Schimbarea politică.

Speranțele
și dezamăgirile ideii socialiste
 Revoluția
• Prima formă de participare care a fost studiată de
științele politice, fiind o formă de schimbare politică
radicală, brutală, bruscă.
• Studiată în sec. XIX ca fenomen îngrijorător pentru că
se repeta: 1789, 1848 etc.
• Explicația de ordin psihologic (Gustave le Bon) este
mult mai puțin influentă decât cea marxistă.
• Marx și Engels: revoluția este instrument al luptei de
clasă.
• Istoria = succesiune de conflicte care opun o clasă
dominantă și una dominată, revoluția este mecanismul
care produce trecerea.
 Revoluția
• Violența este justificată pentru că este un
element al mobilizării.
• Evoluția capitalismului crează o masă de
muncitori opuse unei pături subțiri de
capitaliști. Ruptura revoluționară se va
produce în Marea Britanie pentru că era țara
cea mai dezvoltată economic.
• Lenin răstoarnă această perspectivă cu
Revoluția din 1917.
 Revoluția
• După Revoluția din 1917, are loc o scindare în
2 tabere: partizanii marxism-leninismului și
adepții socialismului democratic.
• Primii iau exemplu sovietic, preiau puterea și
crează comunismul de stat.
• Ceilalți doresc păstrarea moștenirii societății
liberale. Doresc schimbarea societății, dar
respectând competiția electorală, împăcând
libertatea cu egalitatea.
 Revoluția
• Revoluția bolșevică pune capăt brusc sistemului feudal
țarist și aduce la putere un partid care își propune să
reorganizeze societatea pe baza socialismului științific.
• Doctrina leninistă are un dublu scop: justificarea
acțiunii revoluționare și regândirea raportului cu
sistemul capitalist.
• Condamnă orice alianță cu forțele burgheze.
• Insistă pe rolul teoriei revoluționare și pe rolul
partidului în pregătirea Marii Revoluții.
• Revoluția nu pune capăt în mod violent luptei de clasă
ci, dimpotrivă, este o fază de cristalizare și intensificare
a acestei lupte.
 Revoluția
• Marx dorea dispariția instituției statale (nu era, în viziunea sa, decât un
instrument de aservire în mâinile clasei dominante).
• Lenin se sprijină pe violența revoluționară, considerată a fi legitimă,
pentru a justifica preluarea puterii statului de către proletariat.
• Lenin: statul, ca instrument de dominare, poate fi util pentru distrugerea
capitalismului. Cucerind statul, proletariatul dispune de un mijloc de
presiune important.
• Dictatura proletariatului se poate exercita prin intermediul violenței
statului.
• În stalinism, aceasta va fi sursa teoretică a dezvoltării birocrației de stat.
• Lenin vede dizolvarea statului în 2 faze: în faza socialismului, aparatul
polițienesc al statului trebuie menținut. În faza comunismului, statul va
dispărea în totalitate deoarece colectivizarea mijloacelor de producție și
dispariția claselor va face inutilă menținerea sa.
 Revoluția
• Stalin stabilește o putere autocratică, apelând
tot mai des la aparatul represiv al statului.
• El consideră că Uniunea Sovietică nu se poate
întări decât prin consolidarea aparatului de
stat.
• Statul e singura instituție care poate asigura
securitatea exterioară.
• Dispariția statului este amânată.