FARMACIE + propuneri intrebari - Tema nr 1 Farmacocinetica general Bibliogratie asociata temei Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a Ika (revazuta si adaugita), 2009 (cu tira prelungit de 1000 exemplare, in 2011) pag. 46-171 1 Procaina: este inactvata in tubul digestiv sange C. este inactvata in ficat [Bh este inactivata in sange E. este inactivata in plamani. (pag. 109) +2 Consecintele fixarii medicamentelor in tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia: A. liminarea lenta prelungirea duratei de actiune [BB scaderea duratei de actiune D. aparita etectelor adverse E. prelungirea duratei une intoxicat (pag. 101) A B. este activat +3. Notati procentul de acid stab neionizat, cand pka-pl A. 001 B. 24,03 Ti 50.00 D. 75,97 E. 99,99 (pag. 52) “4 Calea de administrare ce se utilizeaza exclusiv pentru actiunea generala este: BBW intraosoasa B. bucala C. intrarectala D. uretrala E. intraperitoneal. (pag. 60, 68, 82) +5 Formele farmaceutice injectabile extravasculare trebule sa respecte urmatoarele conditii, cu exceptia: A. stole B. izotone [Bi izotone sau stab hipotone D. pH=7,4 E. nelitante sulare (pag. 77, 80-81) *6 — Solutille intravenoase respecta urmatoarele conditil, cu exceptie: A. sterile si apirogene 8. izotone sau slab hipertone Th pi strict = 74 D. fara substante hemolitice E, fara substante ce preciita proteinele plasmatice. (pag. 77-78) +7 Hipoalbuminemie se produce in urmatoarele situati, cu 0 exceptie: A. malnutitie 8. neoplasm C. arsuri . tracturl EB ateciun ginecologice (pag. 84) + S.O.MH. au urmatoarele caracteristici, cu excoptia: ‘A, metabolizeaza numa medicamentele iposolubile BB prezinta specitcitate de substrat C. utiizeaza oxigen molecular D. utlizeaza citoeromul P460 redus E. sunt active numat in prezenta de NAD citoplasmatic (pag. 112-113) *9 in biotransformarea medicamentelor in stadiul | se intalnesc urmatoarele timpuri de reactii enzimatice, cu exceptia: A. oxidari B. reduceri ©. hidrolize D. decarboxilari acta (pag. 125) Pag. 1 din 309+10 Prin N-oxidare nu se biotranstorma: HB tenacetina 8. anilina . acetaminoten D. imipramina E. nicotina (pag. 127) +11 Apa totala din organism (masurata in /70kg) este: > AS B3 ©. 10-12 0. 20-35 Th ssse (pag. 97) * 12 Circuitul entero-hepatic nu determina: A. intarzierea eliminari B. cresterea duratei de actiune C. efecte adverse cand eliminarea biliara este intarziata D. efectetoxice hepatice pentru fampicina EB scaderea T1/2 (pag. 101) 13. Urmatoarele preparate sunt prodroguri, cu ‘exceptia: A. ulei de ricin B. procainpenicilina . eritromicina propionat Bh ici ce paratina E. eriromicina lactobionat (pag. 55) ste corelata cu efectul primului B. pulmonar si hepatic ©. hepatic D. intestinal E. hepatic si intestinal (pag. 57) +45. Urmatoarele medicamente au clearance-ul hepatic diminuat la varstnici, cu exceptia: A. paracetamol B. fenilbutazona . propranolol BB viatarina E. teofilina (pag. 117) *16 Prin reducere nu se biotransforma: ‘A. cloramfenicol 8, cloralhicrat C. metadona D. contzon i cocaina (pag. 128) +17 Se biotranstorma prin hidroliza: A. codeina 8. paracetamol C. etanol D. fenobarbital i icocaina (pag. 128) +18. Nu reprezinta un tip de clearance: EBM cearance exrinsee B, clearance intinsee C. clearance sistemic total D. clearance plasmatic E. dlearance-ul unui organ (pag. 104) +19. Urmatoarele afirmatii despre clearance (Cl) sunt reale, cu exceptia: CIT=CIH+CIE A B. c. D, cIT=Ke x va HA cr-cve (pag, 104-106) +20 Nu reprezinta un medicament activ metabolizat la metabolit cu acelasi tip de actiune A. diazepam B. codeina [Th tenibutazona D. amitriptiina E. prednison (pag. 107) 21. Precizati medicamentele ce nu se pot administra pe cale intravenoasa: BB hemoitice B. cupH diferit de cel sanguin [Ei ce precipita proteinele plasmatice D. cupresiune osmotica diterta de cea sanguina E. iritante tisulare (pag. 77-78) Pag. 2 ain 309WWHWHERUR HHH Heenan i 22 Factorii de care depinde marimea vitezel de eliminare sunt: TB catca de administrare EB concontratia sanguina [Bh ctrctura chimioa BB varsta E. doarb sid (pag. 134) 23. Allmentel ‘A. nu influentoaza absorbia digestive a medicamentolor EBB cresc absoritia pentru mecicamentele putin soluble (ex: griseotulvina) BB cad absoritia pentru mecicamentele degradate in stomac (ex: peniciline) BBB prezenta aiimontoior este uta in cazul medicamentelor tant ale mucoaselor E. scad absorbtia pentru substantele putin hidrosolubile, datorita inducerii unei hipersecreti 24 Calle injectabile extravasculare sunt: EB intramuscular B. intravenos TB svvcuan D. intraarteral Bi intcaosos (pag. 77) 25 Substantole ce trec foarte greu prin bariera hhemato-encefalica: EBS cesivat cuaternari de amoria ®, substantele posolubile ©. batbiturice narcotice D. LDOPA Biarinete (pag. 93) 26 Medicamente inactive metabolizate in metaboliti activi sunt: A. amitipiina 8. predrison ©. fenibtazona BB zzatiopsina Bh vice cicin (pag. 107) 27 Care dintre urmatoarele afirmatll nu sunt adevarate: A. caleaii.v. este indicata exclusiv pentru actiunea generala B. substantele administrate intravenos sunt exclusiv hidrosolubile TEi ormetefarmaceutice injectable ru trebuie sa fe store si apirogene ID pe cale iv. so pot administra substante ce precipita proteinele plasmatice E. pe cale iv. se pot administra substante irtante pentru tesutur (pag. 78) 28 Membranele biologice sunt mai permeabile pentru: EBS rolecule cu greutate moleculara mica El molecule posokbile Ti sutstante necisociate D. cation’ trivalent E. molecule legate de proteine (pag. 49) 29 Filtrarea la nivelul membranelor biologice are trmatoarele caracteritict: ate loc larval porior ‘sunt fitrate substante hidrosolubile se realizeaza in sensul gradientului de concentratie D. intervin pompele ionice E. prezinta o inalta specifictate sterica (pag. 50) 30 Prin mucoasa intestinului subtire se absorb bine: substante nedisociate lipofile I ori, substante potare si substante disociate cu stuctri analoage compusilr aimentart absorbabii C. derivati cuaternari de amoniu D. substante organice hisrosolubile, dar polare, disociate baze organice slabe (ag. 64) 31 Calea nazala de absorbtie are urmatoarele caracteristici: A. este indicata exclusiv pentru aciunea locala B. la copii nu pot aparea efecte sistemice [Bil este bine vascularizata [Bi ste permeabita pentru substanteliposolubile si hidrosolubie E. nu se pot administra soluti uleioase (pag. 70) Pag. 3 din 30932 Absorbtia prin epiteliu alveolar este favorizata de: [BB cuprafata foarte mare (100mp) [BB eteaua capilara foarte bogata C. diametrul optim pentru aerosoli de 10 microni EE ur tit respirator lent si opritea voluntara a respiratii E, hipersecretia bronsica (ag. 71-73) 33. Notati afirmatiile corecte pentru absorbtia pe cale oculara: TEI souti izotone sunt preterabile Eh pit.u preterabit este 7.48 C. se utilizeaza pentru actiunea locala si sistemica D. secretialacrimala este un factor favorabil solutilehipotone pot produce ulcerali corneene (ag. 73-74) 34 Sunt transportate semnificativ in hematii: A digitoxina ®, fenibutazona Th aniimaiaricete Bh ciciosporina a Bi potidina (bag, 63-84) 35. Hiperalbuminemie se produce in: EBS atectiun’ ginecotosice EB ciaigi C. fracturi BB sctizotronie EB mon benigne (pag. 84) 36 Procesul legarii medicamentelor de proteinele plasmatice se caracterizeaza prin: A. logarea este specifica B. nu se pot stabil legaturiionice [GB echilibru intre forma libera si cea legata este dinamic BB forma ivera este activa forma legata este cea de rezerva (pag. 88) 37. Se leaga de proteine plasmatice in procent foarte mare: BB lonibutazona sulladimetoxina Bi disitxina Bi tenitoina E. sultafurazol (pag. 88) 38 Referitor la difuziunea prin placenta, notati raspunsurile incorecte: EB placenta are sisteme speciale de transport de la fat la mama BB tatu are mecanisme active de transport FG Ge ta mama la fat nu pot difuza hormoni estrogeni si vitaminele hidrosolubile D. de la fat la mama nu pot trece substante polare disociate E. dela fat la mama difuzeaza substantele edisociate, iposolubile si hidrosolubile (pag. 94-95) 39. Particularitatile difuziunii prin bariera sénge- lapte sunt: A. nu difuzeaza alcaloizi si chimioterapice EA stuzeaza purgaive [Gh laptele este izoton cu plasma, dar mai acid ca plasma ituzeaza alcootul E. in laptele matern se pot concentra medicamentele acide (pag. 95) 40 Caracteristicile difuziunii prin membrana celulara sunt: HEB pH-ulintracotutar este mai acid decat pH-ul inertial si sanguin 8. substantele foarte liposokubile se pot concentra intracellar TG itearea se tace pentru medicamenicle hidrosolubie eu grevatea moleculara mai mica Ge 100 D. acidoza favorzeaza cfuzunea inraceluara a medicamentelorbazice EB cituzisnea simpla se face pentru medicaments liposoluble cu greuiatea moleculara mal mica de 350 (pag. 95-96) 9.4 din 309) al a a eeWWWHRRHHH HH KR aRaeaeaeaeaea a 41 Volumut de distributie aparent (Vd) are urmatoarele caracteristicl: [DB se exprima in ite (t) BB ce exprima in kg C. Vd aparent corespunde intotdeauna cu Vd real [EB V4 se determina la administrarea pe cale intravenoasa E. Vd =D x Co (D = doza administra, Cr concentratia sanguina, masurata imediat dupa administrare iv, in inject "bolus (ag. 98-99) 42 Clearance-ul hepatic este dependent de fluxul sanguin arterial hepatic la: izoniazida EB icccaina Bi iitecipin BB verapamil E. ulei de ricin (ag. 111) 43 Factorii ce favorizeaza actiunea locala, la nivelul mucoasei bronsice, a medicamentelor administrate inhalator: TES oprirea voluntara a respiratie! B. itm respirator rapid C. particule de aerosoli cu diametru mai mare de 10 micrometri D. particule de aerosoli cu diametru mai mic de 0.5 1 micrometri particule de aerosoli cu diametrul egal cu 1-8 ‘micrometri (pag. 72) 44. Asocierea fenlbutazonei cu anticoagulant orale este periculoasa deoarece: I se produce inhibite enzimatcaincrucsata crese concentratileplasmatice ale forme! ibere de anticoagulant 6. orese concentrate plasmatice ale forme! bere de tonibutazona este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral E. creste coagulabiltatea sangelui (pag. 125) 45 O substanta medicamentoasa acida se afla in cantitate mai mare in forma nedisociata cand: BBM pa > pH B. pH > pka [ih pxa-pH>0 D. pH-pKa>0 E. pH-pK=0 (pag. 51) 46 Transportul activ al medicamentelor prin ‘membran EBB ce face contra gradientului de concentrate B. nu prezinta specifica sterica [Gi se reatizeaza pentru ioni, substante polare, disociate IB ce reazeaza cu consum de energie E. se face pentru substantele liposolubile, nedisociate (ag. 53) 47 Calea intraarteriala prezinta urmatoarele particularitati: EBM este utilizata rar B. implica efectul primului pasaj pulmonar [Et poate deciansa spasm arterial poate provoca hematom si tromboza Bh etectul este cel mai rapid posibil (p29. 79) 48. Se distribuie bit BB topentaiut B, iodul [Bi hexobarbital D. CasiP E, tetracilina (ag. 98) 49 Circuitul entero-gastric se caracterizeaza prin IW in intoxicati cu alcatoizitrebuie scurtcircuitat Ei paricipa mecicamentele bazice iposolubile participa medicamentele bazice ce se pot elimina prin mucoasa gastrica, prin difuziune simpla D. participa medicamentele acide E. participa exclusiv medicamentele administrate per os (ag. 101) 50 Calea cutanata prezinta urmatoarele particularitati: A. vasodilatatia scade absorbiia ‘masalul local si pansamentele ocluzive favorizeaza absorbtia percutana [Gi absorotia se reaizeaza in principal pe calea transfoliculara stratul comos epidermic are freevent efect de “rezervor" stratul adipos subcutanat are efect de retentie pentru substantele liposolubile (pag. 75-76) Pag. 5 din 309* 51 Notati medicamentul care poate provoca insuficienta cardiaca prin lezarea miocardulul: A. Chinidina B. Procainamida ©. Fenitoina Bh Daunorubicina E. Verapamil (ag. 128) Tema nr. 2 Farmacodinamie generala Bibliogratie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed, Didactica si Pedagogica, Bucuresti, eoitia a Ia (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, in 2011) pag. 172-231 ‘1 Tipurile de actiune farmacodinamica se clasitica dupa urmatoarele criterii, cu exceptia: A. Reversibltate 8. Selectiviate Th teciaboizare D. Modul de uiizare E. Sensul actiunii (p20. 180.181) +2 Daca nu exista alta recomandare, este preferabil ca medicamentele sa fie administrate in raport cu mesele: A, Gu 30 de minute inainte B. Lat ora dupa [Ei La ora inainte sau 9 ore dupa D. Intimpul mesei E. Imediat dupa (pag. 203) “3. Marcati varianta ce nu reprezinta un model de relatie cantitativa, structura chimica — actiune farmacodinamica: Woh! Hansch 6. Free-wison Bh Aiens E. MTD Simon (pag. 187) A 8. ‘4 Temperatura ambianta ridica ‘A. Creste procesele metabolice B. Creste biotransformarile medicamentelor ©. Scade permeabiltatea tisulara D. Scade durata actiunii medicamentelor [Bi Creste intensitatea actiunii medicamentelor (pag. 202) 5 Medicamer inainte de A. Anorexigene B. Antiacide . Antintlamatoare D. Acid clorhidric si pepsina BB aninciminice (pag. 203) +6 —Medicamentele administrate in timpul sau imediat dupa mese su BBS Acis lorie si pepsina B. Purgative ©. Hipoglicemiante D. Hipocolesterolemiante E, Colecistokinetice (pag. 203) 7 Medicamentele administrate la 30-60 minute ‘dupa masa sunt: A. Diuretce 8, Stimulatoarele seeretici gastrice Bh botacice D. Digitaice E, Teollina si aminotiina (ag. 203) +8 Nureprezinta bioritm circadian: A. Tensiunea sanguina BBB Aevitatea encimatica (. Temperatura corpului D. Functiile pulmonare E. Concentratile de neuromediatori (pag. 204) 9 Penicilinele injectabile se pot amesteca ,,in vitro” cu: A. Glucoza B administrate dimineata, ssa cu 30 de minute, su C. Bicarbonat de sodiu BBB Ciorura do soaiu E, Aminogicozide (pag, 208-208) Pag. 6 ain 200WWHHBRHHHRHRHHKAHKHHBAYeMYee ese es "10 Sinergism de potentare urmarit in terapeutic: BY Antihipertensiv si diuretic B. Hipoglicemiante si beta-adrenolitice ©. Pilocarpina si atropina D. Adrenalina si propranolol E. Procaina si sufamidele (ag. 210-212) +11 Determina antagonism de efect: A. Warfarina cu acid acetsalice B, Tubocurarina cu gentamicina [Bd Penictnele cu tetracictinele D. Sullamide antidiabetice cu beta-adrenoltice , Tranchizante cu alcool (pag. 214) * 12 Au latenta cea mai mica: A. Formele farmaceutice retard B. Medicamentele cu mecanism indirect de actune C. Medicamente legate de proteine plasmatice Medicamente administrate iv E. Medicamente ce actioneaza prin metabolitul activ (pag. 178) +19. Care afirmatie nu este corecta A. Digitoxina are 11/2 B. Clorpropamida are T1/2~36 ore [i Fenibutazona are T1/2 = 2-9 ore D. Strofantina are T1/2 =1 2 E, Tolbutamida are T1/2 = 6 ore (pag. 179) +14 Notati atirmatia incorect ‘A. antiastmaticele au efect numai in cazul unei bronhoconstrictit B. cardiotonicele au efect inotrop-pozitiv evident in insuficienta cardiaca [Gil antipireticele scad febra si temperatura normala D. analepticele respiratori stimuleaza numai centrii respiratori bulbari deprimati E. tranchilizantele au efect evident daca exista 0 stare de hiperexcitabilitate sau anxietate (pag. 196) zile * 15 Antagonistii competitivi se caracterizeaza prin: A. au activitate intrinseca B. sunt capabili sa declanseze un efect la nivelul receptorilor C. cresc potenta agonistlor specific [BB iminua potenta agonistilor specifici E. nu sunt capabili sa se lege de receptori, la nivelul situsurilor de legare ale agonistilor specific! (pag. 226) *16 Antagonistii necompetitivi se caracterizeaza prin: [ES ciminua pana la anulare efectul maxim al agonistului specific B. avactivitate C. nu blocheaza receptorii D. nu schimba conformatia receptorul E. cresc efectul maxim al agonistului specific (ag, 226) * 47 Una din asocierile urmatoare determina toxicitate hepatica crescuta: ‘A. aminofenazona + sulfonamide antibacteriene B. verapamil + propranolol . atropina + fenotiazine izoniazida + ritampicina E, propantelina + antidepresive ticiclice (pag. 215) +18 Agranulocitoza este detrminata de asocierea: A. izoniazida + ritampicina 8. verapamil + propranolol [i noraminotenazona + sultonamide antibacteriene D. atropina + fenotiazine E. propantelina + antidepresive trcicice (ag. 215) +19. Reprezinta antagonism nedorit si de evitat asociere: A. anestezic general + tranchiizant Eh procaina + sufamidele C. analgezle (fentai) + neurolepte (droperidol) D. antihipertensiv + diuretic E. analgezi-antprtc + analgezc mortinomimetic (pag. 212, 210) Pag. 7 din 309+20. Notati afirmatia incorect ‘A. omul este o specie diuna 8, tonusul parasimpatic predomina noaptea [Bh torusu! parasimpaticpredomina za D. crizele de astm bronsic sunt frecvente la 4 jimineata E, travaliul are loc de obicei la 4 dimineata (pag. 204) 21 Durata crescuta a actiunil farmacodinamice este consecint [B® legarii de proteinele plasmatice in procent mare BB iturin in toate tei sectoarele hicrice [Bi tras greu reversible de substrat dlstibuiti selective int-un tesut E, legatii de proteinele plasmatice in procent mic (pag. 188) 22 Durata actiunii farmacodinamice este crescuta de urmatorii factori Procent mare de legare de protenele plasmatice EB Dituziunea in toate ret sectoarele hidtice C. Distbuirea exclusiv in spat ntravascular BE Distriouirea setectvain-un tesut Fixarea grou eversibila de substat (pag. 188) 23. Procizati factor de care depinde eficacitatea maxima a unui medicament: A. calea de administrare EB ecivitate intrinseca [Bi rumanu de receptor acivat D. doza eficace maxima El medicamentul este agonist total sau parial (pag. 177) 24 Procizati ce proprietati au antagonistitota ‘A. activitate intrinseca maxima activitate intrinseca zero C. activitate intrinseca submaximala Bh atinitate pentru receptori E. afinitate pentru receptori zero (pag. 177, 226) 25 Ce consecinte are asupra actiunil 1 Pe secoginamice, formarea complexului rergicament-receptor prin legarea covalenta? AA. actunea reversbila Lil cciunes ieversibila ©, durata scurta de actune BBB curata nga de actune E. durata ultrascurta de actiune (pag. 179) 26 Efecte bisens au: EB ccrenatina B. paracetamolul Ti roradrenalina D. fenobarbitaul acidul acetisaliile ( (pag. 174) 27 Boli autolmune ale receptorilor sunt: ED sriastonia gravis iabotl zaharat, nsuline-ezistent [Eh boala Grave 1D. feminizarea fatului mascutin E. hipercolesterolemia ereditara (pag. 200) 28 Boll genetice ale receptorilor sunt: A. boala Grave feminizarea fatului masculin Th bivercolesterolemia ereditara D. miastenia gravis EB endccrinopati generaiizate ereditare (pag. 200) 29 Sunt bioritmuri cu frecventa inalta si durata pana la 30 minute: BB enimatice cardiace hi espiratori D. temperatura corpului actvtatea electica a creierulul (pag. 204) 30 Bioritmurile cu frecventa joasa si durata pana la un an sunt: A. enaimatica circaseptiione Boi rrensuale BB sezoriere BB anuate (pag. 204) Pog. 8 din 309= = — — — =— = =— —t =— =— — — — e— e— = ‘ital, Variabilitatea tarmacodinamica anormala se exprima grafic prin: HEB cure trecventa-distributie bimodale B. curba cu alura de clopot (curba !ui Gauss) Th curve freoventa-cistributie trimodale [Bh curve treoventa-distributie multimodale E. curba cumulativa sigmoidala cuantala, (pag. 230) 32 Radicalul metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza derivati barbiturici N-metitati cu: A. elect hipnoti elect narcotic ©. elect aniconvulsivant . coeticent de partaj LA scazut coeficient de partaj UA ridcat (pag. 169) 33. Care afirmatii sunt reale: A. s-a stabil o relate intre efectul placebo si gradul de inteligenta si sex EB placebo este 0 substana fra ofect farmacodinamic obiectv [Bi erect placebo este atrbuit une substante placebo placebo reactiv este persoana ce raporteaza un elect placebo [Bi procentuletectelor placebo este ert, n Grcumstante vate (pag. 194) 24 Consecintele tarmacologice ale processior de reglare "up" si "down" ale receptorior sunt. BBM eect rebound toleranta [Gi sinarom de abstinenta D. sensibilizare alergica tmodtiar i intnsitata surat elect (pag. 199) 35. Melatonina: esto un horton secrtat exclusivnoaptea de sianda pineala genereaza ritmul crcadian veghe-somn C. secreia de melatonina creste cu varsta BBB are un puternic eect antioxidant E. este activa doar pe receptori din structuri corebrale (pag. 205) a 96 Crizele de astm sunt mal frecvente noaptea deoarece: BBB tonusu! parasimpatic este crescut noaptea B. tonusulparasimpatc este scazut noaptea Ii ivetete cortisol endogen sunt la ini roaptea D. nivelele de cortisol endogen sunt la maxim Noaptea eliberarea de prostaglandina bronhoconstrictoare este maxima la ora 4am (pag. 206) 37 Preclzat efectul asocierlfenlbutazonei cu anticoagulantele cumarinice si mecanismul interactiuni accident nemoragio inhble enzimatica TE cepiasare de pe protenele plasmatice D. accident tombotic E. induct enzimatica (pag. 213) 38. Variabiltatea farmacologica normala se caracterizeaza prin: cutba frecventa-cistioutis cu alura de clopot (curba la Gauss) dotorminata de pul fiiologic Ti consecinta induct s inhibit! enzimatice D. consecinta mecanismetor imunoalergice si autoimune E. curbe frecventa-distributie bimodale, trimodale ‘sau chiar multimodale (pag. 218, 229-230) 39 Reprezinta sinergism de potentare urmarit in terapeutica: A. hipoglicemiante + beta-adrenoitice 8. peniciine + tetracicine Gi anestezic general + tanchiizant Bl anaigezic tentani)« neuroleptic (droporido) antipertensiv + diuretic (pag. 210-211, 214) 40. Reprezinta sinergism de potentare nedorit si evitat: rmeprobamat + alcool 8. pllocarpina + aropina C. adrenalna histamina . anaigezc (fentai) + nouroleptic (6roperio} FA tipogicemiante + beta-adrenoitice (pag. 210-211) ag. 9 ain 309,41 Antagonismul agonist-antagonist competitiv este dat de asocierile: A periciine + aminoglcozide B. heparina + medicamente cu functii amina [Eh pitocarpina + atropina BBB exienalina + propranolol Bi tistamina + anthistaminice (ag. 211) 42. Este antagonism utilizat in terapeuti EBB raloxona + morina 8, procaina + sufamide antimicrobiene C. diureticetazide + antciabetice BB stamina k + anticoagulante cumarinice IB meostigmina + curarizante antdepolarizante (pag. 211) 43. Urmatoarele afirmatii referitoare la potenta medicamentelor sunt adevarate: IBS repreznta capacitatea une substante de a avea activate biologca 0 exprima prin dozele eficace C. cucat dozele eficace sunt mai mari cu atat potenta este mai mare [i este dependenta de organism si de proprietatle substantei, farmacocinetice si farmacodinamice pentru compararea potenti se determina Faportul dozelorechiactve (ag. 175-176) 44 in cazul medicamentelor retard, calitatea retard se datoreste: A. efectelor bisens formei tarmaceutice [Bi strvcturior chimice modiicateintentionat structuor chimice cu profi farmacocinetic retard E. solbiltati (pag. 180) 45 Clasificarea substantelor medicamentoase, functie de toxicitatea acuta: BB oxi BBB oxictate moderata Th poxictae mica BD oxitate toate mica E, toxictate deosebit de mica (pag. 190) tate foarte mare 46. Factorii dependenti de organism care influenteaza actiunea farmacodinamica sur calea de administrare BB specia GB sex! D. alimentatia starea patologica (pag. 193, 201) jependentl de mediu ce influenteaza actiunea farmacodinamica sunt: EB viata social EB stresut Bh aiimentatia D. specia E, sexul (ag. 201, 193) 48 Instabile numai in solutie perfuzabila de icarbonat de sodiu sunt: BB aminozidele 8. ampiciina [Bh vancomicina D. carbenicilina Bi eetracicinete (pag. 209) 49. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: Narcoticele au structur chimice foarte diterite Izosteri au frecvent efecte farmacodinamice de acelasi tip [Gi orientarea spatala poate crea “cictri potentiale” ce explica aceeasi actiune farmacodinamica ©. Un metl substiut fa azotul de pe nucteul barbituric formeaza compusi cu coeficient de partaj LIA scazut E. Gruparile farmacofore accesori nu influenteaza profit farmacodinamic (pag. 183, 184) 50 Care dintre urmatoarele interactiuni medicament-medicament sunt realizate prin ‘mecanism farmacodinamic: [EB Erect hipogicemiant al tolbutamidei este scazut de hidroclorotiazida B. Accidente hemoragice la asocierea cu warfarina- fonibutazona . Nistagmus, ataxie,letargie la asocierea fenitoina- cimetidina Relaxare musculara excesiva la asocierea tubocurarina-gentamicina Efect bactericid scazut la asocierea penicine- tetraccline (pag. 213, 214) Pag. 10 din 308WWWHHHBHHHHHHHHUUUUYUUee * 51 Notati afirmatia adevarata despre antagonistii necompetiti ‘A. Antagonizeaza specific substantele agoniste corespunzatoare Curba log doza-efect a agonistului va avea, sub influenta unui antagonist necompetitv, o inaltime sio panta mai mica sau agonistul va deveni inactiv Scad potenta agonistului D. Deplaseaza spre dreapla, fara sa modifice curba log doza-efect a agonistului E. Un exemplu i reprezinta antagonizarea efectelor ‘muscarinice ale parasimpatomimeticelor prin Atropina (pag. 202) 52 Hipertermia maligna este un sindrom grav, rar intalnit, care poate fi provocat de urmatoarele medicamente: EB Hatoian Bi vetoxituran C. Fenitoina Th Ciclopropan Suxametoniu (pag. 122-123) 9 53 Notati afirmatille adevarate: [B® Antiparkinsonienele anticolinergice pot provoca tuneori perturbari ale memoriei si atentic, anxietate, halucinat 8, Amfetaminele administrate timp indelungat nu pot provoca depresie sau o reactie psihotica [El contraceptivole hormonale orale pot provaca stare depresiva BB Indometacina produce treevent cetalee E. Inurma dozelor mari de antipsihotice active nu pot fi observate sindroame extrapiramidale (pag. 144-145) 54 Notati principalele incompatibilitati ale bicarbonatului de sodiu in solu A. Ertomicina Sarutle de calcu BB Aropina . Aminofiina Adrenalina (pag. 192) injectabila: 55 Notatiafirmatiile adevarate despre interactiunile medicamentoase care pot ‘modifica procesul de absorbtie: HEY Ciorpromazina inhiba transportul Levodopa, micsorandusi absorbtia Colchicina administrata cronic afecteaza toxic mucoasa intestinala, interterand absorbtia Giancobalaminei si Acidulu folic ©. Sucralfatul creste absorbiiaintestinala a Digoxinei D. Colestiamina creste absorbtiaintestinala a anticoagulantelor orale E, Tetracictina prezinta absorbtie crescuta cand se administreaza concomitent cu preparate de fier (pag. 194-195) 56 Alcalinizarea urinii mareste eliminarea urmatoarelor medicamente: Fenobarbital B. Amfetamina Teh Probenecid Bh suttatiazoi E. Imipramina (pag. 201) 57 Hidrocortizonul acet: EBB Se foloseste sub forma de suspensie apoasa B. Poate fi administrat intravenos [Gi Este indicat pentru efectul an D. Are efect local de scurta durata Poate fi administat intraarticular (pag. 767-768) lamator 58. Care din urmatorii glucocorticoizi au durata Junga a efectulul (timp de injumatatire 36-54 A. Precnisonul 8. Tiiamcinolonul [Bh Dexametazona BD cetametazona E, Hidrocortizonul (pag. 766) 59 Metformina - afirmatii adevarate: A. Se administreaza inainte de mese B. Nu se asociaza niciodata cu o sulfamida antidiabetica Poate provoca acidoza lactica Bis indica in principal n abet la adult obez E. Determina cresterea trigliceridelor plasmatice (pag. 796-798) Pag. 11 din 30960 Glibenclamida: {A Este o sultoniuree de prima generate EB Xe potenta mare (. Are elect care se mentine peste 48 de ore [Bi Poate provoca hipogicemie E. Trebuie evitata in insuficienta renala (pag. 795) 61 Care din urmatoarele afirmatii despre Amiodarona sunt adevarate: ‘A. Provoaca tahicardie moderata Ae efect antianginos Gh Ae etect antiaritmic BB Biccheaza nespecitic si incomplet efecto alta si beta-adrenergice E. Creste forta contractila a inimii (pag. 346) 62. Sunt bota-blocante cardioselective folosite ca antianginoa AA. Propranolol BY Atencio Bi Merproiot Bisoprololul Cetiproltu (pag. 335-336) 63. Diltiazemul prezinta urmatoarele proprietati: A. Are actiune vasodilatatoare mai slaba ca Verapamilul EE Are actune directa de deprimare a contract mmioeardice mai slaba decat a Verapamil [El 8° utizoaza ca anianginos BB se utizeaza ca anthipertensiv . Nu se indica in angina vasospastica (pag. 344) 64 Sunt expectorante secretostimulante: A. Mesna EB cuaitenezina ©. Carbocisteina BD bpeca E, Tiloxapotul (pag. §13:517) 65. Afirmatti adevarate referitoare la Vitamina C: ‘A. Se utiizeaza in tratamentul boli ber-beri [EB Favorizeaza absorbtia preparatetor de fier Este implcata in ransformarea Dopaminei in Noradrenalina [Bh se utiizeaza in tratamentul methemoglobinemiei E. Dozele excesive favorizeaza formarea de calculi do urat (pag. 696-698) 66. Tiamina (vitamina B1) - afirmatil adevarat [BB etc! de vtamina B1 determina sindrom Wernicke B. Intervine in metabolismul lipidic ©. Este contraindicata la alcoolici [Bd Intervine in procesul de conducere axonala i Poate provoca soc tiaminic (pag. 690-692) 67. Hormonii tiroldieni realizeaza urmatoarel efecte metabolice: A. Inhiba metabolismul bazal Stimuloazalipoliza [Gi Favorizeaza sinteza proteica D. Determina cresterea colesterolemiei E. Scad absorbtia intestinala a glucozei (pag. 807-808) 68 Afirmatii adevarate privind antitiroidienele tioamidice: ‘A. Tratamentul se incepe cu doze mici, crescandu- se treptat in cateva saptamani IBD surxadozarea poate genera hipotioidsm IB isiva procesu de oxidare si organiicare a fod D. Pot determina leucocitoza Etectlanitroidian poate fi crescut de catre sulfamidele antciabetice (pag. 812-813) 69. Sunt corecte urmatoarele afirmatil privind radioiodul: A. Este ulilzat in tratamentul hipotroidiel B, Se asociaza cu solutia Lugol C. Este izotopul | 127 BBX Este indicat in canceruttroidian Bh Este uttizat in tratamentul hipertiidio: (ag. 816-817) ag. 12 din 909,wae ee BS BS PS SS se Be we oe 2 z 2 Tema nv. 3 Farmacotoxicologie generala Bibliogratie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a ll-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, in 2011) pag. 232-274 Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medical, Edta a Vile, Edtura Medical, Bucuresti 1 pag. 117-151 “1 Sindromul neurologic extrapiramidal (asemanator sindromului clinic Parkinson), Produs de Reurolepticele clasice prin blocajul predominant pe receptorii dopaminergici, reprezinta: A. elect toxic la nivel SNC BB etect secundar C. reactie adversa ototoxica D. Idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice E. idiosincrazie cu manifestari farmacocinetice (pag. 235) 2 Urmatoarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu exceptia: A. aplazie medulara si anemie aplastica la cloramfenicot B. leucopenie la citostatice CC. anemie megaloblastica la fenitoin Ei Hipocoaguiabiltate ia contraceptive orale E, methemoglobinemie la fenacetina (pag. 236) +3. Urmatoarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu exceptia: A. kanamicina B. amikacina vancomicina Cc. viomicina E. furosemid (pag. 238) +4 — Notati care dintre aminoglicozide are toxicitatea auditiva cea mai mare si frecvent ireversibila si de aceea este exclusa administrarea sistemic |. amikacina EB neoricina C. streptomicina D. gentamicina E, kanarnicina (pag. 238) 5 Poate induce colorarea dintilor in gri-negn EB metacictina B. peniciline ©. tetracictina D. minocictina E. antimalarice (pag. 241) *6 Urmatoarele medicamente determina fotoreactil la administrare sistemica, cu exceptia: A. tetracicline 8. gtiseofulvina Th bromuri OD. fenotiazine E. sulfamide (pag. 241) +7 Sarurile de calciu si vitamina D in exces pot determin: mmiopati fara mialgie mmiopati cu mialgie cancer de bazinet D. sindrom toxic ip Fanconi, cu polurie si pol BBB insuticienta renala (netrocalcinoza) (pag. 298) Opp urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu except se instaleaza repede poate fi completa este reversibila reptezinta toleranta cronica este de scurta durata dupa intreruperea tratamentului (ag. 269) A B. c. p eB “9 Laintreruperea brusca a administraril antiuiceroaselor antihistaminice H2, poate aparea agravarea ulcerului gastroduodenal, aceasta reprezentand: A. toleranta cronica B. sindrom de retragere C. intoleranta dobandita D. efect toxic la nivelul aparatului digestiv [i tect de ricoseu (etect rebound’) (pag. 264) Pag. 13 din 300+10 Medicamentele care declanseaza tulburari la oprirea brusca a tratamentulut sunt urmatoarele, cu excepti A. antihistaminice H2 BB aminotiina ©. beta-adrenolitice D. morfinomimetice E. clonidina (pag. 267) +11. Sindromul de retragere (,.withdrawal" sindrom) este declansat la intreruperea unui tratament de lunga durata cu urmatoarele substante, facdnd exceptie: A. opiacee B. morinomimetice ©. parbituice BB otcocoricosteoz E. benzodiazepine (009.265) "12 Lapacientii cu defi pseudocolinesteraza, dozele terapeutice de ‘suxametoniu (medicament curarizant) devin toxice si apare: BBB epnee pretungta (tna ta 23 or) B. anomie acuta hemolica C. metheroglbinemie severa D. icter Ecole si voma (pag. 246) +13. Peroxidul de hidrogen (H202) in contact cu angele nu produce efervescenta si apa oxigenata nu are efect la indivizii cu: A dticienta de lucozo 6 fostat dehicrogenaza eroctara 8. hnemogiobinopat [Bh ecataazie D. tulburari de acetare E. infoleranta dobandita (pag. 245) +44. Atrofia retinel ireversibila si tulburari de vedere pot determina la administrarea in doze mari si timp foarte indelungat (circa 3 ani A. neuroleptic fenatiaznice BB artimataice ©. glucocoricosteoil D. aminogicozdele E. sullamidee cu eliminarerapida (pag. 239) +45. Urmatoarele medicamente produc efecte toxice vestibulare, cu exceptia: ‘A. streplomicina B. gentamicina C. viomicina h vancomicina E, minocictina (pag. 238) +16 Notati caracteristica reactillor imunoalergice: A. sunt favorizate de supradozare, In general se remarca absenta relatiei gradate doza efect sunt responsabile de tabloul patologic al intoxicatiei respective D. se datoreaza unei posologil incorecte (doze mari ssau interval mic) E. se datoreaza cumularii medicamentului in organism (pag. 234) Bdverse cancerigene sunt adevarate, cu except A auiun foarte lung tm de latent (adesea 20-90 de an) 8. sunt inciminateaflatoxinele si azocoloranti TG consi in aterarea mesajuli genetic eu mmoaicat in genotp 3 fenotip D. constau in initierea si dezvoltarea de celule canceroase E, aminofenazona este implicata in producerea cancerului gastric, (pag. 242) “18 Despre idiosincrazie, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: este intoleranta dobandita ‘este intoleranta congenitala de grup se manifesta ca deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal al populatiei la un medicament D. apare chiar la prima doza E. se datoreaza unor particularitati genetice innascute (pag. 243) «in 200oauuwuut BWwWPHP PH HvyP HH MPH HH www wb * 19 Urmatoarele exemple de enzimopatii reprezinta tipuri de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice, cu exceptia: A. deficienta de glucozo-6-tostat dehidrogenaza eritocitara [Gi ceticienta de pseudocolinesteraza C. deticienta de glucuroniltransferaza D. acatalazia E. deficienta de methemoglobin-reductaza eritrocitara : (pag. 244) * 20. Notati medicamentul contraindicat la mama in timpul alaptarii, deoarece poate produce la sugar .,sindrom cenusiu", colaps si deprimare medutat A. eatbimazo EX cloramienico ©. seu de aur D. paracetamol E. resemina (pag. 272) 21. Notati tipurile de toxicomanii consider minor HEB fa barbiturice hipnotice BB aa tranchilizante Bh aa atcoo! D. ta morfina E. laheroina (pag. 262) 22. Tetraciclina este contraindicata la mama in timpul alaptarii, deoarece determina la sugar: A. hipotriaism 8, obstructe nazala [Bi colorarea galbena a ditior dismicrobism intestinal cu tuburar digestive E. tensiume arteriaa instabila (pag. 272) 23. Notati medicamentele ce pot suprima lactatia: BB bromocriptina B, metronidazol Eh wrosemia D. paracetamol Bh estracot (pag. 273) 24 Barbituricele sunt contraindicate la gravide, deoarece la fat sau/si la nou-nascut exista riscul de a produ: sedare sindrom de abstinenta fa nou-nascut C. hipoglicemie D. anemie hemoiitica E, olotoxicitate (pag. 270) 25 Notati medicamente proscrise la gravide datorita potentialului teratogen: EB ttucrouracit Bd ceetistibestro! C. indometacin scencoumarol fenitoin (pag. 269, 271) 26 Deficienta de NADH-methemoglobin- reductaza eritrocitara: A. determina scaderea nivelelor de methemoglobina de 20-50 de ori sub normal Bi eoreziia un tip de idosinerazie cu manifestar farmacodinamice [Gil se evidentiaza prin cispnee si cianoza D. se evidentiaza prin tuburaipsihice severe este 0 enzimopatie ce se evidentiaza la doze terapeutice uzuale de medicamente puternic oxidante (pag. 244, 245, 246) 27 Izoniazida determina frecvent urmatoarele efecte adverse la acetilatoril lent EBM sinarom de upus sistemic 8. porire acuta intermitenta [Bi reuropati periterice . apnee prelungita [Eh hepatita (ta asocierea cu rifampicina) (pag. 248) 28 Notati tipurile de efecte adverse imunosupresiv A. granulocitopenie imuna agranuloctoza . anemie hemoltica autoimuna deficienta imunitara ttenta E, soc anaflactc (pag. 255) ag. 15 in 309‘ , ' ' “19. Urmatoarele exemple de enzimopatit reprezinta tipuri de idiosincrazie cu ‘manifestari farmacodinamice, cu exceptia: fostat dehidrogenaza A. detficienta de glucozo- eritrocitara Bd ceticienta de pseudocolinesteraza ©. deticenta de glucuronitransteraza D. acatalazia E. deficienta de methemoglobin-reductaza eritrocitara . (pag. 244) * 20. Notati medicamentul contraindicat la mama in timpul alaptarii, deoarece poate produce la sugar ,sindrom cenusiu", colaps si deprimare medulara: A. carbimazol EBl coramtenicot . saruride aur D. paracetamol E. reserpina (ag. 272) 21. Notati tipurile de toxicomanii considerate minore: EBB ia barbiturice hipnotice la tranchiizante BB 2 aloo! D. la morfina. E. laheroina (ag. 262) 22 Tetraciclina este contraindicata la mama in timpul alaptarii, deoarece determina la sugar: A. hipotoigism 8. obstrucie nazala [Eh colorarea galvena a dintior dismicrobism intestinal cu tulburar digestive E, tensiune arteriaa instabila (pag. 272) 23. Notati medicamentele ce pot suprima lactati HY bromocriptina B. metronidazol Bh trosemia D. paracetamol BB estradiot (pag. 273) 24 Barbituricele sunt contraindicate la gravide, deoarece la fat saulsi la nou-nascut exista riscul de a produce: EB sedare EB sindiom de abstinenta la nou-nascut C. hipoglicemie D. anemie hemoiitica E. olotoxictate (pag. 270) 25 Notati medicamente proscrise la gravide datorita potentialului teratogen: EM tucrouraci EB ictistibestrot C. indometacin acenocumarol fenitoin (pag. 269, 271) 26 Deficienta de NADH-methemoglobin- reductaza eritrocitara: A. determina scaderea nivelelor de methemoglobina de 20-50 de ori sub normal IB epreziia un tip de iciosinerazie cu manitestar fatmacodinamice IDB se evidertiaza prin dispnee si cianoza D. se evidentiaza prin tuburaripsihice severe este 0 enzimopatie ce se evidentiaza la doze terapeutie uzuiale de mecicamente puternic onidante (pag. 244, 245, 246) 27, Izoniazida determina frecvent urmatoarele efecte adverse fa acetilatoil lent: EY sindrom de lupus sistemic ®. pore acuta intermitenta [Eh revropati periterice D. apnee prelungita EB hrepatta (a asocierea cu ritampicina) (pag. 248) 28 Notati tipurile de efecte adverse imunosupresive A. granulocitopenie imuna EB eoranviocitoza C. anemie hemolitica autoimuna deficienta imunitara latenta E. soc anaflactic (pag. 265) Pag. 15 din 30829 La acetilatorii tenti, urmatoarele ‘medicamente produc frecvent reactil adverse: TBM icoviazida BB bicraiazina C. suxametoniu Bd procainamia Bh cutesatazina (pag. 248) 30 Toxicitatea cohleara este caracteristica pentru urmatoarele medicamente: A. streptomicina BB arikacina Bh ticsemia D. viomicina E. minocictina (pag. 238) 31 Notati medicamentele ce declanseaza reactii adverse alergice de tip | anafilactic: BB psvicine B. anthistaminice Ht Th cextrani D. azocoloranti substante iodate radiogratice de contrast (pag. 251) 32. Tratamentul agranulocitozei pentru a reduce mortalitatea prin soc toxiinfectios consta in: EB spitalizare si izolare in camera sterila B. reducerea treptata a dozelor din medicamentul incriminat C. tratament de urgenta cu asocieri de antibiotice bactericide in doze mici BD transtuzie de granulocite transplant medular in aplazia ireversibila (pag. 256) 33 Actiune limfocitotoxica directa prezinta urmatoarele medicamente ES clorarterict BD eeracicine C. lidocaina D. ltrofurentoin Bi sveptomicina (pag. 257) 34 Contraceptivele orale au un potential toxic hepatic ridicat, putand produce: EB econom 8. granulomatoza [Bl romboza suprahepatica [BB colestaza intrahepatica E. sindrom de hepatita virotica (pag. 237) 35 Notati medicamentele ce determina, ca etect toxic la nivel sanguin, methemoglobinemie: A. ctostatice El tenacetina C. cloramtenicol paracetamol E. contraceptive orale (pag. 236) 36 Toleranta acut: A. este obisnuinta Bi este taitiiaxia C. este toleranta innascuta este toleranta dobandita E. este efect advers imunosupresiv (pag. 269) 37 Toleranta cronic: EM este obisnuinta B. consta in obtinerea aceluiasi efect cu doze mai ici Ti ricodata nu este completa est un fenomen reversibi impune inlocuirea medicamentului (pag. 259, 260) 38 Mecanismele de instalare a obisnuintel sunt: diminuarea absorbtie| B. cresterea vitezei de metabolizare prin instalarea inhibitie’ enzimatice TE crestrea etiminari BD .cown-egiare manitestata prin nternalizarea ‘eceptoror in mombrana E. mecanism imunologic (ag, 260) 39 S-a inregistrat instalarea obisnuintel la: BBM hionotce barbitrice El mortinomimetice C. pulberea de hipofiza posterioara D. efedtina nitrogicerina (pag. 259, 260) Pag. 18 din 309HuYUuunHUa a veer eH & & — 40 Toxicomania este o stare de intoxicatie a urmatoarele efecte farmacodependenta psihica EE farmacodependonta fcica [Eh toteranta (obisnuinta) D. efect rebound” E. deficienta imunitaralatenta | (pag. 262) 41 Acidul acetitsaliclic este contraindicat la ‘mama in timpul alaptarii, deoarece determina urmatoarele efecte adverse la sugar: A. hepatta hemoragi Bh exidoza D. methemoglobinemie tulburari respiratorit (pag. 273) 42, Notati inhibitoarele motiitatl uterine ce pot determina intarzierea nasteri, prelungirea sau oprirea travaliului ‘A. antrachinone B. propranolol Bh icoxuprina Bi eerbutatina E. pilocarpina (pag. 271) 43. Care dintre urmatoarele afirmati sunt adevarate? EB cioramtenicoll este contrainicat la mama in timpul alaptarii, deoarece determina .sindromul cemusiu" fa sugar B. acidul aceisalicilic si indometacinul sunt recomandate la mama in tpl alaptai Geoarece nu afecteaza sugarul . dupa o intervene cirurgcala regula generala este de intrerupere a alaptatului 6-10 ore BB se pot concentra in aptele matern medicamente bazice E. antiepilepticele sunt excretate in cantitati foarte mici in laptele matern: (pag. 272, 273, 274) 44 Metronidazolul este contraindicat in timpul alaptaril deoarece determina la sugar: BB voma 8. colorarea galbena a dintlor [ veprimare medulara BB uuburari neurotogice E. hipotiroidism (pag. 272) 45 Notati medicamentele care pot determina avort si nastere prematura daca sunt administrate in perioada prenatala si obstetricala: A. sulfat de magnezisinjectabi EB ceitocina TB reostigmina propranciol E, acenocumarol (pag. 271) 46 Efectul de ricoseu: BB apace la iireruperea brusca a farmacoterapicl Ell este efectul rebound C. este sindromul de retragere Bl cinic, se maritesta prin everirea boi tratate, exacorbata E. are.ca mecanism feed:back-ul negativ (pag. 264) 47, Notatiatirmatile adevarate: ‘A. consumatoti cronici de alcool sunt mai sensibil Taactunea narcotcelor Bd tumator prezinta mividatism a ricotina [Bi tarmacodependentafzica se evidentiaza prin apariia sindromului de abstinenta D. farmacodependenta fizica reclama necesitatea opririt administrarii substantei E. in sindromul de abstinenta la mortinomimetice par simptome de tip colinergic (029. 260, 261) 48 Meningita aseptica (cefalee, febra, letargie) este un efect toxic la nivel SNC observat la femeile tinere tratate cu: EB ibuprofen B. furosemid C. contraceptive orale BB sulindac naproxen (pag. 236) 49. in producerea de miopatii si neuropatii insotite sau nu de mialgii, sunt incriminate urmatoarele medicament fluoroquinolone EB polimixine Gh antitistaminice H2 D. diuretice E. opiacee (pag. 239) Pag. 17 din 30850 Rabdomiolize (distructii musculare) medicamentoase sunt determinate d A cimetidina BB taotan Biv BB curaricante E, antimalarice (pag. 239) 51. Notati medicamentele care pot provoca neurotoxicitate la hepatici: EB Feritoina EB Licocaina . Anticoagulante orale D. Cloramtenicol E, Pirazinamida (pag. 189) * 52. Notati afirmatia adevarata: ‘A. Barbituricele sunt indicate la bolnavi in coma hepatica EBB Divreticele, utilizate abuziv la cirotici decompensati, pot precipita coma hepatica C. Anticoagulantele orale sunt indicate in prezenta obstructiei biliare D. Asociatiile estroprogestative pot fi folosite in conditii de colestaza E, Antidiabeticele orale nu provoaca tulburari metabolice grave la hepatici (pag. 190) 53 Notati substantele medicamentoase metabolizate in tubul digestiv: A. Cefalexin [Bh levodopa Th sutfasatazina Bh Pivampicilina E, Ampicilina (pag. 186) Tema nv. 4 Interactiuni medicamentoase Bibliogratie asociata temei: Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practci! medicale, Editia a Vil-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001 pag. 191-220 +1 Lidocaina este incompatibila la administ a injectabila cu: A. ser fziologic; . B, ser glucozat; ©. apa distilata; [Bl bicarbonat de sodiu; E. solutie Ringer. (pag. 193) +2. Precizatiincompatibilitatea privind solutille injectabile pentru cloramfenicol: A. papaverna BB teracicine: C. polivtamine; D. clorura de sodiu; E. digoxin. (pag. 192) * 3. Absorbtia tetraciclinei este diminuata cand se administreaza per os concomitent cu urmatoarele substante medicamentoase, cu exceptia: A. antiacide ce contin calcu; B. antiacide ce contin magneziu; ©. sucralat D. sullat teres; Bh cc acetisatcic (pag. 194) *4 — Precizati medicamentul care formeaza chelati insolubili cu metalele bi- sau trivalente: penicilina; tetracictna; amoxilins; cefalexina; E. ampictins (ag. 194) Pag. 18 din 209 q I 1 1 1 q q 1 1 § 4 ! ! qi ‘ ' ‘ "8 Precizati medicamentul care in asociere cu dicumarolul creste absorbtia anticoagulantului: ‘A. vitamina G; B. fierut; C. caleiul; TE hicroxicul de magneziu; E. vitamina K. (pag. 195) * 6 Intarzierea golirii stomacului determina o absorbtie intestinalé mai lenta relevant clinic pentru urmatoarele asocieri, cu exceptia: A. paracetamol-parasimpatoltice; Th paracetamot-metociopramida; C. paracetamol-analgezice opioide; D. acid aminosaliclic-ditenhidramina: E. fenobarbital-hidroxid de aluminiu (pag. 195,196) * 7 Notati care este tipul de compus care se formeaza la combinarea benzilpenicilinei cu procaina: A. sob B. liposoli C. hidrosolubil BB oreu solubit care cristazeaza; E. insolubil (pag. 196) *8 Notati care este modificarea asupra fluxului ‘sanguin hepatic produsa de propranolol: fluxul hepatic nu se modifica; fluxul hepatic scade marcat; fluxul hepatic creste; fluxul hepatic scade apoi creste; E. fluxul hepatic creste apoi scade. (pag. 196) +9 Urmatoarele medicamente actioneazé ca inhibitori enzimatici, cu exceptia: A. cimetidina; B. eritromicina; C. cloramtenicol; D. ketoconazol; primidona, (pag. 198, 200) * 10. Urmatoarele medicamente actioneazé ca inductori enzimatici, cu excepti A. fenitoing; B. carbamazepina; Eh dicumarot; D. primidona; E. rifampicina. (ag. 200, 198) +11 Notati atirmatia falsé despre incompatibititai: ‘A. sunt interactiuni in vitro; [Bl apar dupa patrunderea medicamentelor in organism; C. implics precipitare, efervescenta, modificarea culori D. diazepamul nu se amesteca cu alte medicamente in seringa i nu se dilueaza; E. flerulinjectabil este incompatibil cu acidul ascorbic in seringa. (pag. 192) +12. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: AA. acidul acetisalicic se absoarbe mai bine cand ssucul gastric are un pH ridicat; B. acidul acetilsalcilic se dizolva mai bine in medi alcalin; C. tetraciclinele se absorb mai putin in mediu alcalin in care se dizolva cu greutate; [Bl absorbtia tetraciclinei este crescuta cand se administreaza concomitent cu preparate de fier, mai ales sulfa feros; E. sucralfatul diminueaza absorbjia intestinala a tetracicline (pag. 194) “13. Urmatoarele medicamente determina scaderea motilitati intestinale favorizand absorbtia substantelor putin solubile, cu exceptia: propantetina; antidepresive trciclice; em> neuroleptice fenotiazinice; D. parasimpatoliice; metoclopramida. (pag. 196) Pag. 19 din 308“14 Notati afirmatia falsa despre interactiuni ‘medicamentoase care pot fi relevante clinic datorita deplasarii de pe proteinele plasmatice: ‘A. competija apare cénd locurile de legare de pe macromoleculele proteice sunt aproape saturate; B. medicamentul deplasat trebuie sa fie legat in proporjie mare (peste 90%) de proteinele plasmatice; riscul reactilor adverse sporeste cénd indicele terapeutic al substantei deplasate este mare; D. sulfamidele antibacteriene pot deplasa alte medicamente de pe proteine; E. la deplasarea anticoagulantelor orale pot aparea hemoragi (pag. 197) +15. Urmatoarele afirmatii despre fenobarbital sunt adevarate, cu exceptia: A. reste activitatea enzimelor microzomale oxidative; B. creste activitatea glucuronitransferazel; [Bi «cade rivet plasmatic, cespectveticactatea anticoaguiantelor orale, prin inhibarea metabotzari acestora: D. este eficace in hiperbiliuubinemia gi icterul nuclear la nou-nascut; E. creste riscul reactilor toxice la ciclotostamida, stimulind metabolizarea acesteia. (pag. 199, 200) +46 Urmatoarele medicamente scad eliminarea urinara determinand interactiuni medicamentoase relevante clinic, cu exceptia: A. bicarbonat de sodiu; B. inhibitori ai enzimei de conversie; C. probenecid; D. antiinflamatoare nesteroidiene; Btw (pag. 201) +17. Antagonistii competitvi |A. blocheaza receptori astfel inc&t agonist, chiar in concentra foarte mari, nu pot deplasa antagonistul B. se fixeaza ireversibil de macromoleculele receptoare; [Gh scad potenta agonistului; 1. determina curba log dozé-efect a agonistului cu © inalime gio panta mai mica sau acesta va even’ inactiv; E. determina atat deplasarea spre dreapta cat gi modilicarea curbei log doza-efect a agonistuu. (pag. 202) +18 Urmatoarele medicamente cresc hepatotoxicitatea paracetamolulul, cu exceptia: fenobarbital propanteling; carbamazepina ttarnpicing; E, fenitoina. (pag. 216) "19. Hidralazina provoaca scédere tensionala prin vasodilatatie direct’, dar aceasta determina reactie simpatica si din aceasta cauza se impune pentru tratamentul HTA asocierea: A hidralazina-hipnotie; B. hidralazina-simpatomimetic-sedativ; TB bisratazina-proprancio- diuretic; D. hidralazin€-cigoxin; E. hidralazind-antartmic. (pag. 204, 216) * 20. Agonisti partiali administrati in doze mar AA, acfioneaza prin adie cu agonist depiini; B. acfioneaza prin potentare cu agonist depiini CC. acfioneaza prin antagonism necompetiiv cu agonist depiini; [Di antagonizeaza efectul agonistlr depir . ac{ioneaza prin eliberarea receptorilor agonistlor epi (pag. 203) 21 Precizati principalele incompatibilitati ale solutilor injectabile pentru heparina: sgentamicina; Ei cetatctina; etiromicina; Dh bartituice; E, ser fiiologic (ag. 193) 22, Notati principalele incompatibilitati ale gluconatulul de calciu cu solutii injectabile: EM tetrcicine; EB suttat de magneziu; [Bi bicarbonat de soxiu; D. ser glucozat; noradrenalina (pag. 192) Pag. 20 din 909: t t t 23 Notati medicamentele a caror absorbtie intestinala este diminuata de sucralfat: A. gentamicina; 8, ftalisultatiazol Bh eevracicina; EB onitcina; Bi cicoxin (bag. 194) 24 Ce medicamente pot provoca sindroame de ‘malabsorbtie in administrare cronica prin afectarea toxica a mucoasel intestinale? neomicing; El acid aminosaci; Tl cotchicins; ._aminofing; E. ampicitina (pag. 195) 25 Precizati medicamentele a caror absorbtie este diminuata de antiacidele pe baz de aluminiu, calciu sau magneziu: BB cioxin; Bl Ketoconazot; i cprotixacin: preparate defer; E. rani. (pag. 195) 26 Pentru care medicamente metoclopramida Gotermind realizarea mal rapids a concentratiei sanguine maxime prin accelerarea absorbtiel? A. dlgoxin; acid acetisalci; TB paracetamol pivampicina; E. gentamicina. (pag. 196) 27 Care sunt medicamentele al céror timp de Injumatatire este prelungit de cimetidina? BX diazepam; nitrazepam; Bi eenitoina; Bi anticoagulante orale; E. barbiturice. (pag. 199, 198) 28 Notati medicamentele a cdror metabolizare este inhibata de feniibutazona: A. furosemid; anticoagulante orale; C. contcosteroizi; Bh eeritoina; E. verapamil (ag. 198) 29. Precizati medicamentele care pot determina interactiuni medicamentoase prin inhibarea metabolizar cloramfenicol; ertromicind; Th alopurinos; BI cisuticam; E. primidona (pag. 198, 200) 30. Notati caracteristicile inductiei enzimatice: IS tect inductor incepe dupa 2-9 zile de tratament; 8. efectl inductor incepe din prima zi de tratament; TG etectul inductor este maxim dupa o saptamand D. efectul inductor dispare odata cu intreruperea tratamentulis cfectl inductor se mentine cateva ze, SAptaman dupa opriea trtamentuli (ag, 199) 31 Care sunt mecanismele care explicd eficacitatea fenobarbitalului in icterul nuclear la nou-nascut? A. indujasintezei anhidrazelcarbonice: indta sintozei glucuronlansterazel; C. inductasintezei colinesteraze O. induct sintezeihialuronidaze inducta unor proteine importante pentru transportul hepatic al birubine (pag. 199, 200) 32 Precizati medicamentele a caror eficacitate scade la asocierea cu rifampicina: A. ampicilina; aabenguietesceis Eh eriiciabotice orale; BB aucocorticoizi; Hh entzegien boone are (pag. 200) Pag. 21 din 30933. Notati diureticele cele mai folosite i tratamentul intoxicatillor medicamentoase acute: A. hidroclorotiazida; Bh turosemia; C. spironolactona; BD rani E. acetazolamida. (pag. 200) 34 Precizati medicamentele a caror eliminare urinara este crescuta prin alcalinizarea urinil: fenobarbital; BB saiciayi; Gh ecetazolamida; BB sutatiazoi, E. amfetamina. (pag. 201) 35. Precizati interactiunile de tip antagonism competitiv AA, papaverind- atropina; EBB oprenatina - propranciot (C. aminofiind - adrenaling; D. hidralazin - propranolol smorfina -naloxona (pag. 202, 204) 36 Notati medicamentele a caror eliminare urinard este scdzuta de catre probenecid: BB penictina; EB enibutazona; BB satciay; 1. metadona metotrexat, (pag. 201) 37 In tratamentul intoxicatiei cu amfetamina, opioide,imipramina se aciifica urina cu doze mari de: BB cid ascorti B, bicarbonat de sodiu: C. chininas acid iti: Bh cirura de amoriu (pag. 201) 38 Notatl exemple de asocleri de tip antagonism ‘competitiv: BB izcorenatina - propranoll B. scopolamina - atropina; [Bh mortina - naloxon; D. furosemid - propranolol; E. codeina - paracetamol (ag. 202) 39. Notati afirmatile adevarate referitoare la tetraciclina: se absoarbe mai putin in mediu alcalin; formeaza chelaf insolubili sau inactivi cu metalele bi sau trivalente; [Gl absorbtia este diminuata cand se administreaza concomitent cu antiacide ce confi calciu sau aluminiy; D. absorbfia este crescuta cénd se administreaz ‘concomitent cu antiacide ce contin magneziu ‘sau cu preparate de fier; absorbfa intestinalé este diminuala de sucrafat. (pag. 194) 40. Notati afirmatiile adevarate: sulfasalazina este activata sub influenta florel intestinale; 8. izoprenalna este activata prin sufloconjugare ‘sub acfiunea florei intestinale; [El corpromazina micsoreaza absorbja levodopa; levodopa este metabolizala $i inactvata parfal in mucoasa gasticd E. procain bezilpeniciina se absoarbe rapid de la loculinjectari intramusculare, (pag. 195, 196) 41. Care dintre urmatoarele medicamente crese ‘motilitatea intestinala scazand absorbtia medicamentelor putin solubile? laxative; neostigmind; C. neuroleptice fenotiazinice; Bl metociopramida; E. parasimpatolitice. (pag. 196) Pag. 22 din 309HunqgnguusaH 7 re oe — © — — 42. Rifampicina: EBB stimuteazs metabolizarea; BBB scade eficacitatea anticoagulantelor orale; Tih poate cauzs do ooo trapouic a asocerea co Smacawe loners D. potenteaza efectul glucacorticoizilor la asocierea cu acestia: administrata la boinavii cu dependenta la ™metadona poate declanga sindrom de abstinenta. (pag. 200) 43 Alcatinizarea urinii mareste eliminarea: ‘A amfetamine; BB tenodaritauti; BB saiciajior, BB proveneciduti E. metadonel (pag. 201) 44. in tratamentul intoxicatiei cu amfetamina, opioide sau imipramina se acidifica urina cu doze mari de: A. acid folic; acid ascorbic; C. probenecid; clorura de amoniu; E. clorochina (pag. 201) 45. Administrarea de bicarbonat de sodiu Ggrabeste eliminarea toxieulul prin urinain intoxicatia cu: BB tenovarbital B. opioide; C. amfetamina; ©. imipramina; Bh saiciay (029, 201, 202) 46 Notati medicamentele care la asocierea cu anticoagulante orale determina cresterea efectului anticoagulant: A. barbiturice; BB caiciay; [Bh ccid valproic; i omeprazol; eritromicina (pag. 206) 47 Probenecid inhiba, prin competitia pentru transportori, secretia tubulara, respectiv eliminarea urinara pentru: EB periciina; B. digoxin; EB ssatciay; D. levodopa; i tenibutazona (Pag, 200,201) 48. Notati atirmatille adevarate despre Interactiunile asupra excretiel urinare: B® cepiasarea medicamentelor de pe proteinele plasmatice favorizeaza eliminarea lor urinaras B. pericilinele gi saliclaiinhiba secretia tubulard a probenecidulu; C. diureticele, marind fluxul de urina, scad eliminarea medicamentelor prin interferarea reabsorbiiei lor tubulare; [i moditicarea pH-ului urini influenteaza reabsorbtia tubular a medicamentelor sau metaboiijior acizi sau baze slabe; E. medicamentele slab acide se elimina urinar mai mult cnd urina este acida. (pag. 200, 201) 49. Notati medicamentele a céror absorbtie intestinala este scézuta de sucralfat: EM fesitoina; EE crinolone antibacteriene; GB eetaciaine; D. gentamicina; digoxin (pag. 218) 50 Fenobarbitalul este un inductor enzimatic activ si creste activitatea: BBY enzimetor microzomale oxidative; EB alcchia-dehidrogenazei; [Bh otucuronittransterazei; D. srutilorbiliare; E. vitaminei D. (pag. 199) * 51. Care este penicilina activa fata de Pseudomonas: A. Flucloxaciina B. Nafciina TB Piperacilina D. Meciinam E. Temocitina (pag. 967-968) Pag. 23 din 30952 Notati reactille toxice care pot aparea la administrarea penicilinelor: A. Eritem cutanat Hepatita Th Granulocitopenie BB remoragii E. Soc anafilactic (pag. 970) 53. Ticarcilina: IE Este incicata in intecti ale pieli si tesuturilor moi cu Pseudomonas B. Este contraindicata in infectii produse de anaerobi [Gi ce administreaza 1 doza/l in insuficienta hepatica D. Nu se asociaza cu acid clavulanic E. Se administreaza oral la 6-8 ore (pag. 981) 54 Aztreonamul: EBB Este inactivat de fora intestinala IB Reaizeaza concentrati active in plaman, bil, pedtoneu C. Este contraindicat in infectii nosocomiale BB se administreaza im. sau iv. Poate produce flebita la locul injectiei.v. (pag. 997-998) 55 Notati cefalosporinele de generatia a Illa: A. Cefepima Ceftriaxona C. Cefotetan Bh Latamoxet BB cetotaxien (pag. 984) Tema nr. § Particulartat farmacologice in unele sar patologice Bibliogratie asociata temei: Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practici! medicale, Edita a Vil-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001 pag. 174-190 “1 Precizati medicamentul care prezinta risc de supradozare si risc de acumulare cu fenomene toxice in insuficienta cardiaca: penicilind; idocaina; fenobarbital; D. cefalexin; E. ampicilina. (pag. 175, 176) * 2. Notati clasa de medicamente care poate determina dureri anginoase la card A. barbiturce; B. beta-blocante; ©. alucocortcoizi D. blocante ale canalelor de calcu; simpatomimoie (pag. 177) *3 Care este clasa de medicamente care poat produce raspuns eritropoietic crescut in insuticienta renala? A. digitaice: BB ancrogeni: C. aminoglcozide; D. antcoad anticoagulante; E. antiiabetice orale (pag. 164) 4 Ce medicament determina la hepatici apnee toxicd la doze mici? A. teoftina; B. fentoina; Bh cuxametoni; D. tidocaina; E. cbramfenicol, (pag. 189) Pag. 24 ain 909 PARA AMR mmm wm7 t t t sews = CF re DTU CU “5 Scdderea eficacitatii cloxacilinei in insuticienta renala este determinata dé A. cresterea concentraje forme! bere; 8. acumularea medicamentulu in s≱ C. cresterea metabolizarhepatice; D. cresterea elimina renale; diminuarea absorbjei digestive. (ag. 180) *6 Precizati mevicamentele care determina apatitia edemelor la cardiaci: A. digitaice; a.cigitalice; B. antiaritmice; C. anestezice generale; BD stucocorticoi E. simpatomimetice, (pag. 177) *7 Care este medicamentul care nu determina la cardiaci aritmii ectopice? EX propranotot; B. teofiling; C. cateina; D. levodopa; E. digitale. (oag. 177) 8 Tinerii cu hipertensiune arteriala labila raspund bine la medica A. diuretic’; El biocanta beta-adrenergics C. digitalica; D. antiaritmica; E. vasodilatatoare, (pag. 179) +9 Esofagita de reflux contraindica: A. antiacidele; B. omeprazolul; ©. metoclopramidul; ranitidina; D BB atvopina (pag. 187) * 10. Precizati medicamentul pentru care timpul de. injumatatire este dublat atat in cirozd cat si in hepatita acuta, dar semnificatia clinica este minora deoarece are un indice terapeutic mare: digitoxina, Prednison; furosemid; D. fenitoina; Bh diazepam, (pag. 188) om> “11 Administrata la bolnavi cu insuficienta cardiaca, lidocaina realizeazi ‘A. un volum de distributie crescut; B. 0 concentratie sanguina scazuta; [Eh concentrai relatv mari in miocard sl creier; D. eliminare rapida sub forma de metaboliti toxici; E, incidenié scdzuta a reacilor adverse la inroducerea intravenoasa rapida de doze mari (pag. 176) * 12 Labolnavii cu insuficienta cardiaca, procainamida: AA. preznta concentra scazute in sdnge, miocard, rei 8, oliminarea nu este influent de afectarea functil renal; ©. prezintstimpul de injumatatie scazut la cardia! u funetierenala necorespungatoare: poate determina acumularea de metabol oxic ta N-acetiprocainamiga: E. nu determina fenomene toxice la administrarea intravenoasa (pag. 176) “13. Referitor la moditicari fiziopatologice la cardiaci care pot influenta reactivitatea tisulara la unele medicamente, urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu excepti ‘A. deficit al pompei cardiace ~ favorizarea acunii de deprimare miocardica; B. miocard alterat cu hiperexcitabilitate — favorizarea aritmillor ectopice; C. coronaropatie — tavorizarea ischemiei miocardice; D. dezechilibre electroltice, hipokaliemie — favorizarea aritmillor ectopice; tubburari de conducere in retenilhidrosalin, (pag. 177) card —favorizarea Pag. 25 din 300+14. Urmatoarele medicamente determina micgorarea conduceril atrio-ventriculare putand determina bloc atrio-ventricular la cardiaci cu tulburari de conducere in miocard, cu exceptia: A. digoxina; B. blocante beta-adrenegice; ©. verapamil; El simpatomimetice; E. procainamida, (pag. 177) +15. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptis A. timpul de injumatatire al antibioticelor aminoglicozide creste de la 2-3 ore la 40-60 ore pentru bolnavul anuric; IE coza obignuita de gentamicina (60-80 ma) se ‘administteaz la interval de 8 ore pent un clearance al creatinine mai mic de 10 mlimin; C. streptomicina se administreaza in doz’ de 500 mg la 24-48 ore pentru un clearance al creatinine’ intre 70 gi 10 mUmin; D. penicilinele se elimina mai ales renal; E, doze foarte mari de benzilpenicilina (peste 20, (000 000 u.i.) pot provoca la uremici fenomene de encefalopatie gi anemie hemolitica. (pag. 180, 181) * 16 Notati afirmatia falsa: ‘A. digoxina se elimina renal, nemodifeeta in proporte de crea 2; Insufclenja rena grav timpul de jum plasmatt al cigoxiel crest la 0 too ores [Bl fa un clearance al creatinine! mai mic de 6 mmlmin sunt suficiente 0,25 mg de dgoxina de 3 oat lun D. procainamida prezinta tendina la acumulare in Insufcinfa rnala; B. E. utlizarea propranololului in insuficienta renala severd trebuie evitata. (pag. 181, 182) +47 Urmatoarele afirmatii sunt false, cu excepti A. tranzitul intestinal accelerat nu influenteaza absorb{ia medicamientelor putin liposolubile; B. preparatele retard de nitroglicerina si digoxina sub forma de comprimat nu au absorbtia ‘modificata in condifjile unui tranzit, gastrointestinal rapid; [Gl intarzierea goirii stomacului si a tranzitului intestinal micsoreaza absorbtia levodope D. sulfasalazina are eficacitate cresouta dupa rezectia de colon; E. pivampicllina elibereaz’ rapid ampicilina activa in boala celiaca. (pag. 185, 186) +18 Urmatoarele medicamente cu un clearance hepatic intrinsec mare au metabolizarea dependenta critic de circulatia hepatic’, cu exceptia: A. lidocaina; B. propranolol; ©. mortina; D. nortiptlina; Bh eeotiina (ag. 188) +19. Suxametoniu poate determina la hepatici, datorita deticitului de pseudocolinesteraza, la doze mici: reacti hipoglicemice; apnee toxica convulsi acidoza lactica; E. icter medicamentos. (pag. 189) * 20. Notati afirmatia adevarata: majoritatea cefalosporinelor sunt opurate predominant prin excrete renala; B. timpul de injumatatire al cefalosporinelor scade {in prezenta insuficientei renale; C. tetraciclina si oxitetraciciina sunt indicate tn prezenta insuficienfei renale; D. eliminarea sultamidelor antimicrobiene nu este modificata in insuficienta renal E. pentru co-trimoxazol excretia ambelor ‘componente ~ sulfametoxazol si trimetoprim ~ este crescuta pentru un clearance al creatininei sub 25 mi/min si nu trebuie modificat intervalul intre doze. (pag. 181) ag. 26 din 30921 Notati afirmatiile adevarate: HBX boinavii uremici sunt rolativ rezisten la vitamina Dd; TB in steatoree absorbtja calciului, fierului este deficitara; C. in esofagita de reflux se recomanda anticolinergice de tip atropinic pentru cresterea tonusului sfincterului esofagian inferior; D. in colita ulceroasa sunt indicate opiodele gi loperamida: EB divreticete, utiizate abuziv la cicotic, pot precipita ‘coma hepatica, (pag. 184, 186, 187,190) 22 Care dintre urmatoarele medicamente determina edeme, agravarea insuficientei cardiace si hipertensiunii arteriale la cardiaci? A. digitaice; EB atecoconticoizi; C. verapamil; D. levodopa; [h carbenoxoiona (pag. 177) 23. Care dintre urmatoarele medicamente favorizeaza aritmiile ectopice la cardiaci? BB cigtatce; B. fenibutazond; C. verapamil BB aniopresive triicce; E. anestezice generale (pag. 177) 24 Notati medicamentele cu tendinta la acumulare si cresterea concentratiel ‘sanguine prin diminuarea eliminarii renale in caz de insuficienta renala: captopril EB Gigoxina; C. cloxacilinag; D. fenitoina; Bi aniticina (pag. 1180) 25 Notati afirmatilte adevarate despre afectiunile tubulul digestiv ce pot influenta cinetica medicamentelor: IB tranzitut intestinal accelerat in enteritele acute diminueaza absorbjia; B. in caz de stenoza piloricd curba concentralie plasmatica in funclie de timp nu se modific& pentru medicamentele administrate oral; C. in caz de obstrucfie intestinala se recomands administrarea medicamentelor pe cale orala pentru absorbije crescuta; iin enterita segmentard sau boala Crohn absorbtialincomicinei $i a co-trimoxazolulul este Intérziata, iar absorbia propranololului este crescuta; E. la femei cu diverticuloza intestinului subjire reste absorbija asociailor estroprogestatve. (pag. 185, 186) 26 Notati medicamentele ce pot declansa sau precipita coma hepatic la cirotiel: A. teofiind; mmortna; C. antcoaguiante cumarinice Dil dittetice kauretice (abuziv; E, cloramfenico. (pag. 189) 27. Notati medicamentele ce pot determina aparitia blocului atrio-ventricular la pacienti cu tulburari de conducere in miocard: A, simpatomimetice; ®, cafeina; Bh verapamil; BB cioxing; E, fenibutazona, (pag. 177) 28 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? In insuicienja cardaca tiopentalltnde 98 se acumuleze in erie eu prelungreaetectulu 8, toate situaile hamodinamice cu diminvarea fuxului sanguin renal favorizeaza epurarea digoxinei, [i propranololu! micgoreaza fluxul sanguin hepatic $i poate diminua epurarea ator medicamente cu Clearance-ul hepatic mare; [Di in insutcienja cardiaca (mai ales in formele grave) si1n stale de soc trebue evitala administrarea intravenoasa rapida de doze mati de lidocaina, in cazul teofiinei,insufcienta cardiacd creste mul impul de ijumataire~ pan la 25 de ore. (pag. 176, 177) ag.27 din 30929 Cand clearance-ul creatininel are valori foarte mici (sub 10 ml/min) este necesara scaderea dozelor pentru cefalotina, existand rise de HY remoiza; B._afectare toxicd a rinichiuli [El tenomene de encefalopatie; D, ototoxicitate; E. aritmii ectopice. (ag. 181) 30. Ladoze mari de carbenicilina sodica, administrate la boinavi uremicl, s-au semnalat: Bh consi D. hipertensiune arterial BB remoragi (pag. 181) 31 Care sunt procesele de metabolizare a medicamentelor modificate la bolnavil cu insuficienta renala?_ A cteste hidroxilarea in rnichia vitamin D; hidroliza esterazioa a procainei este inhibata: CG. acetilarea sullafurazoluiui este stimula; degradarea metabolica a hormonuiui paratrotian in fesutul renal este inhibat acellarea izoriazidel este inhbata (la acetlator lenti). (pag. 184) 32 Notati medicamentele toxice pentru rinichi care trebuie indicate cu prudenta sau evitate, dupa caz, la renal: EB aniviotce aminogicozidice -netrotoxice: B. fenotiazine neuroleptice — pigmentatji cutanate; © [Bi leniutazona ~ necroza cortical; D. sulfamide antidiabetice - hipoglicemie gi acidoza lactica; ‘metoxifluran — insuficienta renala acuta (mai ales la asocierea cu cefalordina sau tetracicin). (pag. 185) 33. Anticoagulantele orale sunt contraindicate in prezenta obstructielbiliae sl la hepaticl eoarece: A. pot ficauza de tromboze; TB pot fi cauza de accidente hemoragice; C. declangeazé coma hepatica; la aciunea lor antvtaminic K se adauga absotbla deicitara a acestel viamine; la acjunea lor antvtaminic K se adauga sinteza hepaticd necorespunzatoare a unor factor ai coagulai (pag. 189, 190) 34 Notati afirmatiile adevarate acrintarea do desi fa cro crs rscl toxicitatii neurologice, impunand reducerea_ acum B. in hepatita acuta viral epurarea lidocainei este a erandeh ainico aren Bh perv dacopam tt de ura exe aa ee ear abana so dr Se eases onors ooestan ct Tie oepeaonee Dace corn onan Hor ypretbeng merit eet far €. prodnecal ies eaecs veka! argune Cac et msnans hoa (pag. 188, 189) nta cardiaca scaderea fluxului sanguin la nivelul mucoase! gastrointestinale si al fesutulul subcutanat si muscular determina micsorarea absorbtiei digestive si de la locul injectarii pentru: A. fenitoina; lanatozida C; Th cigoxina; procainamida; E. nifedipina (pag. 175) 36 Referitor la medicament, insuficienta cardiaca le poate influent absorbtia; Bi cistibuja; Th cpurarea D. inhibitia enzimatica; E, inductia enzimatica, (pag. 174) Pag. 28 din 309— 46 4 a ~ wee eer lr lr llr llr lr 37 Lapacienti cu insuticienta cardiacd rocainamida prezinta: ‘A. fluxul sanguin hepatic crescut; Volum de distribute seazut; Tl concentraticrescute in sange; [Bh concentratiicrescute in miocard; Bi concentrati crescute in creier (pag. 176) 38 Precizati medicamentele care la cardiaci pot precipita insuticienta cardiaca: A. digitalice; BB chinicina; Th disopiramias; verapamil; EB anestezice generale (ag. 177) 39 Precizati medicamentele care pot declanga aritmii grave la cardiaci: EY crocs; izoprenalina; Bi amtetamina: adrenaling; . verapamil (pag. 178) 40 Precizati medicamentele care in insuficienta renala, prin diminuarea eliminaril renale, au rise crescut de reactil toxice: izoniazida; 8 sulfamide; i canitiina; Bh captopri; famotigina (pag. 180) 41 Cand in insuficienta renala clearance-ul creatininei are valori foarte mici este necesara scdderea dozelor pentru: A. oxacilins; cefaloridina; ©. ampliciling; D. amoxiclins; Bi cetatotina. (pag. 181) 42 Medicamente cu risc toxic crescut in insuticienta renala sunt: A. fenobarbital; captopi; GB atenciat nitroprusiat de sod; Bi enatapri (pag. 182) 43 in insuficienta renala prin scdderea itl tisulare scade eficacitatea pentru: BB atcopina; Bh vasopresina; Bi insuiina; D. diazepam; E. oxazepam, (pag. 184) 4 Selectati medicamentele care au rise crescut de hiperkaliemie in insuficienta renal: A. furosemid; spironolactona; EB tiamteren; D. anticoagulante; suxametoni. (pag, 184) 45 istrate in doze ‘mari, in insuficienta renala determina: agravarea insufcienfelrenale; EE tevorizarea nemoconcentrafei; [Gh seaderea titan giomerulare; Di tencinta de acumulare prin insufcienfa elimina renale; E. cresterea diurezei (pag. 185) 46 Precizati substantele medicamentoase ‘metabolizate in tubul digestiv: EY levodopa: B. teofiing; Th corpromazin sulfasalazina; pivampicilina, (pag. 186) Pag. 29 din 30947 Precizati medicamentele a caror absorbtie este scazuta in steators A. vitamina C; vitamina D; BB ditamina k: BB cate; Biter (pag. 186) 48. Precizati medicamentele a caror absorbtie este mai mica in diverticuloza intestinulul subtire: BB sutaturazot BB ampicins; Th axis acoisatci; Bh estroprogestatve; E. propranolol. (pag. 186) 49 Mecanismele care determina risc toxic crescut la hepatici pentru tiopental sunt: A. sciderea eliminari renale; EE epurare hepatica detictaa [Bi aiminuarea tegari de proteinete plasmatice; D. cregterea concentratiei proteinelor plasmatice; E. moditicarea electriiior serici (ag. 189) 50 Notati medicamentele a caror epurare este micgoraté ca urmare a deficitului de metabolizare de catre ficatul bolnav: EB diazepam; feritoina; A eeotiina; BY cloramtenicot; E. digoxin (pag. 188, 181) +51 Polimixina B - afirmatii adevarate: Se absoarbe dupa administrarea orala ‘Are mecanism de actiune bactericid absolut Rezistenta se instaleaza rapid Se poate administra la pacienti cu Miastenia gravis E, Nuse administreaza topic (pag. 1026) 52. Eritromiciné IB se administreaza ca preparate enterosolublle B. Difuzeaza bine in toate tesuturile, nclusiv in lichidul cefalorahidian C. Nu strabate placenta BB Este activa pe germent ntraceluar [Bi Este antibiotic de electie in tusea convulsiva (pag. 1000-1001) 53. Urmatoarele afirmatii privind aminoglicozidele sunt adevarate: ‘Au mecanism de actiune bacteria B. Se fixeaza pe subunitatea ribozomala 50 S Bh Avetect postantibiotic D. In conditile anaerobiozei locale, se pastreaza ‘mecanismul activ care transporta antibioticul in interiorul celulei bacteriene La Amikacina rezistenta se instaleaza lent (pag. 1007-1008) 54. Doricictina: Are 1/2 lung pentru doza unica, inte 12-18 ore Exeretia se face renal si prin etrodituziune in colon ©. Epurarea este influentata de insufcienta furctionala a fcatulul sau a rinchiuui . Este contraindicata in sinuzta Produce efecte de tip dsulram la asocierea cu alcool (pag. 1023-1024) 55 Gentamicina: A. Este aminoglicozid din generatia a Illa Circula in sange nelegata de proteinele plasmatice C. Este inactiva pe bacili gram negativ Este ototoxica, producand mai ales tulburari vestibulare Se asociaza cu Carbenicilina in infectii cu Pseudomonas (pag, 1015) 56 Indicatiile de prima alegere ale Tetraciclinei ‘sunt: BBX Preumoni cu Mycoplasma Holera , Gonoree Ficketsoze E. Acnee, in doze mici administrate timp indelungat (oag. 1022-1023) Pag. 30 din 309Tema nv. 6 Antbiotice cu structura betalactamica Biblografe asocata tome Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucurest!, 2005. pag. 967.908 Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii mmedicale, Eda a Vika, Edtura Medicale, Bucuresti 2001 peo, 1218-1259 * 1 Care dintre urmatoarele enunturi despre benzilpenicilina nu este adevarat? A. Este inactivata de acidul clorhidric din stomac este © penicina cu spect larg C. poate produce dureri la locul injectarii i.m. D. este antibiotic de electie in es E. efectul sau antimicrobian este crescut de Probenecid (pag. 971-972) * 2 Care dintre urmatoarele enunturi despre peniciline nu este adevarat? ‘A. Mecanismul actiunii antibacteriene este bactericid de tip degenerativ B. au potential alergizant foarte mare administrarea parenterala prezinta cel mai mic rise de declansare a reactilor adverse D. au un nucleu comun format dintr-un inel tiazolidinic si un inel beta-lactamic E. spectrul antimicrobian difera in cadrul diverselor grupe de peniciline (pag. 967-971) "3. Care dintre urmatoarele enunturi despre benzatinbenzilpenicilina nu este adevarat? A. Este o sare a benzilpenicilinei cu dibenziletilendiamina B. spectrul antibacterian este identic cu cel al peni C. poate produce la locul injectiei um. durere, infectii grave E. se administreaza pentru profilaxia infectiei ‘streptococice la bolnavi cu reumatism poliarticular acut (pag. 973) +4 Nu face parte din grupa peni antistafilococice: BB anox B. oxaciina . coxactina D. dlcloxactina E, nafltna (ag. 974-978) ina *5 Nu face parte din grupa penicilinelor cu spectru larg, active pe Pseudomona’ A. carbenicilina 8. ticarciina ©. piperaclina D. azlociina BB emociina (pag. 980-982) *6 — Apartine grupuli monobactamilor: imipenem aztreonam mecilinam meropenem E, piperacilina (pag. 981-982, 996-997) “7 Urmatoarele enunturi despre ampicilina sunt corecte, cu except A. este rezistenta la actiunea acidului clorhidric din stomae B. absorbtia este redusa daca administrarea se face pe stomacul pin [Bi zxe potential alergizant foarte mic D. este indicata in infecti biliare cu colibacii sensibilt E. se asociaza cu sulbactam pentru largirea spectrului sau antimicrobian (pag. 970, 976-977) *8 Care dintre urmatoarele peniciline nu se administreaza pe cale orala? A. fenoximetilpenicilina oxacilina ampi carbeniciina lina amoxicilina (pag. 974-980) Urmatoarele enunturi despre amoxicilina Sunt corecte, cu exceptia: ‘A. are biodisponibilitate orala mai mare comparativ cu ampicilina B. absorbtia nu este influentata de prezenta alimentelor C. concentratia plasmatica realizata este mai mare comparativ cu ampicilina D. se administreaza oral, i.m., iv. [Bh rv dituzeaza in secretile traheobronsice (pag. 978) Pag. 31 din 308* 10. Indicatia principala a carbenicilinei este tratamentul infectiilor cu: A. Treponema 8. Candida albicans [Bl Pseudomonas D. virusuri E. stafilococi secretori de beta-lactamaza (pag. 980-981) +11 Mecilinamul apartin A. penicilinelor antistafllococice [Bh penicilinelor active pe enterobacteriacee C. penicilinelor active fata de Pseudomonas D. penicilinelor cu spectru larg E. monobactamilor (pag. 967-968, 982, 997) * 12 Alegeti singurul enunt incorect: A. procainbenzilpeniciina elibereaza procaina cu Potential alergizant crescut B. pivampiciina este un prodrog ©. benzilpeniclina este o penicilina naturala [Bl benzipenictina are capactate anigenica oate rea E. sulbactamul este un inhibitor de beta lactamaza (pag. 967, 970-972, 976-977) "13. Alegeti singurul enunt incorect: BB mecanismut de actiune al cetalosporineor este bacteriostatic, prin ixare pe subuniatile 308 ale fibozomior bacterin! B. cefalosporinele sunt antibiotice cu structura beta- lactamica C. nucleul de baza al cefalosporinelor este acidul 7- aminocefalosporanic D. toate cefalosporinele au difuziune buna in tesuturi si in lichidele biologice, dar difera intre ele in functie de gradul de difuziune in lichidul cefalorahidian E. eliminarea cefalosporinelor se face predominant renal (pag. 983-984) * 14 Alegeti enuntul incorect referitor la cefalosporinele din generatia |: A. sunt utile in infect cu bacteri gram pozitive, rezistente la peniciine El se utilizeaza in meningite C. substantele active dupa administrare orala sunt indicate in infectii respirator D. substantele administrate parenteral sunt utile pentru profilaxia infectilor chirurgicale E. in cazul infectilor sistemice cu bacili gram rnegativ sensibil, se asociaza cu aminoglicozide (pag. 985) "15 Face parte din clasa cefalosporinelor arenterale din generatia A. cetaclor B. cefixima C. ceftbuten DD cetazolina E. cefetamet (pag. 963-964, 968, 995-996) *16 Care dintre urmatoarele cefalosporine se administreaza pe cale orala? A. cefazolina 8. cefalotina [ih cefatexina D. cetazidima E. cefepima (ag. 963.984) “17 Alegeti enuntul incorect referitor la cefepima: ‘A. este 0 cefalosporina din generat a IV-a B. are un spectru antibacterian larg CC. prezinta avantajul fata de cefalosporinele din {generatia a I-a ca rezistenta se instaleaza mult mai lent D. est indicata in infect urinare are absorb orala buna (pag. 993-994) * 18 Face parte din grupa cetalosporinelor Parenterale din generatia a IV-a: cetepima B. cefalexina ©. cofactor D. cefixima E. cefalotina (pag. 983-984, 993-995) ag. 32 ain 309- “19 Nu face parte din grupa cefalosporinelor Parenterale din generatia a Ila: A. cefotaxima Bh cetatexina C. cettriaxona D. cetoperazona E. coftazidima (ag. 984, 991-994) *20 Face parte din clasa cetalosporinelor orale vechi: A. cefotaxit a B. ceftriaxona i cetatexina D. cefoperazona E. cettazidima (ag. 984, 991-994) 21 Penicili le A. auca nucleu comun acidul peniciloic au ca nucleu comun acidul 6aminopeniiinamic C. auun nucleu comun format dintr-un nucleu Gihidrotiazinic si un inel beta-lactamic au un nucleu comun format dintr-un nucleu tiazolidinic si un inel beta-lactamic E. au structura aminociclto-aminoglcozidica (ag. 967, 983, 1006) 22. Urmatoarele peniciline naturale sunt peniciline depozit: EM benzatinbenziipenicitina B. benzilpeniciina C. ampiciina [El procainbenciipeniciina E, oxaclina (pag. 967) 23 Peniciline cu spectru larg (aminopeniciline) sunt: A. benzilpeniciina B. fenoximetilpeniciina BB ampiciina amoxiciina Bh bacampiciina (pag. 967) 24 Sunt active fata de Pseudomonas: ccarbenicina 8. cefalotina EB piveraciina BB iicarciina Bi eetepima (pag. 968, 971, 987, 993) 25. Urmatoarele peniciline nu fac parte din clasa Penicilinelor active fata de enterobacteriacee: A, mecitinam fenoximetilpenicilina C. temoctina D. pivmeciinam benzatinbenaipenictina (pag. 967-968, 973-974) 26 Spectrul antimicrobian al penicilinelor naturale cuprinde: AA, stafiococul penicinazosecretor spirochete: treponema C. Pseudomonas aeruginosa coci grampoatv streptococi, pneumecoci oci gramnegativ: gonococi, meningococi (pag. 969, 971) 27. Fac parte din grupa penicilinelor antistafilococice: BX oxaciina 8, benziipeniciina [Gl tecloxacitnacictoxacitina dlcloxacina nafetna (pag. 967) 28 Sunt reactil adverse provocate de penicilin A. ‘etinita pigmentara fara afectarea vederi reacti alergice [Gh tevorizarea suprainfectilor, dupa administrarea orala a periciinelor cu spect larg BB reacia Hersheimer E. somnolenta (pag, 970,971) ag. 33 din 308,29 Benzatinbenzilpenicilina se administreaza: BB in scariatina B. In infecti urinare cu germeni sensibili: colibacili ‘sau Proteus mirabilis [Bd pe nina profiaxia infect! streptococice la boinavt eu reumatism poliaricular acut D. in infectii grave Biissitis (pag. 973) 30 Mecanismele de actiune posibile ale penicilinelor sunt: IDB logare de protenele membranare PBP BBB lesarea covatenta a penicinelor de transpeptidazele care asigura soltatea peretel bacteran C. fixarea pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni, inhiband sinteza proteica microbiana BB cctvarea unor enzime auioitice:autolzine, mureinhirolaze E. fixarea pe subunitatile 308 ale ribozomilor bacterieni, inhiband sinteza proteica microbiana (pag. 969) 31 Fenoximetilpenicilina: ‘A. este inactivata de acidul clorhidric din stomac este indicata in infectii usoare [Ei se aciministreaza oral ca sare de potas sub forma de comprimate [Bl oste proterabi ca adminisrarea sa se aca pe stomacul gol E. este numita si penicilina G (pag. 974) 32 Sunt asocieri penicilina-inhibitor de beta- lactamaza utilizate in terapeutica: BBS amictna-subactam amoxicilina-acid clavulanic C. oxacilina-acid clavulanic . oxactina-sulbactam tiarelina-acd clavulanic (pag. 975, 977, 978, 961) 33 Alegeti enunturile corecte referitoare la amoxicilina: EB 2% biccisponibittateorala mai mare comparatv cu-ampiciina B. absorbtia sa este influentata de prezenta alimertolor [Gi are cituziune buna in tesutur,inclusiv in secreile traheobronsice Bl 8° ascciaza cu clavulanat de potasiu pentru largirea spectrului sau antimicrobian se administreaza oral, im. iv (pag. 978) 34. Alegeti enunturile incorecte referitoare la peniciline: ‘A. capacitatea antigenica a penicilinelor este datorata atat moleculelor de antibiotic cat si unor ‘metabolit care functioneaza ca haptene procainbenzilpenicilina nu are potential alergizant deoarece elibereaza procaina C. ampiciina este puternic sensibilizanta aplcarea ocala pe tegumente sau pe mucoase Seade isculalergilor E, administrarea parenterala prezinta cel mai mare risc de dectansare a reactilor adverse (bag. 970) 35 Amplciina: ‘A. este un prodrog est indicata in infect bliare cu colbacl sensibili [Gi este indicata in uretta gonococica D. este openiclina cu spectu ingust se elimina predominant renal, informa activa (pag. 976-977) 36 Carbenicilina: ‘A. se absoarbe dupa administrare orala B. este 0 penicilina antistafilococica [Gi poate produce accidente hemoragice, la doze mat lla bolnavi cu insuficientarenala poate produce tulburari electrolitice, in cazul unui tratament intensiv, cu doze mari E. se asociaza cu aminoglicozidele in aceeasi seringa sau sac perfuzor (pag. 980-981) 37. Mecilinam: se elimina renal, realizand concentrati urinare mari B. are spectru antibacterian larg C. se absoarbe dupa administrare orala D. nu provoaca reacti alergice Bi este indicat in intecti urinare cu germeni sensibili (pag. 982) ag. 34 din 309Ce 38 Res apare: IB cin secretio de beta-tactamaze B. prin prezenta unor 3-acetiltansferaze care acetileaza gruparile amino [Gh prin mositicarea receptorilor membranari specitici . prin prezenta unor 5-fosfotransferaze care fosforileaza gruparile hidroxil E. datorita unor mutatii cromozomiale care modifica locul de legare a antibioticului de suburitatle ribozomale 30S (pag. 969, 1006) 39 Imipenem: jenta bacteriana la peniciline poate A. are un spectru antibacterian ingust IB <¢ foloseste in terapeutica asociat cu cilastatin C. este bacteriostatic BEd este indicat in infect nosocomiale cu germeni dram negativ multrezistent E. se administreaza oral (pag. 996, 997) 40 Aztreonai IB este un aniioic cu nucte betalactamic moodle B. are mecanism de actiune bacteriostatic [Gi este rezistent ia majoritatea betalactamazelor produse de bacil gram negatv aero [i este indicat in infect nosocomiale cu baci gram negativrezistent a alte anttiotice E. face parte din grupa carbapenemior (pag. 996-998) 41. Reactii adverse comune cefalosporinelor sunt: react de hipersensibiizare B, ototoxctate [Bi react nematoiogice Di repatotoxictate E. ipotensiune ortostatica (pag. 984-985) 42 Sunt cefalosporine din generatia a Il-a: A cofepima EE cofamando! Th coturoxima BD cetoxitna E. cefoperazona (pag. 983-984, 988-993) 43. Sunt cefalosporine parenterale din generatia alll BB cefotaxime Bi cetviaxona GB eettacicina ii cotoperazona E. cefepima (pag. 991-993) 44 Sunt active dupa administrare orala: A. benzilpeniciina amoxiclina Gh cetacior D. ceftazidima E. piperaciina (pag. 971, 978, 981, 992, 994) 45 Sunt cefalosporine orale nol: BN cotiima B. cefazotina C. cefalotina ceftouten cefetamet (pag. 983-984, 995-996) 46 Mecanismul de actiune al cefalosporinelor este bactericid prin: A. fixarea pe subunitatle 30S ale ribozomilor bbacterieni B. fixarea pe subunitatle 50S ale ribozomilor bacterieni impiedicarea formar legaturilor transversale la nivelul polimerului peptoglicanic din structura peretelui bacterian D. inhibarea ADN-grazei actvarea autoizinelor bactriene (p29. £84) 47 Ceturoxima: esto indicata I infect nar cu germeri sensi B. este activa ca atare dupa administrare orala Bh 210 forma de coluroxim-axetl are biodlsponbiitale orala buna Bil este o cetalosporina din generatia ata E. este 0 cefalosporina orala "veche” (pag. 984, 989) Pag. 35 din 30848. Fac parte din clasa cefalosporinelor orale: HEY cofatexina Bi cetacior Gh cetixina BB cotetamet E. cefalotina (pag. 983-984, 995) 49. Alegeti enunturile corecte referitoare la cefalosporine: A. sunt antibiotice cu nucleu policiclic naftacencarboxamidic Bl rotrotoxctatea este potentata de asocierea cu aminogicozidele ©. au mecanism de actiune bacteriostatic D. se elimina predominant digestiv au indicati terapeutice diferite in functie de generatia din care fac parte (pag. 983-985) 50 Benzilpeniciina este anti EBM intecti cu streptococ hemoltic EB infect cu meningococ Bhs D. infect cu enterabacteriacee infect cu pneumococ (pag. 968, 972) de electie in: * 51 Notati afirmatia adevarata privind mecanismul de actiune al urmatoarelor medicamente antituberculoase: ‘A. Complexarea ARN polimerazei prin legarea de subunitatea beta - Ciprofloxacina [EB Impiedicarea sintezei acidului folic - Acid aminosalicilic C. Inhibitia sintezei acizilor grasi - Ofloxacina D. Inhibitia ADN girazei bacteriene - Izoniazida E. Inhibarea sintezei proteice ribozomale - Cicloserina (pag. 1046) 52. Notati afirmatille adevarate despre fluorochinolon ‘A. Realizeaza concentratii mai mici decat cele plasmatice in ficat, plamani, oase B, Nu sunt active pe chlamiaii si mycoplasme [GB 4u mecanism de actiune bactericid Pot determina convulsi,halucinati, deli Ofloxacina si Ciprotloxacina se pot administra in tuberculoza pulmonara (pag. 1033-1034) 53 Notatl sultamidele utilizate local A. Sullapividina EB Suttacetamida Th Suttadiazina argentica D. Sulfametoxiciazina BB Mater (pag. 1037-1041) 54 Precizati care sunt chimioterapicele antitubercutoase minore: EM Amikacina Bh Ciprotioxa C. Streptomicina Acidul aminosaliciic E, Pirazinamida (pag. 1046) a Tema nr. 7 Antibioice: macrolide, aminoglicozide, tetraciciine, fenicoli si polipeptide Bibliogratie asociata temei Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag, 998-1004, pag. 1006-1017, pag. 1019-1090 Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practici medicale, Edltia a Vil-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001 pag. 1261-1907 +1 Mecanismul de actiune al antibioticelor ‘aminoglicozide consta in: A. inhbita sintezei proteice bacteriene, prin fixarea pe subunitatile ibozomale 50S 8, inhibiia ADN-topoizomerazelor bacteriene [Bl intibtia sintezei proteice bacteriene, prin fxarea pe subunitaile ribozomale 30S D. inhibita sintezei peretelu bacterian E, alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice a celulei bacteriene (pag. 1007) *2 Care din urmatoarele atirmatil privind aminoglicozidele este incorecta? A. au absorbtie orala redusa Bi dituzeaza bine in tesuturi, mai ales in lichidul cefalorahidian . sunt antibiotice cu indice terapeutic mic D. principalele reactii adverse sunt ototoxicitatea si nefrotoxicitatea E, au elect postantibiotic (pag. 1007, 1009) Pag. 36 din 309,+3 Nucreste ototoxicitatea aminogllcozidelor: A. cisplatin 8. bumetanid C. furosemid sulfat de magneziu E. acid etacrinic (pag. 1010) ‘4 Care dintre antibioticele aminoglicozide urmatoare are cel mai redus efect ototoxic? A. amikacina 8. kanamicina C. streptomicina D. tobramicina netimicina (pag. 1009) *5 — Notati varianta incorecta in ceea ce priveste administrarea streptomicinel: BB ia opi si sugari se adminisreaza 25 mgkg2 fara a depas' 0 gi B. tularemie - im. 1-2 g/zi timp de 0 saptamana C. bruceloza (forme grave) - 2 gizi, 2-3 saptamani (asociata cu tetraciclina) D. endocardita bacteriana cu enterococi - in asociere cu penicilina E. pesta- 4 gizi primele doua zile, apoi 1 gizi timp de o saptamana (pag. 1012) *6 Care dintre urmatoarele antibiotice nu este activ pe Treponema palidum? AA. benzipeniciina BB centamicina ©. claritromicina D. tetracictina E. eriromicina (pag. 969, 1001, 1007, 1021) +7. Urmatoareleafirmatii despre aminoglicozide sunt adevarate, cu except: A. au absorbie oralaredusa B. auT1/2 scurt (2-3 ore) [i cw tec prin placenta 1D. mecanismul de aciune este bactercid E. avetect postantibiotc (pag. 1007) *8 — Urmatoarele aminoglicozide sunt din generatia I, cu exceptia: A. stteptomicina 8. kanamicina C. neomicina BB amikacin E. paromomicina (pag. 1006) *9 — Streptomicina: A. are absorbtie digestiva crescuta B. are difuziune buna in tesuturi si LCR [Bh traverseaza placenta D. nueste activa pe bacilul Koch uman E. este contraindicatalacopi si sugar (009.1011, 1012) *10 Neomicina: AA. ate ototoxictae si netrotoxictate scazuta 8. so uilizeazatreevent pe calesistomica 6. este cortrandicatain infect sigestive 0. administata oral agraveaza coma hepatica ce administreaza local in piodermite si furuncule (pag. 1013) * 11. Notati afirmatia falsa despre gentamicina: IB se asociaza cu chimioterapice specie in tratamentultuberculozel 8. este incicatain infect grave cu germeni gram negativ sensi C. se asociaza cu carbenicilna in infect cu Pseudomonas D. in arsuriinfectate se foloseste pe cale sisitemica sitopic E. la adult se administreaza im. si iv., perfuze lenta (pag. 1015) * 12 Urmatoarele afirmatii despre eritromicina sunt adevarate, cu exceptia: A. are elect bacteriostatic sau bactericid in functie de concentratie BB este inactva pe germeniintracellat C. este activa pe coci gram poztiv si gram negativ D. este activa pe Treponema patidum E determina rar fenomene alergice si aritmi cardiace (pag. 1001) ag. 37 din 309,* 13. Eritromicina este utilizata ca antibiotic de electie in urmatoarele atectiuni, cu exceptia: A. pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae B. difterie C. tuse convulsiva Bh tebercutoza (in asocier potchimioterapice) . pneumonia cu Chlamydia trachomatis la sugari (pag. 1001, 1002) “14 Claritromicina are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. biodisponibilitate superioara eritromicinet (aproximativ 55%) B. se concentreaza in tesuturi ©. este metabolizata hepatic D. are spectru antibacterian asemanator eritromicinei Th este inactva pe Chiamycia (pag. 1003) +48. Azitromicina: A. face parte din grupa aminogicozielor Il se acumuleaza in ertrocite si macrotage ©. realizeaza concentrati foarte scazute in sputa, plamani, sinusuri D. este ototoxica sinetrotoxica E, se administreaza oral cel putin 10 zile (pag. 1003, 1004) +16 Notati macrolida din generatia |: A. roxitomicina 8. claritomicina Th iosamicina D. azitromicina E. ditromicina (pag. 1000) “47 Kanamicina: ‘A. este ineficace pe bacilul tuberculos B. nu determina ototoxicitate [Gh ce utilizeaza oral pentru pregatirea interventiilor pe colon D. nu se administreaza intramuscular E. este contraindicata in infectii cu baci gram negativ (pag. 1012) 18 Notati afirmatiile adevarate despre macrolid BM intiva sintoza proteicasibozomala B. se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30 S C. laconcentratii mari, efectul este bacteriostatic BBB suri active pe coci gram poz, nclusiv staflococ! peniclinazosecretor [BB sunt active pe Chlamydii si Ricketts (pag. 1000) 19. Eritromicina: [B® este antibiotic de electie in difterie - pentru eradicarea bacilulu la purtatori Bl eprezinta mecicate de alterativa la bolnavi alergici la penicilina C. are absorbtie mare pe cale orala, neinfluentata de alimente: D. difuzeaza bine in LCR i ce olimina prin bila, fecale si urina (pag. 1000, 1001, 1002) 20. Eritromicina este antibiotic de electie in: IBS pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae B, infec grave cu Pseudomonas Th tse convuisiva D. local, in furuncule, arsur si plagi infectate TE foime grave de enterocoita cu Campylobacter jejuni (pag. 1001, 1002) 21 Roxitromicina: A. este macrolida semisintetica inactivata de sucul gastric are eficacitate crescuta pe germeni intracelulari are T 1/2 lung (12 ore), ceea ce permite 2 administrari pe zi D. se administreaza oral, 500 mg o data pe zi E. are proprietati farmacotoxicologice similare tetraciclinei (pag. 1002, 1003) 22 Aaitromicina: se acumuleaza in tesutur si se elbereaza lent B. nu patrunde in errocite si macrotage Th ceatizoaza concentra marin sputa, plamani, organe genitale feminine si prostata BBB are spectru asemanatorerittomicini, dar este activa si pe H. Influenzae, Legionella si Bordetella la adult se administraza oral, 500 mg/zi, timp de 3zile (pag. 1003, 1004) ag. 98 din 209a ee es es es a 7 ee 7 A 23. Reactille adverse produse de eritromicina sunt: ‘A. tulburari de echilibru si nistagmus Bi greata, voma, diaree C. colorarea in brun a dinttor [BB produce foarte rar hepatita colestatica BBB produce rar fenomene alergice (tebra, Cutanate) (pag. 1001) 24 Eritromicina este activa pe IBY Preumocoe Neisseria ghonoreae C. Salmonela si Shigella Mycoplasma pneumoniae Rickettsi si Chiamidi (pag. 1001) 25. Claritromicina: HBB este macrolida din generat aI-a B. are biodisponibiltate inericaraeritomicnei [i este mai actva deca eromicina pe Legionela si Chlamydia BBB is acu se administroaza 250-500 mg a 12 ove E. este contraingicatala col (pag. 1000, 1003) 28 Fermacogratiaertromicinel cuprinde: (A. te adminictreaza ora, 500 mg 0 data poz, la 0 oa dupa masa eritromicina propionat 250 si 500 mg se administreaza la 6 ore, cu 0 ora inainte sau la 3 ore dupa masa [Bi inintecti gentale cu Chlamydia trachomatis se ‘uministreaza 2 9 pe 2, mp de saptamant D. eiromicina lactobionat nu se adminstieaza in perlucie E. este contraindicatala opi (pag. 1002) 27 Notati antibioticele aminoglicozide din goneratia ala: EB centamicina ®. kanamicina . neomicina tobramicina , netiimicina (pag. 1006) 28 Farmacocinetica aminoglicozidelor cuprinde: AA. au absorbte completa dupa administra im El toate au absorie orala redusa ©. administrarea iv. este contraindicata Bl atzunea in tesutur este buna, mai putin in LOR TB se ofimina ronal, 70% informa activa (pag. 1007) 29. Farmacodinami caractertzeaza pr mecanism de actune bactericid B. 0 fixeaza pe subunitaleribozomale 50 S [BB av efect postanibioic D. actiunea antibacteriana este foarte buna si in prezenta puroiului spectrul antimicrobian cuprinde bacili gram negativi aerabi (pag. 1007) 30 Notati caracteristicile privind farmacotoxicologia aminoglicozidelor: ‘A. au indice terapeutic mare B. amikacina si kanamicina produc mai ales tulburari vestibulare C. netilmicina are cel mai crescut efect ototoxic Il retrotoxcitatea se datoreaza acumolari aminoglicozklor in parenchimul renal amikacina si netimicina au cea mai mica notrotonictate (oag. 1008, 1010) \minoglicozidelor se 31° Gentamicin A, este antbiotic cu spect larg este ototoxic si netrotoxica C. este contraindicata asocierea cu carbenicilina sau ampiciina in arsur infectate se foloseste pe cale sistemica sitopic doza pentru o data este de 80 mg la 12 oe, 7-10 aie (pag. 1015) 32. Notati indicatiile terapeutice ale neomicinel: [EB pregatirea interventilor pe colon EB coma hepatica C. infectiiurinare si respiratorii cu bacili gram negativ [Bd 'ccal in piodermite, furuncule, arsuri si plagi infectate Conjunetivita si blefarita - sub forma de colir 0,5% (pag. 1013) ag. 39 din 309Pe ee a ee 33 Streptomicina: Bl «° ciina integral prin scaun dupa administrare orala 8, are divzune foarte buna in tesutur si LCR C. rezistenta bacteriana se instaleaza rapid pentru bacilul Koch (3-4 zile) [Bh re toxitatesisterica relat mare Bi este incicata in principal in tatamentul tuberculozei in asocieri polichimioterapice (pag. 1011, 1012) 34 Kanamicina: A. este eficace pe Psedomonas, pneumococ, streptococ piogen si viridans, IB produce ototoxctate pana la suritate ireversibila C. nu determina netotoxicitate BB ee incicata in infect grave cu staflocoe E. este contraindicata administrarea locala in infecti oculare (pag. 1012) 35. Spectrul antibacterian al eritromic cuprinde: BB 0c’ gram poztv: pneumocoe, sreptocoe piogen. stafiococ peniclinazosecretor TE coz grarm negativ: Neisseria ghonoreae, Neisseria meninigitcls ©. bacili gram negativ: E.coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella, Shigella BEB baci gram pot: baci ditere,Clstiium perringens, Clostridium tetany, Listeria monooytes FEB Treponema palisum (pag. 1001) 36 Proprietatile farmacologice ale Clartromicinei sunt: biocisponibiltate superioara ertromicinel spectru asemanatorextromicine [Gh aciva pe Mycobacterium avium, Helicobacter pyr D. se administreaza la copii in doze de 1 mg/kg ccorpizi in patru prize la 6 ore [i ce administreaza la adult in doze de 250 ~ 500 mga 12ore (pag. 1003) 37. Rezistenta bacteriana la macrolide apare prin: scaderea permeabiltati peretelui celular pentru antibiotic atterarea suburitat bozomale 50 S (©. mutatii ale receptorului specific de la nivelul ripozomilor 30 S D. prezenta unei dihidropteroatsintetaze rezistente inactivarea prin hidroliza enzimatica, catalizata de o esteraza mediata plasmidic (pag. 1000) 38. Notati afirmatiile corecte: josamicina are absorbtie orala superioara eritromicinei B. claritromicina are biodisponibiltate inferioara eritromicinei . eritromicina produce inductie enzimatica administrarea concomitenta a ertromicinei cu fergotamina sau derivati vasoconstrictor produce ischemie grava roxitromicina are penetrabiltate ridicata in macrofage si leucocit ceficacitatea pe germeni intracelulari (pag. 1002, 1003) +39 Mecanismul de actiune al macrolidelor consta in: A inhibitasintezet pereteli bacterian EB ina sintezei proteice ritozomale \ C. alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice a bacterilor D. E. nterferarea procesului de sinteza al acidului folic (pag. 1000) * 40 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la eritromicina este incorecta? i A. are absorbtie redusa pe cale orala, deoarece este inactivata de sucul gastric prezenta alimentelor determina cresterea absorbtiei C. difuzeaza bine in toate tesuturile, cu exceptia lichidului cefalorahidian la doze mari poate produce hipoacuzie tranzitorie E. creste toxicitatea unor medicamente, deoarece inhiba citocromul P450 si produce inhibitie enzimatica (pag. 1000-1002) Pag. 40 din 209* 41 Care din urmatoarele antibiotice se absoarbe dupa administrarea per 08? carbenicilina cefotaxima oa> gentamicina D. colstina BB cistromicina (pag. 980, 991, 1003, 1015, 1029) 42 Notati macrolidele A caritromicina josamicina C. roxiromicina Bh spiramicina E. gentamicina (ag. 1000) generatia |: 43° Sunt antibiotice macrolide: extromicina 8. neomicina Bi cartvomicina BD rexitromicina E. isepamicina (pag. 1000) 44. Printre efectele adverse ale eritomicinel se pumara: ‘A. apneea prin bloc neuromuscular hipoacuzie tranztorie la doze mari C. .sindrom cenusiu' D. anemie aplastica El creata, voma, diaree, anorexie (pag. 1001) 45 Sunt active pe Mycobacterium tuberculosis: A. josamicina EB kanamicina C. vancomicina BB streptomicina E, gentamicina (pag, 1002, 1007, 1011, 1012, 1015, 1018) 46 Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor BB polimixinele BB cetalosporinete BB amiotericina 8 D. miorelaxantele centrale furosemidul (pag. 1010) 47 Cresc atat ototoxicitatea cat si nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. curarizantele cisplatinul C. anestezicele generale D. miorelaxantele centrale furosemidul (pag. 1010) 48. Spectrul antimicrobian al streptomicinei ‘cuprinde: bacili gram negativ: Klebsiella, Salmonella, Shigella, Haemophilus influenzae, Brucella, Pasteurella B. virusuri [EB coc’ gram poztiv staflococi BEd coc: gram negatv: meningococi BA baci Koch uman (oag. 1011) 49. Aminoglicozidele cu cea mai mica nefrotoxicitate sunt: ED arnikacina B. kanamicina C. gentamicina Di retiricina E, neomicina (pag. 1010) 50 Alegeti afirmatiile corecte referitoare ta antibiotice: ‘A. cloramfenicolul este inductor enzimatic Ell extromicina produce inhibitie enzimatica, deoarece inhiba citocromul P50 [Gl tetracicinele scadoficactatea contraceptvelor [Bh cioramtenicolul creste concentratia plasmatica pentru anticoagulantele cumarinice E. eritromicina scade concentratia plasmatica pentru teofilina, anticoagulante orale (pag. 1002, 1022, 1027) * 51. Urmatoarele tetracicline sunt din generatia |, cu exceptia: A. tetraciclina B. clortetraciclina C. demectocictina [Bh oxicictina E. oxitetracictina (pag. 1019) Pag. 41 din 309* 52. Farmacocinetica tetraciclinelor se caracterizeaza prin: EBB leciatcle si mocicamentele aniacide cu Ca, Mg, Al formeaza chelati mai ales cu tetraciclinele din prima generate, B. T1/2 plasmatic pentru tetraciclina este de 20.22 ore CC. difuziunea in tesuturi este buna pentru toate tetraciclinele, mai ales pentru cele din generatia | D. nu trec bariera placentara E. eliminarea dupa administrarea orala se face exclusiv renal, (pag. 1021, 1021) * 53. Doxiciclina: A. are absorbtie orala scazuta (20-30%) EB fier! scade absorbtia doxiciclinei C. T 1/2 pentru doza unica este scurt (2-3 ore) D. are liposolubilitate mult scazuta fata de tetraciclina E, se elimina numai prin scaun (pag. 1023, 1024) +54 Cloramtenicol: A. cloramfenicolul baza nu se absoarbe oral [BB cloramtenicol sodiu succinat se administreaza iv. . nu patrunde in LCR D. este bactericid, se fixeaza pe subunitatea ribozomala 30 S E. are toxicitate redusa, se fac serii repetate de tratament (pag. 1025-1027) +85 Polimixinele: A. au drept reprezentant tiamfenicolul [EB modu de actiune este bactericid absolut . se pot administra in asociere cu aminoglicozide sicurarizante D, se folosesc frecvent sistemic E. sunt contraindicate la sugari si copi (pag. 1027-1029) +56 Bacitracina: A. este tetracilina din generatia | B. este aminoglicozid din generat a Illa Bh este antibiotic poipepticic D. este macrolid E. este peniciina cu spectru larg (pag. 1027, 1029, 1030) * 87 Colistina: ‘A. trece cu usurinta in creier si LCR B. se absoarbe bine prin mucoasa C. nu se administreaza oral pentru utiizare topica se foloseste sulfatul de colistina E. este contraindicata im. sau in pertuzil iv. (pag. 1029) * 58 Urmatoarele reactii adverse sunt caracteristice polimixinei B, cu except ‘A. vert, tulburari de vedere, parestezi periorale B. proteinurie, ciindrurie, hematurie [Gh eruptii cutanate, febra, colici abdominale, diaree D. hiponatremie, hipoctoremie, hipopotasemie E, paralizia musculaturi striate cu oprirea respiratic (pag. 1028) +89 Tetraciclina: A. biodisponibiltatea orala creste la asocierea cu alimentele se acumuleaza in tesutul reticuloendotelial, oase, smaltul dentar CC. are spectrul antimicrobian ingust D. este antibiotic de prima alegere in gonoree E. este antibiotic de alternativa in holera (pag. 1022, 1023) * 60. Inhiba sinteza proteica bacteriana ca urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 50S urmatoarele antibiotice, cu exceptia: A. claitromicina 8. cloramfenicolu BB eetacicina . josamicina E. spiramicina (pag. 1000, 1021, 1026) +61 Contraindicatile tetracictinelor sunt uurmatoarele, cu exceptia: A. insuficienta renala (oxceptie doxicctina) 8. sarcina [i preumonii cu Mycoplasma D. copii mai mici de & ani E. asocierea cu penicline (pag. 1022) Pag. 42 din 309