Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Comert
Forma de invatamant: zi

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL

JUDETULUI MARAMURES

Studenta: Petrea Anca

Anul: III
Seria: Turism-Servicii
Traseu: Servicii
Grupa: 408

Data prezentarii: 7 martie 2006

 VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI
MARAMURES

I) Localizarea si caracterizarea zonei

Judetul Maramures este situat in partea de nord a tarii, este invecinat cu judetele
Satu Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud, si Suceava iar la nord este delimitat de frontiera
de stat cu Ucraina. Are o suprafata de 6215 kmp (2,6% din suprafata tarii) si un relief
variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.
Zona montana apartinand Carpatilor Orientali reprezinta 43% - zona de dealuri,
podisuri si piemonturi 30%, iar zona joasa - depresiuni, lunci si terase - 27% din suprafata
judetului.Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti),
Maramuresului, si lantul vulcanic Ignis - Gutai - Tibles.
Datorita bogatiilor solului si subsolului, in judetul Maramures, s-a dezvoltat o
intensa  activitate economico-sociala  care constituie in acelasi timp sursa  pentru
poluarea extinsa a tuturor factorilor de mediu. Cu o populatie de peste 540 mii locuitori
si  un grad de urbanizare de 53%, judetul Maramures prezinta un relief variat incluzind 
in proportii aproximativ egale zone montane dealuri si depresiuni cu lunci si terase.
Dezvoltind masiv  dupa anii 70, vechi preocupari ale populatiei judetului extractia
si prepararea minereurilor neferoase, metalurgia neferoasa si extragerea si prelucrarea
masei lemnoase regimul trecut a neglijat asigurarea conditiilor necesare de protectie a
mediului astfel incit la ora actuala, cu exceptia instalatiilor de epurare a apelor uzate,
instalatiile si echipamentele destinate protectiei factorilor de mediu sunt depasite ca si
capacitate si uzate fizic si moral. Activitatile industriale localizate  in zone bine delimitate
uneori foarte aproape sau chiar in aglomerari umane au condus ca si in cazul zonei Baia
Mare la aparitia unor surse intense de poluare a mediului cu efecte asupra starii de
sanatate a populatiei.         

II) Prezentarea potentialului turistic al zonei pe doua directii

1) Resurse naturale:

Potenţialul turistic natural este legat mai ales de relieful montan (etajat) de o
diversitate deosebită.Zona montana apartinand Carpatilor Orientali reprezinta 43% - zona
de dealuri, podisuri si piemonturi 30%, iar zona joasa - depresiuni, lunci si terase - 27%
din suprafata judetului. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti),
Maramuresului, si lantul vulcanic Ignis - Gutai - Tibles.
Muntii Maramuresului: Nu se remarca prin altitudine( au cu putin sub 2000 m)
ci prin varietate si salbaticiune, prin intinsele paduri. Pana in anumite locuri se poate
ajunge cu masina mica, apoi cu bicicleta, caruta, dar mai departe numai pe jos. Atractia
cea mai mare o reprezinta trenuletul cu locomotiva cu aburi (" mocanita ") , pe linie ferata
cu ecartament ingust, care porneste din localitatea Viseu de Sus si strabate impresionantul
defileu al Vaserului pe o distanta de cca 42 km, pana in inima muntilor. Prezinta si un
sector alpin, cu pajisti si varfuri stancoase, unde exista numeroase puncte de belvedere.
Salbaticiunea vailor si posibilitatea de aventura sunt punctele forte ale acestora. Traseele

2
montane nu sunt marcate. Multimea izvoarelor minerale situate in cadrul unor peisaje
montane veritabile te fac sa apreciezi viata la adevarata ei valoare.
Muntii Gutai – Ignis: Reprezentative sunt  " Creasta Cocosului " – rezervatie
geologica si ‘Cei trei apostoli'. Culmea principala are  in intregime atributele unui punct
de belvedere atat spre Tara Maramuresului, unde satele par a fi vazute ca din avion, cat si
spre estul, nordul si vestul Romaniei pana la distante foarte mari. La baza abruptului, spre
nord, exista doua rezervatii botanice. Muntii Gutai-Ignis sunt accesibili in toate
directiile ; au trasee cu grad de dificultate redus, cu numeroase puncte de belvedere si
atractii turistice : cascade ( Sipot si Covatari in bazinul raului Sapanta, cascada  Strungi),
formatiuni geologice inedite , rezervatii naturale, izvoare minerale etc. Altitudinea
maxima o ating in Vf. Gutaiul Mare ( 1443 m ), situat in partea sud-estica a muntilor. In
zonele Mogosa si Izvoare exista partii de ski cu teleski.
Muntii Rodnei: Cea mai mare parte a muntilor este formata din roci metamorfice
(sisturi cristaline ) rezultand forme de relief masive, vai adanci si inguste sub forma de
defilee si o creasta orientata est-vest, reprezentand un minunat traseu pentru drumetii,
usor accesibil, cu numeroase puncte de belvedere. Prezenta rocilor sedimentare, in special
a calcarelor, a determinat existenta a numeroase pesteri ( Izvorul Tausoare, Izvorul
Izei,etc.) iar in sectorul de izvoare a raului Iza    ( rau important al Tarii Marmuresului)
un izbuc si un ponor Accesibilitatea acestora este foarte buna, din toate directiile cu
deosebire dinspre nord, din localitatile Borsa si Moisei. Pe langa cele prezentate exista o
multitudine de alte atractii turistice : rezervatii naturale (geologice, faunistice, floristice,
peisagistice), cascade (Cascada Cailor), cursuri subterane( raul Iza ), elemente de flora si
fauna (capre negre, marmota, ursul brun, cerbul, mistretul, floarea de colt etc.) . Traseele
montane sunt accesibile si iarna, oferind peisaje cu adevarat reconfortante. In partea nord-
estica, in zona Borsa –Complex exista o partie de ski cu telescun si teleski, o trambulina
de sarituri cu schiurile( cea  mai inalta trambulina naturala din    Europa ). Perioada
medie a sezonului de ski este noiembrie-martie.
Clima este temperat continentala, iar precipitatiile sunt destul de bogate.Reteaua
hidrografica este reprezentata de principalele rauri: Tisa, Viseu, Iza, Lapus si Somes.
Vegetatia si fauna este caracterizata printr-o mare varietate de specii in functie de
altitudine, unele avand caracter endemic opaitul muntilor Rodnei, cochlearia pyrenaica
varietatea borzeana, melampyrum saxosum si campanula ciblesi.
Speciile de animale sunt bine reprezentate, având o mare varietate în functie de
altitudine: in zona alpinã de capra neagrã, marmota, acvila de stâncã, în jnepenis de
cocsul de mesteacãn, iar în pãdurile de conifere de râs, cocosul de munte, ursul brun,
cerbul carpatin si altele. În râurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alãturi de
pãstrãv si lipan, trãieste cea mai valoroasã specie de salmonid, lostrita. In judet se
gaseste un numar relativ mare de pastravarii. Aici se pot aminti localitatile: Firiza,
Blidari, Sapanta, etc.
In bogatia de atractii turistice a Tarii Maramuresului se afla si cel putin 6 cascade
cu adevarat spectaculoase. Trei dintre acestea se afla in Muntii Ignis ( Sipot, Covatari,
Strungi ) una in Muntii Maramuresului si una in Muntii Rodnei.
Creasta Cocosului: Reprezinta o structura geologica inedita situata in Muntii
Gutai. Este o lama stancoasa, zimtata, de cca 60-80 m inaltime, cu statut de rezervatie
naturala. Numele este rezultatul aspectului sau, in special dinspre valea Marei. Este
formata din roci vulcanice, rezultate in cadrul unor eruptii cu caracter exploziv, sculptate

3
de agentii hidro-atmosferici . Prezinta forme diferite in functie de pozitia privitorului.
Accesul este posibil dinspre Pasul Pintea Viteazul, situat la o distanta mica, pe soseaua
DN 18, care face legatura dintre Sighetu Marmatiei si Baia Mare. Poate fi admirata de la
distante foarte mari dinspre Tara Maramuresului, pentru  care este un veritabil punct de
belvedere. Configuratia acestei formatiuni geologice permite si practicarea alpinismului.
Lacurile sarate:
Lacurile antropo-saline de la Ocna Sugatag: Cele mai mari lacuri sunt Lacul Gavrila
si Lacul Batran, fiind si cele mai mari ca suprafata din Romania(de acest tip). Acestea
impresioneaza atat sub aspect  peisagistic si de agrement, cat si mai ales prin prisma
factorului istoric, prin curiozitatile si misterele pe care le ascund de secole. De asemenea,
se pare ca aici, in cadrul exploatarilor de sare, s-a desfasurat prima greva organizata din
lume (1492).
Lacul sarat de la Costiui: Pe locul unor foste ocne de sare, intr-un peisaj natural
relaxant, se afla unul dintre frumoasele lacuri antropo-saline din Depresiunea Maramures.
Salinele aveau dimensiuni foarte mari, cele mai vechi erau in sistem clopot iar cele din
ultimele 300 ani in sistem trapezoidal de tip sala. Lacul s-a format intr-o cuveta rezultata
prin prabusirea mai multor saline. In imediata apropiere  se afla baile sarate Costiu, cu
efecte tamaduitoare remarcabile.
Defileul si “mocanita” de pe raul Vaser: Defileul Vaserului, cu aspectul unui
canion, este situat in sectorul estic al Muntilor Maramuresului, pe care raul Vaser il
strabate pe o distanta de cca 42 km. In perioada 1924-1932 prin acest defileu a fost
construita o cale ferata cu ecartament ingust (0,76 m), pe unde vagoanele incarcate cu
lemne erau si sunt si in prezent tractate de locomotiv e cu abur. Defileul are peretii
abrupti, este puternic impadurit, cu numeroase izvoare minerale. Turistii pot parcurge
intregul defileu in vagoane destinate acestui scop. Trenuletul cu abur ( " mocanita " )
pleaca zilnic din localitatea Viseul de Sus, atingand punctele Novat, Faina si chiar
Macarlau. De pe acest traseu se pot face drumetii pe muntii din jur, unde exista
numeroase puncte de belvedere . Se remarca V f. Toroiaga (1930) cu panorama deosebita
spre Muntii Rodnei, Depresiunea Maramuresului si celelalte sectoare ale Muntilor
Maramuresului. Atractivitatea acestuia rezulta din faptul ca in prezent in Romania se
pastreaza doar cateva asemenea trenulete. Traseul este reconfortant cu efecte
tamaduitoare pentru cei prinsi de stresul cotidian.

2) Resurse antropice:

Biserici din lemn:   In Tara Maramuresului exista peste 50 de biserici din lemn, unele
incluse de UNESCO in patrimoniul universal. Cea mai veche este Biserica Balcului din
Ieud ( Biserica din Deal ), construita in anul 1364. Cea mai inalta este biserica Manastirii
Sapanta –Peri, care se pare ca este cea mai inalta din lume.(75 m) .
Barsana: Reprezinta un complex monahal remarcabil prin faptul ca aici este
concentrata arta cioplitului in lemn din Tara Maramuresului. Manastirea cuprinde mai
multe constructii, toate realizate cu mult gust, sub  indrumarea staretei Filofteia Oltean.
Este localizata in comuna Barsana, pe drumul judetean DJ. 186, la iesirea spre comuna
Stramtura, pe malul drept al raului Iza.
     Constructiile sunt realizate in ultimii  ani, dar continua traditia unei manastiri foarte
vechi, mentionata documentar inca din sec. al XIV-lea.

4
    Biserica manastirii intra in topul celor mai inalte constuctii de acest tip din Europa,
fiind un exceptional punct de belvedere .
In present acest lacas de cult este vizitat de foarte multi turisti din toate colturile lumii.
Cimitirul “Vesel” – Sapanta
  Creatie a mesterului popular Stan Ioan Patras, Cimitirul " Vesel " este localizat in zona
centrala a comunei Sapanta , la distanta mica de DN 19. Incepand cu anul 1934, mesterul
a pus cate un epitaf pe crucile mormintelor,  un scurt poem scris la persoana intai, usor
ironic, dand astfel un nou sens mortii. Se pare ca obiceiul de a ironiza moartea este de
origine dacica . Pe fiecare cruce este o reprezentare realizata in culorii vii,  care istoriseste
viata raposatului si chiar cauza mortii. Creatorul acestui cimitir a avut umorul de a-si
compune propriul epitaf si a ciopli si picta crucea care marcheaza acum mormantul sau.
In prezent, crucile sunt realizate de urmasii mesterului Stan Ioan Patras .

Muzeul "Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei"-Sighet

Este o cladire mare, cu mai multe corpuri, construita in perioada 1896-1899 de catre
Imperiul Austro-ungar. Dupa Cel de-al Doilea Razboi Mondial, noua putere comunista a
ales aceasta inchisoare ca loc de detentie pentru elita intelectualitatii romanesti deoarece
era situata in imediata apropiere a granitei dintre Romania si fosta URSS. De asemenea,
regiunea este strabatuta de o cale ferata cu ecartament larg ( specifica doar fostei URSS )
care intra in Romania prin localitatea Campulung la Tisa si dupa cca 50 km iesea din nou
in fosta URSS (azi Ucraina ) prin localitatea Valea Viseului.

Muzeul Maramuresului – Sighetu Marmatiei: Desi este localizat intr-un oras

cu doar 45.000 locuitori, Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei concentreaza
valori inestimabile de pe un spatiu mult mai larg, cunoscut sub numele de Tara
Maramuresului. Muzeul a cunoscut diferite etape de evolutie, dar cea mai reprezentativa
este perioada ultimelor trei decenii, cand s-a imbogatit si diversificat, ajungand in prezent
la cateva sectii si numeroase alte obiective dispersate in intregul cuprins al Tarii
Maramuresului. Expozitia de baza (etnografie) este organizata intr-o conceptie de
expunere moderna, colectiile etnografice fiind structurate pe categorii ale culturii si artei
populare, ocupatii, industrie casnica, textile, mobilier taranesc, elemente de arhitectura
populara, textile si tesaturi, port popular, ceramica si obiceiuri.
Sectia etnografica de pe str. Bogdan Voda nr.1 expune unelte si instalatii legate de
principalele mestesuguri traditionale (unelte agricole, unelte legate de arta tesutului,
cergi, icoane, masti, ceramica, elemente de arhitectura).
Sectia etnografica in aer liber , numita si Muzeul Satului m aramuresean este situata pe
Dealul  Dobaies, in partea de est a orasului, la 300 m distanta de drumul national DN18.
In jurul bisericii din lemn, adusa din satul Oncesti, se dezvolta un adevarat sat tipic
maramuresean. Gospodariile acestuia  ii permit vizitatorului  sa sesizeze adevarata esenta
a arhitecturii populare a Tarii Maramuresului, asa  cum a fost aceasta structurata de-a
lungul secolelor
Sectia de istorie este situata in centrul orasului la sediul central al m uzeului, Piata
Libertatii nr.15. Functioneaza si cu expozitii speciale cu caracter temporar, pe teme de I
storia Maramuresului. Detine una dintre cele mai mari colectii din epoca bronzului.
Sectia de stiintele naturii , situata in aceeasi cladire cu cea de istorie, are o expozitie
permanenta cuprinzand exponate din flora si fauna Tarii Maramuresului.

5
Alte alemente de atractivitate ale Muzeului Maramuresului din Sighetu Marmatiei sunt :
- Casa Ioan Mihaly de Apsa ,str.Ioan Mihaly de Apsa nr.17 Sighetu Marmatiei
- Casa muzeu Vasile Kazar din localitatea Vadu Izei
- Muzeul scolar din localitatea Barsana
- Casa-muzeu din localitatea Ieud
- Casa-muzeu Ilie Lazar din localitatea Giulesti
- Casa-muzeu Stan Ioan Patras din localitatea Sapanta
- Colectia muzeala de la Viseu de Sus

Muzeul etnografic al Familiei Ples: Situat in localitatea Ieud, asezare plina de atractii
turistice de efect, muzeul particular al Familiei Ples reprezinta o gospodarie autentica ce
concentreaza valori etnografice din intregul sat. Multimea si varietatea exponatelor te fac
sa ai foarte multe intrebari despre ceea ce a insemnat viata rurala in Tara Maramuresului.
Muzeul este situat in apropierea celei mai vechi biserici de lemn din Romania, adica
Biserica din Deal (Biserica Balcului), construita in anul 1364.

III) Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

Baza tehnico-materiala a judetului Maramures este formata din baza tehnico-

materiala specific turistica si din infrastructura. Dotarile specific turistice sunt
reprezentate de reteaua unitatilor de cazare, o parte din reteaua unitatilor de alimentatie,
mijloacele de transport din structura turismului, instalatiile de agrement si cele specifice
tratamentului balneo-medical, satele turistice si satele de vacanta.

Mijloace de cazare:
Anii Capacitatea existenta Capacitatea in functiune
Nr de unitati Nr de locuri (mii locuri –zile)
1999 114 3342 679
2003 103 3293 652
Sursa Anuarul statistic al Romaniei 2004;2000

Se observa ca numarul unitatilor a scazut in 2003 fata de 1999 cu 11 unitati.

Numarul camerelor inregistreaza de asemenea o scadere fapt ce demonstraza ca
inchiderea unitatilor invechite a fost una din cauze, lucru explicat si de scaderea
capacitatii in functiune cu aproximativ 27 mii locuri-zile.

Numarul de echipamente de cazare pe tipuri de unitati

Anii Total Hoteluri, Cabane Vile Tabere Pensiuni Pensiuni
moteluri turistice turistice scolari, rurale urbane
prescolari
2001 18 12 1 - 1 4 -
2005 19 12 - 1 1 2 3
Sursa Anuarul statistic al Romaniei 2004,2000

6
 Numarul echipamentelor de cazare pe tipuri de unitati inregistreaza o scadere
semnificativa in 2003 fata de 1999 mai ales in cazul pensiunilor agroturistice, dar o
relansare a numarului de hoteluri si moteluri ceea ce demonstreaza ca s-au facut investitii
importante in domeniul promovarii turismului in acesta zona.

Evolutia numarului de locuri de cazare pe tipuri de unitati (comparatie 1999 si 2003)

Numarul de locuri de cazare pe tipuri de unitati in

1999

Hoteluri, moteluri
17%
Cabane turistice
6% Campinguri si unitati tip
1% casuta
3% Vile turistice si
4% bungalouri
Tabere scolari,
67% 2% prescolari
Pensiuni turistice

Pensiuni agro-turistice

Numarul de locuri de cazare pe tipuri de

unitati in 2003
Hoteluri, moteluri

Cabane turistice
26% Campinguri si unitati tip
casuta
Vile turistice si
53% bungalouri
6% Tabere scolari,
1% prescolari
4%
Pensiuni turistice
3%
7%
Pensiuni agro-turistice

Pe total numarul unitatilor de cazare a scazut, o mai mare diferentiere se face la

pensiunile turistice al caror numar a scazut cu 22 unitati, in schimb celelalte unitati si-au
pastrat valorile mai putin hotelurile care au crescut cu 8 unitati.
Din analiza se observa ca se tinde sa se investeasca in hoteluri si moteluri, singurele
tipuri de unitati care au avut un trend crescator numarul de unitati din celelalte categorii
scazand ceea ce se poate explica prin faptul ca unele au fost inlocuite cu altele de
dimensiuni mai mici, mai moderne.

Gradul de ocupare al unitatilor de cazare:

7
 Anii Indici de utilizare neta a
capacitatii in functiune
(CUC)
1999 26.1
2000 27.8
2001 32.0
2002 31.5
2003 29.2
Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune

32 31,5
35 27,8 29,2
30 26,1
25
20
15
10
5
0
1
1999 2000 2001 2002 2003

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei

2004, 2000

Gradul de ocupare al unitatilor de cazare creste de la 26.1% la 29.2% in 1999-2003.

Cea mai mare pondere de utilizare a capacitatii in functiune a fost inregistrata in anul
2001 cu o valoare de 32.0%. Prin urmare, incasarile au fost modeste si ele nu pot sustine
importante investitii de modernizare completa a structurilor de cazare, alimentatie etc.
existente in judet.

IV) Analiza circulatiei turistice

Sosiri Innoptari mii turisti Durata sejurului

Anii
mii turisti om-zile (innoptari/sosiri)
199 2.21
80 177
9
200
75 185 2.46
0
200
94 216 2.29
1
200
90 193 2.14
2
200
86 191 2.22
3
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2004

8
 Innoptari mii turisti om-zile Sosiri mii turisti

250 100 94 90
216 90 86
80
200 185 193 191 80 75
177
70
150 60
50
100 40 Sosiri mii turisti
30
50 20
10
0 0
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
1999 2000 2001 2002 2003 1999 2000 2001 2002 2003

Durata sejurului (innoptari/sosiri)

2,5 2,46
2,45
2,4
2,35
2,3 2,29
2,25 2,21 2,22
2,2
2,15 2,14
2,1
2,05
2
1,95
1 2 3 4 5
1999 2000 2001 2002 2003

In anul 2003 indicele de utilizare neta a locurilor de cazare pe tipuri de structuri

de primire turistica a fost pe total de 29,2. La nivelul judetului Maramures s-a inregistrat
in anul 2003 un numar de 191000 innoptari si 86000 sosiri turisti,durata medie a sejurului
fiind de 2.22. Fata de anul 2002, numarul de innoptari a inregistrat o scadere usoara dar in
ceea ce priveste sejurul mediu al turistilor se constata o crestere de la 2,14
innoptari/persoana in anul 2002 la 2.22 innoptari/persoana in anul 2003.
La numarul de innoptari se observa perioada de varf anul 2001 corelata cu o
durata a sejurului de varf tot in anul 2000, iar la sosiri tot anul 2001. Deci, au venit un nr
redus de turisti si au inregistrat un numar mai mare de innoptari cu o durata a sejurului
mai mare. In anul 2003 numarul sosirilor incepe sa scada insa cel al innoptarilor ramane
aproximativ constant ca si durata sejurului care inregistreaza o valoare aproape similara
celei din 1999.

Previziunea pe 3 ani a indicatorului sosiri turisti.

An yi Δyi/1 Iyi/1 R yi/1
1999 80 - 1 0
2000 75 -5 0.93 -0.07
2001 94 14 1.17 0.17
2002 90 10 1.12 0.12
2003 86 6 1.07 0.07
9
Metoda sporului mediu

Anii Sosiri (mii pers.) ti ỹi = y1 +  *ti (yi - ỹi )2

1999 80 0 80 0
2000 75 1 81.5 42.25
2001 94 2 83 90.25
2002 90 3 84.5 30.25
2003 86 4 86 0
Total 425 415 162.75

= 1.5 Y = 85 σ = 5.70 v = 7.125% > 5%

Metoda indicelui mediu de dinamica

Anii Sosiri (mii pers.) ti ỹi = y1 * I y ti (yi - ỹi )2

1999 80 0 80 0
2000 75 1 81.6 43.56
2001 94 2 83.23 115.99
2002 90 3 84.89 26.11
2003 86 4 86.59 0.35
Total 425 416.31 186.01

I = 1.02 σ = 6.099 v = 1.10 < 5%

Metoda trendului liniar

Sosiri
Anii (mii ti ti 2 Yi*ti ỹi (yi - ỹi )2
pers.)
1999 80 -2 4 -160 79.6 0.16
2000 75 -1 1 -75 82.3 53.29
2001 94 0 0 0 85 81
2002 90 1 1 90 87.7 5.29
2003 86 2 4 172 90.4 19.36
Total 425 0 10 27 425 159.1

y i y i t i
yti =a+ b  ti unde  a= ; b= 2  ;a=85 b=2.7
n t i

10
 σ = 5.64 v = 6.63 > 5%

Rezultatele aplicarii procedeelor de verificare a

metodelor de trend simple si analitice pentru sosiri
Procedee de apreciere a calitatii ajustarii
 Y ti
2
 
 yi  Y t i
~

Metoda de trend   yi  y i 
utilizata   V yi /Y t i   100
 yi
1. metoda modificarilor 415 162.75 7.125%
medii absolute (  )
2. Metoda indicelui 416.31 186.01 1.10%
mediu al
dinamicii ( I )
3. Trendul liniar 425 159.1 6.63%

Cea mai potrivita metoda pentru ajustarea sosirilor de turisti in judetul Maramuress este metoda
indicelui mediu de dinamica pentru ca are coeficientul de variatie cel mai mic.

Valori extrapolate prin Din extrapolarea tendintei sosirilor

indicelui mediu de dinamica pe urmatorii 3 ani se observa ca valorile de
Anul ti’ prognoza ne indica o crestere a acestora de
ti
Yti’=y1* I y la un an la altul. Aceasta crestere a sosirilor
de turisti previzionata implica ocuparea unui
2004 3 84.89
numar mai mare de unitati de cazare,
2005 4 86.59 alimentatie si agrement. Fata de anul 2004
cu 113.8 mii turisti, in 2007 se ajunge la un
2006 5 88.32 numar de turisti sositi de 150.7 mii.

Densitatea circulatiei turistice:

nr.sosiri.turisti.din. ju det ul.Maramures2003 86000
Dr    0.16 < 1
populatia.rezidenta.a. ju det ului.Maramures2003 510688

Din analiza reiese ca presiunea turistica in anul 2003 este scazuta pentru locuitori:
0.16 turisti la un locuitor, numarul turistilor este mai mic decat cel al rezidentilor. Acest

11
lucru inseamna ca nu implica eforturi suplimentare prea mari de organizare din partea
societatilor comerciale si administratiei locale.

V) Propuneri de valorificare a potentialului turistic al judetului Maramures

Datorita potentialului natural si antropic valoros si al bazei materiale existente

diversificate se pot dezvolta anumite tipuri si forme de turism in regiunea Nord-Vest:
turism balneaoclimateric (ape minerale, termale, termo-minerale, turism montan (paduri,
potential cinegetic), turism cultural si turism rural (obiceiuri si traditii specifice anumitor
zone).

Obiectiv specific
Traditiile populare, arta, cultura si sportul sunt simboluri importante pentru o
imagine regionala coerenta si atractiva pentru turistii autohtoni si straini. Aceste
simboluri pot fi sustinute mai bine prin organizarea de evenimente, elaborarea strategiilor
de marketing, oferirea de materiale promotionale si diversificarea serviciilor turistice care
favorizeaza accesul turistilor locali si straini la acestea.

Descrierea contextului care justifica alegerea masurii de valorificare

Regiunea este una dintre cele mai diversificate regiuni europene in ceea ce
priveste cultura populara si traditiile. Putem identifica mai multe spatii cu o identitate
locala clara -cele mai relevante fiind Maramuresul, Oasul, Codrul, Nasaudul, etc. La
acestea ar trebui adaugata diversitatea obiceiurilor, a costumelor, a dansurilor, a
sarbatorilor care pot fi datorate amestecului etnic, cu romani, maghiari, rromi,
ucrainieni, germani, slovaci si alte minoritati care isi pastreaza propriile traditii.
Din pacate nu profitam de pe urma acestui potential impresionant. Turismul
cultural este inca slab dezvoltat, desi turismul rural se afla pe o panta ascendenta.
Investitiile in promovarea acestor valori este vital daca regiunea doreste sa atraga mai
multi turisti in 2006.

Tipuri de activitati ce se pot finanta in cadrul acestei masuri

• organizarea evenimentelor culturale, populare, artistice si sportive;
• dezvoltarea si promovarea de noi servicii de turism.

Aceasta masura ar trebui legata de alte masuri, cum ar fi:

➢ incurajarea activitatilor de turism rural din moment ce strategiile de marketing sunt
elaborate de asociatiile de turism rural, o prioritate de finantare in cadrul acestei masuri
va fi dezvoltarea
si promovarea de noi servicii menite sa implementeze aceste strategii
➢ investitii directe in turism, prioritare pentru finantare in cadrul acestei masuri vor fi
dezvoltarea si promovarea ded noi servicii legate de turismul balnear, termal, montan si
de sporturi extreme si turismul in minele de sare si cel cultural
➢ elaborarea, managementul si finantarea proiectelor pentru dezvoltare rurala

12
Surse posibile de finantare:
- programe de finantare externe: PHARE
- programe ale Ministerul Turismului si Ministerului Culturii
- bugete locale
- investitii private.
Potentialul turistic al judetului Bacau este variat, dispune de toate formele de
relief, are o clima ce ofera conditii atat pentru sezonul de vara cat si pentru cel de iarna
(turism montan:schi), dispune de resurse antropice valoroase si diverse. Are un caracter
special, dispune de numeroase resurse balneare avand de asemenea statiuni recunoscute
pentru valoarea curativa a apelor pe plan intern si international.
Tinand cont de valoarea indicelui de utilizare neta a capacitatii in functiune in
judetul Bacau la 31 iulie 2005, 41%, intr-o prima faza investitiile ar trebui orientate spre
modernizarea unitatilor actuale de cazare .
Apoi ar trebui sa se profite de situatia creata incepand cu iulie 2005 cand
Romsilva a dobandit dreptul de realiza produse turistice. Urmatorul pas ar trebui sa fie
introducerea in circuitul turistic a cabanelor Romsilva din judetul Bacau. Astfel se va
rezolvanda si problema prin care judetul Bacau nu are in circuitul turistic nici o cabana.
Tinand cont de faptul ca Romsilva detine in judetul Bacau cabane la un standard
european cum ar fi Cabana Fantanele, Intarcatoarea, Pralea.

In cadrul formei de turism balnear sunt necesare unele interventii precum:

-expunerea buletinelor de analiza pentru a atrage cat mai multi turisti, atat romani cat si
straini;
-modernizarea instalatiilor tehnice care ajuta la folosirea apelor in tratarea bolilor;
-corelarea turismului balnear cu cel cultural si rural prin intensificarea activitatilor
culturale, stiintifice, artistice la nivelul statiunilor prin spectacole de teatru, folclor,
expozitii de carte, pictura, artizanat autentic, popular etc.
Turismul montan este mai putin reprezentativ in judetul Bacau: referindu-ne la unitatile
de cazare din zona montana se observa ca numarul de cabane turistice este 0 comparativ
cu potentialul montan si ar trebui sa se construiasca noi cabane cu precadere in munţii
Tarcăului, Oituzului, Gosmanului şi Berzunţului; construirea de cabane si casute montane
stimuleaza traseele turistice de drumetie si alpinism care nu sunt bine exploatate; odata cu
construirea unitatilor de cazare montane putem stimula pescuitul sportiv pe lacurile de
acumulare montane si vanatoarea dar si alpinismul;
De aemenea ar trebui realizate programe de sprijinire a turismului rural prin
promovare obiceiurilor locului, traditiei in special in apropierea Parcului Dendrologic
Dofteana, care desi este un potential mare centru de atractie turistica este slab exploatat.

Programe regionale

Proiectul „Să salvăm castanul comestibil - specie emblematică pentru Ţara

Maramureşului” îşi propune elaborarea unei strategii şi a unui plan de măsuri concrete în
vederea salvării rezervaţiei de castani din zona Baia Mare-Baia Sprie-Seini, aflată în
proporţie de 80% în proces de uscare.
Situatia calitatii mediului in judetul Maramures este reflectarea actualelor conditii
economice si sociale caracteristice perioadei de tranzitie cu absenta surselor de finantare

13
si capitalului necesar promovarii unor lucrari de investitii destinate protectiei factorilor de
mediu. Existenta unui suport legislativ precar greveaza fundamental implementarea unui
management ecologic la nivelul agentilor economici si impunerea masurilor necesare
protectiei mediului.
 Judetul Maramures este arealul unde traditiile stramosesti , portul popular si arta
veche, se pastreaza ca nicaieri in alta parte a Romaniei. De aceea elementul primordial al
turismului in Maramures este viata satului. Bisericile de lemn si portile sculptate din lemn
sunt adevarate capodopere de arta populara. Ele se intalnesc aproape in fiecare sat din
Maramures, fiind chiar repere pe plan mondial.

Anexa1

EVENIMENTE MARAMURES
- martie 2006 -
1. „Serbarea lenker-ului” se va tine in localitatea Cavnic in perioada 4 - 5 martie. Timp
de doua zile vor avea loc aici concursuri de sporturi de iarna, focuri de artificii si muzica
in aer liber. Lenkerele sunt sanii cu volan specifice acestei localitati care usureaza luarea
virajelor si fac deliciul tinerilor dar si al adultilor in anotimpul alb. Concursul de lenkere
este capul de afis, dar nu se lasa mai prejos nici concursurile de ski alpin si nici pe atat
cele de sport extrem - snowboarding.

2. In statiunea Borsa va avea loc intre 3 si 5 martie a patra editie a festivalului “Serbarile
Zapezii”. Programul imbina activitati sportive, culturale si de divertisment. In 3 zile
puteti asista la peste 18 concerte live cu muzica dance, etno, R&B si bineintels, folcorica,
veti putea admira expozitii de arta populara din Maramures sau urmari program artistic sl
ansamblelor “Bujorul” si “Muguri din Maramures”. In plus vor fi si concursuri de ski,
spectacole pe partie cu torte, focuri de artifcii si multe alte surprize.

3. Localitatea Petrova este gazda festivalului judetean “Jocul barbatesc”, care va avea
loc pe 31 martie. Echipele de dansuri populare si interpretii de muzica populara
vor aduce spectatorilor momente de bucurie, exprimate prin cantec si joc in cadrul acestui
festival etnografic.

14
4. Lasata Secului este celebrata de biserica pe data de 12 martie. Aceasta sarbatoare
crestina preceda miercurea Cenusii si marcheaza debutul Postului Mare. In aceasta seara
se desfasoara mai mutle activitati folclorice traditionale, printre care este si luarea unei
mese imbelsugate pentru pregatirea intrarii in Postul Pastelui, care presupune nu doar
scoaterea din alimentatie a anumitor produse ci, mai ales, o purificare morala.

5. Biserica crestiana sarbatoreste pe 25 martie praznicul Bunei Vestiri (Blagovestenia in

calendarul popular), cand Dumnezeu anunta Sfintei Fecioare Maria ca a fost aleasa sa-l
nasca pe Iisus. Aceasta sarbatoare este insotita de numeroase traditii populare: pregatirea
painii si sarii pentru hrana ingerilor, asteptarea in haine curate a cantecului cucului,
stropirea livezilor cu tuica, etc. Specifica Maramuresului este Noaptea focurilor, cand se
aduna toate lucrurile de prisos si li se dau foc. Ritualul e practicat in fiecare casa
maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau chair pana in zori.

Anexa 2

Harta turistica a Maramuresului

15
16