi mai bune

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

A1 Locuri de muncă mai multe şi mai bune

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

A2 Locuri de muncă mai multe şi mai bune

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

A3 Locuri de muncă mai multe şi mai bune

În ce mod beneficiază cetăţenii?

Aceste politici vă ajută să dobândiţi abilităţile UE doreşte de asemenea să stimuleze coopera-

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

A4 Locuri de muncă mai multe şi mai bune

Grupuri operative şi forumuri

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Asigurarea sănătăţii şi siguranţei lucrătorilor reprezintă o prioritate pentru UE.

Drepturile lucrătorilor reprezintă un domeniu de exemplu, prin limitarea programului de lucru,

Stabilirea standardelor comune

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Rolul statelor membre

În ce mod beneficiază cetăţenii?

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Cooperarea la nivel european

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

UE depune eforturi pentru a soluţiona problema excluderii sociale, pentru a

În acelaşi timp, combaterea excluderii sociale şi

Nimeni nu este ignorat

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Promovarea egalităţii între sexe

În ce mod beneficiază cetăţenii?

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Combaterea excluderii sociale presupune pro- imposibilitatea de achitare a datoriilor. Aceasta

Protecţia socială, integrarea socială

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informative

© Comunităţile Europene, 2008 – Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Evoluţii şi provocări viitoare