Sunteți pe pagina 1din 16

Componentele unei serii cronologice

Manifestarea în timp a fenomenelor economico-sociale se realizează sub incidenţa


a numeroşi factori, care ne pot ajuta să explicăm comportamentul variabilelor economice
pe un anumit orizont temporal. Una din cele mai importante proprietăţi ale seriilor
cronologice este variabilitatea, care poate conferi fenomenului o mişcare, o deplasare
continuă, unidirecţională, la care se adaugă şi unele oscilaţii aparent întâmplătoare, pe
termen mai scurt sau mai lung.
Analizând componentele seriilor cronologice, putem explica evoluţia trecută şi
prezentă a fenomenelor economico-sociale, dar – scop mult mai important – avem
posibilitatea să previzionăm şi comportamentul fenomenului într-un viitor mai mult sau
mai puţin depărtat, prin proiectarea „în viitor“ a modelelor de evoluţie şi comportament
identificate în trecut. Aceasta implică o presupunere fundamentală: aceea că aceste
„modele“, „tendinţe“, care s-au manifestat în perioada trecută vor fi valabile, relevante şi
în viitor. Desigur că această presupunere (ipoteză) este mai aproape de adevăr pentru
perioada imediat următoare, însă, pe un orizont mai mare de timp – ar putea interveni şi
alţi factori, care ar putea modifica comportamentul prestabilit.
În ciuda naturii aparent întâmplătoare a manifestării variabilelor într-un interval
de timp, deseori există şi se poate identifica un model de bază, teoretic, fundamental, ce
cuprinde diferite elemente, reflectă influenţa anumitor factori, astfel încât el să reproducă
cât mai fidel seria de timp originală, empirică.

O serie cronologică poate fi formată din patru componente diferite şi anume:


1. Componenta de lungă durată – trend (YT);
2. Componenta sezonieră (YS);
3. Componenta ciclică (YC);
4. Componenta reziduală (YR).

1. Tendinţa de lungă durată (numită şi trend, tendinţă seculară sau tendinţă pe


termen lung sau tendinţă generala) se manifestă sub influenţa unor factori sistematici cu
acţiune îndelungată şi conferă o formă aproximativ netedă şi o direcţie aproximativ
stabilă de evoluţie a fenomenului. Trendul reprezintă tendinţa generală (ŷ), ce corespunde
unei evoluţii, mişcări generale sistematice, fundamentale, sesizabile pe perioade lungi de
timp, generate de acţiunea unor factori cu acţiune de lungă durată. Trendul constituie
componenta principală a termenilor seriei cronologice. Tendinţa de lungă durată se
manifestă şi se pune în evidenţă pe un număr mare de termeni, peste 10-15 termeni. Spre
exemplu, populaţia României a cunoscut următoarea evoluţie în perioada 1980-2000
(număr mediu de locuitori la 1 iulie) (tabelul nr. 1):

Tabelul nr. 1. Populaţia României la 1 iulie


Anul Număr locuitori
1980 22 201 387
1981 22 352 635
1982 22 477 703
1983 22 553 074
1984 22 624 505
1985 22 724 836

1
Anul Număr locuitori
1986 22 823 479
1987 22 940 430
1988 23 053 552
1989 23 151 564
1990 23 206 720
1991 23 185 084
1992 22 788 969
1993 22 755 260
1994 22 730 622
1995 22 680 951
1996 22 607 620
1997 22 545 925
1998 22 502 803
1999 22 458 022
2000 22 435 205
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2001, pg. 49.

După cum se observă (figura nr. 1), tendinţa de lungă durată nu trebuite
întotdeauna să fie liniară. În acest exemplu, numărul populaţiei a crescut până în 1990,
după care se constată o tendinţă descrescătoare, în perioada 1990-2000. Cu toate acestea,
multe dintre variabilele social-economice de interes pot avea o tendinţă liniară pe termen
lung, crescătoare ori descrescătoare.

23400000

23200000

23000000

22800000
Numar locuitori

22600000

22400000

22200000

22000000

21800000

21600000
80

82

84

86

88

90

92

94

96

98

00
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

Perioada de timp

Figura nr. 1 Populaţia României în perioada 1980-2000

2
2. Componenta sezonieră are tot o influenţă sistematică, sub forma unor valuri
repetitive, care apar la perioade calendaristice scurte şi, prin definiţie, au o durată mai
mică de un an de zile. Termenul de „variaţii sezoniere“ se poate referi, în mod tradiţional,
la cele patru anotimpuri (sau trimestre), ori la fluctuaţiile ce apar în timpul unei luni, unei
zile sau chiar în cursul unei zile. Cererea de produse turistice, producţia şi preţul de
vânzare al unor produse agroalimentare, tarifele unor servicii etc. pot prezenta astfel de
variaţii sezoniere.

Exemplu: Hotelul „CREASTA“ dintr-o zonă montană, cu o capacitate de cazare


existentă de 140 locuri a înregistrat, în perioada 1998-2001, următorii indici trimestriali de
utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%) (tabelul nr. 2).

Tabelul nr. 2. Indici de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)


Trimestrul
Anul
I II III IV
1998 30,0 21,2 62,8 44,2
1999 30,8 22,4 64,4 46,0
2000 32,2 22,8 66,2 48,0
2001 32,8 23,0 68,0 48,4

Din reprezentarea grafică (figura nr. 2) se observă cu uşurinţă că, în trimestrul III,
indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune sunt mai ridicaţi decât în celelalte
trimestre.

80

70

60
Indici de utilizare neta (%)

50

40

30

20

10

0
I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV

1998 1999 2000 2001


Perioada de timp

Figura nr. 2 Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune la hotelul „CREASTA“, în


perioada 1998-2001

3
3. Componenta ciclică are, de asemenea, o influenţă sistematică sub forma unor
valuri, dar care apar la un număr mai mare de ani (2-10 ani). Prin definiţie, ciclurile au o
durată mai mare de un an de zile şi sunt determinate de interacţiunea unor factori ce
influenţează economia ori planul social (figura nr. 3). Exemple de astfel de cicluri includ bine
cunoscutele cicluri de afaceri ce includ perioade de recesiune şi expansiune, ciclurile pe
termen lung privind cererea unor mărfuri, ciclurile în sectorul monetar şi financiar. În
practică, ciclurile apar rareori cu regularitate şi adesea se manifestă în combinaţie cu alte
componente.
y

Anii
Figura nr. 3. Variaţie ciclică într-o serie cronologică
4. Componenta reziduală determină variaţii întâmplătoare, manifestate ca devieri
neregulate într-o serie cronologică şi care nu sunt cauzate de nici o altă componentă. Uneori
această componentă poate ascunde existenţa altora, mai predictibile, dar trebuie să subliniem
că variaţiile aleatoare apar în aproape toate seriile cronologice, ceea ce face necesară
identificarea lor, în scopul efectuării – cu acurateţe – a previzionărilor. Dacă examinăm
figurile anterioare, vom observa astfel de variaţii reziduale şi, tocmai de aceea, chiar dacă
vom caracteriza precis şi exact celelalte componente, nu vom putea previziona la fel de exact
evoluţia viitoare a unei variabile.
Componentele unei serii cronologice pot fi prezentate, pe scurt, in tabelul de mai jos:
Componenta
Componenta Componenta Componenta
Denumire de lungă
sezonieră ciclică reziduală
durată
Tip Sistematică Sistematică Sistematică Nesistematică
Fluctuaţii Fluctuaţii
Fluctuaţii
regulate ce aproximativ
reziduale
apar în regulate ce
Tendinţa de (întâmplătoare),
interiorul apar la
Definiţie modificare pe care rămân după
unei perioade intervale de
termen lung evidenţierea
de 12 luni şi timp mai mari
celorlalte
se repetă an de 1 an de
componente
de an zile
Schimbări în Evenimente
Condiţii Interacţiunea
populaţie, neprevăzute
climaterice, unor factori
Factori de tehnologie, (greve, inundaţii,
obiceiuri ce
influenţă educaţie, războaie etc.) sau
religioase, influenţează
nivel de trai variaţii aleatoare
sociale etc. economia
etc. ale datelor
Un număr Mai mică sau
De obicei 2- Durată scurtă şi
Durată mare de egală cu 12
10 ani care nu se repetă
termeni luni

4
Modelul general al unei serii cronologice poate fi exprimat ca un model aditiv, unde
valoarea variabilei la momentul (în perioada) t poate fi descrisă ca:
yt = yTt + ySt + yCt + y Rt , sau
y t = ŷ t + S t + C t + ε t , t = timpul .

Modelul multiplicativ : valoarea variabilei la momentul (în perioada) t este descrisă


ca:
yt = yTt × y St × yCt × y Rt sau
y t = ŷ t × S t × C t × ε t , t = timpul .

Ambele modele sunt acceptabile. În general, modelul multiplicativ se utilizează


atunci când fluctuaţiile (regulate şi neregulate) se amplifică ori se diminuează faţă de
tendinţa seculară, iar modelul aditiv se utilizează atunci când fluctuaţiile rămân constante
în amplitudine, faţă de trend.

y(t)
Amplitudini absolute egale
u l
Trend

SCR realã

0
t1 t2 t3 t4 t1 t2 t3 t4 t1 t2 t3 t4 timp (trimestre)

Figura nr. 4. Serie cronologică cu oscilaţii egale faţă de trend.

y(t) y’(t)

0 t 0 t
a) b)

Figura nr. 5. Serie cronologică cu oscilaţii:


a) amplificate; b) atenuate faţă de linia de trend.

5
Alegerea celui mai potrivit model de combinare a componentelor termenilor seriei
cronologice se face după ce s-a efectuat în prealabil o analiză complexă a fenomenului în cauză şi
a seriei cronologice care îl descrie. Analiza va cuprinde şi o reprezentare grafică, ce poate facilita
alegerea modelului cel mai potrivit. În majoritatea cazurilor nu există un model perfect care să
reconstituie exact seria cronologică, dar se poate alege modelul care aproximează mai bine seria
de valori reale.

Metode de determinare a tendinţei de lungă durată


(Caracterizarea statistică a tendinţei pe termen lung)

Dacă putem determina şi caracteriza componentele care există într-o serie


cronologică, vom putea, apoi, să efectuăm o previzionare validă a evoluţiei viitoare.
Identificarea trendului ca o serie de valori şi înlocuirea termenilor reali ai seriei
cu valorile trendului, valori obţinute prin diferite modele se numeşte ajustare (sau
netezire a seriei cronologice).
Denumirea de „netezire“ vine de la faptul că prin operaţia de ajustare se
„aplatizează“ evoluţia fenomenului, prin eliminarea oscilaţiilor sezoniere şi reziduale.

Caracterizarea şi descrierea tendinţei de lungă durată se poate face folosind


metode statistice mecanice (simple) sau analitice. În alegerea uneia sau alteia dintre
metode un rol important îl joacă graficul statistic şi modul în care reuşim să descoperim
existenţa şi forma diferitelor componente din reprezentarea seriei cronologice.
Metodele mecanice de descriere a trendului unei serii cronologice cuprind:
metoda modificării medii absolute, metoda indicelui mediu de dinamica şi metoda
mediilor mobile.
Metodele analitice presupun utilizarea unei funcţii analitice de tendinţă.

6
Metode mecanice

Metoda modificării medii absolute

Această metodă se utilizează atunci când, din grafic şi din analiza datelor, observăm o
tendinţă de evoluţie aproximativ liniară. În acest caz, modificările absolute cu bază în lanţ vor
fi aproximativ egale între ele, vor avea valori omogene, ceea ce ne permite să caracterizăm
tendinţa de lungă durată ca o progresie aritmetică a cărei raţie este modificarea absolută
medie. Acest lucru înseamnă, practic, să unim primul cu ultimul termen din seria cronologică
pe care o avem la dispoziţie printr-o linie dreaptă.
Ajustarea se va face după:
yˆt = ytT ∆ = y1 + (t − 1)∆, t = 1, n ,
unde y1 este primul termen al seriei (termenul de baza),
iar ŷ t = y tT ∆ valoarea ajustata la momentul t.

Astfel,
yˆ1 = y1T ∆ = y1 Ajustarea prin metoda modifi-
cării medii absolute uneşte
termenii extremi printr-o linie
yˆ 2 = y 2T ∆ = y1 + ∆ dreaptă.

...
yˆ t = y tT ∆ = y1 + (t − 1)∆
...
y n − y1
yˆ n = y nT ∆ = y1 + (n − 1)∆ = y1 + (n − 1) = yn .
n −1

Tendinţa de lungă durată va fi crescătoare ori descrescătoare, după cum modificarea


absolută medie este pozitivă ori negativă.

Exemplu. Numărul anual al sosirilor de turişti străini într-o pensiune turistică a


avut, în perioada 1992-2001, următoarea evoluţie (tabelul nr.3):

Sosiri de turişti străini într-o pensiune turistică. Tabelul nr. 3.


Anul Sosiri de turişti străini
1992 172
1993 180
1994 191
1995 187
1996 195
1997 213
1998 256
1999 248
2000 258
2001 271

7
Determinarea tendinţei de lungă durată, folosind metoda modificării medii
absolute, necesită determinarea indicatorului modificarea medie absolută:
y − y1992 271 − 172
∆ = 2001 = = 11 persoane,
9 9
ceea ce înseamnă că, în medie, numărul sosirilor de turişti străini a crescut cu 11 persoane
de la un an la altul.
Atunci, tendinţa de lungă durată poate fi descrisă prin:
yˆ t = y tT ∆ = y1 + (t − 1)∆ = 172 + (t − 1) ⋅ 11, t = 1,10 ,
iar valorile acestei componente sunt calculate în Tabelul nr. 4.
Tabelul nr. 4. Tendinţa de lungă durată, folosind metoda ∆ .
Numarul de turişti
Valorile ajustate cu metoda
străini înregistraţi
Anul t ∆ t / 1 = y t − y1 ∆ t / t −1 = y t − y t −1 modificării medii absolute
ytT = yˆ t = 172 + (t − 1) ⋅ 11
în anul t,
yt
1992 1 y1 = 172 0 - y1T = ŷ1 = 172 = y1
1993 2 y 2 = 180 8 8 y 2T = ŷ 2 = 183
1994 3 y 3 = 191 19 11 y3T = ŷ 3 = 194
1995 4 y 4 = 187 15 -4 y 4T = ŷ 4 = 205
1996 5 y 5 = 195 23 8 y5T = ŷ 5 = 216
1997 6 y 6 = 213 41 18 y 6T = ŷ 6 = 227
1998 7 y 7 = 256 84 43 y 7T = ŷ 7 = 238
1999 8 y8 = 248 76 -8 y8T = ŷ8 = 249
2000 9 y 9 = 258 86 10 y9T = ŷ 9 = 260
2001 10 y10 = 271 99 13 y10T = ŷ10 = 271 = y10

Reprezentarea grafică (figura nr. 6) ilustrează modalitatea în care se înlocuiesc


valorile efective cu valorile ajustate.

8
290

270

250
Numar de turisti

230 yt real

valori ajustate prin metoda


210 modificarii medii absolute

190

170

150
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Perioada de timp - anii

Figura nr. 6. Tendinţa de lungă durată, prin metoda ∆ .

9
Metoda indicelui mediu de dinamica

Această metodă mecanică de ajustare înlocuieşte valorile efective înregistrate, cu


valorile unei progresii geometrice a cărei raţie este egală cu indicele mediu de dinamică.
Se foloseşte îndeosebi atunci când din grafic se observă o evoluţie aproximativ
exponenţială a variabilei (evoluţii mai line în prima parte a seriei şi mai accentuate în a
doua parte a ei). În acest caz, indicii de modificare cu bază în lanţ trebuie să fie
aproximativ egali între ei, pentru ca indicele mediu să exprime corect tendinţa de
evoluţie. Prin această metodă unim, de asemenea, primul cu ultimul termen al seriei
cronologice, dar printr-o curbă.
Ajustarea se va face după:
()
yˆ t = y tT I = y1 ⋅ I
t −1
, t = 1, n .

Astfel: Ajustarea prin metoda indice-


yˆ1 = y1T I = y1 lui mediu de modificare uneş-
te termenii extremi printr-o ex-
ponenţială.
yˆ 2 = y 2T I = y1 ⋅ I
...
()
yˆ t = y tT I = y1 ⋅ I
t −1

...
n −1
( n −1) y  n−1
yˆ n = y nT I = y1 ⋅ I = y1 ⋅  n  = y n .
 y1 

Şi în acest caz, tendinţa va fi crescătoare sau descrescătoare, după cum indicele


mediu de modificare este supraunitar sau subunitar.

Exemplu. Numărul pasagerilor care au zburat cu compania aeriana low-cost Easy Jet
intre Spania şi Maroc a avut, între anii 1992-2007, urmatoarea evolutie (Tabelul nr. 5).
Valorile reprezintă mii pasageri.

Numărul pasagerilor companiei Easy-Jet, care au călătorit între Spania şi Maroc.


Tabelul nr. 5.
Numărul de pasageri transportaţi în anul t,
Anul
y t (mii persoane)
1992 40
1993 42
1994 45
1995 55
1996 60
1997 78
1998 80
1999 96
2000 110
2001 115
2002 123

10
2003 135
2004 152
2005 169
2006 179
2007 180

Pe baza datelor din tabelul nr. 3, vom calcula indicii de dinamică cu bază fixă
yt y
I t / 1 = , t = 1, n si indicii de dinamică cu bază mobilă I t / t −1 = t , t = 2, n , ale căror
y1 y t −1
valori se găsesc în Tabelul nr. 6. Se observă ca indicii de dinamică cu bază mobila au
valori apropriate, cuprinse între 1,0056 şi 1,3, astfel că putem propune ca ajustarea seriei
cronologice să se realizeze prin metoda indicelui mediu de dinamică.
Mai întai vom determina indicele mediu de dinamică:
1
y 180  180  15
I = 15 2007 = 15 =  = 1,1055
y1992 40  40 
şi apoi vom calcula valorile componentei de lungă durată (tabelul nr. 6).

Tabelul nr. 6. Tendinţa de lungă durată, folosind metoda I .


Numarul de Valorile
pasageri Valorile ajustate cu metoda rotunjite la
yt yt
Anul t transportaţi în I t /1 = I t / t −1 = indicelui mediu de dinamică numere
anul t, y1 yt −1 y tT = yˆ t = 40 ⋅ 1,1055 t −1 întregi ale
yt trendului
1992 1 y1 = 40 1 - y1T = ŷ1 = 40 = y1 40
1993 2 y 2 = 42 1.05 1.05 y 2T = ŷ 2 = 44.2200 44
1994 3 y 3 = 45 1.125 1.0714 y3T = ŷ 3 = 48.8852 49
1995 4 y 4 = 55 1.375 1.2222 y 4T = ŷ 4 = 54.0426 54
1996 5 y 5 = 60 1.5 1.0909 y5T = ŷ 5 = 59.7441 60
1997 6 y 6 = 78 1.95 1.3 y 6T = ŷ 6 = 66.0471 66
1998 7 y 7 = 80 2 1.0256 y 7T = ŷ 7 = 73.0151 73
1999 8 y8 = 96 2.4 1.2 y8T = ŷ8 = 80.7182 81
2000 9 y 9 = 110 2.75 1.1458 y9T = ŷ 9 = 89.2339 89
2001 10 y10 = 115 2.875 1.0455 y10T = ŷ10 = 98.6481 99
2002 11 y11 = 123 3.075 1.0696 y11T = ŷ11 = 109.0555 109
2003 12 y12 = 135 3.375 1.0976 y12T = ŷ12 = 120.5608 121
2004 13 y13 = 152 3.8 1.1259 y13T = ŷ13 = 133.2800 133
2005 14 y14 = 169 4.225 1.1118 y14T = ŷ14 = 147.3410 147
2006 15 y15 = 179 4.475 1.0592 y15T = ŷ15 = 162.8855 163
2007 16 y16 = 180 4.5 1.0056 y16T = ŷ16 = 180 = y16 180

11
Reprezentarea grafică a valorilor înregistrate şi ajustate este (figura nr. 7)

200

180

160
Mii de pasageri transportati

140

120
yt real

100
valori ajustate prin metoda indicelui
mediu de dinamica
80

60

40

20

0
10

11

12

13

14

15

16
1

1992199319941995199619971998199920002001200220032004200520062007

Perioada de timp - anii

Figura nr. 7. Tendinţa de lungă durată, prin metoda I .

12
Metoda mediilor mobile

Constă în înlocuirea termenilor reali ai seriei cronologice cu valori teoretice,


numite medii mobile. Metoda se bazează pe proprietatea mediei aritmetice de
compensare a erorilor, deci ea înlătură influenţa factorilor ce determină oscilaţiile
periodice. Şirul de medii mobile obţinut reflectă tendinţa comună, obiectivă, generală a
seriei.
Mediile mobile se calculează ca medii aritmetice parţiale dintr-un anumit număr
de termeni succesivi ai seriei. Acest număr (p) depinde de periodicitatea oscilaţiilor (vezi
fig. nr. 8).

y(t)
p

0
t

Figura nr. 8. Determinarea numărului de termeni ai seriei cronologice din care se


calculează mediile mobile

Metoda mediilor mobile este utilizat ă cu deosebire atunci când seria


cronologică prezint ă fluctuaţii regulate (sezoniere sau ciclice), pentru a netezi
evoluţia. Tendinţ a pe termen lung se determin ă sub forma unor medii, calculate din
atâţ ia termeni (p), la câţ i se manifestă o oscilaţie complet ă. Mediile se numesc
mobile, glisante, deoarece, în permanenţă, în calculul unei astfel de medii, se las ă în
afară primul termen al mediei anterioare şi se introduce următorul termen.
Astfel, dacă mediile mobile sunt calculate, spre exemplu, din cinci termeni,
fiecare valoare ajustată va cuprinde termenul din perioada respectivă, cei doi
termeni anteriori şi cei doi termeni următori.

y t − 2 + y t −1 + y t + y t +1 + y t + 2
yˆ t = y tTMM = , t = 3, n − 2 .
5

În general, dacă mediile sunt calculate din p termeni (p, număr impar) se vor
pierde, prin calculul mediilor, p-1 termeni sau valori ale seriei cronologice şi fiecare
valoare ajustată va fi situată în dreptul unei valori înregistrate:
y p −1 + ... + yt −1 + yt + yt +1 + ... + y p −1
t− t+ p −1 p −1
yˆt = ytTMM = 2 2
, t= + 1, n − .
p 2 2

13
Dacă, însă, mediile mobile se calculează din p termeni (p număr par), atunci se
mai numesc şi medii mobile centrate şi se calculează după relaţia:
1 1
⋅ y p + y p + ... + y t −1 + y t + y t +1 + ... + y p + ⋅ y p
2 t− 2 t − +1 t + −1 2 t+ 2 p p
yˆ t = y tTMM = 2 2
, t = + 1, n −
p 2 2

Se vor pierde prin calculul mediilor centrate, p valori ale seriei cronologice iniţiale.
Spre exemplu, dacă o oscilaţie completă are loc la 6 termeni, atunci calculăm
medii mobile centrate:
y t −3 y
+ yt −2 + yt −1 + yt + yt +1 + yt + 2 + t +3
yˆ t = ytTMM = 2 2 , t = 4, n − 3 .
6

Exemplu. Să considerăm seria cronologică privind sosirile trimestriale de turişti,


în hotelul „CREASTA“ dintr-o zonă montană (tabelul nr. 7):

Tabelul nr. 7 . Sosiri trimestriale de turişti în hotelul „CREASTA“


Trimestre
Anii
I II III IV
0 1 2 3 4
1998 940 650 1934 1360
1999 952 706 2072 1406
2000 992 734 2088 1478
2001 1026 740 2190 1492

Pentru calcularea tendinţei pe termen lung, folosind metoda mediilor mobile din
p=4 termeni (la câţi se manifestă o oscilaţie completă), calculand termenii seriei ajustate
1 1
yt − 2 + y t −1 + y t + y t +1 + y t + 2
după y tT ( MM ) = yˆ t = 2 2 , t = 3, n − 2 , unde n=16, putem
4
sistematiza datele astfel (tabelul nr. 8):

14
Tabelul nr. 8. Calculul mediilor mobile
Numarul de turişti
1 1
Perioada cazaţi în y t − 2 + y t −1 + yt + yt +1 + yt + 2
Anul Trimestrul
(t) perioada t, y tT ( MM ) = yˆ t = 2 2 , t = 3,14
yt 4
I 1 y1 = 940 -
II 2 y 2 = 650 -
1 1
y1 + y 2 + y 3 + y 4 + y 5
III 3 y3 = 1934
1998 y 3T ( MM ) = 2 2 = 1222.5
4
1 1
y 2 + y 3 + y 4 + y5 + y 6
IV 4 y 4 = 1360
y 4T ( MM ) = 2 2 = 1231
4
1 1
y 3 + y 4 + y5 + y 6 + y 7
I 5 y5 = 952
y5T ( MM ) = 2 2 = 1255.25
4
1999 II 6 y 6 = 706 y5T ( MM ) = 1278.25
III 7 y 7 = 2072 y5T ( MM ) = 1289
IV 8 y8 = 1406 y5T ( MM ) = 1297.5
I 9 y 9 = 992 y5T ( MM ) = 1303
II 10 y10 = 734 y5T ( MM ) = 1314
2000
III 11 y11 = 2088 y5T ( MM ) = 1327.25
IV 12 y12 = 1478 y5T ( MM ) = 1332.25
1 1
y11 + y12 + y13 + y14 + y15
I 13 y13 = 1026
y 5T ( MM ) = 2 2 = 1345.75
4
1 1
y12 + y13 + y14 + y15 + y16
2001 II 14 y14 = 740
y 5T ( MM ) = 2 2 = 1360.25
4
III 15 y15 = 2190 -
IV 16 y16 = 1492 -

Reprezentarea grafică în figura nr. 9 ilustrează modul în care mediile mobile


permit determinarea tendinţei de lungă durată, prin eliminarea oscilaţiilor sezoniere. Prin
calculul mediilor mobile, abaterile sezoniere se compensează.
Să mai notăm că mediile mobile pot fi calculate şi acolo unde nu există devieri
periodice, în scopul de a înlătura variaţiile reziduale. Cu cât mediile mobile se vor calcula
dintr-un număr mai mare de termeni, cu atât netezirea va fi mai accentuată; pe de altă
parte, calculul mediilor mobile dintr-un număr prea mic de termeni poate face ca
variaţiile reziduale să nu se elimine din valorile reale.

15
2750

2250
Numar de turisti

1750
yt real
ytT(MM)
1250

750

250
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV
1998 1999 2000 2001
Perioada de timp

Figura nr. 9. Determinarea tendinţei seculare, folosind mediile mobile.

Bibliografie:

1. Simona Ioana Ghiţă, Statistică, Ed. Meteor Press, 2006, pag. 266-313.
2. Alexandru Isaic-Maniu, Constantin Mitruţ, Vergil Voineagu, Statistică, Ed.
Universitară, 2004, pag. 344-380.
3. Emilia Ţiţan, Statistica. Teorie şi aplicaţii în sectorul terţiar, Ed. Meteor Press,
2002, pag. 143-175.
4. Silvia Spătaru, Modele şi metode econometrice, Ed. ASE, 2007.

16