RISC EXPUNERE OCUPATIONALA-AFECTIUNI

TRANSMISE PRIN SANGE

• Hepatita tip B si C , HIV, alţi peste 20 de agenţi patogeni.

• 1984 – Primul caz documentat de transmitere HIV prin
înţepare cu ac de seringă contaminat
• Instrumente :
• ace pentru anestezie, ace de sutură, lame de bisturie, ace
endodontice,
• freze, benzi matrice, curete, instrumente detartraj, sonde
• alte dispozitive care pot leza pielea sau mucoasa.
COSTURI materiale şi indirecte
• Teste
• Consultaţii
• Timp productiv pierdut
• Disabilitate
• Compensaţii
• Scăderea moralului personalului
• Timp pierdut prin completarea documentaţiei expunerii
profesionale
• Formare personal de înlocuire
 “Pandemie mută”

500.000.000 persoane infectate

WHO 2006

USA :
- 50% populaţie nu cunoaşte localizarea bolii
- refuz testare: droguri, viaţa sexuală

CDC :
impact dublu în următorii 10 ani
HEPATITA VIRALA B
AgHBs – 4% din masa populaţiei
 Primul caz transm.occupationala
1949 – expunere ac contaminat

• HB
• sânge - peste 1 bilion particule / ml
• saliva totală AgHBs (Iaşi -Vâţă, Zavate)
• spermă, secreţie vaginală, lapte matern
• Europa si Orientul Mijlociu, 10 millioane - 10 % au fost
diagnosticati -10% primesc tratament.
• In Romania -1 milion de romani (intre 2% si 7% din populatie
- conform estimarilor OMS).
• 1 milion –complicatii-deces.
OMS
• 2 miliarde de persoane infectate
• 240 milioane cu infecţie cronică
• 780.000/an - deces
• HBV este de 50-100 de ori mai infecţios decât HIV-ul –
permanent pericol profesional
Prevalența
• ROMANIA – intermediară (2-8%): 5%-10% -1 milion OMS.
• Europa si Orientul Mijlociu, 10 milioane - 10 % au fost
diagnosticati -10% primesc tratament
• Prevalenţa hepatitei virale tip B este mai mare în Africa
sub-Sahariană, Asia de Sud-Est, regiunea Amazoniană şi
sudul Europei estice, cu o rată a portajului de HBV între 5-
20%.
• 1 milion –complicatii-deces.
Căi de transmitere

Direct Indirect
• sanguină – soluţii de
continuitate,stropire piele,
mucoase
• aeriană Skaug 1992 • contact suprafeţe
contaminate (rezist sg.
• verticală – perinatal : 70%- uscat – 7 zile)
90%
• contact repetat şi prelungit
în familie cu sânge şi salivă
RISC OCUPAŢIONAL MAJOR -
• proc. antecedente HB - grup ocupaţional
• ridicat peste 20% - laborator, hematologie, dializă
• intermediar 2%-20% - stomatologi, asist.med, inst. Handicapaţi
• scăzut sub 7% - personal adm., studenţi, adulţi sanatoşi
• Prevenţia se bazează pe vaccinare şi implementarea
strategiilor de siguranţă a tratamentului parenteral,
transfuziilor de sânge şi conduitei sexuale.
• În 2013, 183 de ţări aveau inclusă vaccinarea antihepatită B
în rândul imunizărilor obligatorii, iar 93 de state asigurau
prima doză la naştere.
• VACCIN- ENGERIX B (Smith Kline) 1980- 3 doze
• RECOMBIVAX (Merk Sharp, Dohme)- eficienţă 95%
• IMUNOGLOBULINE
- 116 ţări – în programe de vaccinare
02
HEPATITA VIRALA C
1989
• OMS – anul 2000 –170 milioane persoane (3% din
populaţia globului
• capsulat ARN
• EUROPA – 8,9 mil. -1,03 % (858 mil pop)
• 3 – 4 mil. infectii noi pe an
• Conform OMS, la nivel mondial există aproximativ 130-150
de milioane de persoane infectate cronic cu HCV,
• 350.000-500.000 /an - deces
• HCV se transmite de 10 ori mai uşor decât virusul HIV şi
poate supravieţui la temperatura camerei, pe diverse
suprafeţe din mediul înconjurător, cel puţin 16 ore.
• Frecvența mare - Africa de Nord şi Asia Centrală şi de Est.
• CĂI DE TRANSMITERE
• sanguină – contact direct
transfuzii, instrumentar
medical inadecvat sterilizat
• sexuală
• perinatală
• practici sociale,culturale,
comportamentale (tatuaje,
circumcizie)
• CLINIC
• incubaţie - pănă la 150 zile
• 60%-70% evol.
asimptomatică
• 80% - cronicizare – 10%-20%
ciroza- 1%-5% - cancer
hepatic, rata deces – 3%
• coinfectie HIV – 10 mil.-
complicatii grave
• RISC OCUPAŢIONAL - risc • IMUNIZARE – nu există
infectare expunere sg. vaccin( modificări rapide
HCV + - 1,8% (2/100) ale virusului )
• Ig nu sunt disponibile
03
HIV
SEPT. 2006 / Centers for Disease Control and Prevention - Testare HIV de
rutină în unităţile medicale (Morbidity and Mortality Weekly Report.)
• VIRUSUL - retrovirus HIV-1,HIV-2 1981

• sânge – 10 particule/ml
• salivă – Groopman
• secr.vaginală,spermă
CĂI DE TRANSMITERE GRUPE RISC
• Sanguină • narcomani,
• Sexuală • hemofilici,
• Perinatală • transfuzii,
• părinţi HIV
CLINIC
• 3 luni: simpt. gripă
• scădere imunitate
(limf<200/mm3) : infecţii,
tumori
• COINFECŢIE cu HCV (10
MIL), HBV – risc >
CARACTEISTICI
• HIV:nivel scăzut sg. pers
infectate, 50% probe sg,
0,01% probe salivă
• sg.uscat inactiv 99% - 90
min.
• distrus prin toate mijl.
sterilizare,majorit dezinf.
• nu se transmite prin
aerosoli
• echipament de protecţie
uzual
RISC OCUPAŢIONAL
• infectare expunere - sânge : 0,3% (1/300)
• redus – 6 cazuri stropire ochi, nas, gură – 0,1%
• ADA – testări la 3 ani
• ATITUDINE – compleanţă - calitatea vieţii pacienţi
HIV+
• RISC PACIENŢI – redus (măsuri CI) – 1 caz (6 pac.)
• MEDIC HIV+ -oblig.etică, morală, legală raportare
status serologic, monitorizare competenţă
• TEST RAPID “Ora Quick Rapid HIV-1” -20 min (2 săpt)
• VACCIN anti – HIV 24 sept. 2009 Bangkok
• Cel mai mare experiment din lume -16.000 voluntari în Thailanda –
• reducere risc infectare cu 31%

• “Este prima dovadă că este posibil să avem un vaccin eficient şi sigur“

• “Ziua de astăzi marchează o piatră de hotar," / Mitchell Warren, ( director AIDS

Vaccine Advocacy Coalition)

• Combinaţie de 2 vaccinuri mai puternică decăt fiecare în parte:

• 1.Primul (ALVAC, from Sanofi Pasteur ) provoacă sistemul imunitar să atace HIV
• 2.al doilea (originally developed by VaxGen Inc )întăreşte răspunsul imun
RISC MAJOR - 80% DIN
EXPUNERILE OCUPAŢIONALE-
ACCIDENTALE LA SÂNGE
HIV – 1 din 300 - 0,11 –
HBV - 1 din 3 - 6,0-30,0% 0,31%
• 1% letal • efecte secundare PEP
• 5% cronic
• trauma emoţională
HCV–1 din 30 - 2,7-10% severă-testare
• 80% cronic
• 25% ciroza
• 5% carcinom
Obiective siguranța îngrijirilor de sănătate
1. Reducerea efectelor adverse asociate cateterizărilor cu 50%
2. Reducerea efectelor adverse asociate intervenţiilor chirurgicale cu 50%
3. Reducerea spitalizărilor şi mortalităţii prin infecţii respiratorii la
pacienţii cu afecţiuni cronice cu 50%
4. Reducerea infecţiilor cu bacterii rezistente la tratamentul antimicrobian
cu 50% prin : prevenirea infecţiilor diagnosticul şi tratamentul
corespunzător al infecţiilor optimizarea utilizării medicamentelor
antimicrobiene prevenirea transmiterii infecţiei în unităţile medicale
5. Eliminarea erorilor de laborator care determină efecte adverse
6. Eliminarea expunerilor ocupaţionale prin leziuni provocate de ace de
seringă la personalul de îngrijiri de sănătate
7. Atingerea unei complianţe de 100% la recomandările ghidului ACIP
(Advisory Committee on Immunization Practices) pentru
imunizareapersonalul de îngrijiri de sănătate
Center of Disease Control and Prevention 2005
PROGRAM UE
• Europa : 1.000.000 persoane
expuse anual prin leziuni
provocate de ace de seringă
contaminate Parlamentul
european: îmbunătăţirea
legislaţiei UE pentru protecţia
personalului medical
• măsuri organizatorice - programe
• implementarea dispozitivelor de
siguranţă
• instruire
O.M.S. Geneva - Conferinţă
23 oct. 2007
• Seringile cu sisteme de
siguranţă ar salva 1.3 milioane
vieţi
• (ţările sărace : 40% din
injecţii se efectuază cu ace
nesterile)
• Programe OMS de susţinere a
achiziţionării de seringi cu
sisteme de siguranţă
 Hepatita B - 33% dintre infecţiile noi/an HIV – 5% din cazurile noi/an
Hepatita C – 2 milioane de cazuri noi/an

Noile tehnologii trebuie să fie disponibile în ţările în curs de dezvoltare unde injecţiile sunt
utilizate mai frecvent iar riscul de infectare este mai mare” Howard Zucker (Director
general adjunct pentru tehnologie în domniul sănătăţii şi produse farmaceutice)
 Categorii de personal. Expunere la ace
contaminate

• asistente – 49,7%
• medici - 12,6%
• personal auxiliar – 5,3%

29
SURSE LEZIUNI
• Design echipament
• Reacoperire - 15%-20%
• Lipsa abilităţii manevrare ace-seringi
• Condiţii de lucru (lipsa de spaţiu sau timp)
• Condiţii de debarasare (containere improprii,incorect
manevrate)
 Educare şi instruire Programe educaţionale
Reducere risc – 59%

•Imunizare
Practici profesionale •Practici medicale sigure
de siguranţă •Echipament de protecţie
•Manipulare în siguranţă a seringilor şi acelor
Reducere risc – 84%

Tehnologii de protecţie
 Prevenție expuneri ocupationale ace
contaminate
Primara
• Eliminare ace-seringi
• Reducerea frecvenţei de
utilizare
• Dispozitive fără ac
• Practici “work –
flow”/(reducerea atingerii
încrucişate)
Secundara
• Dispozitive de siguranţă –
• ace cu auto-acoperire
• sisteme cu ac protejat
• seringi cu manipulare uni-
manuală
• Adezivi chirurgicali
• Ace de sutură fără vârf
• EVALUARE : eficienţă,
compleanţă, aplicabilitate
RECOMANDĂRI GENERALE - manipulare ace /seringi

• Acele şi seringile vor fi păstrate în zone uşor vizibile

• Acele contaminate nu vor fi reacoperite, îndoite sau rupte
• Acele nu vor fi manevrate prin direcţionare spre altă regiune a
corpului (în special mâna opusă)
• Se vor efectua puncţii anestezice separate în caz de proceduri clinice
multiple la acelaşi pacient
• Acele pot fi reacoperite în caz de proceduri multiple la acelaşi
pacient prin tehnica unimanuală sau utilizând un dispozitiv mecanic
de reacoperire
• După utilizare acele se debarasează în containerul bioetalonat aflat în
imediata vecinătate
 Seringi cu sisteme de siguranță

SISTEM AUTOACOPERIRE TEHNOLOGIE RETRACTIBILĂ

ACCESORII EXTERNE
DISPOZITIV AC BONT

34
 Bisturie cu sisteme de siguranță

Poziţie retrasă

Poziţie extrasă
Poziţie extrasă

35
 CONDIŢII

barieră mâini/ac contaminat

• plasare permanentă a mâinilor în spatele acului
• parte integrantă din dispozitivul de manipulare
• eficient înainte şi după dezasamblare
• nu afectează calitatea actului medical

PASIVE- protecţie maximă (nu necesită activare)

ACTIVE – abilităţi de manevrare

DESIGN INTEGRAT

ACCESORII EXTERNE

36
Dispozitive de siguranță
=barieră mâini/ac PASIVE- protecţie maximă (nu
contaminat necesită activare)
• plasare permanentă a mâinilor
în spatele acului ACTIVE – abilităţi de
• parte integrantă din dispozitivul manevrare
de manipulare
• eficient înainte şi după DESIGN INTEGRAT
dezasamblare
• nu afectează calitatea actului ACCESORII EXTERNE
medical

37
 NEEDLEGUARD POINT BLANK
(NDU)
DISPOZITIV DESIGN “SAFE” DE MANEVRARE AC –
DEBARASAR - standarde OSHA

-eficient
-rapid
-sigur dispoz.electric
-refolosibil 1350 grd.
-autoclavabil vaporizare ac <1 sec
-previne expunerile ocupţionale
-forma octogonală
QLICKSMART - primul bisturiu cu manevrare Mag-Mat - Zonă 'hands free' de transfer
instrumente metalice Suprafaţa ceramică
şi debarasare unimanuală magnetică (40cm x 30cm) Autoclavabil
 6%-26% clinicieni
Leziuni provocate
la deschiderea ampulelor

REDUCERE RISC CROSS-INFECTION

•Serveţel hârtie
•Şervet textil
•Compresă tifon
•Compresă alcool
•Ambalaj folie
•Dispozitiv deschidere
Protocol postexpunere
 Protocol postexpunere

SPĂLAREA LEZIUNII cu apă şi săpun

CLĂTIREA PICĂTURILOR cu apă

(nas, gură, piele); irigarea ochilor cu
apă simplă, salină, sol. sterile

RAPORTAREA INCIDENTULUI

EVALUAREA RISCULUI DE INFECTARE

- data şi timpul de expunere
- tipul de expunere şi cantitatea de sânge implicată
- procedura clinică
- statusul infecţios al sursei
- susceptibilitatea persoanei expuse

TRATAMENT MEDICAL GENERAL soluţie clorigenă diluată 1/10, compus

DE URGENŢĂ iodat în soluţie dermică, alcool 70°