Sunteți pe pagina 1din 223

Monedă, credit şi gestiune bancară

1. După Keynes, intervenţia statului în economie este necesară pentru:


a) asigurarea stabilităţii puterii de cumpărare a
monedei;
b) ţinerea sub control a echilibrului valutar;
c) asigurarea utilizării complete a forţei de muncă;
d) ţinerea sub control a ratei şomajului;
e) micşorarea cheltuielilor pentru investiţii.

2. La baza funcţionării etalonului aur-monedă au fost puse mai multe


principii. Dintre cele menţionate mai jos, vă rugam să le precizaţi pe
cele corecte:
a) retragerea aurului din circulaţia internă;
b) stabilirea prin lege a valorii paritare şi circulaţia liberă a
aurului;
c) convertibilitatea bancnotelor numai în lingouri din aur;
d) existenţa unei rezerve oficiale de aur;
e) circulaţia aurului în limite bine determinate.

3. În structura masei monetare nu pot fi cuprinse următoarele active:


a) bilete de bancă şi monedă divizionară;
b) moneda efectivă;
c) moneda de cont;
d) depuneri la termen;
e) bonurile de tezaur.

4. Masa monetară se prezintă ca:


a) mărime omogenă;
b) mărime extensibilă;
c) mărime nedeterminată;
d) mărime eterogenă;
e) un activ cu grad scăzut de lichiditate.
5. Crearea sistemului valutar de la Bretton Woods a însemnat:
a) recunoaşterea crizei economice în care se aflau statele lumii;
b) o recunoaştere a decalajelor economice apărute între diferi-
tele grupuri de ţări;
c) revenirea la cursurile valutare flotante;
d) desprinderea definitivă a sistemelor monetare de ancora
metalică;
e) un semnificativ succes al ideii de cooperare internaţionala în
domeniul financiar-monetar.

6. Cauzele cele mai adânci care au agravat criza sistemului valutar


instituit la Bretton Woods au fost:
a) încălcarea tuturor principiilor puse la baza funcţionării sale;
b) abandonarea numai a unora din principiile ce asigurau exis-
tenţa sa;
c) atenuarea decalajelor economice dintre performanţele
economice înregistrate de către ţările membre;
d) apariţia şi dezvoltarea unei atmosfere de încredere între ţările
membre;
e) nerespectarea regimului valutar impus la Bretton Woods.

7. Masa monetară desemnează, potrivit unor specialişti consacraţi,


următoarele:
a) numai moneda efectivă;
b) totalitatea activelor care, pe un teritoriu dat, pot fi utilizate
pentru cumpărarea de bunuri şi servicii pentru stingerea
obligaţiilor;
c) numai moneda efectivă şi depunerile la termen în vederea
economisirii;
d) numai moneda de cont şi activele financiare;
e) moneda primară şi moneda disponibilă în conturile curente.

8. Moneda primară poate fi definită ca fiind:


a) moneda emisă şi controlată de Banca Centrală;
b) moneda emisă şi controlată de trezoreria publică;
c)moneda emisă şi controlată de băncile comerciale;
d) moneda emisă şi controlată de C.E.C.;

2
e) moneda emisa şi controlată de băncile străine.

9. Bazele creării Sistemului Monetar Internaţional au fost puse în


cadrul Conferinţei Monetare Internaţionale care a avut loc la:
a) Londra, 1948;
b) New York, 1929;
c)Bretton Woods, 1944;
d) Roma1957;
e) Paris, 1930.

10. La baza mecanismului de funcţionare a sistemului monetar


internaţional au stat mai multe principii. Dintre acestea nu fac
parte:
a) stabilirea cursurilor de schimb;
b) crearea unor rezerve monetare oficiale;
c) alegerea unui etalon monetar;
d) echilibrarea balanţelor de plăţi;
e) asigurarea convertibilităţii monedelor în lingouri de aur.

11. Principalul scop al Sistemului Monetar Internaţional creat în 1944 a


fost:
a) asigurarea unui curs valutar fluctuant;
b) realizarea unui climat de pace între ţările lumii;
c) asigurarea unei largi cooperări monetare;
d) echilibrarea balanţelor de plaţi externe;
e) creşterea economică a ţărilor din lumea a III-a.

12. Între principalele operaţiuni active ale băncilor comerciale se numă-


ră şi:
a) operaţiuni de creditare a firmelor;
b) mobilizarea disponibilităţilor băneşti sub forma de depozite
bancare;
c) constituirea capitalului social;
d) constituirea fondurilor de rezervă;
e) incasso documentar.

3
13. Principala creaţie a Conferinţei Monetare Internaţionale de la
Bretton Woods, din 1944, a fost:
a) Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (A.I.D.);
b) Banca Centrală Europeană;
c) Banca Internaţională a Religiilor;
d) Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.);
e) Fondul Monetar Internaţional (F.M.I.).

14. Între principalele funcţii ale Băncii Naţionale a României se află:


a) funcţia de creditare a agenţilor economici;
b) funcţia de coordonare a politicii fiscale;
c) funcţia de creditare a populaţiei;
d) funcţia de coordonare a politicii economice;
e) funcţia de emisiune monetară.

15. În categoria operaţiunilor active desfăşurate de banca de emisiune


pot fi incluse:
a) operaţiile de constituire a capitalului social;
b) operaţiile de depozit pentru persoane fizice;
c) operaţiile de creditare a statului;
d) operaţiile de creditare a sectorului privat;
e) operaţiuni de comision.

16. Din categoria băncilor şi instituţiilor de credit specializate fac parte:


a) băncile de comerţ exterior;
b) băncile comerciale;
c) băncile de emisiune;
d) trezoreria statului;
e) bănci universale.

17. Sistemul rezervelor minime obligatorii constă în:


a) obligaţia băncii care constituie depozite să consemneze în
conturile sale deschise la banca de emisiune o sumă dimen-
sionată de regulă prin cote procentuale;
b) rezervele constituite la nivelul băncilor comerciale din
profitul realizat;

4
c) rezervele băncilor specializate la Banca de emisiune,
dimensionate ca procent din capitalul social;
d) fondurile constituite la banca de emisiune de către băncile
comerciale în vederea acoperirii eventualelor pierderi;
e) rezervele constituite la nivelul băncilor de emisiune din profitul
realizat.
18. În perioada de stagnare economică, banca de emisiune intervine pe
piaţa monetară prin una din următoarele operaţii:
a) vinde titluri emise de trezorerie;
b) reduce taxa scontului;
c) acordă noi credite agenţilor economici;
d) retrage creditele acordate anterior
băncilor comerciale;
e) creşte rata dobânzii la depozitele
persoanelor fizice şi juridice.
19. În situaţiile când presiunile inflaţioniste sunt puternice şi se pune
problema atenuării ritmului neadecvat al creşterii economice, banca
de emisiune intervine pe piaţă prin:
a) cumpără titluri ale creditului public;
b) vinde titluri ale creditului public;
c) acordă noi credite trezoreriei;
d) micşorează taxa scontului;
e) micşorează rata dobânzii la depozite.
20. Inflaţia este provocată de numeroase cauze interne şi externe.
Dintre cele menţionate precizaţi-le pe cele corecte:
a) accelerarea creşterii economice;
b) creşterea ratei şomajului;
c) expansiunea creditului bancar;
d) controlul preţurilor şi veniturilor;
e) reducerea ratei dobânzii.

5
21. Între măsurile antiinflaţioniste de ordin general sunt menţionate mai
multe posibilităţi. Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea
corectă:
a) adoptarea unei politici monetare corespunzătoare stadiului
de dezvoltare a economiei naţionale;
b) politica valutară bazată pe alegerea unui etalon monetar
străin;
c) creşterea masei monetare aflată în circulaţie;
d) politica fiscală care să sprijine stabilitatea internă a monedei;
e) o politică valutară restrictivă.

22. Inflaţia provoacă, din cauza dezechilibrelor pe care le creează,


multiple şi complexe consecinţe. Vă rugăm să le alegeţi dintre cele
enumerate pe cele reale:
a) creşterea puterii de cumpărare a unităţii monetare;
b) apariţia şi perpetuarea excedentelor bugetare;
c) subminarea finanţelor publice;
d) creşterea posibilităţilor de economisire;
e) reprecierea cursului monedei naţionale.
23. Pentru contracararea creşterii preţurilor şi, implicit, a fenomenului
inflaţionist se acţionează printr-un ansamblu de instrumente şi
politici monetare. Alegeţi dintre măsurile de politică monetară
prezentate pe cele exacte:
a) deflaţia;
b) reducerea fiscalităţii;
c) stabilizarea monetară;
d) reducerea TVA-ului;
e) stagflaţia.
24. Norma Cooke, considerată ca o inovaţie în domeniul reglementării
prudenţiale, obligă băncile să asigure un raport minim între:
a) fondurile proprii şi riscurile ponderate după natura lor;
b) fondurile atrase şi riscurile ponderate după natura lor;
c) provizioanele constituite şi riscurile ponderate după natura lor;
d) depunerile la vedere şi riscurile ponderate după natura lor;

6
e) depunerile la termen şi riscurile ponderate după natura lor.
25. "Quasimoneda" este denumirea sub care mai este cunoscut agregatul
monetar:
a) Ml;
b) M2;
c) M3;
d) L;
e) nu există această denumire.

26. Rolul preponderent al băncilor specializate este să:


a) emită bilete de bancă;
b) monitorizeze operaţiunile de schimb;
c) efectueze operaţiunile de creditare pe termen scurt;
d) acorde împrumuturi statului pe termen lung;
e) mobilizeze resursele de creditare şi să le plaseze pe termen
mediu şi lung.

27. Agregatul monetar simbolizat cu M3 asimilează în plus faţă de


agregatul monetar M2 şi alte componente. Care?
a) titlurile emise pe termen mediu;
b) titlurile emise pe termen lung;
c) bonurile de tezaur;
d) obligaţiuni;
e)certificatele de depozit, bonurile de casă.

28. În practica din ţările dezvoltate, principalii indicatori ce reflectă atât


caracterul cât şi obiectivele politicii monetare sunt:
a) nivelul şomajului;
b) rata dobânzii;
c) gradul de capitalizare;
d) rata şomajului;
e) mărimea masei monetare.

29. Între atribuţiunile Băncii Naţionale a României se înscrie:

7
a) creditarea agenţilor economici particulari;
b) conducerea politicii economice a ţării;
c) participarea în numele statului la tratative şi negocieri externe
în probleme financiare şi monetare;
d) stabilirea cursului valutar pe piaţa neagră;
e) operaţiuni de leasing.
30. Care dintre următoarele elemente nu este instrument de plată:
a) cambia;
b) acreditivul;
c) ordinul de plată;
d) cecul;
e) cardul.

31. Una dintre următoarele caracteristici nu este valabilă în cazul tratei:


a) este un titlu de credit;
b) ordinul de plată îl dă trăgătorul;
c) este transmisibilă;
d) este un instrument de plată;
e) nu este negociabilă.

32. Care dintre următoarele caracteristici ale serviciilor şi produselor


bancare sunt incorecte?
a) sunt imateriale;
b) sunt protejate prin brevete;
c) sunt reglementate;
d) sunt propuse direct clienţilor;
e) implică angajarea clienţilor în derularea operaţiunilor bancare.

33. Care din rapoartele de mai jos determină norma COOK (NC):
a) NC = Fonduri proprii / Active ponderate în funcţie de risc;
b) NC = Fonduri proprii / Active sensibile la dobândă;
c) NC = Resurse permanente / Pasiv total;
d) NC = Rezerva minimă obligatorie / Depozite la termen;
e)NC = Resurse permanente / Active ponderate în funcţie de risc.

8
34. Avantajele monedei unice sunt cele de mai jos. Care din afirmaţii
nu este adevărată?
a) reducerea ratelor dobânzii în Uniunea Monetară;
b) o standardizare a contabilităţii şi a altor sisteme;
c) facilitează compararea preţurilor între ţările Uniunii;
d) atenuează semnificativ şocurile economiei;
e) reduce atacurile speculative.
35. Riscul înregistrării pierderilor în cazul imposibilităţii debitorilor de
a-şi onora obligaţiile este:
a) riscul valutar;
b) riscul de piaţă;
c) riscul de ţară;
d) riscul operaţional;
e) riscul de contrapartidă.
36. Care dintre următoarele elemente reprezintă cauze ale falimentului
bancar:
1) calitatea inferioară a activelor; 2) practici restrictive de acordare
a creditelor; 3) deficienţe ale garanţiei de bază a împrumutului;
4) diversificarea pe diferite sectoare de activitate a creditelor
acordate; 5) creşterea excesivă a cheltuielilor manageriale. Alegeţi
combinaţia corectă.
a) 1 + 2 + 3;
b) 1 + 3 + 5;
c) 2 + 4 + 5;
d) 3 + 4 + 5;
e) 1 + 3 + 4.
37. Moneda DST are următoarele caracteristici: 1) valoarea iniţială a
DST a fost egală cu 1$, echivalând cu 0,888671 grame aur;
2) îndeplineşte direct şi nelimitat funcţia de mijloc de plată şi
schimb; 3) alocările de DST sunt realizate numai în favoarea ţări-
lor dezvoltate; 4) îndeplinesc funcţia de mijloc de rezervă interna-
ţională; 5) circulă direct între autorităţile monetare; 6) serveşte
pentru exprimarea preţului obligaţiunilor de plată internaţională.
Este valabilă combinaţia:

9
a) 1, 4, 6;
b) 2, 3, 4;
c) 1, 5, 6;
d) 4, 5, 6;
e) 2, 4, 6.
38. Prin disponibilitatea statistică a unui agregat monetar se înţelege:
a) capacitatea de a se constitui în obiectiv intermediar al poli-
ticii monetare;
b) capacitatea de a reflecta fluxurile reale;
c) calitatea de a fi rapid disponibil şi în măsură să permită
autorităţii monetare o reacţie rapidă;
d) influenţa pe care poate să o exercite autoritatea monetară
atunci când se constată că evoluţia agregatului monetar
respectiv nu este corespunzătoare;
e) capacitatea de a orienta fluxurile financiare.
39. Despre M2 ca agregat monetar se fac afirmaţiile:
a) include M1 şi plasamentele la termen şi în vederea econo-
misirii;
b) include doar M1 şi depunerile în conturile curente nepur-
tătoare de dobânzi;
c) include lichiditatea secundară;
d) include M1 şi plasamentele care pot fi transformate în lichi-
dităţi prin emisiunea de cecuri cu preaviz;
e) include M1 şi plasamentele la termen, precum şi plasamen-
tele ce pot fi transformate în lichidităţi prin emisiunea de
cecuri cu preaviz.
Care dintre afirmaţiile de mai sus nu este adevărată?

40. La baza Sistemului Monetar Internaţional, creat în 1944, la


Bretton Woods, au stat principiile:
a) stabilitatea cursurilor de schimb;
b) etalonul monetar;
c) echilibrul balanţelor de plăţi;
d) paritatea monetară;
e) etalonul monetar şi stabilitatea cursurilor de schimb.

10
Care din principiile enunţate nu corespunde realităţii?

41. Dobânda ca recompensă pentru renunţarea la lichiditate pentru o


anumită perioadă de timp corespunde conceptului:
a) marxist;
b) clasic;
c) keynesist;
d) modern;
e) contemporan.

42. După natura garanţiilor, creditul poate fi: 1) credit cu gaj indivi-
dual; 2) credit cu gaj colectiv; 3) credit real; 4) credit amortizabil;
5) credit neamortizabil; 6) credit denunţabil; 7) credit nedenun-
ţabil; 8) credit personal; 9) credit legat.
a) 1, 2;
b) 4, 5;
c) 3, 8;
d) 3, 9;
e) 2, 3, 4, 5.

43. Fenomenul multiplicării creditului prezintă anumite limite datorită


următoarelor elemente:
a) utilizarea într-o măsură sporită a numerarului;
b) apelul băncilor comerciale la credite de refinanţare;
c) controlul autorităţii monetare asupra nivelului creditelor;
d) variaţia numerarului din afara sistemului bancar;
e) controlul BNR asupra creditării.
Care din enunţuri nu este valabil?

44. Pornind de la convenţia de exprimare: RDN = rata dobânzii nomi-


nale, şi RI = rata inflaţiei, alegeţi din variantele de mai jos:
a) RDN
;
RI
b) 1 +RDN– 1;
1+RI

11
c) 1 +RI
;
1+RDN
d) 1 +RI – 1;
1 +RDN
e) 1+RI +1.
1 +RDN
45. Evoluţia cursului valutar de la 1 USD = 2,52 RON la 1 USD =
= 2,61 RON, înseamnă: 1) creşterea preţurilor mărfurilor impor-
tate; 2) scăderea preţurilor mărfurilor importate; 3) creşterea
competitivităţii mărfurilor româneşti la export; 4) scăderea compe-
titivităţii mărfurilor româneşti la export; 5) scumpirea mărfurilor
româneşti pentru străini; 6) ieftinirea mărfurilor româneşti pentru
străini; 7) scumpirea mărfurilor străine pentru români; 8) ieftinirea
mărfurilor străine pentru români.
a) 1, 2, 5, 8;
b) 1, 3, 6, 7;
c) 2, 3, 6, 7;
d) 2, 4, 5, 8;
e) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.
46. Se consideră 3 bănci A, B, C ale căror rate ale dobânzii în 5 ani
consecutivi sunt date în tabelul de mai jos:
Banca Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
A 10% 11% 12% 13% 14%
B 12% 14% 13% 10% 11%
C 14% 13% 12% 11% 10%

În cazul unei depuneri de 1200 u.m. dobânda va avea nivelul cel mai
ridicat la:
a) banca A;
b) banca B;
c) banca C;
d) oricare din cele trei bănci;
e) toate cele trei bănci.

12
47. Un sistem monetar naţional cuprinde:
a) rata dobânzii şi rata inflaţiei;
b) unitatea monetară;
c) emisiunea şi circulaţia monedei materiale şi scripturale;
d) baterea şi circulaţia monedei;
e) emisiunea monetară.
Nu este valabil unul dintre enunţuri. Care anume?
48. Şarpele monetar a fost înfiinţat în anul:
a) 1951;
b) 1988;
c) 1972;
d) 1957;
e) 2007.

49. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă un dezavantaj al DST?


a) prezintă stabilitate comparativ cu monedele naţionale;
b) se alocă în mod gratuit de către FMI;
c) circulă doar între autorităţile monetare;
d) este emis de un organism internaţional;
e) este stabil.

50. Care dintre enunţurile de mai jos referitoare la contrapartida exte-


rioară a masei monetare este adevărată?
a) creditele acordate statului de către băncile comerciale influ-
enţează direct proporţional nivelul masei monetare;
b) importul de mărfuri antrenează creşterea masei monetare;
c) exportul de mărfuri conduce la diminuarea masei monetare;
d) soldul balanţei de plăţi externe exercită o influenţă directă
asupra nivelului masei monetare;
e) soldul balanţei de plăţi externe exercită o influenţă indirectă
asupra nivelului masei monetare.

51. Se consideră următoarele elemente: 1) depozite la vedere; 2) certi-


ficate de depozit cu scadenţe de maxim 2 ani; 3) livrete de econo-
mii exigibile la vedere; 4) bancnote şi piese; 5) certificate de depo-
zit de mare valoare; 6) titlurile organismelor de plasament

13
colectiv. Care din combinaţiile de mai jos reprezintă componen-
tele agregatului monetar M2 ?
a) 1, 3, 4;
b) 2, 4, 6;
c) 1, 4, 5;
d) 4, 5, 6;
e) 1, 2, 3, 5.
52. Despre activitatea FMI se fac următoarele afirmaţii:
a) acordă credite pentru acoperirea deficitelor balanţelor de
plăţi ale ţărilor beneficiare;
b) emite DST, în scopul asigurării creşterii lichidităţii interna-
ţionale;
c) acordă credite pentru realizarea unor proiecte, în scop
productiv şi de natură să stimuleze creşterea economică;
d) impune programe de redresare economică ţărilor bene-
ficiare;
e) impune programe de redresare financiar-valutară ţărilor
beneficiare.
Care din afirmaţii nu este adevărată?
53. Dobânda ca rată a profitului obţinută prin folosirea capitalului
corespunde conceptului:
a) marxist;
b) clasic;
c) neoclasic;
d) modern;
e) mercantilist.
54. Care din creditele de mai jos nu se acordă persoanelor juridice?
1) credite de exploatare; 2) credite de investiţii; 3) credite speciale;
4) avansuri în cont curent; 5) credite de mobilizare; 6) credite de
speculaţie; 7) credite de echipament; 8) linie de credit simplă;
9) linie de credit confirmată.
a) 1, 2, 3, 6;
b) 5, 6, 7,9;
c) 4, 5, 6, 8;

14
d) 2, 6, 8;
e) 1, 2, 5, 6.
55. Se fac următoarele afirmaţii despre rata reală a dobânzii:
a) este direct proporţională cu rata nominală a dobânzii şi
invers proporţională cu gradul de depreciere monetară;
b) se calculează ca raport între rata inflaţiei şi rata nominală a
dobânzii;
c) este suma dintre rata nominală a dobânzii şi rata previzibilă
a inflaţiei;
d) este rata dobânzii, publicată lunar, de către autoritatea
monetară;
e) este invers proporţională cu rata nominală a dobânzii şi
direct proporţională cu gradul de depreciere monetară.

56. Evoluţia cursului valutar de la 1USD = 2,49 RON la 1USD =


= 2,65 RON, înseamnă: 1) creşterea preţurilor mărfurilor importate;
2) scăderea preţurilor mărfurilor importate; 3) creşterea com-
petitivităţii mărfurilor româneşti la export; 4) scăderea compe-
titivităţii mărfurilor româneşti la export; 5) scumpirea mărfurilor
româneşti pentru străini; 6) ieftinirea mărfurilor româneşti pentru
străini; 7) scumpirea mărfurilor străine pentru români; 8) ieftinirea
mărfurilor străine pentru români.
a) 1, 2, 5, 8;
b) 2, 3, 6, 7;
c) 1, 3, 6, 7;
d) 2, 3, 5, 7;
e) 2, 4, 6, 8.

57. Luând în considerare utilizarea disponibilităţilor sub formă de


numerar (N), formula multiplicatorului este:
a) m = D/ (R – N + R*N);
b) m = D/(N – R + R*N);
c) m = D/[1– (1–R)*(1–N)];
d) m = D/[1 – (1–R)*(1+N)];

15
e) m = D/[1 + (1–R)*(1+N)].

58. Sistemul European al Băncilor Centrale acţionează în următoarele


direcţii:
a) defineşte politica monetară a Uniunii Monetare;
b) autorizează emiterea de bancnote în cadrul Comunităţii
Europene;
c) menţine marjele de fluctuare ale cursului în limite stabilite;
d) deţine şi administrează rezervele oficiale ale statelor
membre;
e) implementează politica monetară a Uniunii Monetare.
Care dintre enunţuri nu este valabil?
59. Caracteristicile DST pot fi enumerate astfel: 1) valoarea unui DST
a fost echivalată cu 0,888671 grame aur fin; 2) DST-urile sunt
emise şi anulate de FMI în funcţie de cota parte a ţărilor; 3) înde-
plineşte direct funcţia de mijloc de plată şi de schimb; 4) înde-
plinesc funcţia de mijloc de rezervă; 5) ca activ de rezervă, DST
nu este purtător de dobândă; 6) alocările în DST sunt realizate
numai în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare. Este valabilă
combinaţia:
a) 1, 2, 4;
b) 2, 5, 6;
c) 4, 5, 6;
d) 2, 3, 4;
e) 1, 3, 5.
60. Lichiditatea monetară a economiei creşte atunci când:
a) există perioade de stabilitate a preţurilor, indiferent de
creşterea economică;
b) se manifestă o creştere economică concomitent cu creşterea
preţurilor;
c) se manifestă o creştere economică, iar preţurile cunosc o
anumită stabilitate;
d) se manifestă o scădere economică, iar preţurile cunosc o
anumită stabilitate;

16
e) se manifestă o creştere economică relativ stabilă, în timp ce
preţurile cresc.
61. În structura agregatului M1, din cadrul masei monetare a României
sunt incluse următoarele elemente:
a) numerar din afara sistemului bancar + conturi curente ale
populaţiei;
b) numerar din afara sistemului bancar + disponibilităţi la vedere;
c) economii ale populaţiei + depozite în valută ale rezidenţilor;
d) depozite la termen + certificate de depozit;
e) numerar din afara sistemului bancar + depozite în valută ale
rezidenţilor.
62. Conferinţa Monetară şi Financiară Internaţională de la Bretton
Woods din 1944 a instituţionalizat:
a) un sistem monetar bimetalist;
b) un sistem monetar bazat pe etalonul aur-lingouri;
c) un sistem monetar bazat pe etalonul aur-monedă;
d) un sistem monetar bazat pe etalonul aur-devize;
e) un sistem monetar bazat pe valoare monetară.
63. Dobânda ca preţ al banilor la momentul actual exprimat în banii de
mâine corespunde conceptului:
a) keynesist;
b) clasic;
c) neoclasic;
d) modern;
e) mercantilist.
64. Garantarea creditului cu valori materiale, prin a căror valorificare
se pot obţine sumele necesare achitării creditului, este specifică
garanţiei:
a) reale;
b) virtuale;
c) solidare;
d) personale;
e) impersonale.

17
65. Fenomenul multiplicării creditului prezintă anumite limite datorită
următoarelor elemente:
a) apelul băncilor comerciale la credite de refinanţare;
b) variaţia numerarului din afara sistemului bancar;
c) controlul autorităţii monetare asupra nivelului creditelor;
d) utilizarea într-o măsură sporită a numerarului;
e) capacitatea depozitelor de monedă centrală de a genera alte
depozite.
Care din enunţuri nu este valabil?
66. Se fac următoarele afirmaţii referitoare la dobânda nominală şi
dobânda reală:
a) conform lui Fisher rata reală a dobânzii este determinată de
productivitatea marginală a capitalului fizic;
b) rata nominală încorporează o frână a inflaţiei, expresie a
echilibrului monetar;
c) rata reală a dobânzii este rata de schimb între bunurile şi
serviciile de astăzi şi bunurile şi serviciile de la o dată
viitoare;
d) rata reală a dobânzii = [(1 + rata nominală)/(1 – rata infla-
ţiei)] – 1;
e) rata dobânzii este influenţată de inflaţie.
Care dintre afirmaţiile de mai sus nu este corectă?

67. Evoluţia cursului valutar de la 1USD = 2,38 RON la 1USD =


= 2,42 RON, înseamnă: 1) scăderea preţurilor mărfurilor impor-
tate; 2) creşterea preţurilor mărfurilor importate; 3) creşterea
competitivităţii mărfurilor româneşti la export; 4) scăderea compe-
titivităţii mărfurilor româneşti la export; 5) scumpirea mărfurilor
româneşti pentru străini; 6) ieftinirea mărfurilor româneşti pentru
străini; 7) scumpirea mărfurilor străine pentru români; 8) ieftinirea
mărfurilor străine pentru români;
a) 2, 3, 6, 7;
b) 1, 3, 6, 7;
c) 2, 3, 5, 7;
d) 1, 2, 5, 8;

18
e) 1, 3, 5, 7.

68. Cursul de schimb care nu impune costuri mari asupra economiei


este cursul:
a) fix;
b) flotant impur;
c) flotant pur;
d) crowling peg;
e) flotant.
69. În cadrul funcţionării SME, pragul de divergenţă a reprezentat:
a) un organism de compensare multilaterală între băncile
centrale europene;
b) limite ± 1% admise pentru fluctuarea monedelor;
c) un nivel de 75% din ecartul maxim autorizat de fluctuare a
monedelor;
d) ecartul maxim autorizat de fluctuare a monedelor de ±
±2,25%;
e) ecartul maxim autorizat de fluctuare a monedelor de ± 3%.
70. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă un avantaj al DST?
a) are o stabilitate mai mică decât unele monede naţionale;
b) îndeplineşte parţial funcţiile unei monede internaţionale;
c) poate contribui într-o măsură mai mare la menţinerea unor
rezerve monetare internaţionale echilibrate;
d) circulă doar între autorităţile monetare;
e) are o stabilitate mai mare decât unele monede naţionale.
71. În economiile contemporane acoperirea masei monetare se reali-
zează astfel:
a) în totalitate, în aur monetar;
b) în stocul de aur monetar, devize şi valute;
c) în contravaloarea bunurilor şi serviciilor din economie;
d) în aur, valute, devize şi credite acordate economiei;
e) în valute.

19
72. Se dau următoarele elemente: 1) mijloace de plată sub forma
bancnotelor şi a monedelor divizionare; 2) plasamente în vederea
economisirii; 3) certificate de depozit şi bonuri de casă; 4) depuneri
în conturi curente nepurtătoare de dobânzi; 5) plasamente la
termen; 6) titluri emise pe termen mediu şi lung negociabile. Să se
stabilească structura agregatului monetr M2.
a) 1, 3, 4, 6;
b) 1, 2, 4, 5;
c) 2, 3, 5, 6;
d) 2, 4, 5, 6;
e) 1, 3, 4, 5.
73. Care dintre următoarele trăsături nu este caracteristică Băncii
Mondiale?
a) acordă asistenţă tuturor ţărilor membre;
b) promovează dezvoltarea economică în ţările cele mai sărace
ale lumii;
c) îşi procură majoritatea resurselor prin împrumuturi pe piaţa
internaţională a obligaţiunilor;
d) oferă ţărilor în curs de dezvoltare şi celor mai sărace,
asistenţă financiară specială;
e) oferă asistenţă privilegiată unor state membre.

74. Care dintre următorii factori influenţează nivelul dobânzii bonifi-


cate? 1) gradul de risc; 2) ratele dobânzilor practicate de celelalte
bănci; 3) rata de refinanţare; 4) profitul bancar; 5) rata inflaţiei.
a) 1, 2, 3;
b) 2, 4;
c) 3, 5;
d) 2, 3, 5;
e) 1, 2, 4, 5.

75. Angajamentul luat de o terţă persoană să plătească suma ajunsă la


scadenţă, în cazul incapacităţii de plată a debitorului, se numeşte:
a) garanţie reală;
b) garanţie virtuală;
c) garanţie personală;

20
d) garanţie impersonală;
e) garanţie bancară.

76. Fenomenul multiplicării creditului prezintă anumite limite datorită


următoarelor elemente:
a) utilizarea într-o măsură sporită a numerarului;
b) apelul băncilor comerciale la credite de refinanţare;
c) controlul autorităţii monetare asupra nivelului creditelor;
d) variaţia numerarului din afara sistemului bancar;
e) utilizarea preponderent a banilor cash.
Care din enunţuri nu este valabil?
77. Se fac următoarele afirmaţii referitoare la dobânda nominală şi
dobânda reală:
a) conform lui Fisher rata reală a dobânzii este determinată de
productivitatea marginală a capitalului fizic;
b) rata reală a dobânzii = [(1 + rata nominală)/(1 – rata infla-
ţiei)] – 1;
c) rata reală a dobânzii este rata de schimb între bunurile şi
serviciile de astăzi şi bunurile şi serviciile de la o dată
viitoare;
d) rata nominală încorporează o frână a inflaţiei, expresie a
echilibrului monetar;
e) rata dobânzii include o componentă inflaţionistă.
Care dintre afirmaţiile de mai sus nu este corectă?

78. Când băncile centrale intervin pe piaţă, pentru dirijarea cursului,


cu ajutorul valutelor, este vorba despre un curs de schimb:
a) fix;
b) fixat;
c) flotant pur;
d) flotant impur;
e) impus.

79. Tratatul de la Roma a fost semnat în anul:


a) 1957;
b) 1951;

21
c) 1979;
d) 1988;
e) 2007.
80. În calitate de instrument monetar, DST au următoarele avantaje:
a) grad de stabilitate mai mare decât monedele naţionale;
b) nu sunt supuse unor presiuni inflaţioniste sau deflaţioniste;
c) emiterea DST nu propagă fenomenele monetare negative de
pe pieţele naţionale, pe plan internaţional;
d) emiterea DST nu duce la apariţia deficitelor de balanţă de
plăţi;
e) utilizarea DST nu are ca efect imobilizarea de active mone-
tare, comparativ cu alte tipuri de rezerve (aur, monede
naţionale etc.).
Una dintre variante nu este corectă. Care anume?
81. În structura bazei monetare sunt incluse următoarele elemente:
1) depozitele în lei; 2) disponibilităţile băncilor la BNR; 3) econo-
miile populaţiei; 4) disponibilităţile la vedere; 5) numerarul în
casieriile băncilor; 6) numerarul în afara sistemului bancar;
7) sumele aflate în casieriile agenţilor economici. Este valabilă
combinaţia:
a) 1, 6, 7;
b) 1, 5, 7;
c) 2, 5, 6;
d) 2, 3, 4;
e) 1, 3, 5.
82. Despre moneda efectivă se fac următoarele afirmaţii:
a) reprezintă activul cel mai puţin lichid al masei monetare;
b) este solicitată de agenţii economici pentru bunurile şi
serviciile ce pot fi procurate în schimbul ei;
c) este cotată pe piaţă la cursuri diferite în funcţie de puterea
efectivă de cumpărare;
d) este cel mai lichid activ al masei monetare;
e) este solicitată de consumatori pentru a achiziţiona în
schimbul ei bunuri şi servicii.

22
Care din ele nu este adevărată?
83. Asistenţa tehnică acordată de FMI se concretizează în:
a) acordarea dreptului de a cumpăra cu moneda naţională o
monedă străină;
b) elaborarea politicilor valutare şi fiscale;
c) revizuirea şi chiar elaborarea legislaţiei în domenii
specifice;
d) crearea de instituţii;
e) implementarea politicilor valutare şi fiscale.
Una din variantele enumerate nu este corectă. Care anume?
84. Care dintre următorii factori influenţează nivelul dobânzii perce-
pute? 1) erodarea monetară; 2) rezerva minimă obligatorie; 3) gradul
de risc; 4) profitul bancar; 5) rata inflaţiei; 6) cheltuielile cu opera-
ţiunile bancare:
a) 1, 2, 3, 4, 5, 6;
b) 3, 4, 5;
c) 2, 3, 6;
d) 1, 2, 3, 4, 6;
e) 1, 2, 3, 5.

85. Definirea ca „acord prin care anumite bunuri, servicii sau o


cantitate de monedă sunt cedate în schimbul unei promisiuni de
plată viitoare” surprinde creditul ca:
a) expresie a relaţiilor de schimb;
b) expresie a relaţiilor de redistribuire;
c) expresie a realizării unor obiective ale politicii economice;
d) expresie a mobilizării disponibilităţilor din economie;
e) expresie a relaţiilor sociale de natură economică.

86. Fenomenul multiplicării creditului prezintă anumite limite datorită


următoarelor elemente:
a) utilizarea într-o măsură sporită a numerarului;
b) apelul băncilor comerciale la credite de refinanţare;
c) variaţia numerarului din afara sistemului bancar;

23
d) controlul autorităţii monetare asupra nivelului creditelor;
e) utilizarea banilor cash într-o măsură sporită.
Care din enunţuri nu este valabil?

87. Relaţia dintre rata reală şi rata nominală a dobânzii este:


a) rata nominală este invers proporţională cu rata reală;
b) rata nominală este diferenţa dintre rata reală şi inflaţie;
c) rata nominală reprezintă rata reală ajustată cu inflaţia;
d) rata reală este egală cu rata nominală într-o lume fără
inflaţie;
e) rata nominală este proporţională cu rata reală.
88. Tratatul de la Paris a fost semnat în anul:
a) 1957;
b) 1951;
c) 1979;
d) 1988;
e) 2007.

89. Se afirmă despre DST că:


a) sunt un activ de rezervă pus la dispoziţia băncilor centrale
naţionale de către FMI prin sistemul alocărilor;
b) sunt supuse regulilor de rambursare între bănci;
c) sunt un mijloc de plată internaţional;
d) servesc scopurilor de creştere a lichidităţii internaţionale;
e) se folosesc în relaţiile economice internaţionale.
Una din afirmaţii nu este corectă. Care anume?

90. Numerarul aflat în circulaţie este influenţat direct de anumiţi


factori. Care dintre ei nu duce la scăderea vitezei de rotaţie?
a) eşalonarea plăţii salariilor;
b) creşterea venitului populaţiei;
c) existenţa unui decalaj mare de timp între momentul obţinerii
veniturilor şi al efectuării cheltuielilor;
d) frecvenţa mare în obţinerea salariilor;
e) plata salariile în etape (avans şi lichidare).

24
91. Ansamblul plasamentelor la termen în vederea economisirii, care
pot fi transformate în lichiditate, este inclus în:
a) L;
b) M1;
c) M3;
d) M2;
e) toate agregatele monetare.

92. Ordonaţi cronologic următoarele evenimente: 1) votarea suspen-


dării imediate a convertibilităţii externe a dolarului în aur;
2) crearea Sistemului Monetar European; 3) Conferinţa Monetară
de la Bretton Woods; 4) introducerea monedei EURO; 5) prezen-
tarea raportului Dellors.
a) 3), 2), 1), 5), 4);
b) 1), 2), 5), 3), 4);
c) 3), 1), 2), 5), 4);
d) 5), 1), 3), 2), 4);
e) 1), 2), 3), 4), 5).

93. Din punct de vedere al nivelului la care se practică dobânda, se


disting:
a) dobânda interbancară;
b) dobânda practicată între întreprinzători;
c) taxa oficială a scontului;
d) taxa privată a scontului;
e) dobânda comercială.
Care din cele enumerate nu face parte din categoria respectivă?

94. Nu reprezintă un element al creditului:


a) promisiunea de rambursare;
b) asigurarea lichidităţii debitorului;
c) garanţia;
d) scadenţa;
e) asigurarea de viaţă.

25
95. Consiliul valutar este:
a) o autoritate care emite bancnote şi monedă metalică acope-
rite parţial în valută străină şi deplin convertibile, la un curs
de schimb fix;
b) un aranjament care se bazează pe legarea bazei monetare de
variaţiile din balanţa de plăţi;
c) o instituţie care poate să asigure, printre altele, disciplina
financiară a economiei;
d) o autoritate care asigură accentuarea independenţei în înfăp-
tuirea politicii monetare;
e) autoritate în cadrul BNR.
96. Se consideră următoarele elemente:
a) atragerea de depozite de la băncile din sistem;
b) organizarea compensării creanţelor reciproce dintre bănci;
c) creditarea de ultimă instanţă a băncilor din sistem;
d) asigurarea autorizării funcţionării băncilor comerciale şi a
avizării tuturor operaţiunilor derulate de acestea;
e) atragerea de sume de la băncile din sistem.
Care dintre aceste elemente nu este specific funcţiei băncii centrale de
bancă a băncilor?
97. Operaţiunile de lombardare sunt:
a) operaţiuni de împrumut pe gaj de efecte publice;
b) operaţiuni de scontare a efectelor publice;
c) operaţiuni de preluare a efectelor comerciale de către stat;
d) operaţiuni de rescontare practicate de bănci de stat;
e) operaţiuni de creditare simplă.
98. Banca Naţională a României are ca obiectiv fundamental de poli-
tică monetară:
a) menţinerea constantă a ratei dobânzii de referinţă;
b) asigurarea unei creşteri economice susţinute;
c) asigurarea stabilităţii preţurilor;
d) asigurarea unui ritm constant de creştere a masei monetare
în economie;

26
e) asigurarea stabilităţii monetare.
99. Admitem că au loc următoarele operaţiuni: 1) vânzarea unei obli-
gaţiuni; 2) constituirea unui depozit; 3) emiterea unei cambii;
4) semnarea unui contract de ipotecă; 5) depunerea în gaj a unei
obligaţiuni; 6) emiterea unei obligaţiuni. Să se stabilească varianta
corectă dintre grupurile de afirmaţii de mai jos, care implică
intervenţia unei bănci:
a) 1, 4, 5;
b) 1, 2, 4;
c) 3, 4, 6;
d) 3, 4, 5;
e) 1, 2, 3.
100. Gradul de independenţă al unei bănci centrale se stabileşte por-
nind de la analiza mai multor aspecte:
a) forma de proprietate asupra capitalului băncii;
b) atribuţiile legale ale băncii centrale;
c) structura sistemului bancar;
d) reprezentarea guvernului în organele de conducere ale băncii;
e) atribuţiile vizând stabilitatea monetară.
Care dintre acestea nu trebuie avut în vedere?
101. Pieţei monetare clasice îi sunt specifice următoarele elemente:
1) presupune mobilizarea disponibilităţilor monetare de la deţină-
tori şi acordarea de credite solicitanţilor; 2) termenele de acor-
dare sunt foarte scurte (1 zi); 3) piaţa este deschisă tuturor
participanţilor; 4) participă doar instituţiile bancare; 5) resursele de
creditare sunt reprezentate de disponibilităţile din conturile
curente;
6) creditele sunt generate de nevoia acoperirii soldurilor
debitoare rezultate din relaţiile reciproce dintre bănci. Să se
precizeze care dintre aceste elemente sunt specifice pieţei scon-
tului (piaţa relaţiilor bancă-client)?
a) 1, 3, 5;
b) 1, 2, 5;
c) 1, 2, 3;

27
d) 1, 4, 6;
e) 1, 2, 5.
102. De ce depozitele la vedere sunt cea mai stabilă resursă a băncilor
comerciale?
a) sunt constituite pe termen scurt;
b) au o dobândă atractivă;
c) permit formarea unui sold permanent;
d) nu presupun un preaviz de retragere anticipată;
e) au o dobândă redusă.
103. Cât trebuie să fie limita minimă a coeficientului fondurilor
proprii şi al resurselor permanente?
a) 8%;
b) 10%;
c) 12%;
d) 60%;
e) 50%.
104. Dacă activele riscante ponderate după risc ale unei bănci
româneşti sunt de 100 mil. EUR, care este nivelul minim al
fondurilor proprii ce trebuie constituite de către aceasta?
a) 8 mil. EUR;
b) 12 mil. EUR;
c) 4 mil. EUR;
d) 20 mil. EUR;
e) 120 mil. EUR.
105. Riscul înregistrării pierderilor în cazul imposibilităţii debitorilor
de a-şi onora obligaţiile este:
a) riscul valutar;
b) riscul de piaţă;
c) riscul de ţară;
d) riscul de contrapartidă;
e) riscul monetar-valutar.
Una dintre aceste caracteristici nu este corectă. Care anume?

28
106. Care dintre enunţurile de mai jos, privind limitarea riscului de
credit în România, este corect?
a) se pot acorda împrumuturi unui singur debitor până la un
nivel de maxim 25% din fondurile proprii bancare;
b) suma totală a împrumuturilor mari acordate nu poate depăşi
de opt ori nivelul fondurilor proprii ale băncilor;
c) creditele se clasifică având în vedere numai serviciul
datoriei şi performanţele financiare ale clienţilor;
d) se calculează pentru fiecare client un punctaj, numai pe baza
indicatorilor financiari;
e) se stabileşte un scoring.
107. Se consideră următoarele elemente: 1. îşi are geneza într-un
dezechilibru ce se produce pe piaţa bunurilor şi serviciilor;
2. reprezintă un fenomen social-economic, fiind legat de
presiunea unor grupuri sociale; 3. este determinată de o creştere
economică rapidă ce implică o mobilizare intensivă a factorilor
de producţie; 4. creşterea preţurilor se datorează creşterii cererii
globale de bunuri şi servicii, faţă de oferta globală, lipsită de
elasticitate; 5. inelasticitatea ofertei poate fi accidentală. Să se
precizeze care dintre acestea sunt specifice inflaţiei prin cerere:
a) 1, 2, 4;
b) 1, 4, 5;
c) 1, 3, 5;
d) 1, 2, 3;
e) 2, 4, 5.
108. Care dintre elementele de mai jos intră în componenţa capitalului
suplimentar:
a) capitalul social vărsat;
b) primele legate de capital, integral vărsate;
c) datoria subordonată;
d) fondul imobilizărilor corporale;
e) fondul de rezervă.
109. Care dintre elementele de mai jos reprezintă operaţiuni de comi-
sion ale băncilor comerciale? 1) scontarea; 2) constituirea depo-

29
zitelor; 3) ţinerea de registre în numele clienţilor lor; 4) formarea
fondurilor proprii; 5) operaţiuni de acreditiv; 6) operaţiunile de
incasso; 7) lombardarea. Alegeţi combinaţia corectă:
a) 2, 4, 6;
b) 1, 3, 7;
c) 3, 5, 6;
d) 1, 5, 6;
e) 1, 2, 3.
110. Care dintre factorii ce influenţează necesarul de monedă centrală
enumeraţi mai jos au caracter instituţional?
a) rezervele minime obligatorii;
b) transformarea monedei naţionale în devize în cadrul
relaţiilor economice internaţionale;
c) cererile de conversie a depozitelor la vedere în numerar;
d) existenţa Trezoreriei publice şi transformarea depozitelor
agenţilor economici în monedă centrală;
e) existenţa aparatului financiar-monetar.
111. Coeficientul de exploatare bancară se determină pe baza urmă-
toarei relaţii:
a) profit net/active totale;
b) venituri totale/produs net bancar;
c) cheltuieli generale/produs net bancar;
d) cheltuieli generale/rezultat brut de exploatare;
e) cheltuieli generale / active totale.
112. În cadrul operaţiunilor de restructurare bancară se includ:
a) fuziunile;
b) operaţiunile transfrontaliere;
c) intensificarea concurenţei bancare;
d) preluările pachetului de control;
e) absorbţiile.
Unul dintre enunţuri nu este valabil. Care anume?
113. Utilizarea ratei de dobândă ca instrument de politică monetară
prezintă o serie de obstacole generate de: 1. modificări ale ratei

30
nominale de dobândă; 2. credite cu rate preferenţiale a dobânzii;
3. intervenţii asupra titlurilor pe termen lung; 4. conflicte între
obiectivele cursului de schimb şi masa monetară; 5. caracterul
heterogen al sistemului bancar; 6. îndatorarea întreprinderilor.
Este valabilă combinaţia:
a) 2, 4, 5, 6;
b) 1, 2, 3, 4;
c) 2, 3, 4, 5;
d) 1, 3, 5, 6;
e) 1, 2, 3, 4, 5, 6.
114. Stagflaţia prin cerere se explică prin următoarele fenomene:
a) sporirea ofertei globale, fără sporirea cantităţii de monedă;
b) creşterea cererii globale;
c) insuficienţa bunurilor din economie;
d) majorarea preţurilor;
e) creşterea veniturilor.
Unul dintre enunţuri nu este corect. Care anume?

115. Volumul maxim al creditelor care pot fi acordate în economie,


prin procesul de multiplicare a creditelor, este limitat de acţiunea
următorilor factori:
a) obţinerea de către băncile comerciale, prin refinanţare, a
unor sume de la banca centrală;
b) operaţiunile de majorare a capitalului social al băncilor
comerciale;
c) preferinţa pentru numerar a utilizatorilor din economie;
d) controlul autorităţii monetare asupra acordării creditelor;
e) supravegherea de către autoritatea monetară.
Care dintre enunţuri nu este corect?

116. Fundamentarea ratei dobânzii în conformitate cu teoria prefe-


rinţei pentru lichiditate evidenţiază următoarele corelaţii:
a) nivelul ratei dobânzii pe piaţa monetară se reduce în perioa-
dele de expansiune economică;

31
b) creşterea preţurilor influenţează nivelul ratei dobânzii, în
sensul scăderii acesteia;
c) creşterea ofertei de monedă conduce la scăderea dobânzii;
d) cumpărarea de titluri de stat de către banca centrală deter-
mină o creştere a ratei dobânzii;
e) nivelul ratei dobânzii creşte în perioadele de criză
economică.

117. Regimul cursului de schimb în cadrul căruia moneda urmează o


apreciere sau depreciere cu pas fix, conform unei anumite plani-
ficări, este denumit:
a) curs de schimb flotant pur;
b) curs de schimb fix;
c) curs de schimb flotant impur;
d) curs de schimb „crowling peg”;
e) curs de schimb fix-plan.
118. Reglementările prudenţiale exercită efecte asupra politicii comer-
ciale a băncilor astfel:
a) orientează activitatea acestora spre obiective precum creş-
terea rentabilităţii;
b) selectează clienţi şi activităţi consumatoare de fonduri
proprii reduse;
c) stimulează utilizarea tehnicii titularizării;
d) limitează volumul activităţii şi cedează o parte din active
altor bănci;
e) orientează activitatea acestora spre obiective precum
controlul riscurilor.

119. Se dau următoarele enunţuri: 1. arată eficienţa utilizării capita-


lului propriu; 2. exprimă eficienţa utilizării activelor totale;
3. mai este cunoscută şi sub denumirea de „profitabilitatea socie-
tăţii”; 4. se exprimă ca raport între profitul net şi active;
5. exprimă partea din vânzări care revine societăţii după acoperi-
rea cheltuielilor; 6. se determină ca raport între profitul net şi
capitalul propriu. Combinaţia care defineşte corect „rata marjei
brute” este:

32
a) 1 + 2;
b) 2 + 4;
c) 3 + 5;
d) 1 + 6;
e) 1 + 3.

120. Factorii generali care influenţează nivelul riscului de ţară sunt:


1. accesul pe pieţele internaţionale de capital; 2. creşterea econo-
mică; 3. sporul demografic; 4. inflaţia; 5. datoria externă; 6. pre-
siunea fiscală; 7. situaţia balanţei de plăţi; 8. agregatele masei
monetare. Alegeţi combinaţia corectă:
a) 2 + 4 + 5 + 7;
b) 1 + 2 + 3 + 6;
c) 1 + 2 + 3 + 8;
d) 2 + 3 + 4 + 8;
e) 1 + 3 + 5 + 7.
121. Raportul capitaluri permanente/imobilizări corespunde ratei de:
a) activitate;
b) exploatare;
c) structură;
d) gestiune;
e) comerciale.

122. Se consideră următoarele tipuri de riscuri: 1. risc de piaţă; 2. risc


economic; 3. risc de rată a dobânzii; 4. risc de solvabilitate;
5. risc de translatare; 6. risc de tranzacţie; 7. risc de lichiditate.
care dintre grupările de mai jos evidenţiază riscul de schimb?
a) 1, 2, 3;
b) 1, 5, 6;
c) 2, 4, 6;
d) 2, 5, 6;
e) 1, 4, 6.

123. Pentru a măsura gradul de acoperire al activelor cu pasive de


aceeaşi natură, global sau pe secvenţe de durată, se calculează:

33
a) indicele de lichiditate;
b) poziţia lichidităţii;
c) rata lichidităţii;
d) rata gradului de sensibilitate;
e) rata solvabilităţii.

124. Banca M înregistrează următoarea situaţie a activelor şi pasi-


velor: Active = 15.500 RON, rata dobânzii active = 12,65%,
Pasive = 12.300 RON, rata dobânzii pasive = 11,70%. Nivelul
maxim al ratei dobânzii la care pot fi remunerate resursele atrase
de banca M (rata de acoperire a breşei) este de:
a) 25,80%;
b) 14,75%;
c) 16,30%;
d) 10,35%;
e) 26,30%.
125. Se cunosc următoarele informaţii cu privire la activitatea bancară
a băncii Z: venituri din dobânzi = 45.000 RON; alte venituri =
=15.500 RON; rata utilizării activelor = 12,5%; rata veniturilor
din dobânzi = 4,7%; activele valorificate reprezintă 80% din
totalul activelor. În aceste condiţii nivelul dobânzilor plătite de
bancă este:
a) 10800,6;
b) 26801,6;
c) 17500,7;
d) 23400,2;
e) 16801,6.
126. O bancă înregistrează următoarea situaţie patrimonială: active
totale = 258500 RON; rata medie a dobânzii active: 15,75%;
pasivele totale: 235000 RON. Să se stabilească care trebuie să fie
nivelul mediu al ratei dobânzii pasive în condiţiile în care banca
este dispusă să accepte o rată de acoperire a breşei de 22%?
a) 15,215%;
b) 15,125%;
c) 15,521%;

34
d) 5,521%;
e) 15,12%.
127. Identificaţi afirmaţia eronată. Asistenţa financiară pentru dezvol-
tare îmbracă mai multe forme:
a) asistenţa financiară multilaterală;
b) asistenţa financiară bilaterală;
c) asistenţa pe proiecte sau pe programe;
d) ajutorul alimentar;
e) asistenţa primară.
128. Creşterea economică reprezintă:
a) schimbări majore în structura socială, atitudini populare şi
instituţii naţionale, ca şi reducerea inegalităţii şi eradicarea
sărăciei;
b) capacitatea unei economii de a genera şi a menţine o creş-
tere a produsului său global (PIB sau PNB);
c) elementele calitative, de punere în valoare a factorilor de
producţie şi a capacităţilor creatoare ale omului;
d) principala cale de depăşire a decalajelor ce despart ţările
în dezvoltare de ţările dezvoltate şi de ridicare a nivelului
de trai;
e) un proces multidimensional.
129. Aranjamentele de barter sunt:
a) barterul simplu şi barterul paralel;
b) barterul agregat şi barterul paralel;
c) barterul guvernamental şi barterul nonguvernamental;
d) barterul simplu şi barterul agregat;
e) barterul contractual şi barterul convenţional.
130. Preschimbarea datoriei în produse înseamnă:
a) a cumpăra produse de pe piaţă;
b) a produce produse noi, dar de calitate inferioară care apoi
sunt vândute pe piaţă;
c) debitul este schimbat cu produse, ceea ce necesită efec-
tuarea unei anumite plăţi în bani pentru produse;

35
d) debitul este schimbat în produse şi servicii de calitate
superioară;
e) debitul este compensat cu o monedă locală.
131. Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) este format
din:
a) Banca Centrală Europeană (BCE) şi băncile centrale ale
statelor membre;
b) BERD şi BIRD;
c) Banca Centrală Europeană (BCE) şi BNR;
d) băncile centrale ale statelor membre;
e) BCE, BERD şi băncile centrale ale statelor membre.
132. Obiectivele Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC)
sunt: 1) definirea şi aplicarea politicii monetare a Comunităţii;
2) conducerea operaţiilor de schimb valutar; 3) deţinerea şi
gestionarea rezervelor oficiale de schimb ale statelor membre;
4) promovarea unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi.
Combinaţia corectă este:
a) 1, 2;
b) 1, 2, 3;
c) 1, 2, 3, 4;
d) 2, 3, 4;
e) 3, 4.

133. În 1970, planul Werner propunea convergenţa dintre economiile


şi monedele ţărilor membre. Primul pas în această direcţie l-a
constituit Sistemul Monetar European, ale cărui baze au fost puse
în anul:
a) 1979;
b) 1978;
c) 2000;
d) 2004;
e) 2006.

36
134. Realizarea Uniunii Monetare Europene (UEM), adică înfăptuirea
unui grad ridicat de convergenţă durabilă, avea la bază urmă-
toarele criterii de convergenţă: 1) criteriul stabilităţii preţurilor
(inflaţia într-un an să nu depăşească cu mai mult de 1.5 puncte
procentuale rata inflaţiei înregistrată de 3 state care prezintă cele
mai bune rezultate); 2) criteriul situaţiei finanţelor publice:
datoria publică să nu depăşească 60% din PIB; 3) criteriul
participării la mecanismul de schimb al SME: dacă statul
respectiv a respectat marjele normale de fluctuaţie prevăzute de
acel mecanism în decursul a cel puţin 2 ani, fără a devaloriza
moneda sa în raport cu moneda altui stat membru; 4) criteriul
convergenţei ratei dobânzii: (o rată a dobânzii nominale medii pe
termen lung care nu depăşeşte cu mai mult de 2 puncte
procentuale pe aceea înregistrată de 3 state care prezintă cele mai
bune rezultate în materie de stabilitate). Combinaţia corectă este:
a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 4;
c) 1, 3, 4;
d) 1, 2, 4;
e) 1, 2, 3, 4.

135. Din ce an, monedele celor 12 ţări care au aderat la UEM au


început retragerea propriilor monede, odată cu introducerea noii
monede – Euro?
a) 2000;
b) 2002;
c) 2003;
d) 2004;
e) 2006.
136. Realizarea Uniunii Monetare Europene (UEM) avea la bază o
serie de criterii de convergenţă. Identificaţi varianta eronată:
a) criteriul stabilităţii preţurilor;
b) criteriul situaţiei finanţelor publice;
c) criteriul participării la mecanismul de schimb al SME;
d) criteriul convergenţei ratei dobânzii;

37
e) criteriul monetar.

137. Despre acceptare în procesul cambial se afirmă:


a) este efectuată de tras;
b) are ca efect consolidarea cambiei ca instrument de plată;
c) este efectuată de trăgător;
d) este o operaţiune efectuată de bănci;
e) fixează, în anumite cazuri, data scadenţei.
Una dintre afirmaţii nu este corectă. Care?

138. Titularizarea contribuie la:


a) ameliorarea solvabilitaăţii;
b) diversificarea surselor de finanţare;
c) curăţarea bilanţului;
d) concentrarea activităţii asupra prestărilor de servicii;
e) creşterea rentabilităţii fondurilor proprii în anumite condiţii.
Unul dintre enunţuri nu se referă la finalitatea operaţiunii de
titularizare. Care?
139. Identificaţi în următoarea listă avantajele utilizării banilor
comparativ cu trocul: 1. existenţa unui numitor comun de
apreciere a valorilor bunurilor; 2. reducerea costului tranzacţiilor;
3. favorizarea specializării agenţilor economici; 4. durabilitatea
fizică a etalonului monetar.
a) 1, 2;
b) 1;
c) 1,3;
d) 2, 4;
e) 1, 2, 3, 4.

140. Care din următoarele funcţii nu este o funcţie specifică banilor?


a) mijloc de măsurare a gradului de ocupare;
b) mijloc de plată;
c) rezervă a valorii;
d) mijloc de schimb;
e) mijloc de măsurare a rezultatelor activităţii economice.

38
Finanţe publice şi fiscalitate
1. Împrumutul de stat prezintă următoarele trăsături caracteristice:
1) are caracter contractual; 2) are un caracter rambursabil; 3) pe
lângă rambursarea sumei împrumutate presupune şi o contra-
prestaţie sub formă de dobândă.
a) 1, 2;
b) 1, 2, 3;
c) 2, 3;
d) doar 1;
e) 1, 3.
2. Datoria externă netă cuprinde:
a) diferenţa dintre activele publice şi private ale rezidenţilor
unei ţări în străinătate şi activele obţinute de rezidenţii
străini în ţara considerată;
b) sumele de bani şi alte valori pe care rezidenţii unei ţări le
datorează străinătăţii la un moment dat;
c) obligaţiile băneşti faţă de străinătate cu următoarele excep-
ţii: creditele pe termen scurt, investiţiile străine directe,
ajutoarele nerambursabile;
d) rambursarea ratelor împrumuturilor externe, precum şi plata
dobânzilor şi comisioanelor;
e) numai costul îndatorării.

39
3. Reprezintă abateri de la principiul anualităţii bugetare: 1.
întocmirea bugetului general după principiul bugetelor nete sau
mixte;
2. perioadele complementare; 3. bugetele program; 4. elaborarea de
bugete anexe, conturi speciale de trezorerie, bugete autonome etc.;
5. reportul de credite bugetare; 6. cheltuielile executate cu
anticipaţie.
a) 2, 3, 5;
b) 1, 2, 5, 6;
c) 2, 4, 5;
d) 2, 3, 5, 6;
e) 1, 2, 3, 4, 5, 6.

4. Unul dintre principiile pe care se bazează delimitarea cheltuielilor


bugetare în cadrul celor publice este:
a) finanţarea nu se efectuează în funcţie de gradul de subor-
donare şi rambursabilitatea sumelor alocate;
b) neefectuarea cheltuielilor este determinată de îndeplinirea
condiţiilor legale;
c) neexercitarea controlului financiar preventiv;
d) prevederea expresă şi aprobarea nivelului acestora de către
Parlament sau Consiliile locale;
e) finanţarea nu se efectuează în funcţie de rambursabilitatea
sumelor alocate.

5. Cheltuielile publice totale neconsolidate cuprind:


a) cheltuielile efectuate din fonduri externe şi cheltuielile
efectuate din intrările anuale de credite externe;
b) cheltuielile bugetare şi cheltuielile acoperite de fonduri cu
destinaţie specială;
c) cheltuielile efectuate din bugetul trezoreriei statului şi
cheltuielile finanţate din alte surse decât cele bugetare;
d) cheltuielile administraţiei publice centrale, cheltuielile sub-
diviziunilor administrative, cheltuielile publice ale colecti-
vităţilor locale;

40
e) doar cheltuielile de funcţionare a administraţiei publice
centrale.

6. Clasificaţia administrativă a cheltuielilor publice presupune:


a) clasificarea cheltuielilor după domeniile, ramurile sau sec-
toarele de activitate;
b) gruparea cheltuielilor în cheltuieli curente şi cheltuieli de
capital;
c) gruparea cheltuielilor publice în: cheltuieli definitive, tem-
porale şi virtuale;
d) are la bază criteriul instituţiilor care efectuează cheltuieli
publice: ministere, departamente etc.;
e) clasificarea cheltuielilor în directe şi indirecte.
7. Clasificaţia cheltuielilor folosită de instituţiile specializate ale ONU
are la bază următoarele criterii:
a) criteriul economic şi criteriul financiar;
b) clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în procesul
reproducerii sociale;
c) criteriul administrativ şi criteriul funcţional;
d) criteriul funcţional şi criteriul economic;
e) criteriul priorităţii domeniilor de activitate.
8. Ajutoarele financiare indirecte sunt:
a) avansurile rambursabile şi avantajele fiscale;
b) investiţiile şi avansurile nerambursabile;
c) împrumuturile cu dobândă subvenţionată şi cele garantate
de stat;
d) avantajele fiscale şi împrumuturile garantate de stat;
e) avantajele şi facilităţile fiscale.
9. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?
a) cheltuielile pentru acţiuni social-culturale îndeplinesc un rol
economic şi social;
b) finanţarea învăţământului nu se realizează în funcţie de
structura acestuia;

41
c) indicatorul dezvoltării umane se calculează în funcţie de:
speranţa de viaţă, gradul de cuprindere în învăţământ şi de
nivelul de trai;
d) cheltuielile de capital asigură întreţinerea şi buna funcţio-
nare a instituţiilor publice;
e) cheltuielile pentru finanţarea învăţământului se fac din surse
proprii unităţilor de învăţământ.
10. Asistenţa socială cuprinde:
a) o formă de susţinere materială a persoanelor peste o vârstă
stabilită legal, care nu exercită o muncă retribuită;
b) un ansamblu de prestaţii diferite care asigură individului şi
familiei sale un venit minim;
c) prestaţii menite să protejeze individual în faţa unor eveni-
mente considerate ca riscuri sociale;
d) acţiunile întreprinse de societate pentru ocrotirea şi susţi-
nerea materială a familiilor şi persoanelor în vârstă şi
fără venituri, a săracilor, a persoanelor handicapate, inva-
lizilor etc.;
e) o formă de susţinere materială a persoanelor care nu au
capacitate de muncă.

11. Care afirmaţie legată de cheltuielile cu acţiunile social-culturale


este adevărată?
a) se finanţează numai din surse private şi credite bancare;
b) se finanţează numai din surse private;
c) sursele de finanţare pot fi publice sau private, interne sau
externe;
d) se finanţează numai din surse publice;
e) se finanţează numai din surse private.

12. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?


a) rambursările de credite reprezintă cheltuieli curente,
conform clasificaţiei economice;

42
b) fazele funcţiei de repartiţie a finanţelor publice sunt: distri-
buirea fondurilor şi controlul utilizării acestora;
c) în România, alocaţia de stat pentru copii este o formă de
asistenţă socială;
d) ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut este un
indicator de structură;
e) gradul de îndatorare a ţării faţă de străinătate se calculează
prin raportul dintre serviciul datoriei externe şi PIB.

13. Clasificaţia după rolul cheltuielilor publice, în procesul repro-


ducţiei sociale presupune gruparea cheltuielilor publice în:
1. cheltuieli reale (negative); 2. cheltuieli economice (pozitive);
3. cheltuieli virtuale; 4. cheltuieli curente; 5. cheltuieli de capital.
a) 4, 5;
b) 1, 2, 3;
c) 2, 3, 5;
d) 1, 2;
e) 3, 4, 5.
14. Clasificaţia financiară presupune gruparea cheltuielilor publice în:
1. cheltuieli definitive; 2. cheltuieli temporare; 3. cheltuieli virtuale;
4. cheltuieli reale; 5. cheltuieli economice
a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 4;
c) 4, 5;
d) 1, 3, 5;
e) 2, 3.
15. Nivelul cheltuielilor publice totale şi a diferitelor categorii de
cheltuieli se apreciază atât static, cât şi dinamic pe baza urmă-
torilor indicatori: 1) ponderea cheltuielilor publice în venituri din
export; 2) volumul cheltuielilor publice ce revin în medie pe un
locuitor; 3) volumul cheltuielilor publice, în expresie nominală şi
reală; 4) ponderea fiecărei categorii de cheltuieli publice în totalul
acestora; 5) ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut.
a) 1, 3, 4;

43
b) 2, 3, 4;
c) 2, 4, 5;
d) 2, 3, 5;
e) 1, 2, 3, 4, 5.
16. Etapele procedurale succesive care trebuie parcurse în execuţia
cheltuielilor bugetare sunt: 1. ordonanţare; 2. angajare; 3. plată;
4. lichidare. Care este ordinea corectă a acestor etape ce trebuie
respectată în execuţia cheltuielilor bugetare?
a) 2, 3, 1, 4;
b) 1, 2, 3, 4;
c) 3, 1, 4, 2;
d) 2, 4, 1, 3;
e) 1, 3, 2, 4.

17. Ordonaţi logic şi cronologic etapele procesului bugetar: A) exe-


cuţia bugetului; B) încheierea şi aprobarea contului de execuţie
bugetară; C) elaborarea proiectului de buget; D) controlul bugetar;
E) aprobarea proiectului de buget.
a) A+B+C+D+E;
b) C+E+A+B+D;
c) E+D+A+B+C;
d) A+D+B+C+E;
e) A+E+B+D+C.

18. Clasificaţia financiară împarte cheltuielile publice în:


a) cheltuieli curente şi cheltuieli de capital (de investiţii);
b) cheltuieli definitive, cheltuieli temporare şi cheltuieli virtuale;
c) cheltuieli reale şi cheltuieli economice;
d) cheltuieli curente şi cheltuieli virtuale;
e) cheltuieli reale şi cheltuieli virtuale.

19. Care dintre criteriile de mai jos nu se utilizează la clasificarea


cheltuielilor publice?
a) criteriul administrativ;
b) criteriul economic;

44
c) criteriul fiscal;
d) criteriul financiar;
e) criteriul economic şi financiar.
20. Operaţiunile legate de acordarea împrumutului public se referă la
următoarele aspecte:
a) plasarea pe piaţă;
b) modificarea ratei dobânzii;
c) modificarea termenului de rambursare;
d) amortizarea împrumutului;
e) plasarea pe piaţă, modificarea ratei
dobânzii şi termenului de rambursare şi amortizarea
împrumutului.
21. Apariţia şi extinderea datoriei externe depind de acţiunea conju-
gată a mai multor factori, printre care:
a) dezechilibrul dintre resursele interne şi
consumul intern;
b) politica economică neadecvată;
c) modificările conjuncturale pe plan
internaţional;
d) nivelul real al dobânzilor percepute la creditele
externe;
e) toate aspectele menţionate la celelalte puncte.
22. Printre funcţiile tradiţionale ale Trezoreriei nu se regăsesc:
a) funcţia de bancă a statului;
b) funcţia de menţinere a echilibrului monedei şi regularizarea
economiei;
c) funcţia de casier public;
d) funcţia de centralizatoare a fondurilor publice;
e) funcţia de gestionare a fondurilor publice.
23. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?
a) Deficitul convenţional este calculat ca diferenţă între înca-
sările şi plăţile efective, şi reprezintă necesarul de finanţare
al sectorului public;

45
b) Deficitul primar al bugetului general consolidat exclude din
deficitul convenţional cheltuielile cu dobânzile la datoria
publică şi este utilizat pentru analiza ajustării fiscale;
c) Deficitul structural exclude din deficitul convenţional veni-
turile din privatizare, care sunt considerate sursă de finan-
ţare şi nu de venit;
d) Bugetul este pregătit de Parlament şi prin votul Guvernului
devine lege;
e) Conform principiului universalităţii veniturile şi cheltuielile
se includ în buget în totalitate, în sume brute.
24. La efectuarea proiecţiei echilibrului financiar nu se iau în consi-
derare:
a) efectele măsurilor de politică economică;
b) efectele măsurilor de politică financiară;
c) efectele măsurilor de politică monetară;
d) efectele măsurilor de politică valutară;
e) efectele măsurilor propuse de partidele politice.
25. După destinaţie, împrumuturile externe pot fi împărţite în: A) cre-
dite pentru mărfuri; B) credite pentru investiţii; C) credite finan-
ciare; D) credite pentru servicii.
a) A+B;
b) A+C;
c) B+C;
d) B+D;
e) A+B+C.
26. Care din următoarele tipuri de cheltuieli corespund clasificării
economice: A) cheltuielile virtuale; B) cheltuielile curente;
C) cheltuielile de capital; D) cheltuielile definitive; E) cheltuielile
reale.
a) A+B+C;
b) B+C+E;
c) B+C;
d) A+D+E;
e) B+C+D.

46
27. Care din următoarele clasificări nu este folosită pentru delimitarea
cheltuielilor publice:
a) Clasificarea economică;
b) Clasificarea financiară;
c) Clasificarea FMI;
d) Clasificarea ONU;
e) Clasificarea Băncii Mondiale.

28. Care dintre elementele de mai jos nu intră în calculul cheltuielilor


publice consolidate:
a) cheltuielile de producţie şi de circulaţie ale regiilor auto-
nome şi ale societăţilor comerciale cu capital de stat;
b) cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) cheltuielile bugetului de stat;
d) cheltuielile bugetelor locale;
e) cheltuielile BASS.
29. Care dintre următorii factori nu influenţează creşterea cheltuielilor
publice:
a) factorii militari;
b) factorii culturali;
c) factorii demografici;
d) urbanizarea;
e) factori de natalitate.
30. Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale sunt efectuate din surse,
cum ar fi:
a) fondurile bugetare;
b) sume donate de întreprinderilor publice;
c) venituri realizate de instituţii de stat;
d) fondurile organizaţiilor cu scop lucrativ;
e) ajutor financiar intern.
31. Asigurările sociale de sănătate în România sunt obligatorii şi func-
ţionează pe baza următoarelor principii:
a) solidaritate şi subsidiaritate în colectarea şi utilizarea
fondurilor;

47
b) alegerea obligatorie de către asiguraţi a medicului de
familie;
c) participarea facultativă la plata contribuţiei de asigurări
sociale de sănătate pentru formarea fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate;
d) acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, asigu-
raţilor din mediul rural;
e) transparenţa în relaţiile cu angajatorii a activităţii sistemului
de asigurări sociale de sănătate.
32. De competenţa cărei instituţii ţin organizarea şi înfăptuirea asigu-
rărilor sociale pentru sănătate?
a) a Ministerului Sănătăţii;
b) a Casei Naţionale de Asigurări pentru Sănătate;
c) a Guvernului;
d) a Direcţiei Sanitare Naţionale;
e) a Colegiului Medicilor din România.
33. Care dintre următoarele înscrisuri ale împrumuturilor de stat sunt
nepurtătoare de dobândă?
a) bonurile de tezaur;
b) obligaţiunile;
c) bonurile de impozite;
d) bonurile de trezorerie;
e) certificatele de impozite.
34. Consolidarea datoriei publice presupune:
a) modificarea nivelului dobânzii;
b) preschimbarea titlurilor pe termen scurt în titluri pe termen
lung;
c) rambursarea împrumuturilor prin anuităţi;
d) modificarea termenului de rambursare, în sensul creşterii
acestuia;
e) modificarea termenului de rambursare, în sensul reducerii
acestuia.
35. Creditul public reprezintă relaţii economice, băneşti stabilite între
următorii debitori şi creditori:

48
a) populaţie şi băncile comerciale;
b) stat şi deţinătorii de disponibilităţi băneşti temporare, per-
soane fizice şi juridice;
c) agenţi economici şi bănci comerciale;
d) bănci comerciale şi Banca Centrală;
e) organizaţii nonprofit şi bănci comerciale.
36. Care dintre următoarele metode nu este o metodă modernă de
dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare?
a) metoda de planificare, programare, bugetizare;
b) metoda de reevaluare a opţiunilor bugetare;
c) metoda bazei bugetare zero;
d) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare;
e) metoda automată.
37. Ce se înţelege prin buget public consolidat?
a) resursele şi cheltuielile bugetului de stat;
b) resursele şi cheltuielile bugetului de stat, asigurărilor sociale
de stat, fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului
trezoreriei statului şi bugetelor altor instituţii publice cu
caracter autonom, cumulate la nivel naţional, din care se
elimină transferurile dintre bugete;
c) resursele şi cheltuielile bugetului de stat, asigurărilor sociale
de stat, fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului trezo-
reriei statului şi bugetelor altor instituţii publice cu caracter
autonom;
d) resursele şi cheltuielile bugetului de stat, asigurărilor sociale
de stat, fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului
trezoreriei statului şi bugetelor altor instituţii publice cu
caracter autonom, cumulate la nivel naţional;
e) bugetul statului.
38. Ce elemente nu se au în vedere în procesul de elaborare a buge-
tului?
a) inflaţia;
b) factorii conjuncturii internaţionale;

49
c) analizele şi prognozele efectuate de Ministerul Finanţelor
Publice în legătură cu evoluţia economiei, cu ritmul de
creştere a producţiei industriale etc.;
d) prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru
anul bugetar în curs de elaborare şi pentru următorii 3 ani;
e) posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.
39. Întocmirea bugetului de stat se face de către:
a) Comisia de Buget şi Finanţe a Camerei Deputaţilor;
b) comisiile reunite de Buget şi Finanţe ale celor două Camere;
c) Guvern;
d) Ministerul Finanţelor Publice;
e) Ordonatorii principali de credite.
40. Aprobarea bugetului de stat se face de către:
a) Consiliile Judeţene;
b) Guvern;
c) organele instituţiilor financiare;
d) Prin lege, de către Parlament;
e) Ministerul Finanţelor Publice.
41. Atribuţiile de coordonare şi finalizare a elaborării proiectului
bugetului de stat revin:
a) Parlamentului;
b) Guvernului;
c) Băncii centrale;
d) Ministerului Finanţelor Publice;
e) Nici una din variantele de mai sus nu este adevărată.

42. Care din următoarele metode este o metodă clasică de dimen-


sionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare?
a) metoda de planificare, programare, bugetizare;
b) metoda de reevaluare a opţiunilor bugetare;
c) metoda bazei bugetare zero;
d) metoda evaluării directe;
e) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare.

50
43. Care dintre următoarele trăsături sunt caracteristice bugetului de
stat?
a) bugetul de stat poate funcţiona cu excedent;
b) bugetul de stat poate funcţiona cu deficit;
c) este un act de previziuni;
d) este un act prin care puterea executivă planifică cheltuirea şi
venituri în acord cu prevederile legale;
e) este un act multianual.
44. În ce se concretizează aplicarea principiului unităţii în elaborarea
bugetului de stat:
a) înscrierea tuturor veniturilor publice şi a tuturor cheltuielilor
publice într-un document unic şi după o schemă unitară de
clasificare;
b) înscrierea veniturilor şi a cheltuielilor bugetului de stat în
acelaşi document în sume globale;
c) clasificarea şi repartizarea indicatorilor financiari în funcţie
de anumite elemente;
d) depersonalizarea veniturilor bugetare;
e) executarea anuală a prevederilor din bugetul de stat.

45. În structura cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale sunt cuprinse:


a) cheltuieli pentru învăţământ;
b) numai cheltuieli pentru acţiuni sociale;
c) cheltuieli de cercetare-dezvoltare;
d) cheltuieli pentru administraţia publică;
e) cheltuieli pentru apărare.

46. Sistemul public naţional al asigurărilor sociale se organizează şi


funcţionează având ca principii de bază:
a) principiul unicităţii;
b) principiul solidarităţii umane;
c) principiul facultativităţii;
d) principiul universalităţii;
e) principiul autonomiei.

51
47. Cheltuielile virtuale sau posibile reprezintă:
a) cheltuieli pe care statul se angajează să le efectueze în
anumite condiţii;
b) cheltuieli care nu se reflectă în contabilitatea naţională;
c) sunt pseudocheltuieli, ele fiind de fapt nişte împrumuturi ale
statului;
d) sunt cheltuieli efectuate pentru constituirea de resurse stra-
tegice;
e) nu exista cheltuieli virtuale.

48. Care dintre următoarele cheltuieli reprezintă cheltuieli de transfer:


a) cheltuieli privind personalul sanitar;
b) cheltuieli pentru plata burselor şi pensiilor;
c) cheltuieli privind serviciul datoriei publice;
d) cheltuieli cu detaşările şi deplasările funcţionarilor publici;
e) cheltuielile cu diurnele.
49. Printre indicatorii dinamicii cheltuielilor publice pentru o perioadă
determinată se regăsesc:
a) structura cheltuielilor publice;
b) elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB;
c) nivelul cheltuielilor publice;
d) ponderea cheltuielilor publice în PIB;
e) ponderea veniturilor fiscale în PIB.

50. Care sunt cheltuielile incluse în categoria celor curente? Care


opţiune de răspuns este eronată?
a) cheltuieli de personal;
b) investiţii noi;
c) transferuri;
d) subvenţii;
e) dotări independente.

51. Valoarea nominală înscrisă pe titlul unui înscris de stat reprezintă:

52
a) suma iniţială cu care se plăteşte acest înscris;
b) suma cu care se vinde acest înscris la bancă;
c) suma cu care cumpără acest înscris de la bancă;
d) mărimea creanţei pe care deţinătorul o are de încasat de la
stat;
e) mărimea datoriei pe care deţinătorul o are de încasat de la
stat.

52. Metoda evaluării directe a veniturilor şi cheltuielilor presupune:


a) întocmirea bugetului cu luarea în considerare a rezultatelor
exerciţiilor bugetare pe mai mulţi ani premergători celui
pentru care se elaborează bugetul;
b) determinarea coeficientului creşterii sau descreşterii veni-
turilor şi cheltuielilor bugetare;
c) luarea în considerare a nivelului cheltuielilor şi veniturilor
ultimului an al cărui exerciţiu a fost încheiat;
d) preluarea unor metode de elaborare a bugetului din practica
altor ţări;
e) efectuarea unor calcule pentru fiecare sursă de venit şi
fiecare categorie de cheltuieli, prin urmărirea execuţiei
preliminată a bugetului pe anul în curs şi a previziunilor în
domeniul economic şi social pentru anul următor.

53. Ce reprezintă bugetele extraordinare?


a) bugetele unor instituţii ale statului care au deplină auto-
nomie financiară;
b) cheltuielile trezoreriei statului elaborate în funcţie de
sistemul economic al fiecărui stat;
c) anumite resurse financiare din care se finanţează acţiuni cu
caracter industrial sau comercial;
d) conturi ale afectaţilor speciale;
e) bugete care asigură finanţarea cheltuielilor excepţionale ce
se practică în situaţii excepţionale, cu cerinţa acoperirii unor
cheltuieli excepţionale.

53
54. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu pro-
cesul bugetar?
a) reprezintă decizia de colectare a veniturilor şi repartizarea
acestora pentru finanţarea cheltuielilor;
b) are un caracter ciclic;
c) reprezintă activitatea desfăşurată de instituţiile publice,
organele ierarhic superioare şi ministerele în legătură cu
elaborarea proiectului bugetar de stat şi a celorlalte bugete,
aprobarea proiectului de buget, execuţia bugetară;
d) reprezintă ansamblu de operaţiuni care se succed anual şi
privesc elaborarea şi aprobarea proiectului legii bugetare
anuale, execuţia curentă a bugetului, încheierea şi aprobarea
contului de execuţie bugetară, precum şi controlul bugetar;
e) reprezintă activitatea desfăşurată de instituţiile publice,
organele ierarhic superioare şi ministerele în legătură cu
elaborarea proiectului bugetului de stat şi a celorlalte
bugete.
55. Prin ce se caracterizează bunurile publice?
a) consum indivizibil şi concurenţial în detrimentul altor
indivizi;
b) consum indivizibil şi concurenţial, presupunând o plată;
c) accesul este condiţionat de plata unui tarif sau taxă;
d) consum indivizibil, neconcurenţial, fără să presupună o
plată;
e) consum indivizibil, neconcurenţial, dar care presupune o
contraprestaţie.
56. Definiţia impozitului precizează că: A) este datorat de stat persoa-
nelor fizice şi juridice; B) plata sa este obligatorie pentru toate
persoanele fizice şi juridice; C) are caracter definitiv; D) nu presu-
pune o contraprestaţie directă şi imediată; E) este rambursabil;
F) presupune o contraprestaţie directă şi imediată.
a) A+B+C;
b) A+C+F;
c) A+D+E;

54
d) B+C+D;
e) C+D+F.
57. Care este indicatorul de comensurare a presiunii fiscale din eco-
nomie?
a) ponderea veniturilor fiscale în PIB;
b) ponderea cheltuielilor publice în PIB;
c) ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor publice ale
bugetului general consolidat;
d) ponderea datoriei publice în PIB;
e) ponderea deficitului bugetar în PIB.

58. Relaţiile care se statornicesc, în general, între stat şi membrii săi


sunt următoarele:
a) relaţii care exprimă transfer de resurse băneşti prin mijloa-
cele extrabugetare către instituţiile publice centrale sau
locale în schimbul unor prestări de servicii (educaţie, ocro-
tirea sănătăţii, cultură etc.);
b) relaţii care exprimă transfer obligatoriu şi facultativ de
resurse băneşti în schimbul unor contraprestaţii viitoare care
depind de producerea unui eveniment aleatoriu dinspre
asiguraţi către asiguratori şi eventual invers;
c) relaţii din cadrul activităţilor proprii ale întreprinderilor
producătoare de bunuri şi servicii, în scopul realizării de
profit şi maximizării acestuia;
d) relaţii care exprimă constituirea de resurse băneşti prin
împrumuturi mijlocite de bănci sau de alte instituţii finan-
ciare specializate;
e) orice relaţii sociale de natură economică.

59. Din punct de vedere conceptual finanţele publice exprimă:


a) relaţii sociale de natură economică care se nasc în procesul
de constituire şi utilizare a resurselor publice;
b) relaţii sociale de natură economică care se nasc în procesul
de constituire şi utilizare a resurselor publice între stat, pe

55
de o parte, şi membrii săi, pe de altă parte, în vederea
satisfacerii nevoilor de interes general a societăţii;
c) o formă de asociere cu întreprinderile, băncile, societăţile de
asigurări etc., iar resursele lor financiare sunt destinate unor
activităţi producătoare de bunuri şi servicii, în scopul
obţinerii de profit;
d) disponibilităţile proprii ale subiecţilor economici respectivi
şi numai diferenţa de resurse până la necesar pe baze con-
tractuale în condiţiile cererii şi ofertei (creditul bancar);
e) toate relaţiile sociale de natură economică.

60. Unul dintre factorii care determină creşterea resurselor financiare


publice este preţul. În anumite condiţii creşterea acestuia poate
determina:
a) scăderea salariilor;
b) creşterea impozitelor;
c) scăderea impozitelor;
d) creşterea salariilor şi a resurselor provenind din impozite
directe;
e) scăderea salariilor şi creşterea resurselor provenind din
impozite directe.
61. Resursele financiare publice consolidate nu cuprind:
a) profitul net al regiilor autonome;
b) veniturile bugetului de stat;
c) veniturile bugetelor locale;
d) veniturile bugetului asigurărilor sociale;
e) veniturile bugetelor fondurilor speciale.
62. Dubla impunere juridică internaţională reprezintă un fenomen
care:
a) stimulează relaţiile economice, financiare şi de credit inter-
naţionale;
b) stimulează evaziunea fiscală internaţională;
c) este specifică impozitelor indirecte;

56
d) constă în supunerea aceleiaşi materii impozabile (venit sau
avere) la acelaşi impozit de către două autorităţi fiscale
diferite şi pentru perioade de timp diferite;
e) nu stimulează relaţiile economice, ci le restrânge.

63. Acordarea sprijinului de către societate membrilor săi, a serviciilor


şi utilităţilor semipublice, se face:
a) în mod unitar;
b) echitabil;
c) în mod selectiv;
d) individual;
e) personal.

64. Dintre resursele financiare rambursabile ale statului fac parte:


a) vărsămintele instituţiilor publice;
b) închirieri de terenuri şi a altor bunuri proprietate de stat;
c) împrumuturi de stat, care provin de la persoane fizice şi
juridice din ţară şi străinătate;
d) amenzi;
e) penalităţi.
65. Mecanismul financiar trebuie să asigure:
a) o desfăşurare eficientă a activităţii tuturor subiecţilor econo-
mici producători de bunuri materiale şi servicii;
b) desfăşurarea normală a circuitului fluxurilor financiare publi-
ce în cuantumul necesar societăţii, pentru asigurarea funcţio-
nării normale a tuturor instituţiilor publice ale statului;
c) dinamism şi flexibilitate;
d) o economie concurenţială de piaţă funcţionează neîngrădit,
liber, aproape fără oprelişti;
e) controlul economiei.
66. Cu ajutorul ponderilor fiecărei grupe de venit public în total şi în
special a ponderilor fiecărui venit fiscal în total venituri fiscale, se
poate interpreta:
a) politica fiscală a statului;
b) politica privind cheltuielile publice;

57
c) politica monetară a statului;
d) evoluţia veniturilor fiscale în raport cu produsul intern brut;
e) nu permite interpretări.
67. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la creditul public este
adevărată?
a) reprezintă o modalitate de completare a creditului particular
insuficient într-o economie de piaţă funcţională;
b) reprezintă o modalitate de completare a veniturilor publice
ordinare insuficiente pentru a acoperi nivelul cheltuielilor
publice ale unui an bugetar;
c) reprezintă o posibilitate de a reduce nivelul inflaţiei din
economie;
d) apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni
asupra generaţiilor următoare;
e) prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii
fiscale prea ridicate din economie.
68. Responsabilitatea elaborării proiectului de buget revine:
a) Parlamentului;
b) Curţii de Conturi;
c) Guvernului;
d) Comisiilor parlamentare de anchetă;
e) Comisiei de buget-finanţe din cadrul Parlamentului.
69. Dintre următoarele enunţuri, care coincide cu rolul finanţelor
publice? A) alocativ; B) redistributiv; C) de reglare; D) de echitate
orizontală şi verticală; E) de neutralitate.
a) A, B, D;
b) A, C, D;
c) B, C, D;
d) A, B, C;
e) B, C, E.
70. Unul dintre enunţurile de mai jos nu se numără printre criteriile de
clasificare a impozitelor. Care este acela?
a) scopul urmărit;
b) trăsăturile de formă şi fond;

58
c) frecvenţa încasării;
d) elementele impozitului;
e) cota aplicată.
71. Veniturile nefiscale sunt reprezentate de: 1. taxe de timbru;
2. vărsăminte din veniturile instituţiilor publice; 3. majorări pentru
veniturile nevărsate la termen; 4. penalităţi de întârziere pentru
veniturile nevărsate la termen; 5. taxe consulare; 6. taxa de înma-
triculare auto.
a) 1, 5, 6;
b) 1, 2, 3;
c) 3, 4, 6;
d) 2, 3, 5;
e) 2, 3, 4.
72. Rolul impozitelor se manifestă pe plan:
a) monetar, economic şi social;
b) financiar, economic şi social;
c) politic, economic şi social;
d) cultural, economic şi social;
e) politic şi cultural.
73. Care dintre următoarele enunţuri nu face referire la un actor al
dezvoltării economice locale?
a) agenţii economici;
b) politicile locale ale autorităţilor centrale;
c) colectivităţile locale;
d) cadrul European;
e) organizaţiile sindicale.

74. Cea mai importantă categorie de resurse financiare publice este


reprezentată de:
a) împrumuturile primite de la BNR;
b) veniturile fiscale;
c) veniturile nefiscale;
d) transferurile;
e) vărsămintele din profitul regiilor autonome.

59
75. Bugetele locale încasează următoarele venituri bugetare: 1. taxe
vamale; 2. accize; 3. impozit pe clădiri; 4. impozit pe terenuri;
5. monopoluri fiscale; 6. taxa pe valoarea adăugată; 7. impozit pe
mijloacele de transport.
a) 1, 2, 6;
b) 1, 2, 3;
c) 4, 5, 6;
d) 3, 4, 7;
e) 3, 4, 5.

76. Caracterul de buget consolidat decurge din:


a) tehnica întocmirii lui, adică eliminarea transferurilor dintre
diferitele verigi bugetare;
b) funcţia de redistribuire a bugetului;
c) faptul că însumează totalitatea veniturilor şi cheltuielilor
bugetelor componente;
d) posibilitatea de a oferi informaţii reale asupra veniturilor şi
cheltuielilor publice dintr-o anumită perioadă;
e) funcţia de redistribuire a veniturilor.
77. Finanţarea cheltuielilor publice trebuie să se bazeze, în primul
rând, pe:
a) nivelul impozitelor şi taxelor;
b) totalul resurselor interne şi externe;
c) resursele financiare proprii ale statului în cauză, ce pot fi
mobilizate la buget în condiţii normale;
d) venituri fiscale, venituri nefiscale şi emisiune monetară;
e) nivelul creditelor publice interne.
78. Despre relaţiile financiare publice se poate afirma că: A) reflectă
un transfer de valoare; B) se realizează cu titlu definitiv; C) se
realizează cu o contraprestaţie directă şi imediată; D) au loc fără
contraprestaţie directă şi imediată; E) transferul de valoare realizat
prin intermediul finanţelor publice are caracterul de transfer de
putere de cumpărare.

60
a) A, B, C, D;
b) A, B, D, E;
c) B, D, E, F;
d) B, C, D, E;
e) A, D, E, F.
79. Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor publice se
calculează ca:
a) diferenţă între cheltuielile curente şi cheltuielile de personal;
b) raport procentual între cheltuielile de capital şi totalul
veniturilor fiscale;
c) raport procentual între cheltuielile de capital şi cheltuielile
publice totale;
d) raport procentual între cheltuielile de capital şi PIB;
f) diferenţă între cheltuielile de capital şi
cheltuielile publice totale.
80. Componentele mecanismului financiar cu grad ridicat de
stabilitate sunt:
a) sistemul financiar;
b) pârghiile fiscale;
c) pârghiile financiare;
d) reglementările cu caracter financiar;
e) pârghiile bugetare.

81. Mecanismul economic reprezintă:


a) procesul de repartizare a resurselor publice;
b) ansamblul metodelor, procedeelor şi instrumentelor de
conducere şi/sau reglare a funcţionării economiei naţionale
în ansamblul ei;
c) totalitatea structurilor, formelor, metodelor, principiilor şi
pârghiilor economico-financiare, prin intermediul cărora se
constituie, administrează şi utilizează fondurile băneşti
publice ale statului;

61
d) modul de organizare şi conducere a fluxurilor financiare
prin care se realizează constituirea, repartizarea şi utilizarea
fondurilor financiare publice în societate;
e) procesul de redistribuire a resurselor publice.

82. Relaţiile sociale care se stabilesc între stat şi instituţiile sale, pe de


o parte, şi membrii societăţii, persoane juridice şi fizice, pe de altă
parte, sunt:
a) de natură economică;
b) de natură financiară;
c) de natură colectivă;
d) de natură socială;
e) de natură umană.
83. Dintre utilităţile semipublice nu fac parte:
a) educaţia;
b) cultura;
c) ocrotirea sănătăţii;
d) asigurările sociale;
e) siguranţa naţională şi ordinea publică.

84. Constituirea resurselor finanţelor publice presupune:


a) obţinerea de profit şi a maximizării acestuia în beneficiul
unui grup restrâns de întreprinzători sau a singurului între-
prinzător în cauză;
b) constrângere de la persoane juridice şi fizice, şi numai într-o
anumită măsură şi pe calea împrumuturilor, deci pe bază de
relaţii contractuale;
c) supunerea dreptului comercial;
d) iau parte numai persoane care au participat la constituirea
resurselor în mod direct proporţional cu contribuţia fiecăruia
la capitalul social;
e) participarea unui număr restrâns de persoane şi în unele
cazuri unul singur.

62
85. Rolul finanţelor publice este:
a) de orientare şi control a economiei;
b) de constituire şi alocare a resurselor;
c) de a satisface interesele generale ale societăţii;
d) de intervenţie a statului în economie;
e) de control.

86. Referitor la finanţele publice se fac mai multe afirmaţii. Care


dintre ele este eronată?
a) reflectă, în primul rând, raporturi care se nasc în procesul de
constituire şi repartizare a fondurilor bugetare şi extrabu-
getare, dar ele trebuie să aibă în vedere şi metodele, proce-
deele şi tehnicile care se circumscriu acestui scop;
b) expune legile în conformitate cu care finanţele sunt perce-
pute şi cheltuite cu spirit de economie;
c) exprimă relaţii sociale de natură economică, în expresie
bănească, ce apar într-un anumit proces şi cu un scop bine
determinat;
d) desemnează ansamblul activităţii desfăşurate de sectorul
public al economiei, care comportă utilizarea resurselor
economice şi care sunt clasificate, în mod tradiţional, în
două mari categorii: de cheltuieli şi de venituri;
e) trebuie să se refere la veniturile publice (impozitarea), la
cheltuielile publice şi la managementul datoriei publice.
87. Finanţele îmbracă în mod necesar forma:
a) financiară;
b) bănească;
c) marfă-bani;
d) marfă;
e) valoare-marfă.

88. Resursele financiare publice nu includ:


a) emisiunea monetară fără acoperire în mărfuri şi servicii;
b) împrumuturile de trezorerie;
c) veniturile fiscale;

63
d) veniturile bugetare nefiscale;
e) salariile personalului angajat în administraţia publică.

89. Având drept criteriu de delimitare conţinutul economic, resursele


financiare publice se împart în: 1. venituri cu caracter fiscal;
2. resurse federale; 3. resurse ale trezoreriei; 4. împrumuturi de
stat; 5. emisiune monetară fără acoperire; 6. resurse ale institu-
ţiilor publice.
a) 1, 2, 5, 6;
b) 2, 3, 4, 5;
c) 1, 3, 4, 5;
d) 1, 2, 4, 6;
e) 3, 4, 5, 6.

90. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la resursele financiare


publice este corectă?
a) resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelor
băneşti aflate la dispoziţia întreprinderii în relaţia acesteia
cu statul, necesare realizării anumitor obiective economice
şi sociale;
b) resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelor
băneşti necesare realizării anumitor obiective sociale,
culturale, politice, administrative, economice sau de altă
natură, reprezentând nevoi publice;
c) resursele financiare publice reprezintă relaţii sociale de
natură economică, în formă valorică, care se manifestă între
stat, pe de o parte, şi membrii societăţii, pe de altă parte, cu
ocazia redistribuirii veniturilor în colectivitate;
d) resursele financiare publice reprezintă plăţile efective, în
formă bănească, pe care statul, prin intermediul adminis-
traţiilor financiare, le efectuează către populaţie;
e) resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelor
băneşti aflate la dispoziţia statului.

64
91. Care dintre următoarele modalităţi de constituire a resurselor finan-
ciare publice au ca efect imediat apariţia sau accentuarea inflaţiei?
a) prelevările fiscale;
b) veniturile din chirii;
c) veniturile din privatizare;
d) vărsămintele de la agenţii economici;
e) emisiunea monetară fără acoperire.
92. Impozitul nu este:
a) o prelevare obligatorie;
b) datorat de către stat persoanelor fizice şi juridice;
c) o prelevare definitivă;
d) o prelevare fără contraprestaţie directă şi imediată;
e) datorat şi plătit în bani de către contribuabili.
93. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la relaţiile financiare
publice nu este falsă?
a) condiţionează relaţiile băneşti;
b) reprezintă un transfer de valoare în dublu sens;
c) se suprapun prefect cu relaţiile băneşti;
d) au ca scop satisfacerea nevoilor individuale;
e) reprezintă doar un transfer de valoare de la persoanele fizice
şi juridice către stat.

94. Constituirea şi dirijarea fondurilor financiare publice:


a) se realizează prin intermediul sistemului bancar;
b) reprezintă un proces unitar şi neîntrerupt;
c) se realizează prin intermediul agenţilor economici;
d) se realizează prin intermediul societăţilor de asigurări;
e) au ca scop corectarea integrală a inegalităţilor dintre diverse
categorii şi grupuri sociale.
95. Finanţele exprimă:
a) raporturi care se nasc în procesul de constituire şi repar-
tizare a fondurilor bugetare şi extrabugetare, dar ele trebuie
să aibă în vedere şi metodele, procedeele şi tehnicile care se
circumscriu acestui scop;

65
b) relaţii sociale de natură economică, în expresie bănească, ce
apar într-un anumit proces şi cu un scop bine determinat;
c) resurse suficiente pentru ca statul să-şi poată exercita în
bune condiţii atribuţiile şi funcţiile sale;
d) legile în conformitate cu care finanţele sunt percepute şi
cheltuite cu spirit de economie;
e) ansamblul activităţii desfăşurate de sectorul public al
economiei, care comportă utilizarea resurselor economice.

96. Scopul final al finanţelor private este:


a) satisfacerea intereselor generale ale societăţii;
b) realizarea şi maximizarea profitului;
c) obţinerea unei contraprestaţii;
d) stingerea unor obligaţii fiscale;
e) creditarea şi asigurarea indivizilor.

97. Împrumuturile de stat reprezintă: 1. relaţii de credit; 2. se circum-


scriu finanţelor publice; 3. prin intermediul lor statul finanţează
deficitul bugetar; 4. se circumscriu finanţelor private; 5. costul”
acestor resurse este suportat integral din fondurile publice; 6. prin
intermediul lor se finanţează agenţii economici.
a) 1, 2, 3;
b) 4, 5, 6;
c) 1, 2, 3, 5;
d) 1, 4, 6;
e) 3, 5, 6.
98. Din categoria utilităţilor publice nu fac parte:
a) iluminatul public sau alte utilităţi edilitar gospodăreşti;
b) alimentări cu apă stradală;
c) alimentele şi medicamentele;
d) ordinea internă;
e) apărarea.

99. Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societăţii sunt necesare


resurse financiare importante care au ca izvor de provenienţă:

66
a) valoarea naţională;
b) salariile;
c) veniturile;
d) produsul intern brut;
e) rentele.

100. Fondurile publice în marea lor majoritate provin din:


a) distribuirea produsului intern brut ;
b) distribuirea unei părţi din avuţia naţională;
c) transferurile de resurse din străinătate sub forma împrumu-
turilor de stat;
d) finanţări nerambursabile;
e) distribuirea PIB şi a avuţiei naţionale plus împrumuturile de
stat şi finanţările nerambursabile.

101. Mecanismul financiar este constituit din:


a) totalitatea structurilor, formelor, metodelor, principiilor şi
pârghiilor economico-financiare;
b) totalitatea structurilor, formelor, metodelor, principiilor şi
pârghiilor economico-financiare, prin intermediul cărora se
constituie, administrează şi utilizează fondurile băneşti
publice ale statului necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarci-
nilor sale;
c) ansamblul metodelor, procedeelor şi instrumentelor de
conducere şi/sau reglare a funcţionării economiei naţionale
în ansamblul ei;
d) procesul de repartizare a resurselor publice, în sensul că la
stabilirea priorităţilor în utilizarea lor se cere de a se avea în
vedere interesele naţionale, promovarea progresului şi
asigurarea unei înalte eficienţe;
e) metode, tehnici şi procedee de control.
102. Sistemul financiar reprezintă:
a) relaţiile de transfer de resurse băneşti fără echivalent şi
nerambursabil;

67
b) relaţii care apar în procesul formării de resurse băneşti la
dispoziţia societăţilor comerciale şi instituţiilor publice
(mijloace extrabugetare);
c) ansamblul metodelor, tehnicilor şi logistica necesară, prin
intermediul cărora instituţiile statului special create consti-
tuie şi utilizează resursele financiare publice;
d) bugetul statului;
e) relaţii reflectate prin bugete.
103. Dintre următoarele elemente, care nu reprezintă o verigă a buge-
tului general consolidat?
a) bugetul asigurărilor sociale de stat;
b) bugetul de stat;
c) bugetul societăţilor de asigurări şi reasigurări;
d) bugetele locale;
e) bugetele fondurilor speciale.
104. Prin intermediul fondurilor publice se influenţează direct sau
indirect:
a) economia;
b) gradul de instruire a populaţiei;
c) sănătatea publică;
d) cultura;
e) toate domeniile vieţii economice şi sociale.
105. În cadrul prelevărilor fiscale intră:
a) impozitele, taxele şi chiriile;
b) impozitele, veniturile din valorificarea unor bunuri ale
statului şi taxele;
c) impozitele, taxele şi contribuţiile;
d) vărsăminte de la regiile autonome;
e) doar impozitele şi taxele.

106. Impozitele, taxele şi contribuţiile sunt:


a) impozite pe venit;
b) impozite directe;
c) impozite indirecte;

68
d) venituri fiscale;
e) venituri nefiscale.

107. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale în economie:


a) se stabileşte prin legea bugetară anuală;
b) se stabileşte prin legea finanţelor publice;
c) este o valoare prestabilită pentru fiecare an bugetar de către
Ministerul Finanţelor Publice;
d) nu poate fi supus unor modificări ulterioare legii bugetare
iniţiale prin legile bugetare rectificative;
e) reprezintă acea mărime a ratei, căreia îi corespunde valoarea
maximă a veniturilor fiscale reprezentate pe Curba Laffer.

108. Finanţele private circumscriu în rândul lor:


a) resurse băneşti sub forma contribuţiilor obligatorii către
instituţiile specializate ale statului şi apoi, invers, de la
acestea către cei care au participat la aceste contribuţii;
b) relaţiile de credit, precum şi relaţiile create în cadrul
asigurărilor obligatorii şi facultative;
c) relaţii care determină constituirea de resurse financiare la
dispoziţia statului;
d) relaţii al căror rol este acela de a satisface interesele
generale ale societăţii;
e) relaţii sociale de natură economică.

109. Care dintre afirmaţiile cu privire la necesităţile colective este


eronată?
a) nu se pot satisface decât cu ajutorul colectivităţii;
b) sunt determinate de faptul că ele nu se pot produce şi furniza
decât prin intermediul unor organisme special create;
c) sunt determinate de combaterea catastrofelor naturale sau a
unor acţiuni şi obiective care reclamă cheltuieli uriaşe;
d) au efect favorabil care se răsfrânge asupra colectivităţii
numai în timp, după un anumit număr de ani;
e) au efect nefavorabil care se răsfrânge asupra colectivităţii în
timp.

69
110. Dintre funcţiile finanţelor publice nu fac parte:
a) de constituire a resurselor;
b) de alocare a resurselor;
c) de control;
d) de stabilizare a economiei;
e) de intervenţie a statului în economie.
111. Dintre următoarele afirmaţii, selectaţi efectele creşterii presiunii
fiscale peste nivelul optim. A) necesităţile publice stabilite de
politica guvernamentală prin nivelul cheltuielilor publice;
B) nivelul de dezvoltare a economiei; C) mărimea datoriei publice;
D) riscul de inflaţie prin fiscalitate; E) scăderea efortului pro-
ductiv; F) eficienţa cu care se utilizează cheltuielile publice finan-
ţate prin impozite; G) gradul de adeziune a populaţiei la politica
guvernului şi de consimţire la plata impozitelor; H) frauda şi eva-
ziunea fiscală; I) reducerea competitivităţii pe plan internaţional.
a) A, C, D, H;
b) B, C, E, F;
c) B, C, F, G;
d) D, E, H, I;
e) B, D, F, G.
112. Dinamica resurselor financiare publice exprimă:
a) nivelul resurselor financiare publice totale şi al diferitelor
categorii de venituri;
b) evoluţia în timp a veniturilor bugetare;
c) modificările care intervin în cuantumul şi structura acestora
de la o perioadă de timp la alta;
d) evoluţia structurii veniturilor bugetare;
e) greutatea specifică categoriei de venituri publice în totalul
veniturilor publice.

113. Corespunzător funcţiei finanţelor publice de reglare, prin politica


fiscală şi bugetară a statului nu se urmăresc obiective ca:
a) obţinerea unui grad acceptabil al stabilităţii preţurilor;
b) înregistrarea unei rate sporite a creşterii economice;

70
c) atingerea unei mai mari ocupări a forţei de muncă;
d) realizarea unei situaţii mai solide a balanţei de plăţi;
e) înregistrarea unei rate sporite a inflaţiei şi puterii de
cumpărare.

114. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la cheltuielile publice


este adevărată?
a) acoperă satisfacerea unor preferinţe individuale, având la
bază opţiunea individuală;
b) prin intermediul lor statul acoperă necesităţile publice de
bunuri şi servicii considerate prioritare în diverse perioade;
c) concretizează prima fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor
publice şi anume, cea de mobilizare a fondurilor financiare
publice;
d) se efectuează direct de către beneficiarul bunurilor şi
serviciilor publice, cunoscând preţul acestora;
e) acoperă satisfacerea unor preferinţe individuale, având la
bază opţiunea unităţilor ierarhic superioare.

115. Nivelul resurselor financiare publice este influenţat de: 1. rata


profitului mediu; 2. mărimea PIB; 3. nivelul cheltuielilor publice;
4. mărimea cotelor de impunere; 5. forma de guvernământ şi
politica economică a guvernului.
a) 1, 2, 5;
b) 2, 4, 5;
c) 2, 3, 4;
d) 3, 4, 5;
e) 2, 3, 5.
116. Baza de calcul nu coincide cu obiectul impozabil în cazul urmă-
toarelor impozite şi taxe:
a) impozitul asupra mijloacelor de transport;
b) impozitul pe veniturile din activităţi independente;
c) impozitul pe profit;
d) impozitul pe veniturile din salarii;
e) taxa pe valoarea adăugată.

71
117. Anul fiscal este:
a) anul calendaristic;
b) perioada cuprinsă intre 1 martie-31 decembrie;
c) perioada cuprinsă intre 25 februarie-25 decembrie;
d) coincide cu anul universitar;
e) nici o variantă.

118. Cota impozitului pe venit este:


a) cotă progresivă;
b) cotă unică;
c) cotă regresivă;
d) progresivă, pe tranşe;
e) regresivă, pe tranşe.

119. În categoria veniturilor fiscale sunt incluse:


a) vărsămintele din profitul net al regiilor autonome;
b) veniturile din comisioane;
c) taxele consulare;
d) veniturile din concesiuni;
e) taxele de mediu.

120. Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care nu se


datorează pentru următoarele produse:
a) bere;
b) vinuri;
c) cafea;
d) uleiuri minerale;
e) produse intermediare.
121. TVA de dedus se determină prin aplicarea pro-ratei la:
a) TVA colectată;
b) TVA deductibilă;
c) TVA de plată;
d) TVA exigibilă;
e) TVA neexigibilă.
122. Se utilizează cotă de impunere fixă pentru determinarea:

72
a) impozitului pe teren;
b) impozitului pe clădiri;
c) taxelor extrajudiciare de timbru;
d) accizelor pentru produsele petroliere;
e) impozitului asupra mijloacelor de transport.
123. Impozitele directe sunt reprezentate de: 1. taxe de timbru;
2. venituri din amenzi; 3. contribuţii obligatorii; 4. impozit pe
venit; 5. impozit pe dividende; 6. taxe vamale.
a) 1, 2, 4, 5;
b) 1, 2, 6;
c) 3, 4, 5;
d) 2, 3, 4, 5;
e) 1, 5, 6.
124. Creanţele bugetare constau în:
a) titluri de creanţă;
b) impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume ce reprezintă
resurse financiare publice, potrivit legii;
c) acte juridice;
d) obligaţii de plată a unor impozite;
e) diverse impozite.

125. Să se stabilească pentru care din următoarele impozite şi taxe cotele


de impunere sunt exclusiv procentuale: 1. accizele; 2. impozitul
pe profit; 3. impozitul pe clădiri; 4. taxa pe valoarea adăugată;
5. impozitul pe venit; 6. taxele vamale.
a) 1, 2, 3, 4, 5;
b) 2, 3, 4, 5, 6;
c) 3, 4, 5, 6;
d) 1, 2, 4, 5, 6;
e) 2, 3, 5, 6.
126. Funcţiile sistemului fiscal sunt: 1. socială; 2. economică stimu-
lativă; 3. de echitate fiscală; 4. de unitate a impunerii; 5. de
universalitate; 6. de control asupra economiei; 7. de mobilizare a
resurselor bugetare.

73
a) 1, 3, 4, 5, 6;
b) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7;
c) 3, 4, 5, 6;
d) 1, 2, 6, 7;
e) 3, 4, 6, 7.
127. Baza de calcul şi obiectul impozabil coincid în cazul în care
obiectul impozabil este reprezentat de: 1. venit; 2. bunuri;
3. valoare; 4. profit; 5. fapte de comerţ.
a) 1, 2, 3, 4;
b) 1, 3, 4;
c) 2, 3, 4;
d) 1, 5;
e) 2, 3, 5.
128. Baza de impozitare a TVA, în cazul serviciilor, este determinată
de:
a) costul serviciilor;
b) tarifele negociate între prestator şi beneficiar;
c) media tarifelor practicate pe piaţă;
d) durata de timp ce se scurge între încheierea contractului
pentru prestarea serviciilor şi prestarea efectivă;
e) dorinţa vânzătorului.

129. Cota redusă a TVA este de 9% şi se aplică asupra:


a) veniturilor realizate din despăgubiri de la societăţile de
asigurare;
b) veniturile rezultate din anularea datoriilor datorate bugetului
statului;
c) veniturile rezultate din anularea majorărilor datorate
bugetului statului;
d) serviciile funerare prestate de unităţile sanitare;
e) serviciilor prestate de unităţile de cazare hoteliere.
130. Accizele intră în baza de calcul a:
a) TVA;
b) taxelor vamale;

74
c) comisionului vamal;
d) tuturor impozitelor şi taxelor;
e) nici unei taxe/impozit.
131. Dintre impozitele şi taxele reglementate de Codul Fiscal nu fac
parte:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;
c) impozitul pe reprezentanţe;
d) taxele vamale;
e) taxa pe valoarea adăugată.
132. Obligaţia fiscală reprezintă:
a) obligaţia bănească ce rezultă din raporturi de natură privată
între stat şi membrii societăţii;
b) obligaţia bănească stabilită bilateral între stat şi contri-
buabili;
c) îndatorirea unor persoane fizice şi juridice de a plăti în
contul bugetului de stat, impozite, taxe şi alte venituri
bugetare stabilite prin lege;
d) obligaţia bănească reciprocă între stat şi contribuabili;
e) obligaţia bănească reciprocă între stat şi contribuabili ce
rezultă din necesitatea constituirii resurselor financiare
publice.
133. Următoarele categorii de impozite sunt impozite indirecte:
1. accize; 2. contribuţia pentru pensia suplimentară; 3. impozitul
pe venit; 4. impozitul pe gazele naturale din producţia internă;
5. taxele vamale; 6. impozitul pe veniturile din pensii.
a) 1, 2, 3, 4;
b) 1, 4, 5;
c) 2, 4, 5;
d) 1, 2, 4, 5;
e) 2, 3, 6.
134. Subiectul şi plătitorul coincid în cazul următoarelor impozite şi
taxe: 1. impozitul pe profit; 2. impozitul pe clădiri; 3. taxa pe

75
valoarea adăugată; 4. impozitul pe teren; 5. taxele vamale;
6. impozitul asupra mijloacelor de transport; 7. impozitul pe
veniturile din salarii.
a) 1, 2, 4, 6;
b) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7;
c) 1, 3, 5, 7;
d) 2, 3, 5, 6, 7;
e) 2, 3, 4, 7.
135. Titlul de creanţă fiscală este un act juridic constitutiv de drepturi
şi obligaţii care constată doar existenţa unei anumite obligaţii.
Drept urmare, titlul de creanţă fiscală are drept trăsătură de bază
în acest sens faptul că:
a) este un act juridic declarativ;
b) este titlu executoriu;
c) poate fi atacat în instanţă;
d) nu poate fi atacat în instanţă;
e) este un act juridic bilateral.
136. Obligaţia fiscală îmbracă în mod obligatoriu formă:
a) valorică;
b) bănească;
c) executorie;
d) declarativă;
e) scrisă.

137. Privită unilateral, obligaţia fiscală reprezintă pentru creditor:


a) o datorie;
b) o creanţă;
c) un activ;
d) un pasiv;
e) un drept.
138. Plata impozitelor se face:
a) numai în RON;
b) numai în dolari SUA;
c) în valuta în care au fost realizate veniturile;

76
d) atât în RON, cât şi în valută;
e) în RON sau în natură.
139. Instituţiile publice sunt persoane plătitoare de TVA pentru urmă-
toarele activităţi:
a) telecomunicaţii;
b) furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică,
agent frigorific şi altele de aceeaşi natură;
c) transport de bunuri şi de persoane;
d) servicii prestate în porturi şi aeroporturi;
e) telecomunicaţii, furnizare de utilităţi, transport de bunuri şi
persoane, alte servicii prestate.
140. Nu se cuprind în baza de impozitare a TVA:
a) comisioanele, decontate cumpărătorului;
b) cheltuielile de ambalare, decontate clientului;
c) cheltuielile de asigurare, decontate cumpărătorului;
d) remizele acordate de către furnizori;
e) accizele, pentru produsele care sunt supuse acestui impozit.
141. În ceea ce priveşte accizele, se consideră import: 1. plasarea
produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv în
România; 2. distrugerea sub supravegherea autorităţii vamale a
produselor accizabile; 3. scoaterea unui produs accizabil dintr-un
regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în
România; 4. utilizarea în scop personal în România a unor
produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv; 5. plasarea
produselor accizabile în zonele libere.
a) 1, 3;
b) 1, 4;
c) 1, 5;
d) 3, 4;
e) 2, 4.

142. Sunt scutiţi de la plata impozitului pe veniturile persoanelor


fizice următoarele categorii de persoane: 1. şefii de stat; 2. diplo-
maţii străini acreditaţi (cu condiţia reciprocităţii); 3. persoanele

77
care realizează venituri dintr-o singură sursă de venit; 4. militarii
în termen; 5. persoanele care realizează venituri sub nivelul
minimului neimpozabil; 6. suveranii şi familiile regale.
a) 1, 2, 5, 6;
b) 2, 4, 5, 6;
c) 2, 3, 4, 5;
d) 2, 3, 5, 6;
e) 1, 2, 3, 4, 5, 6.

143. Sistemul impunerii separate a veniturilor persoanelor fizice:


1. este avantajos pentru stat deoarece încasează impozite din mai
multe surse; 2. presupune impunerea separată a fiecărui venit
provenit dintr-o anumită sursă; 3. avantajează persoanele care
realizează venituri din mai multe surse de venit pentru că nu mai
sunt afectate de progresivitate; 4. este mai rar întâlnit decât
sistemul impunerii globale; 5. numărul surselor din care se
obţine venitul nu are nicio influenţă asupra mărimii impozitului;
6. este mai frecvent întâlnit decât sistemul impunerii globale;
7. avantajează persoanele care realizează venituri dintr-o singură
sursă de venit.
a) 1, 2, 3, 6;
b) 2, 3, 6;
c) 1, 2, 3, 4;
d) 2, 3, 4;
e) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7.

144. După forma de exprimare taxele vamale pot fi:


a) taxe vamale preferenţiale;
b) taxe vamale de tranzit;
c) taxe vamale autonome;
d) taxe vamale ad-valorem;
e) taxe vamale de retorsiune.
145. Care dintre următoarele tipuri de importuri nu sunt supuse TVA:
a) intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt stat;
b) intrarea de cereale provenind din UE în România;

78
c) livrarea bunurilor aflate în regimuri vamale suspensive;
d) intrarea de gaze naturale provenind din Rusia în România;
e) livrarea de utilaje de înaltă precizie, indiferent de statul de
provenienţă.
146. Se cuprind în baza de impozitare a TVA:
a) dobânzile percepute pentru plăţi cu întârziere;
b) cheltuielile de transport decontate clientului;
c) dobânzile percepute pentru operaţiuni de leasing;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi
clienţi, prin schimb;
e) sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre
judecătorească definitivă.

147. Sunt considerate nedeductibile următoarele tipuri de cheltuieli:


a) cu primele de asigurare împotriva accidentelor de muncă;
b) cu primele de asigurare împotriva bolilor profesionale;
c) cu primele de asigurare pentru constituirea unei pensii
decente peste un număr de ani;
d) cu primele de asigurare împotriva riscurilor profesionale;
e) de cercetare-dezvoltare.

148. Emiterea facturilor fiscale de către plătitorii de TVA:


a) se face la data livrării de bunuri;
b) se face la începutul fiecărei luni calendaristice;
c) se face la data transportului persoanelor cu taximetrele;
d) se face în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data
livrării bunurilor utilizând avizul de însoţire;
e) se face în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la prestarea
de servicii de către firme din străinătate.
149. Operaţiuni scutite la plata TVA sunt:
a) spitalizarea;
b) dreptul de intrare la case memoriale;
c) medicamente de uz uman şi veterinar;
d) livrările de produse ortopedice;
e) livrările de cărţi.

79
150. In vederea impunerii sunt asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile primite pentru funcţii de demnitate publică;
b) indemnizaţii din drepturi de proprietate intelectuală;
c) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie;
d) venituri din activităţi de agent;
e) venituri din activităţi de comision.

151. Produsele accizabile nu sunt scutite de la plata accizelor, atunci


când sunt destinate pentru:
a) livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;
b) organizaţiile internaţionale, în limitele şi în condiţiile stabi-
lite prin convenţiile internaţionale;
c) stocuri ale agenţilor economici pentru desfăşurarea în bune
condiţii a producţiei;
d) forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlan-
ticului de Nord, cu excepţia Forţelor armate ale României;
e) rezerva de stat.

152. Sunt considerate livrări de bunuri:


a) perisabilităţile, în limitele prevăzute în lege;
b) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a
altor cauze de forţă majoră;
c) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare
umanitare;
d) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai
pot fi valorificate;
e) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma
executării silite.
153. Taxa pe valoarea adăugată: 1. este un impozit direct; 2. este un
impozit indirect; 3. este o taxă; 4. se datorează bugetului de stat;
5. se datorează bugetelor locale.
a) 1, 4;
b) 1, 5;
c) 2, 4;

80
d) 2, 5;
e) 3, 4.
154. Sunt incluse în veniturile salariale şi sunt impozabile în înţelesul
impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare;
b) contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia
oficialităţilor publice;
c) drepturile de soldă lunară ale personalului militar, acordate
potrivit legii;
d) contravaloarea echipamentului individual de protecţie şi de
lucru;
e) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de
programe pentru calculator.
155. Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contri-
buabili:
a) persoanele juridice române care desfăşoară activitate într-o
zonă liberă;
b) persoanele juridice române;
c) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din valorificarea
obiectelor necesare activităţii de cult, dacă sumele sunt
utilizate pentru lucrările de consolidare a lăcaşurilor de cult;
d) instituţiile de învăţământ particular neacreditate;
e) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin
intermediul unui sediu permanent în România.
156. Nu sunt considerate venituri din activităţi agricole, conform
Codului fiscal, cele obţinute din următoarele activităţi:
a) cultivarea şi valorificarea florilor în solarii;
b) exploatarea pepinierelor viticole;
c) cultivarea şi valorificarea zarzavaturilor în solarii;
d) cultivarea şi valorificarea legumelor în solarii;
e) cultivarea roşiilor în grădină.
157. Venitul brut din activităţi independente nu cuprinde:

81
a) echivalentul în lei al veniturilor în natură obţinute din desfă-
şurarea activităţii;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele încasate din desfăşurarea activităţii;
e) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii.
158. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanizată are
ca bază de calcul:
a) valoarea maşinii;
b) capacitatea cilindrică a motorului;
c) anul de fabricaţie;
d) felul combustibilului folosit;
e) marca maşinii.
159. Impozitele şi taxele locale sunt venituri proprii ale: 1) bugetului
asigurărilor sociale de stat; 2) bugetelor comunelor; 3) bugetelor
judeţelor; 4) bugetului de stat; 5) bugetelor municipiilor; 6) buge-
telor federale.
a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 5;
c) 3, 4, 6;
d) 1, 3, 6;
e) 1, 3, 5.
160. În cazul vânzărilor cu plata în rate:
a) valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impo-
zabile în momentul încheierii contractului;
b) valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impo-
zabile la termenele prevăzute în contract;
c) valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impo-
zabile în oricare dată stabilită de comun acord de contri-
buabil şi stat;
d) valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impoza-
bile cu ocazia plăţii ultimei rate;
e) nu se trec la venituri impozabile încasările.

82
161. Un sediu permanent presupune:
a) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui
nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
b) vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident,
care au fost expuse în cadrul unor expoziţii sau târguri fără
caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori
bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lună după înche-
ierea târgului sau a expoziţiei;
c) un loc de conducere, sucursală, birou, fabrică, magazin,
atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze, o carieră
sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale un şantier de
construcţii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj
sau activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă
şantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de
6 luni;
d) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfă-
şurării de activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de
către un nerezident;
e) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţio-
nării de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru
un nerezident.
162. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane
afiliate se foloseşte una dintre următoarele metode:
a) metoda comparării preţurilor, prin care preţul de piaţă se
stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vând
bunuri sau servicii comparabile către persoane indepen-
dente;
b) metoda cost-plus, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe
baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzac-
ţie, majorat cu marja de profit corespunzătoare;
c) metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţă se
stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau
serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu

83
cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi
o marjă de profit;
d) orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind
preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare
şi Dezvoltare Economică;
e) metoda comparării preţurilor sau metoda cost-plus sau
metoda preţului de revânzare sau orice altă metodă
recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer.
163. Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă? Sunt obligate la
plata impozitului pe profit:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin
intermediul unui sediu permanent în România;
c) instituţiile publice, pentru fondurile publice;
d) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente
care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără
personalitate juridică;
e) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în
legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română.
164. Sunt scutite la plata impozitului pe profit:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin
intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente
care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără
personalitate juridică;
d) trezoreria statului, instituţiile publice, cultele religioase
pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt
utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;
e) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în
legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din

84
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română.
165. Nu sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contri-
buabili:
a) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
b) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi
economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor
cu scop caritabil;
c) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi
cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau
în anii următori, potrivit Legii învăţământului;
d) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi
asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari;
e) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi
economice care sunt utilizate în scopuri economice.

166. Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă? Organizaţiile


nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri
de venituri:
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpa-
tizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau
din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;
e) dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea-
cesionarea titlurilor de participare obţinute din plasarea
veniturilor scutite.
167. Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între:
a) venituri şi cheltuieli;
b) veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în
scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile
nedeductibile;

85
c) venituri totale şi cheltuieli deductibile;
d) venituri totale şi cheltuieli nedeductibile;
e) venituri, cheltuieli şi impozite.
168. La calculul profitului impozabil sunt neimpozabile următoarele
venituri:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare,
înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a
acordat deducere;
d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi
memorandumuri aprobate prin acte normative;
e) toate afirmaţiile făcute în acest context sunt adevărate.
169. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltu-
ieli deductibile:
a) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul
popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui
contract scris, precum şi costurile asociate producerii mate-
rialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare;
b) cheltuielile de protocol;
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată
salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate;
d) cheltuielile sociale;
e) cheltuielile profesionale.
170. Nu sunt considerate cheltuieli efectuate în scopul realizării de
venituri următoarele:
a) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a
personalului angajat;
b) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe
pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii,
la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative
proprii;
c) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a siste-
melor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţiona-

86
rea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării
conform cu standardele de calitate;
d) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către
camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi
organizaţiile patronale;
e) donaţiile făcute în scop caritabil.

171. Sunt nedeductibile o serie de cheltuieli:


a) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi
penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române,
potrivit prevederilor legale;
b) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate,
efectuate de către salariaţi şi administratori;
c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de
accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi
cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de
riscuri profesionale;
d) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii
şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de
muncă şi a bolilor profesionale;
e) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a
personalului angajat.
172. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care
îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: 1) este deţinut şi
utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servi-
cii, pentru a fi închiriat terţilor său în scopuri administrative;
2) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin
hotărâre a Guvernului; 3) are o durată normală de utilizare mai
mare de un an; 4) are o greutate mai mare de 10 tone.
a) 1+2;
b) 1+3;
c) 2+3;
d) 1+2+3;
e) 1+2+3+4.

87
173. Reprezintă active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele împădurite;
b) tablourile şi operele de artă;
c) fondul comercial;
d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor
contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau
altele asemenea;
e) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită
folosirii, potrivit normelor.
174. Dintre veniturile neimpozabile nu fac parte:
a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu
destinaţie specială;
b) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii
de război;
c) venituri din premii şi din jocuri de noroc;
d) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare
care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform
dispoziţiilor legale în vigoare;
e) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau
mecenat.
175. Venitul net dintr-o activitate independentă, care este desfăşurată
de către contribuabil, individual, fără salariaţi, se determină:
a) ca diferenţă între venituri şi cheltuieli;
b) pe baza normelor de venit;
c) ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile;
d) pe baza registrului-inventar;
e) pe baza jurnalelor contabile.
176. Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din
salarii se cuprind în:
a) statul de funcţiuni;
b) fişele fiscale;
c) situaţiile departamentului resurse umane;
d) fişa postului;

88
e) contabilitate.

177. Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte:


a) pensiile reprezintă venit neimpozabil;
b) scăderea unor sume neimpozabile lunare şi a contribuţiilor
obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică;
c) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpo-
zabile variabile de la o persoană la alta;
d) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpo-
zabile lunare care depinde de statutul social al pensiona-
rului;
e) prin deducerea din venitul din pensie a contribuţiilor
obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.

178. Se dau următoarele date referitoare la cheltuielile bugetului unui


stat pentru anul n:

Indicatori Valoare U.M.


Cheltuieli de personal 10 mld.u.m.
Cheltuieli materiale şi servicii 5 mld.u.m.
Subvenţii 2 mld.u.m.
Prime 1 mld.u.m.
Transferuri 20 mld.u.m.
Transferuri consolidate 4 mld.u.m.
Transferuri neconsolidate 16 mld.u.m.
Dobânzi aferente datoriei publice 20 mld.u.m.
Rezerve 5 mld.u.m.
Cheltuieli de capital 8 mld.u.m.
Împrumuturi acordate 1 mld.u.m.
Rambursări de credite, plăţi de dobânzi 5 mld.u.m.
şi comisioane la credite
Să se determine: 1. Cheltuielile curente; 2. Cheltuielile totale; 3. Pon-
derea cheltuielilor curente în cheltuielile totale.

89
a) 47; 77; 61,03%;
b) 63; 77; 81,8%;
c) 47; 61; 77,05%;
d) 59; 77; 76,62%;
e) 59; 73; 80,82%.

179. Se dau următoarele date referitoare la cheltuielile bugetului unui


stat pentru anul:

Indicatori Valoare U.M.


Cheltuieli de personal 10 mld.u.m.
Cheltuieli materiale şi servicii 5 mld.u.m.
Subvenţii 2 mld.u.m.
Prime 1 mld.u.m.
Transferuri 20 mld.u.m.
Transferuri consolidate 4 mld.u.m.
Transferuri neconsolidate 16 mld.u.m.
Dobânzi aferente datoriei publice 20 mld.u.m.
Rezerve 5 mld.u.m.
Cheltuieli de capital 8 mld.u.m.
Împrumuturi acordate 1 mld.u.m.
Rambursări de credite, plăţi de dobânzi 5 mld.u.m.
şi comisioane la credite

Să se determine structura cheltuielilor totale (cheltuieli curente, chel-


tuieli de capital, împrumuturi acordate, rambursări de credite).
a) 100%; 12,7%; 1,59%; 7,94%;
b) 81,8%; 12,7%; 1,3%; 7,94%;
c) 79,22%; 13,11%; 1,64%; 8,2%;
d) 81,8%; 10,39%; 1,3%; 6,49%;
e) 94,8%; 10,96%; 1,37%; 6,85%.
180. Se dau următoarele date:

90
Indicatori Valoare U.M.
Cheltuielile bugetului de stat 300 mld. Euro
Cheltuieli buget asigurări sociale 200 mld. Euro
Cheltuieli bugete locale 150 mld. Euro
Transferuri între bugete 100 mld. Euro
Produs intern brut 900 mld. Euro

Stabiliţi volumul cheltuielilor publice totale consolidate şi ponderea


cheltuielilor publice totale consolidate în PIB.
a) 550; 61%;
b) 750; 83%;
c) 800; 89%;
d) 650; 72%;
e) 250; 28%.

181. Se dau următoarele date:


Valoare Valoare
Indicatori U.M.
(n–1) (n)
Cheltuielile bugetului de stat (CP1) 500 600 mld. Euro
Cheltuieli buget asigurări sociale 300 350 mld. Euro
(CP2)
Cheltuieli bugete locale (CP3) 250 300 mld. Euro
Transferuri între bugete (T) 100 150 mld. Euro
Curs de schimb (CS) 1,5 1,6 Euro/USD
Populaţie (P) 10 10 mil.loc.

Determinaţi cheltuielile publice totale consolidate, în n şi n–1,


exprimate în USD/loc.
a) 76,66 USD/loc; 78,13 USD/loc;
b) 63,33 USD/loc; 68,75 USD/loc;
c) 63333 USD/loc; 68750 USD/loc;

91
d) 76666 USD/loc; 78130 USD/loc;
e) 633,33 USD/loc; 687,5 USD/loc.

182. Cunoscându-se valoarea cheltuielilor publice totale consolidate


CPTC = 444 mld.EURO, indicele preţurilor de consum P =
88,5%, paritatea (cursului de schimb) EURO/USD = 1,5, să se
recalculeze valoarea cheltuielilor publice totale consolidate.
a) 666 mld.Euro;
b) 296 mld.Euro;
c) 334,46 mld.Euro;
d) 501,69 mld.Euro;
e) 752,54 mld.Euro.

183. Se cunosc următoarele date:


Valoare Valoare
Indicatori U.M.
n–1 n
Cheltuieli publice totale 444 830 mld. euro
consolidate
Produs intern brut 670 1400 mld. euro

Să se determine coeficientul de elasticitate a cheltuielilor publice


totale consolidate în raport cu PIB şi să se stabilească semnificaţia
corectă a valorii obţinute.
a) 0,8939; cheltuielile publice totale consolidate sunt inelastice
în raport cu PIB;
b) 0,797; cheltuielile publice totale consolidate sunt inelastice
în raport cu PIB;
c) 0,797; cheltuielile publice totale consolidate sunt elastice în
raport cu PIB;
d) 0,5287; cheltuielile publice totale consolidate sunt inelastice
în raport cu PIB;
e) 0,5288; cheltuielile publice totale consolidate sunt elastice
în raport cu PIB.

92
184. Se dau următoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui
stat:
Indicatori Valoare U.M.
Veniturile bugetului de stat V1 300 mld.u.m.
Cheltuielile bugetului de stat C1 350 mld.u.m.
Venituri buget asigurări sociale V2 200 mld.u.m.
Cheltuieli buget asigurări sociale C2 250 mld.u.m.
Venituri fonduri speciale V3 10 mld.u.m.
Cheltuieli fonduri speciale C3 50 mld.u.m.
Venituri bugete locale V4 100 mld.u.m.
Cheltuieli bugete locale C4 150 mld.u.m.
PIB 2000 mld.u.m.

Să se determine ponderea ansamblului bugetelor în PIB.


a) –9,5%;
b) 9,5%;
c) 10%;
d) datele nu sunt suficiente pentru a determina ponderea cerută;
e) 7,5%.
185. Se dau următoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui
stat:
Indicatori Valoare U.M.
Deficitul bugetului central (–) 200 mil.u.m.
Finanţarea internă pentru acoperirea defici- 150 mil.u.m.
tului bugetului central
Deficitul bugetelor locale 50 mil.u.m.
Finanţarea internă pentru acoperirea defici- 40 mil.u.m.
tului bugetelor locale
PIB 2 mld.u.m.

93
Să se determine finanţarea externă pentru acoperirea deficitului
bugetului central şi a deficitului bugetelor locale, precum şi ponderea
deficitelor bugetare în PIB.
a) 50; 10; 10%; 2,5%;
b) 50; 10; 25%; 5%;
c) 50; 10; 7,5%; 2%;
d) 150; 40; 7,5%; 2%;
e) 50; 10; 2,5%; 0,5%.

186. Se dau următoarele date referitoare la datoria publica internă a


unei ţări:
Indicatori Valoare U.M.
Datoria publică internă (DI), din care:
– pe termen scurt (DItsc) 100 mld.u.m.
– pe termen lung (DItlg) 1000 mld.u.m.
PIB 5000 mld.u.m.
Curs de schimb (CS) 2,5 u.m./USD
Populaţie (P) 20 mil.loc.

Stabiliţi mărimea datoriei publice interne, exprimată în USD/locuitor.


a) 137,5 USD/loc;
b) 22 USD/loc;
c) 22000 USD/loc;
d) 220 USD/loc;
e) 2200 USD/loc.

187. Se dau următoarele date referitoare la datoria publică internă a


unei ţări:
Indicatori Valoare U.M.
Dobânzi aferente datoriei publice interne 200 mld.u.m.
Amortizarea datoriei publice interne 100 mld.u.m.
Cheltuieli publice totale 1000 mld.u.m.

94
Stabiliţi serviciul datoriei publice interne (SDI).
a) 1000 mld.u.m.;
b) 700 mld.u.m.;
c) 1300 mld.u.m.;
d) 300 mld.u.m.;
e) 30 mld.u.m..

188. Să se calculeze impozitele aferente unui venit V = 1000 RON prin


folosirea următoarelor cote: 1) cotă unică de 16%; 2) cotă pro-
gresivă simplă, ştiind că scara impunerii este:
0-300 0%
301-500 10%
501-1500 20%
1501-3000 30%
a) 160; 200;
b) 160; 100;
c) 200; 200;
d) 200; 160;
e) 100; 160.

189. Să se calculeze impozitele aferente unui venit V = 1000 RON prin


folosirea următoarelor cote: 1) cotă progresivă simplă; 2) cotă
progresivă compusă (pe tranşe de venit), ştiind că scara
impunerii este:
0-300 0%
301-500 10%
501-1500 20%
1501-3000 30%
a) 160; 200;
b) 200; 200;
c) 200; 120;
d) 200; 60;
e) 160; 120.

95
190. O societate comercială plătitoare de TVA achiziţionează în luna
iulie a.c. materii prime în valoare de 10000 RON. Ambalajele în
care a fost livrată materia primă sunt în valoare de 1000 RON,
ele fiind luate la schimb. Prestările de servicii către firmă sunt în
valoare de 2000 RON. Societatea livrează marfă în valoare de
8000 RON. Taxa pe valoarea adăugată este de 19%, nefiind
inclusă în valorile de mai sus. Să se stabilească TVA de plată.
a) 760 RON;
b) 760 RON, TVA de rambursat;
c) 950 RON;
d) 950 RON, TVA de rambursat;
e) 380 RON.

191. O societate comercială plătitoare de TVA achiziţionează în luna


iulie a.c. materii prime în valoare de 10000 RON. Ambalajele în
care a fost livrată materia primă sunt în valoare de 1000 RON,
ele fiind luate la schimb. Prestările de servicii către firmă sunt în
valoare de 2000 RON. Societatea livrează marfă în valoare de
8000 RON. Taxa pe valoarea adăugată este de 19%, fiind inclusă
în valorile de mai sus. Să se stabilească TVA de plată.
a) 639 RON, TVA de rambursat;
b) 760 RON;
c) 760 RON, TVA de rambursat;
d) 639 RON;
e) 799 RON.

192. S.C. Someşul S.R.L. realizează următoarele operaţiuni:


– livrări de mărfuri la export 10000 EURO;
– livrări de mărfuri la intern cu drept de deducere în valoare de
20000 EURO;
– livrări de mărfuri la intern scutite de plata TVA, fără drept de
deducere, în valoare de 15000 EURO;
– achiziţii de materii prime autohtone în valoare de 30000 EURO;
– achiziţii de materii prime din import în valoare de 10000 EURO,
taxă vamală 10%;
– cursul de schimb este de 4 RON/EURO.

96
Să se determine TVA de plată sau de rambursat, după caz (la
momentul achiziţiei nu se poate stabili dacă materiile prime vor fi
utilizate pentru fabricarea unor bunuri supuse TVA sau scutite de
TVA, fără drept de deducere).
a) 5574 RON;
b) 5574 RON, TVA de rambursat;
c) 3800 RON;
d) 3800 RON, TVA de rambursat;
e) 3040 RON.

193. S.C. Someşul S.R.L. realizează următoarele operaţiuni:


– achiziţionează materii prime de pe piaţa internă în valoare de
10000 Euro;
– produce şi livrează produse la intern în valoare de 15000 EURO;
– achiziţionează bunuri în contul clienţilor în valoare de
5000 EURO, care ulterior vor fi decontaţi;
– produce şi livrează produse finite la intern fără drept de
deducere în valoare de 5000 EURO;
– importă mărfuri în valoare de 10000 EURO, cheltuieli cu
transportul 500 EURO, accize 20%, taxe vamale 10%, pe care le vinde
aplicând un comision de 20%.
Să se determine TVA de plată sau de rambursat, după caz. Cursul de
schimb valutar este de 4 RON/EURO.
a) 35440 RON, TVA de rambursat;
b) 35440 RON;
c) 105000 RON;
d) 43506 RON, TVA de rambursat;
e) 43506 RON.

194. Un importator achiziţionează marfă în valoare de 10000 EURO.


Deoarece marfa provine din China, importatorul datorează taxe
vamale de 30%, comision vamal 1%, accize 1000 EURO.
Pentru depozitarea mărfii importatorul plăteşte o taxă de maga-
zinaj de 1000 RON. Determinaţi TVA aferentă mărfii importate
(TVA=19%, curs de schimb 4 RON/EURO).
a) 10716 RON;

97
b) 10906 RON;
c) 10739 RON;
d) 10928 RON;
e) 9956 RON.
195. O societate comercială livrează în luna iulie a.c. bunuri în valoare
de 8000 RON. De asemenea, livrează aparatură electrocasnică în
valoare de 10000 RON, în următoarele condiţii: 10% avans şi
apoi rate lunare de 500 RON începând cu luna iulie. Societatea
se aprovizionează cu materiale consumabile în valoare de
700 RON şi achită chiria lunară în sumă de 1000 RON. TVA
este 19% şi nu este inclusă în sumele de mai sus. Să se
stabilească TVA de plată aferentă lunii iulie.
a) 1482 RON;
b) 1387 RON;
c) 1197 RON;
d) 1292 RON;
e) 1425 RON.
196. S.C. Someşul S.R.L. realizează următoarele operaţiuni:
– livrări de marfă la intern 5000 RON;
– devine scadentă o rată dintr-un contract cu plata în rate în
valoare de 2000 RON din care se încasează 1500 RON;
– colectează 100 fise din aparatul de cafea, valoarea unei fise
este 1 RON;
– se aprovizionează cu consumabile în valoare de 500 RON.
Să se determine TVA de plată.
a) 1159 RON;
b) 1254 RON;
c) 1156 RON;
d) 1251 RON;
e) 855 RON.
197. O societate comercială livrează marfă unui client fidel într-o
cantitate de 1000 kg la preţul de 30 lei/kg, acordându-i însă o
reducere de preţ de 20%. Care este valoarea TVA colectată?
a) 4560 RON;

98
b) 5700 RON;
c) 1140 RON;
d) 380 RON;
e) 2850 RON.
198. O persoană fizică deţine în Bucureşti un apartament situat în zona
A, într-un bloc cu 3 etaje şi 8 apartamente, cu o suprafaţă totală
desfăşurată de 100 mp. Coeficientul de corecţie pozitivă este de
1,2. Valoarea impozabilă unitară este de 500 RON mp. Să se
determine impozitul pe clădire.
a) 6000 RON;
b) 120 RON;
c) 60 RON;
d) 600 RON;
e) 1200 RON.
199. O persoană fizică achiziţionează un autoturism cu o capacitate
cilindrică de 2000 cm3 la data de 1 iulie. Ştiind că impozitul
asupra mijloacelor de transport este de 5RON/an/500cm3, să se
determine cât va plăti cumpărătorul autoturismului.
a) 10 RON;
b) 120 RON;
c) 833 RON;
d) 1250 RON;
e) 208 RON.
200. Un agent economic produce într-un an 20000 pachete ţigarete a
20 ţigarete fiecare. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul
declarat de producător este de 6 RON/pachet. Acciza reprezintă
3 EURO/1000 ţigarete +30%. Cursul de schimb este de
4 RON/EURO. Să se determine acciza pe care trebuie să o achite
agentul economic.
a) 36000 RON;
b) 72000 RON;
c) 40800 RON;
d) 36 RON;
e) 720 RON.

99
Analiză economico-financiară
şi statistică economică

1. Se cunosc următoarele date:

Nr. Unitatea Perioada Perioada


Denumirea indicatorilor
crt. de măsură de bază de calcul
1. Producţia exerciţiului lei 540.000 564.000
2. Valoarea adăugată lei 340.000 349.000
3. Consumul intermediar lei 200.000 215.000

Modificarea absolută a valorii adăugate datorită influenţei modificării


proporţiei consumului intermediar, în producţia exerciţiului este:
a) +7.855,1 lei;
b) +5.111,1 lei;
c) –15.112,1 lei;
d) +6.111,1 lei;
e) +4.222,3 lei.

2. Fie următorii indicatori:


Nr. Unitatea Perioada Perioada
crt. Denumirea indicatorilor
de măsură de bază de calcul
1. Producţia exerciţiului lei 540.000 564.000
2. Modificarea stocurilor de lei –5.000 14.000
producţie în curs de execuţie
3. Producţia marfă fabricată lei 545.000 550.000

Modificarea absolută a producţiei marfă fabricate ca urmare a


influenţei modificării proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor de
producţie în curs de execuţie, în producţia exerciţiului, este:

10
a) –19.222,19 lei;
b) +5.121,12 lei;
c) –10.112,12 lei;
d) +7.111,12 lei;
e) +14.222,33 lei.

3. Se cunosc următorii indicatori:

Nr. Unitatea Perioada Perioada


Denumirea indicatorilor
crt. de măsură de bază de calcul
1. Cifra de afaceri lei 520.000 570.000
2. Producţia marfă fabricată lei 545.000 550.000

Modificarea absolută a cifrei de afaceri, datorită influenţei modificării


proporţiei cifrei de afaceri în producţia marfă fabricată, este:
a) +15.229,37 lei;
b) +45.229,37 lei;
c) –15.229,37 lei;
d) +25.229,37 lei;
e) +34.232,33 lei.

4. Fie următoarele valori ale producţiei:

Nr. Unitatea Perioada Perioada


Denumirea indicatorilor
crt. de măsură de bază de calcul
1. Producţia exerciţiului lei 540.000 564.000
2. Producţia vândută lei 520.000 570.000
(cifra de afaceri)

Modificarea absolută a cifrei de afaceri, ca urmare a influenţei modi-


ficării gradului de valorificare a producţia exerciţiului, este:
a) –15.229,37 lei;
b) +45.229,37 lei;
c) +26.888,89 lei;
d) +25.229,37 lei;

10
e) +28.279,37 lei.
5. Se consideră următoarele date:

Nr. Unitatea Perioada Perioada


Denumirea indicatorilor
crt. de măsură de bază de calcul
1. Valoarea adăugată lei 340.000 349.000
2. Rezultatul din exploatare lei 48.000 52.000
aferent producţiei exerciţiului

Modificarea absolută a rezultatului din exploatare, ca urmare a


influenţei modificării proporţiei rezultatului din exploatare în valoarea
adăugată, este:
a) –3.229,37 lei;
b) +5.229,37 lei;
c) –6.888,89 lei;
d) +2.989,42 lei;
e) +2.729,42 lei.
6. Se au în vedere următorii indici:
• Indicele de dinamică a numărului mediu al personalului:
104%;
• Indicele de dinamică a producţiei marfă fabricate: 102%;
• Indicele de dinamică a cifrei de afaceri: 98%.
Se apreciază că a avut loc:
a) scăderea productivităţii muncii şi a stocurilor de produse
finite şi semifabricate destinate vânzării;
b) creşterea productivităţii muncii şi a stocurilor de produse
finite şi semifabricate destinate vânzării;
c) scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri şi creşterea
stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării;
d) creşterea productivităţii muncii şi scăderea stocurilor de
produse finite şi semifabricate destinate vânzării;
e) scăderea productivităţii muncii şi creşterea stocurilor de
produse finite şi semifabricate destinate vânzării.

10
7. În următoarele condiţii:
• Indicele de dinamică a numărului mediu al personalului: 105%;
• Indicele de dinamică a gradului de valorificare a producţiei
marfă fabricate: 101%;
• Indicele de dinamică a cifrei de afaceri: 103%;
• Indicele de dinamică a gradului de înzestrare tehnică a
muncii: 95%.
Rezultatele au următoarea semnificaţie:
a) a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienţa utilizării
mijloacelor fixe şi stocul de produse finite şi semifabricate
destinate vânzării;
b) a crescut productivitatea muncii şi eficienţa utilizării mijloa-
celor fixe dar s-a redus stocul de produse finite şi semifa-
bricate destinate vânzării;
c) a scăzut productivitatea muncii, eficienţa utilizării mijloa-
celor fixe şi stocul de produse finite şi semifabricate desti-
nate vânzării;
d) a scăzut productivitatea muncii, a crescut eficienţa utilizării
mijloacelor fixe şi s-a redus stocul de produse finite şi semi-
fabricate destinate vânzării;
e) a scăzut rata rentabilităţii, eficienţa utilizării mijloacelor
fixe şi stocul de produse finite şi semifabricate destinate
vânzării.

8. Fie următorii indicatori:


Unitatea Periada Perioada
Denumirea indicatorilor
de măsură de bază de calcul
1. Cifra de afaceri lei 2.000 2.300
2. Valoarea adăugată lei 800 900

Modificarea absolută a valorii adăugate, ca urmare a influenţei


modificării cifrei de afaceri, este:
a) –120,0 lei;
b) +120,0 lei;

10
c) –60,5 lei;
d) +29,4 lei;
e) + 122,8 lei.
9. Fie datele:

Unitatea Perioada Perioada


Denumirea indicatorilor
de măsură de bază de calcul
1. Producţia exerciţiului lei 580.000 654.000
2. Numărul mediu al salariaţilor persoane 150 160

Modificarea absolută a producţiei exerciţiului ca urmare a influenţei


modificării numărului mediu al personalului este:
a) +38.666,62 lei;
b) +32.666,62 lei;
c) –30.660,50 lei;
d) +29.544,62 lei;
e) +49.544,62 lei.
10. Care dintre următoarele elemente se includ în valoarea adăugată?
a) cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile;
b) cheltuielile cu serviciile telefonice;
c) rezultatul din exploatare aferent indicatorului pe baza căruia
s-a calculat valoarea adăugată;
d) valoarea mărfurilor vândute;
e) cheltuielile cu lucrările şi serviciile prestate de terţi.
11. Cifra de afaceri reprezintă:
a) veniturile totale obţinute de un agent economic;
b) eficienţa utilizării activelor de care dispune un agent
economic;
c) producţia marfă fabricată şi veniturile reprezentate de
producţia stocată şi imobilizată;
d) veniturile din producţia vândută şi veniturile din vânzarea
mărfurilor;
e) veniturile din exploatare

10
12. Să se calculeze cifra de afaceri (CA) şi rezultatul din exploatare
(Re) pe baza următoarelor date:
– valoarea adăugată: 70.000 mii lei,
– marja comercială: 15.000 mii lei,
– cheltuieli cu materiile prime şi materialele: 2.400 mii lei,
– cheltuieli privind prestaţiile externe: 1.100 mii lei,
– cheltuieli cu personalul: 13.000 mii lei,
– alte cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate:
2.000 mii lei,
– ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale:
1.400 mii lei,
– producţia stocată (sold debitor): 4.500 mii lei,
– producţia imobilizată: 1.800 mii lei,
– costul de cumpărare al mărfurilor vândute: 3.600 mii lei,
– datorii către furnizori: 22.000 mii lei,
– creanţe: 18.000 mii lei,
– cheltuieli cu dobânzile: 12.000 mii lei.
Care este varianta de răspuns corectă?
a) CA = 79.800 lei; Re = 41.700 lei;
b) CA = 79.800 lei; Re = 51.700 lei;
c) CA = 79.800 lei; Re = 53.600 lei;
d) CA = 69.500 lei; Re = 81.700 lei;
e) CA = 79.500 lei; Re = 61.700 lei.

13. Fie datele:


Volumul fizic
Preţul de livrare
al producţiei
(lei)
Sorturile de calitate (buc.)
ale produsului A Perioada Perioada Perioada Perioada
de bază de calcul de bază de calcul
– calitatea I 100 66 100 200
– calitatea II 40 44 90 120
– calitatea III 60 110 50 80
Total 200 220 – –

10
Modificarea absolută totală a valorii producţiei ca urmare a:
– influenţei modificării volumului fizic al producţiei pe sorturi
de calitate,
– influenţei modificării preţurilor de livrare este:
a) –640 lei şi +12.820 lei;
b) +540 lei şi +11.220 lei;
c) –520 lei şi +11.240 lei;
d) +540 lei şi –11.220 lei;
e) –540 lei şi +11.220 lei.

14. În următoarele condiţii:

Unitatea Perioada Perioada


Denumirea indicatorilor
de măsură de bază de calcul
– Cifra de afaceri mii lei 2.000 2.300
(Producţia vândută)
– Consumul intermediar mii lei 1.200 1.400
– Producţia vândută în perioada mii lei
de calcul exprimată în:
– preţurile de livrare practicate
în perioada de bază – 1.700
– consumurile intermediare, pe
produs, din perioada de bază – 1.080

Influenţa modificării nivelului relativ a volumului fizic al cifrei de


afaceri şi a structurii fizice a cifrei de afaceri, asupra valorii adăugate
este:
a) +150 mil. lei şi +220 mil. Lei;
b) +120 mil. lei şi –220 mil. Lei;
c) –120 mil. lei şi –60 mil. Lei;
d) –80 mil. lei şi +500 mil. Lei;
e) –110 mil. lei şi +160 mil. Lei.

15. Metoda lanţurilor Markov este utilizată pentru:


a) analiza sezonalităţii activităţilor economice;

10
b) analiza dinamicii indicatorilor economico-financiari;
c) analiza corelaţiilor dintre indicatorii economico-financiari;
d) analiza gradului concentrare-diversificare a unei activităţi
care este structurată pe subactivităţi;
e) analiza modificării şi previziunii structurii indicatorilor
complecşi.
16. Fie datele:
Perioada Perioada
Denumirea indicatorilor
de bază de calcul
– Producţia exerciţiului (mii lei) 10.000 14.000
– Consumurile intermediare (consumurile 6.000 8.000
provenite de la terţi) (mii lei)
– Numărul mediu al personalului 100 110
– Timpul total efectiv lucrat (om-ore) 160.000 181.500
– Timpul lucrat în medie de un salariat pe 1.600 1.650
an (ore)
– Productivitatea muncii orară calculată pe 0,025 0,033
baza valorii adăugate (mii lei/om-oră)

Influenţa modificării timpului lucrat în medie de un salariat pe an


(ore) asupra valorii adăugate este:
a) –135,5 mil. lei;
b) +265,5 mil. lei;
c) –165,5 mil. lei;
d) +137,5 mil. lei;
e) –125,5 mil. lei.

17. Indicele de dinamică a producţiei exerciţiului: 108%; Indicele de


dinamică a valorii adăugate: 105%; Indicele de dinamică a pro-
ductivităţii muncii anuale (calculată pe baza producţiei exerci-
ţiului): 97%. Aceste rezultate au următoarea semnificaţie:
a) creşterea numărului mediu al personalului şi reducerea
ponderii consumului intermediar în producţia exerciţiului;
b) scăderea numărului mediu al personalului şi reducerea
ponderii consumului intermediar în producţia exerciţiului;

10
c) creşterea numărului mediu al personalului şi a ponderii
consumului intermediar în producţia exerciţiului;
d) creşterea productivităţii muncii şi reducerea stocurilor de
produse finite şi semifabricate destinate vânzării;
e) scăderea productivităţii muncii şi reducerea stocurilor de
produse finite şi semifabricate destinate vânzării.
18. Fie datele:
Nr. Unitatea Perioada Perioada
Denumirea indicatorilor
crt. de măsură de bază de calcul
1. Cifra de afaceri mii lei 902,0 1012,0
2. Valoarea medie mii lei 450,0 470,0
a mijloacelor fixe

Modificarea absolută a cifrei de afaceri ca urmare a influenţei


modificării valorii medii a mijloacelor fixe şi a influenţei modificării
eficienţei utilizării mijloacelor fixe, este:
a) +20 mii lei şi +70 mii lei;
b) +40 mii lei şi +60 mii lei;
c) +30 mii lei şi +50 mii lei;
d) +20 mii lei şi +60 mii lei;
e) +40 mii lei şi +70 mii lei.
19. Se cunosc:
Nr. Unitatea Perioada Perioada
Denumirea indicatorilor
crt. de măsură de bază de calcul
1. Cifra de afaceri (CA) mil. lei 902,0 1012,0
2. Materialele şi energia mil. lei 300,0 320,0
consumată (CM)

Modificarea absolută a cifrei de afaceri ca urmare a influenţei modi-


ficării consumului total de resurse materiale şi energetice şi a
influenţei modificării eficienţei utilizării resurselor materiale şi
energetice, este:
a) +40 mii lei şi +70 mii lei;

10
b) +60 mii lei şi +50 mii lei;
c) +30 mii lei şi +50 mii lei;
d) +20 mii lei şi +60 mii lei;
e) +40 mii lei şi +60 mii lei.

20. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de


afaceri asupra modificării rezultatului din exploatare aferent cifrei
de afaceri semnifică:
a) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care rentabili-
tatea este mai mare decât media înregistrată pe totalul cifrei
de afaceri;
b) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care rentabili-
tatea este mai mică decât media înregistrată pe totalul cifrei
de afaceri;
c) creşterea rentabilităţii unitare la toate categoriile de produse
vândute;
d) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de
vânzare este mai mare;
e) scăderea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de
vânzare este mai mare.
21. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de
afaceri asupra modificării rezultatului din exploatare aferent cifrei
de afaceri semnifică:
a) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care rentabili-
tatea este mai mică decât media înregistrată pe totalul cifrei
de afaceri;
b) reducerea ponderii sortimentelor vândute la care rentabili-
tatea este mai mică decât media înregistrată pe totalul cifrei
de afaceri;
c) creşterea rentabilităţii unitare la toate categoriile de produse
vândute;
d) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de
vânzare este mai mare;
e) scăderea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de
vânzare este mai mare.

10
22. Dacă cifra de afaceri creşte cu 8%, iar eficienţa utilizării mijloa-
celor fixe, calculată pe baza cifrei de afaceri, creşte cu 4%, se
apreciază că:
a) au scăzut cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe;
b) s-au diminuat cheltuielile de exploatare aferente cifrei de
afaceri la 1000 lei cifră de afaceri;
c) a scăzut valoarea medie a mijloacelor fixe;
d) a crescut rata rentabilităţii economice;
e) a crescut valoarea medie a mijloacelor fixe.
23. Fie indicatorii:
Perioada Perioada
Denumirea indicatorilor
de bază de calcul
Cifra de afaceri (mii lei) 520.000 570.000
Cheltuieli de exploatare aferente 472.000 518.000
cifrei de afaceri (mii lei)
Numărul mediu al personalului 150 160

Modificarea absolută a rezultatului din exploatare care revine la un


salariat ca urmare a influenţei modificării productivităţii muncii, este:
a) +8,8 mii lei;
b) +10,2 mii lei;
c) +9,6 mii lei;
d) +7,2 mii lei;
e) +9,2 mii lei.
24. Fie datele:
Unitatea Perioada Perioada
Denumirea indicatorilor
de măsură de bază de calcul
Cifra de afaceri mii lei 6.200 10.800
(producţia vândută)
Cheltuieli de exploatare aferente mii lei 4.600 7.500
cifrei de afaceri
Producţia vândută în perioada de mii lei
calcul exprimată în preţuri de
vânzare practicate în perioada de 8.500

11
bază
– costuri unitare complete 6.200
din perioada de bază

Influenţa modificării medii relative a volumului fizic al cifrei de


afaceri, asupra creşterii rezultatului din exploatare aferent cifrei
afaceri şi a modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra ratei
rentabilităţii resurselor consumate pentru cifra de afaceri este de:
a) +593,55 mii lei şi +2,31%;
b) +380,56 mii lei şi +8,31%;
c) +593,55 mii lei şi +12,31%;
d) +393,55 mii lei şi –2,31%;
e) +343,55 mii lei şi –2,71%.
25. Cunoscând următoarele elemente:
Tipul Preţul Costul complet Cheltuielile
Cantitatea
produselor de vânzare unitar fixe
(bucăţi)
vândute (mii lei/buc.) (mii lei/buc.) Totale (mii lei)
A 2.000 5 4 3.000
B 1.500 10 9 4.500
Total 7.500

Totalul activelor este de 10.000 mil. lei, nivelul cifrei de afaceri care
permite obţinerea unei rate a rentabilităţii economice de 20,0% este:
a) 22.891 mil. lei;
b) 21.591 mil. lei;
c) 11.691 mil. lei;
d) 25.591 mil. lei;
e) 26.191 mil. lei.
26. În următoarele condiţii:
Felul activităţii Venituri Cheltuieli
(Sursa veniturilor (mil. lei) (mil. lei)
şi natura Perioada Perioada Perioada Perioada
cheltuielilor) de bază de calcul de bază de calcul

11
Exploatare Ve0 8.000 Ve1 10.000 Ce0 6.000 Ce1 7.500
Financiară Vf0 500 Vf1 300 Cf0 1.000 Cf1 1.400
Extraordinară Vex0 1.500 Vex1 1.700 Cex0 1.000 Cex1 1.100
Total Vt0 10.000 Vt1 12.000 Ct0 8.000 Ct1 10.000

Modificarea totală a cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale, ca


urmare a modificării structurii veniturilor totale şi a cheltuielilor la
1000 lei venituri pe feluri de activităţi, este:
a) +10,6 lei şi +63,9 lei;
b) –30,6 lei şi +23,9 lei;
c) –30,6 lei şi +43,9 lei;
d) –30,6 lei şi +63,9 lei;
e) –40,6 lei şi +43,9 lei.
27. Fie următoarele date:
Perioada Perioada
Denumirea indicatorilor
de bază de calcul
– Cheltuieli cu personalul (mii lei) 2.000 3.000
– Venituri din exploatare (mii lei) 5.000 9.600
– Numărul mediu al personalului 50 60

Modificarea absolută a cheltuielilor cu personalul la 1000 lei venituri


din exploatare ca urmare a modificării veniturilor din exploatare, care
revin în medie la un salariat şi a cheltuielilor cu personalul efectuate în
medie pe an pentru un salariat, este:
a) –120,0 lei şi +64,5 lei;
b) –150,0 lei şi +62,5 lei;
c) –150,0 lei şi +44,5 lei;
d) +120,0 lei şi +64,5 lei;
e) +140,0 lei şi +54,5 lei.
28. Fie următoarea situaţie:
Unitatea Perioada Perioada
Denumirea indicatorilor
de măsură de bază de calcul

11
Cifra de afaceri mil. lei 4.000 7.000
(producţia vândută)
Cheltuieli de exploatare aferente mil. lei 3.000 4.200
cifrei de afaceri
Producţia vândută în perioada de mil. lei
calcul exprimată în:
– preţuri de vânzare practicate 5.000
în perioada de bază
– costuri unitare complete din 3.500
perioada de bază
Influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra cheltu-
ielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la 1000 lei cifră de
afaceri şi respectiv asupra rezultatului din exploatare aferent cifrei de
afaceri este de:
a) –100 lei şi +250 mil. lei;
b) +50 lei şi +250 mil. lei;
c) +100 lei şi –700 mil. lei;
d) –50 lei şi +250 mil. lei;
e) +200 lei şi –700 mil. lei.
29. Indicele de dinamică a cheltuielilor cu personalul: 96%; Indicele
de dinamică a productivităţii muncii: 98%; Indicele de dinamică a
cifrei de afaceri: 88%; Aceste rezultate au următoarea semnificaţie:
a) a scăzut productivitatea muncii, şi a crescut numărul mediu
al personalului;
b) s-a redus numărul mediu al personalului şi au crescut
cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri;
c) a scăzut salariul mediu şi rezultatul brut al exerciţiului;
d) a crescut productivitatea muncii şi au scăzut cheltuielile cu
personalul la 1000 lei cifră de afaceri;
e) a crescut rata rentabilităţii vânzărilor şi au scăzut cheltu-
ielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri.
30. Creşterea preţurilor de vânzare are ca efect:
a) creşterea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri
la 1000 lei cifră de afaceri;

11
b) scăderea cheltuielilor variabile;
c) creşterea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;
d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;
e) scăderea ratei rentabilităţii vânzărilor (comerciale).
31. Fie următoarea situaţie:
Unitatea Perioada Perioada
Denumirea indicatorilor
de măsură de bază de calcul
Cifra de afaceri mii lei 37.500 42.340
Cheltuieli cu dobânzile mii lei 2.250 2.710
Capitalul străin (împrumuturi, mii lei 5.625 7.743
datorii asimilate şi credite)
pentru care se percep dobânzi
Modificarea absolută a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de
afaceri ca urmare a modificării capitalului străin care revine la
1000 lei cifră de afaceri şi a modificării ratei medii anuale a dobânzii,
este:
a) +13,1 lei şi –9,1 lei;
b) +12,1 lei şi –8,1 lei;
c) +12,1 lei şi –6,1 lei;
d) +12,1 lei şi –5,1 lei;
e) +14,1 lei şi –5,1 lei.
32. În următoarele condiţii:
Denumirea Unitatea Perioada de Perioada de
indicatorilor de măsură bază (mii lei) calcul (mii lei)
Cifra de afaceri mii lei 37.500 42.340
Cheltuieli cu dobânzile mii lei 2.250 2.710

Modificarea absolută a cheltuielilor cu dobânzile la 1.000 lei cifră de


afaceri ca urmare a influenţei modificării cifrei de afaceri este:
a) +2,2 lei;
b) –4,8 lei;
c) –5,8 lei;

11
d) –6,9 lei;
e) +4,4 lei.

33. Fie datele:


T Costul unitar Cheltuieli totale
Volumul fizic al producţiei
ip (lei) (lei)
ul Perioada Perioada Perioada Perioada Perioada
Perioada
în de bază Structura de calcul Structura de de bază de calcul
de bază
c (perechi) (perechi) calcul
ăl
ţă
m q q
in q0 g = q0
1
g1 = 1
Σ q1 1 c 1 q 0 c0 q 1 c 1
0
te Σq 0
i
A 4.000 0,43243 5.000 0,43478 102 98 408.000 490.000
B 1.250 0,13514 3.000 0,26087 105 97 131.250 291.000
C 4.000 0,43243 3.500 0,30435 98 100 392.000 350.000
Total 9.250 1,00000 11.500 1,00000 931.250 1.131.000
Modificarea medie a costului mediu unitar este:
a) +1,12%;
b) +2,42%;
c) –2,31%;
d) –2,12%;
e) +3,12%.
34. Rata rentabilităţii cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de
afaceri este influenţată de modificarea următorilor factori direcţi,
în următoarea ordine:
a) volumul fizic al cifrei de afaceri, costurile unitare complete,
preţurile de vânzare;
b) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, volumul fizic al
cifrei de afaceri, preţurile de vânzare, costurile unitare
complete;
c) costurile unitare complete, preţurile de vânzare, volumul
fizic al cifrei de afaceri;
d) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, productivitatea
muncii, rezultatul din exploatare pe unitatea de produs;

11
e) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, costurile
unitare complete, preţurile de vânzare.
35. Scăderea costurilor unitare complete are ca efect:
a) creşterea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri
la 1000 lei cifră de afaceri;
b) reducerea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de
afaceri la 1000 lei cifră de afaceri;
c) creşterea cifrei de afaceri;
d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;
e) scăderea ratei rentabilităţii vânzărilor (comerciale).
36. Indicele de dinamică a capitalului propriu: 108%; Indicele de dina-
mică a capitalului permanent: 107%; Indicele de dinamică a
valorii activelor imobilizate: 110%. Indicele de dinamică a
rezultatului net al exerciţiului financiar: 106%. Aceste rezultate au
următoarea semnificaţie:
a) creşterea fondului de rulment şi reducerea ratei rentabilităţii
economice;
b) scăderea ponderii surselor proprii în capitalul permanent şi
reducerea ratei rentabilităţii financiare;
c) scăderea fondului de rulment şi a ratei rentabilităţii
financiare;
d) reducerea productivităţii muncii şi creşterea ponderii
surselor proprii în capitalul permanent;
e) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi a fondului de
rulment.

37. Rata finanţării activelor imobilizate = Capital permanent


1
semnifică:
Active imobilizate
a) un risc de insolvabilitate scăzut;
b) o incapacitate de plată;
c) o stare financiară echilibrată;
d) o trezorerie netă pozitivă;
e) un dezechilibru financiar.

11
38. Creşterea fondului de rulment poate avea loc prin:
a) creşterea profitului;
b) achiziţionarea unor mijloace fixe;
c) contractarea unui credit pentru finanţarea unor nevoi
curente;
d) reducerea stocurilor de materii prime şi materiale
consumabile;
e) contractarea unui credit cu termen de rambursare mai mare
de un an.

39. Creşterea ponderii produselor cu rentabilitate mai mare, în totalul


cifrei de afaceri, are ca efect:
a) creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
b) reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
c) creşterea cifrei de afaceri;
d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei de
afaceri;
e) creşterea preţurilor de vânzare ale produselor.
40. Influenţa cu semnul minus a modificării preţurilor de vânzare
asupra cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la
1000 lei cifră de afaceri are următoarea semnificaţie:
a) scăderea cheltuielilor directe la 1000 lei cifră de afaceri;
b) creşterea costurilor unitare complete;
c) diminuarea preţurilor de vânzare;
d) creşterea preţurilor de vânzare;
e) scăderea rezultatului din exploatare.
41. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de
afaceri asupra cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri
la 1000 lei cifră de afaceri semnifică:
a) creşterea ponderii vânzărilor din categoriile de produse care
au un nivel al costului mai mic comparativ cu media
aferentă întregii cifrei de afaceri;
b) creşterea ponderii vânzărilor din categoriile de produse la
care se înregistrează o calitate superioară;

11
c) reducerea ponderii vânzărilor din categoriile de produse
care au un nivel al costului mai mic comparativ cu media
aferentă întregii cifrei de afaceri;
d) reducerea ponderii vânzărilor din categoriile de produse
care au un nivel al costului mai mare comparativ cu media
aferentă întregii cifrei de afaceri;
e) creşterea volumului fizic al vânzărilor.
42. Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifică odată cu
modificarea volumului de activitate, astfel:
a) cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) scad odată cu creşterea volumului de activitate;
c) scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) au un nivel relativ constant.
43. Cheltuielile fixe (convenţional constante) pe unitatea de produs se
modifică odată cu modificarea volumului de activitate, astfel:
a) cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) scad odată cu creşterea rentabilităţii financiare;
c) scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) au un nivel relativ constant.

44. Creşterea costurilor complete pe unitatea de produs are ca efect:


a) creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
b) creşterea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;
c) reducerea productivităţii muncii;
d) creşterea cifrei de afaceri;
e) creşterea ratei rentabilităţii vânzărilor.

45. Indicele de dinamică a cifrei de afaceri = 110%; Indicele de dina-


mică a cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri = 111%.
Pe baza acestor date se consideră că:
a) a crescut rezultatul net al exerciţiului financiar;

11
b) a crescut rata rentabilităţii economice;
c) s-a diminuat rezultatul curent al exerciţiului;
d) s-a diminuat rezultatul din exploatare aferent cifrei de
afaceri;
e) au crescut cheltuielile financiare.

46. Mărimea ratei lichidităţii reduse este considerată ca fiind cores-


punzătoare atunci când:
a) creanţele, investiţiile financiare pe termen scurt, casa şi
conturile la bănci sunt cel puţin egale cu suma datoriilor
curente;
b) disponibilităţile băneşti din casă şi conturi la bănci pot
asigura achitarea datoriilor exigibile;
c) disponibilităţile băneşti din conturile deschise la bănci şi
valoarea stocului de produse finite sunt cel puţin egale cu
datoriile totale;
d) datoriile totale sunt egale cu activele circulante;
e) datoriile către furnizori sunt acoperite de disponibilităţile
existente în casă şi conturi la bănci.
47. Bilanţul unei societăţi comerciale pune în evidenţă următoarele
informaţii:
– valoarea activului total este de 100.000 mii lei, finanţată
în proporţie de 30% din capitaluri proprii, 40% din datorii ce
trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an şi restul de 30% din
datorii curente. Rata activelor curente (proporţia activelor curente în
activul total) este de 55%. În aceste condiţii, rata lichidităţii generale
(Rlg) va fi:
a) 1,833;
b) 0,545;
c) 3,333;
d) 0,785;
e) 1,550.
48. Se cunosc următoarele date, prezentate în bilanţul încheiat la
31 decembrie:

11
Valoare
Denumirea indicatorilor
(mil. lei)
Active imobilizate 3.500
Stocuri 1.600
Creanţe 900
Casa şi conturi la bănci 100
Fondul de rulment financiar 400
Necesarul de fond de rulment 800
Credite pentru nevoi curente 500
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai 300
mare de un an

Notă: Agentul economic nu are stocuri nevalorificabile sau creanţe


insolvabile care să justifice constituirea unor provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli.
Rata activelor imobilizate (proporţia activelor imobilizate în totalul
activelor), rata autonomiei financiare generale şi rata lichidităţii
generale înregistrează următoarele valori:
a) 57,4%; 59,0%; 118,2%;
b) 57,4%; 69,0%; 118,2%;
c) 77,4%; 59,0%; 128,2%;
d) 57,4%; 65,0%; 128,2%;
e) 67,4%; 79,0%; 118,2%.

49. Se cunosc următoarele informaţii:


• indicele de dinamică a veniturilor totale  I Vt :112%,
• indicele de dinamică a activelor totale  I Act :110%,
• indicele de dinamică a ratei rentabilităţii economice a
activelor totale  I Rre :106%.
Rezultă că:
a) s-a accelerat viteza de rotaţie a activelor totale şi a scăzut
rata rentabilităţii veniturilor;

12
b) s-a accelerat viteza de rotaţie a activelor totale şi a crescut
rata rentabilităţii veniturilor;
c) s-a încetinit viteza de rotaţie a activelor totale şi a crescut
rata rentabilităţii comerciale;
d) s-au diminuat veniturile totale şi a crescut rata rentabilităţii
comerciale;
e) a scăzut valoarea activelor totale şi a crescut rata renta-
bilităţii comerciale.

50. Se cunosc următoarele date: cantitatea de produse fabricată


(q = 100 buc.), preţul de vânzare unitar (p = 2.000 lei), suma totală
a cheltuielilor fixe (CF = 50.000 lei). Care este mărimea costului
variabil unitar pentru a se obţine un profit de 40.000 lei,
(Re = 40.000 lei)?
a) 1.100 lei;
b) 1.600 lei;
c) 2.100 lei;
d) 950 lei;
e) 1.200 lei.

51. Se cunoaşte următoarea situaţie:


Denumirea indicatorilor Mii lei Notaţii
– Cifra de afaceri 4.000 CA
– Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri, din care: 3.500 C
– cheltuieli variabile 3.000 CV
– cheltuieli fixe 500 CF
– Rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri 500 Re

Pragul de rentabilitate pentru cifra de afaceri este:


a) 5.000 mii. lei;
b) 4.000 mii. lei;
c) 3.000 mii. lei;
d) 2.000 mii. lei;

12
e) 2.500 mii. Lei.

52. Fie următorii indicatori:


Unitatea Perioada Perioada
Denumirea indicatorilor
de măsură de bază de calcul
1. Cifra de afaceri mii. lei 8.750 9.000
2. Cheltuieli de exploatare aferente mii. lei 7.000 6.660
cifrei de afaceri
3. Indicele de dinamică al preţurilor de 1,12
vânzare
4. Indicele de dinamică al costurilor 1,10
unitare complete de producţie

Modificarea absolută a ratei rentabilităţii cheltuielilor aferente cifrei


de afaceri ca urmare a influenţei modificării structurii fizice a cifrei de
afaceri este:
a) +7,72 puncte procentuale;
b) +3,32 puncte procentuale;
c) +4,32 puncte procentuale;
d) +5,32 puncte procentuale;
e) +6,32 puncte procentuale.
53. Fie datele:

Nr. Perioada Perioada


Denumirea indicatorilor U.M.
crt. de bază de calcul
1. Cifra de afaceri mii lei 540.000 570.000
2. Valoarea medie mii lei 151.200 169.200
a activelor circulante
3. Durata perioadei zile 360 360

Modificarea absolută a valorii medii a activelor circulante ca urmare a


influenţei modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante este:
a) +4400 mii lei;
b) +2400 mii lei;

12
c) +9.600 mii lei;
d) –1400 mii lei;
e) –3400 mii lei.

54. În următoarele condiţii:

Nr. Perioada Perioada


Denumirea indicatorilor U.M.
crt. de bază de calcul
1. Cifra de afaceri mii lei 540.000 570.000
2. Valoarea medie a activelor mii lei 151.200 169.200
circulante
3. Rezultatul din exploatare aferent mii lei 54.000 51.300
cifrei de afaceri
4. Durata perioadei zile 360 360

Modificarea absolută a rezultatului din exploatare aferent cifrei de


afaceri ca urmare a influenţei modificării numărului mediu de rotaţii al
activelor circulante este:
a) +2.100,5 mii lei;
b) –2.430,5 mii lei;
c) +2.204,5 mii lei;
d) –3.428,6 mii lei;
e) –5.106,5 mii lei.
Σq1 p 0− Σq1 c 0 Σq p − Σq0, c0
55. Pe baza relaţiei: ⋅100− 0 0 ⋅100
Σq1 c 0 Σq 0 c 0
se determină:
a) influenţa modificării preţurilor de livrare asupra ratei
rentabilităţii resurselor consumate pentru cifra de afaceri;
b) influenţa modificării costurilor unitare complete asupra ratei
rentabilităţii resurselor consumate pentru cifra de afaceri;
c) influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri
asupra ratei rentabilităţii financiare;

12
d) influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri
asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate pentru cifra
de afaceri;
e) influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri
asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

56. La încheierea exerciţiului financiar o societate comercială este


caracterizată prin următoarea situaţie:
Denumirea indicatorilor Mii lei
– Active imobilizate 450
– Stocuri 260
– Creanţe 100
– Fondul de rulment permanent (financiar) 50
– Necesarul de fond de rulment permanent 90
– Credite bancare pentru nevoi temporare 60
– Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 40

Cunoscând că la această societate comercială nu se înregistrează


creanţe incerte, stocuri nevalorificabile şi investiţii financiare pe
termen scurt, să se confirme variantele de răspuns corect privind rata
lichidităţii generale, rata autonomiei financiare generale (proporţia
capitalului propriu în total pasive) şi rata activelor imobilizate
(proporţia activelor imobilizate în total active):
a) 115,15%; 51,00%; 60,22%;
b) 120,00%; 60,00%; 40,00%;
c) 115,15%; 55,42%; 54,22%;
d) 133,00%; 59,42%; 65,00%;
e) 120,00%; 51,00%; 60,00%.
57. Analiza indicatorilor complecşi prin prisma factorilor care au
determinat o anumită modificare a acestora se poate realiza pe
baza unor expresii absolute sau relative. Metodele cele mai utili-
zate pentru calculul determinărilor enunţate sunt:
a) Metoda lanţurilor Markov;
b) Metoda Fisher;
c) Metoda Laffer;

12
d) Metoda Lagrange;
e) Metoda Edgeworth.
Identificaţi varianta eronată.
58. Rata marjei comerciale caracterizează:
a) nivelul relativ al adaosului comercial în raport cu valoarea
mărfurilor vândute (cifrei de afaceri);
b) dimensiunea relativă a valorii adăugate în raport cu produc-
ţia exerciţiului;
c) nivelul relativ al decalajului modificării de la o perioadă de
timp la alta a valorii adăugate în raport cu producţia
exerciţiului;
d) nivelul valorii adăugate la 100 lei cifră de afaceri;
e) proporţia producţiei marfă fabricate în producţia exer-
ciţiului, înregistrată la sfârşitul unei perioade de timp dată.
59. Analiza ritmicităţii activităţilor economice se poate efectua prin
aplicarea unuia din următoarele procedee: 1) procedeul grafic;
2) procedeul indicilor de îndeplinire a programului economic;
3) procedeul comparării ponderilor; 4) procedeul energiei infor-
maţionale; 5) procedeul coeficientului de variaţie; 6) procedeul
coeficientului de ritmicitate.
a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 5, 6;
c) 3, 4, 5, 6;
d) 1, 2, 3, 5, 6;
e) 1, 2, 3, 4, 5, 6.
60. Studiul riscului de faliment al fiecărui agent economic constituie o
componentă a analizei financiare de natură managerială care se
realizează cu ajutorul unor metode specifice. Care dintre metodele
enumerate nu corespunde realităţii?
a) Modelul Altman;
b) Modelul Canon-Holder;
c) Modelul Băncii Centrale a Franţei;
d) Modelul tabloului de bord;
e) Modelul analizei SWOT.

12
61. Absorbţia internă cuprinde:
a) venituri externe, nete şi consum final;
b) consum final şi transferuri curente externe;
c) venituri externe, nete şi investiţii;
d) consum final şi investiţii;
e) exportul de bunuri şi servicii net şi soldul contului
curent.
62. Baza monetară (BM) cuprinde:
a) emisiunea bănească (E) şi rezerva obligatorie a băncilor
comerciale la banca de emisiune (R);
b) emisiunea bănească (EB) şi creditele guvernamentale (CGE);
c) creditele guvernamentale (CGE) şi creditele acordate băn-
cilor comerciale (CB);
d) active externe (AEE) şi depozite publice – guvernamentale
(DGE);
e) rezerva obligatorie a băncilor comerciale la banca de emi-
siune (R) şi activele interne (AIE).

63. Multiplicatorul bazei monetare (m) se calculează ca raport între:


a) masa monetară în sens larg ( M2) şi baza monetară
(BM);
b) cheltuielile bugetare (CB) şi baza monetară (BM);
c) veniturile bugetare (VB) şi baza monetară (BM);
d) activele externe (AE) şi baza monetară (BM);
e) credite guvernamentale (CGE) şi baza monetară
(BM).
64. Produsul intern brut cuprinde:
a) absorbţia internă şi veniturile externe nete;
b) consumul final şi transferurile curente externe nete;
c) exportul net de bunuri şi servicii şi veniturile
externe nete;
d) transferurile de patrimoniu şi absorbţia internă;
e) absorbţia internă şi exportul net de bunuri şi
servicii.

12
65. Finanţarea deficitului de cont curent nu se realizează prin inter-
mediul:
a) transferurilor nete de capital;
b) investiţiilor directe nete;
c) investiţiilor de portofoliu nete;
d) veniturilor nete din muncă;
e) creditelor nete pe termen scurt.
66. Gradul de deschidere a economiei se calculează cu ajutorul relaţiei:
a) (export + import)/PIB;
b) (export – import)/PIB;
c) (import – export)/PIB;
d) (venituri externe nete + transferuri curente nete)/
PIB;
e) (venituri externe nete – transferuri curente
nete)/PIB.
67. Efortul la export este raportul procentual între:
a) export şi import;
b) export şi producţie;
c) export şi piaţa internă;
d) producţie şi export;
e) piaţa internă şi export.
68. Mărimea investiţiilor capitale brute nu include:
a) valoarea bunurilor durabile noi cumpărate de pe piaţă;
b) valoarea bunurilor materiale şi serviciilor încorporate în
bunurile de capital fix existente;
c) valoarea bunurilor materiale şi a serviciilor încorporate în
terenuri;
d) valoarea bunurilor produse de unităţile producătoare şi
destinate să fie folosite pe o perioadă mai mare de un an în
procesul de producţie;
e) bunurile durabile dobândite de unităţile militare, care se
evidenţiază în consumul intermediar.
69. Produsul naţional brut se calculează adăugând la produsul intern
brut:

12
a) soldul veniturilor factorilor de
producţie în raport cu străinătatea;
b) soldul transferurilor curente cu străinătatea;
c) soldul transferurilor de capital cu străinătatea;
d) alocaţiile pentru consumul de capital fix;
e) subvenţiile.
70. Deficitul median relativ reprezintă:
a) sporul minim de venituri necesar
persoanelor sărace pentru a atinge pragul sărăciei;
b) nivelul educaţional şi inechitatea pe
sexe, reflectate prin rata analfabetismului la femei;
c) accesul la serviciile de sănătate,
reflectat prin ponderea naşterilor nesupravegheate de
personalul medical;
d) nutriţia şi starea sănătăţii, reflectate prin
ponderea copiilor sub 5 ani care sunt sub greutatea normală;
e) distanţa mediană relativă la care se află
veniturile disponibile ale persoanelor ocupate din mediul
rural faţă de cele ocupate în mediul urban.

71. Relaţia de legătură între PIB nominal, PIB real şi rata inflaţiei,
transferată în ritmuri este:
a) RPIBn = RPIBr + RI + RPIBr * RI;
b) RPIBn = RPIBr + RI + RPIBn * RI;
c) RPIBr = RPIBn – RI + RPIBn * RI;
d) RPIBr = RPIBn + RI + RPIBn *RI;
e) RPIBr = RPIBn - RI + RPIBn * RI.
72. Produsul intern brut se calculează ca produs între:
a) viteza de circulaţie a banilor şi masa
monetară în sens restrâns;
b) viteza de circulaţie a banilor şi
cvasibanii;
c) viteza de circulaţie a banilor şi
lichiditatea secundară;

12
d) viteza de circulaţie a banilor şi masa
monetară în sens larg;
e) viteza de circulaţie a banilor şi
lichiditatea primară.
73. Dacă venitul naţional este de 1.200 miliarde lei, consumul de
capital fix de 120 miliarde lei, impozitele indirecte 240 miliarde
lei, iar subvenţiile de exploatare de 40 miliarde lei, cât este PNB
la preţurile pieţei?
a) 1.120 miliarde lei;
b) 1.320 miliarde lei;
c) 1.000 miliarde lei;
d) 1.500 miliarde lei;
e) 1.110 miliarde lei.

74. În lunile iulie, august, septembrie 2008 indicii lunari ai preţurilor


de consum au fost: 100,69%, 99,91%, 100,4%. Rata inflaţiei
pentru trimestrul III al anului este:
a) 100,3%;
b) 0,3%;
c) 1,18%;
d) 101,18%;
e) 101%.

75. Salariul mediu nominal a crescut de la 1200 lei la 1206 lei, iar rata
inflaţiei a fost de 0,5%. Salariul real:
a) a crescut cu 0,5%;
b) a scăzut cu 0,5%;
c) a crescut cu 5%;
d) a scăzut cu 5%;
e) a rămas constant.

76. O unitate comercială a realizat în luna iulie desfaceri în valoare de


3000 lei. In luna august, valoarea desfacerilor a scăzut cu 10%
datorită reducerii volumului fizic şi a crescut cu 25% datorită
măririi preţurilor. Valoarea desfacerilor în luna august a fost:
a) 3300 lei;

12
b) 2700 lei;
c) 3375 lei;
d) 3750 lei;
e) 3450 lei.
77. Pentru un eşantion de 200 agenţi economici, se cunosc datele:
Grupe tipice Structura
Profitul mediu Dispersia
de agenţi economici agenţilor
(mii lei/agent privind mări-
după cifra de afaceri economici
ec.) mea profitului
(mii lei) (%)
Sub 20 50 14,4 11,52
20-30 30 19,68 11,28
30 şi peste 20 30,8 5,76

Cifra de afaceri influenţează variaţia profitului în proporţie de:


a) Ry/x2 = 78,9%;
b) Ry/x2 = 74,5%;
c) Ry/x2 = 75,1%;
d) Ry/x2 = 71,3%;
e) Ry/x2 = 76,2%.
78. La o firmă salariul mediu al personalului de administraţie este de
4500 lei, iar cel al muncitorilor de 2500 lei. Care este ponderea
personalului de administraţie, dacă salariul mediu lunar al firmei
este de 3000 lei?
a) 50%;
b) 30%;
c) 25%;
d) 20%;
e) 15%.
79. Pentru calculul indicatorului „eficienţa consumului curent de
factori de producţie” nu se ia în considerare:
a) consumul de mijloace circulante;
b) consumul de capital fix;
c) consumul de forţă de muncă;
d) producţia;

13
e) randamentul mediu orar al utilajelor.
80. Un analist doreşte să studieze durata medie a sejurului în pensiu-
nile agroturistice, pe un interval de încredere de ± 0,5 zile, cu o
probabilitate de garantare a rezultatelor de 95 %. Ce volum al
eşantionului este necesar să se selecteze din cele N =361 de pen-
siuni agroturistice, dacă dintr-o cercetare anterioară se cunoaşte că
durata medie a sejurului este aproximativ normal distribuită, cu o
abatere medie pătratică sx = 1,8 zile?
a) 44;
b) 45;
c) 40;
d) 42;
e) 44.
81. În cadrul relaţiei de calcul aferente indicatorului „densitate econo-
mică” nu se include:
a) numărul de locuitori;
b) cantitatea de resurse necesare pentru 1 locuitor;
c) suprafaţa teritoriului (în kmp);
d) productivitatea muncii;
e) cantitatea de resurse produse pe 1 kmp.
82. Indicatorii potenţialului economic sunt:
a) indicatorii resurselor de muncă şi
indicatorii avuţiei naţionale;
b) indicatorii veniturilor factorilor de
producţie şi indicatorii produsului final folosit;
c) indicatorii eficienţei folosirii forţei de
muncă şi indicatorii eficienţei folosirii fondurilor fixe;
d) indicatorii veniturilor populaţiei şi ai
puterii de cumpărare a acestora;
e) indicatorii mărimii, structurii şi
evoluţiei consumului populaţiei.
83. O organizaţie studenţească doreşte să estimeze proporţia studen-
ţilor interesaţi de abonamente lunare la concerte de muzică

13
clasică. Câţi studenţi trebuie selectaţi în eşantion pentru a fi 80%
siguri, cu eroare limită admisibilă de 0,06?
a) 14;
b) 17;
c) 15;
d) 21;
e) 12.
84. Rata generală de activitate este raportul procentual între:
a) numărul persoanelor active şi numărul
total al populaţiei;
b) numărul persoanelor active şi numărul
persoanelor în vârsta de muncă;
c) numărul persoanelor inactive şi
numărul persoanelor active;
d) numărul şomerilor şi numărul
persoanelor active;
e) numărul şomerilor şi numărul
persoanelor în vârsta de muncă.
85. Rata integrală de şomaj este raportul procentual între:
a) numărul de şomeri şi populaţia activă
civilă;
b) numărul de şomeri din categoria
respectivă şi populaţia activă civilă a categoriei respective;
c) timpul de muncă disponibil neutilizat al
populaţiei neocupate şi în stare de şomaj parţial şi timpul de
muncă disponibil total;
d) numărul de şomeri şi populaţia totală;
e) numărul de şomeri şi populaţia inactivă.
86. Cifra de afaceri a unei firme a scăzut în perioada 1997-2000 cu
20% şi a crescut în perioada 2000-2007 cu 30%. Care a fost modi-
ficarea procentuală a cifrei de afaceri în anul 2007 faţă de anul
1997?
a) a scăzut cu 10%;
b) a crescut cu 10%;

13
c) a scăzut cu 4%;
d) a crescut cu 4%;
e) nu s-a modificat.
87. Producţia unei firme a crescut, faţă de anul 2002, cu 20% în anul
2005 şi cu 40% în anul 2007. Care a fost creşterea producţiei în
2007 faţă de 2002?
a) 38%;
b) 35%;
c) 17,5%;
d) 30%;
e) 21%.
88. Desfacerile unui magazin au crescut cu 10% în primul trimestru al
anului, s-au redus cu 5% în cel de al doilea trimestru şi au crescut
cu 12%, respectiv 20% în următoarele două trimestre. Care este
creşterea medie trimestrială?
a) 11,75%;
b) 9,25%;
c) 8,86%;
d) 16%;
e) 10,5%.
89. Necesarul de petrol al unei ţări a crescut în 1998 faţă de 1997 cu
20% şi în 1999 faţă de 1998 cu 38,75%. Cu ce procent a crescut în
medie din 1997 până în 1999?
a) 29,37%;
b) 30%;
c) 29%;
d) 29,03%;
e) 30,2%.
90. Se cunosc datele:
Anul 2005 200 2007
6
Dinamica producţiei (%) 110 120 105

13
Care este modificarea procentuală a producţiei în 2007 faţă de 2005?
a) –10%;
b) –15%;
c) –12,5%;
d) –25%;
e) –14%.

91. Se cunosc datele:


Anul 200 200 2007
5 6
Creşterea producţiei (buc.) 20 15 10
faţă de anul anterior
Creşterea producţiei în 2007 faţă de 2004 a fost de:
a) 40 buc.;
b) 45 buc.;
c) 50 buc.;
d) 35 buc.;
e) 55 buc.

92. Recesiunea economică este o fluctuaţie:


a) sezonieră;
b) pe termen lung;
c) întâmplătoare;
d) ciclică;
e) pe termen scurt.

93. Într-o perioadă de timp, înzestrarea tehnică a muncii a crescut cu


20%, dar eficienţa utilizării capitalului fix s-a redus cu 10 %.
Productivitatea muncii:
a) a crescut cu 8%;
b) a crescut cu 10%;
c) a scăzut cu 8%;
d) a crescut cu 20%;
e) nu s-a modificat.

94. Pentru o întreprindere se cunosc datele:

13
Producţia în Dinamica
Nr. salariaţi
Secţia perioada curentă producţiei
în perioada curentă
(buc.) (%)
A 120 30 110
B 80 16 96

Dinamica producţiei, pe total, este:


a) 103,94%;
b) 104,1%;
c) 101,7%;
d) 105,37%;
e) 110,4%.
95. Despre distribuţia turiştilor în funcţie de naţionalitate, în două
hoteluri de categoriile 2 şi 3 stele se cunosc datele:
Categorie confort
Naţionalitate
2 stele 3 stele
Română 802 118
Străină 245 497

Coeficientul Q ( al lui Yule) este:


a) 0,865;
b) 0,856;
c) 0,742;
d) 0,724;
e) 0,835.

96. Numărul anual al sosirilor de turişti străini într-o pensiune turistică


a avut, în perioada 2000-2007, următoarea evoluţie:

Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Sosiri
de
172 179 187 194 213 246 258 264 256 271
turişti
străini

13
Modificarea medie absolută () este:
a) 9 persoane;
b) 10 persoane;
c) 11 persoane;
d) 12 persoane;
e) 7 persoane.
97. În două zone ale unei regiuni s-au stabilit următoarele ponderi ale
şomerilor şi numărul total al şomerilor, astfel:
– Zona A: 15%, respectiv 100 mii persoane;
– Zona B: 20%, respectiv 150 mii persoane.
Stabiliţi ponderea medie a şomerilor pe total regiune.
a) 18;
b) 17;
c) 17,65;
d) 18,5;
e) 14.

98. Se cunosc următorii indicatori pentru economia României în


anul 2006 (milioane EUR):

Indicator/Anul 2006
Consum final 85. 389
Investiţii 23.520
Export de bunuri şi servicii – net –11.755
Venituri externe – net –3.246
Transferuri curente externe – net 4.845
Venitul naţional brut disponibil 98.753

Rata investiţiilor a fost de:


a) 24,2%;
b) 25,1%;
c) 27,8%;
d) 20,3%;
e) 19,5%.

13
99. Se cunosc următoarele date privind evoluţia balanţei comerciale
(bunuri) a României în anul 2006:
Indicator 2006
Export (FOB) 25.850
Import (FOB) 37.609
Soldul balanţei comerciale (FOB/FOB) –11.759

Dacă PIB a înregistrat o valoare de 97.154 milioane EUR, atunci


gradul de deschidere a economiei a fost de:
a) 65,3%;
b) 12,1%;
c) 61,1%;
d) 38,7%;
e) 26,6%.

100. Participarea populaţiei la forţa de muncă în trimestrul II 2008 se


prezintă, astfel:
Indicator Total
– Mii persoane –
Populaţia activă 10059
Populaţia ocupată 9493
Populaţia inactivă 11469
– Procente –
Rata de activitate 63,5
Rata şomajului 5,6

Numărul şomerilor înregistraţi a fost de:


a) 587 mii persoane;
b) 566 mii persoane;
c) 522 mii persoane;
d) 510 mii persoane;
e) 588 mii persoane.

13
Gestiunea financiară a întreprinderii şi evaluare

1. Pentru întreprinderi mărimea cash-flow-ului de gestiune este deter-


minată în cea mai mare parte de:
a) cash-flow-ul disponibil;
b) cash-flow-ul pentru creditori;
c) cash-flow-ul pentru acţionari;
d) cash-flow-ul de exploatare;
e) cash-flow-ul pentru creditori minus cel pentru acţionari.

2. Situaţia netă negativă apare atunci când:


a) capitalurile proprii sunt mai mici decât datoriile pe termen
lung;
b) capitalurile împrumutate sunt mai mici decât capitalurile
proprii;
c) capitalurile proprii sunt mai mici decât zero;
d) capitalurile proprii sunt mai mici decât capitalurile împru-
mutate;
e) capitalurile proprii sunt mai mari decât datoriile pe termen
lung.

3. Prin intermediul analizei pragului de rentabilitate, se pot obţine


următoarele informaţii: 1. cu cât va creşte cifra de afaceri în exerci-
ţiul financiar viitor; 2. cifra de afaceri pentru care rezultatul este
nul; 3. ce cifră de afaceri este necesară pentru a obţine un profit

13
dorit; 4. cu cât se reduc cheltuielile variabile la o creştere a cifrei de
afaceri cu un anumit procent; 5. care sunt modalităţile de reducere a
cheltuielilor fixe.
a) 1, 2, 3;
b) 1, 4, 5;
c) 1, 3;
d) 3, 4, 5;
e) 2, 3.
4. Care dintre următoarele relaţii nu poate fi utilizată pentru calculul
cash-flow-ului de gestiune (CFgest) ?
a) CFgest = EBIT – Impozit + Amortizare;
b) CFgest = Profitul exploatării – Impozit + Amortizare;
c) Cfgest = Profitul exploatării + Amortizarea + Dobânzi +
+ Venituri financiare – Cheltuieli financiare (exclusiv dobân-
zile) ± Rezultate excepţionale – Impozit;
d) CFgest = EBE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare
(exclusiv dobânzi) ± Rezultat excepţional – Impozit;
e) CFgest = Profitul exploatării – Impozit – Amortizare.
5. O întreprindere realizează în exerciţiul N o cifră de afaceri de
1.500 RON, cu o pondere a cheltuielilor variabile de 60%. La o
creştere a cifrei de afaceri cu 10% în exerciţiul (N+1), rezultatul
exploatării creşte cu 12%. În aceste condiţii, rezultatul exploatării în
exerciţiul N a fost de (RON):
a) 500;
b) 750;
c) 600;
d) 180;
e) nu se poate determina.
6. Contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi oferă următoarele
informaţii: Cifra de afaceri = 12.000, consumuri de la terţi = 5.600,
cheltuieli cu personalul = 1.200, impozite şi taxe = 400, dobânzi =
= 640, amortizări calculate = 800, impozit pe profit = 1.512. Indica-

13
torii valoarea adăugată VA, rezultatul curent RC şi capacitatea de
autofinanţare CAF pot avea următoarele valori:
1. VA = 4.800 4. RC = 3.360 7. CAF = 2.648
2. VA = 5.200 5. RC = 4.000 8. CAF = 3.288
3. VA = 6.400 6. RC = 4.640 9. CAF = 5.440
a) 1, 4, 8;
b) 3, 4, 8;
c) 2, 5, 8;
d) 2, 4, 9;
e) 3, 4, 7.

7. O întreprindere cu active comerciale de AE0 = 465, formate din


capitaluri proprii de CPR0 = 365 şi din datorii de DAT0 = 100, a
realizat un profit net de PN1 = 66 şi dobânzi de Dob1 = 50. În aceste
condiţii, rata rentabilităţii economice este egală cu:
a) 18,08%;
b) 14,19%;
c) 10,75%;
d) 24,95%;
e) 28, 83%.

8. În anul de gestiune N o întreprindere a realizat o rentabilitate econo-


mică (return on assets-ROA) de 40% în condiţiile unei datorii totale
de 8.000 RON, ce reprezintă 40% din totalul pasivului bilanţier.
Pentru această întreprindere rentabilitatea financiară realizată
este de:
a) 40%;
b) 24%;
c) 66,6%;
d) 160%;
e) 64%.

9. Indicatorii privind activitatea unei întreprinderi pe o perioadă de


două exerciţii financiare consecutive se prezintă astfel:
Nivel de activitate N–1 N

14
Cifra de afaceri 8000 16000
Cheltuieli variabile 4000 8000
Cheltuieli fixe 1600 1600

Valoarea corectă pentru coeficientul efectului de levier al exploatării


este:
a) 0,5;
b) 0,63;
c) 1;
d) 1,25;
e) 1,66.
10. Capacitatea de autofinanţare poate fi calculată cu relaţiile:
1. Excedentul brut al exploatării + Cheltuieli plătibile – Venituri
din cesiuni; 2. Venituri încasabile – Venituri din cesiuni – Chel-
tuieli plătibile; 3. Rezultatul net al exerciţiului + Cheltuieli
calculate + Venituri din cesiuni – Venituri calculate; 4. Rezultatul
net al exerciţiului + Venituri calculate – Cheltuieli calculate –
–Venituri din cesiuni; 5. Venituri încasabile + Venituri calculate –
– Cheltuieli plătibile – Venituri din cesiuni; 6. Rezultatul net al
exerciţiului + Cheltuieli calculate – Venituri calculate – Venituri
din cesiuni.
a) 1, 3;
b) 2, 5;
c) 2, 6;
d) 4, 5;
e) 3, 6.
11. Fondul de rulment negativ arată:
a) neutilizarea tuturor capitalurilor disponibile;
b) active circulante mai mari decât pasivele curente;
c) active imobilizate mai mari decât activele curente;
d) trezoreria netă negativă;
e) active circulante mai mici decât pasivele curente.
12. Pentru întreprinderi mărimea cash-flow-ului de gestiune este
determinată în cea mai mare parte de:

14
a) cash-flow-ul disponibil;
b) cash-flow-ul pentru creditori;
c) cash-flow-ul pentru acţionari;
d) cash-flow-ul de exploatare;
e) cash-flow-ul pentru creditori din care se scade cel pentru
acţionari.
13. Pentru o firmă pragul de rentabilitate reflectă:
a) valoarea cifrei de afaceri la care marja asupra cheltuielilor
variabile este egală cu cheltuielile fixe;
b) valoarea cifrei de afaceri până la care activitatea firmei este
profitabilă;
c) valoarea cifrei de afaceri la care marja asupra cheltuielilor
variabile este egală cu cheltuielile variabile;
d) valoarea cifrei de afaceri la care activitatea firmei intră în
pierdere;
e) valoarea cifrei de afaceri la care cheltuielile sunt nule.

14. Analiza pragului de rentabilitate permite obţinerea unor rezultate


de gestiune utile pentru previziunea întreprinderii, cum ar fi, de
exemplu, stabilirea profitului previzional la o variaţie dată a cifrei
de afaceri. În acest scop se dau următoarele date (RON): cifra de
afaceri realizată în perioada curentă 2400; cheltuielile variabile
1920; cheltuieli fixe 120; creşterea cifrei de afaceri pentru perioada
de previziune 10%. Mărimea profitului previzionat va fi de:
a) 2475;
b) 408;
c) 3300;
d) 13200;
e) 1000.

15. Contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi oferă următoarele


informaţii: cifra de afaceri = 24.000, consumuri de la terţi =
= 11.200, cheltuieli cu personalul = 2.400, impozite şi taxe = 800,
dobânzi = 1.280, amortizări calculate = 1.600, impozit pe profit =

14
= 3.024. Indicatorii valoarea adăugată (VA), rezultatul curent (RC)
şi capacitatea de autofinanţare (CAF) au următoarele valori:
1. VA = 12.800 4. RC = 6.720 7. CAF = 4.648
2. VA = 11.200 5. RC = 4.000 8. CAF = 5.296
3. VA = 8.400 6. RC = 8.640 9. CAF = 10.440
a) 1, 4, 7;
b) 3, 4, 7;
c) 2, 5, 8;
d) 1, 5, 7;
e) 1, 4, 8.
16. Valoarea unei acţiuni după majorarea capitalului prin emisiunea de
acţiuni este egală cu:

a) [  N∗P  N '∗E ]


;
 N+N ' 
N∗P
b)
'
;
 N+N 
c) [  N∗P − N '∗E ]
;
 N+N ' 
N∗E
d)
'
;
e)
 N+N 
valoarea nominală.

17. În cadrul unei firme, încasările de la clienţi se fac în două rate


egale, jumătate la 30 de zile şi restul la 60 de zile, iar datoriile
către furnizori se achită integral la 60 de zile de la aprovizionare.
Previziunea vânzărilor şi cea a cumpărărilor pentru trimestrul I al
anului de plan (exerciţiul N+1) este indicată în tabel (RON):

Ianuarie Februarie Martie


Vânzări 1.000 2.000 1.400
Cumpărări 3.000 2.000 2.000

14
Bilanţul exerciţiului încheiat (exerciţiul N) oferă următoarele solduri:
 clienţi 1.600 RON, din care 1.000 RON incasabili în luna
ianuarie şi restul în februarie;
 soldul trezoreriei în sumă de 2.000 RON;
 furnizori în sumă de 5.000 RON, jumătate plătibili în ianuarie
şi restul în februarie.
În aceste condiţii soldul final de trezorerie la sfârşitul semestrului I
(sfârşitul lunii martie) va fi:
a) 2.400 RON;
b) –2.900 RON;
c) –4.000 RON;
d) 1.900 RON;
e) –2.400 RON.

18. Dispuneţi de următoarele informaţii:


• Cifra de afaceri previzionată pentru trimestrul I al anului de
plan este în sumă de 4.300 RON;
• Cifra de afaceri (anuală) aferentă perioadei precedente în
sumă de 11.500 RON;
• Soldul mediu al activelor circulante (bilanţul exerciţiului
încheiat) este de 2.400 RON;
• Coeficientul de accelerare a rotaţiei activelor circulante prin
cifra de afaceri 0.20.
Utilizând metoda sintetică bazată pe rata de rotaţie a activelor circu-
lante, necesarul de finanţat pentru trimestrul I va fi:
a) 3598,5 RON;
b) 717,9 RON;
c) 5134,9 RON;
d) 2871,6 RON;
e) 2130 RON.
19. Pentru o firmă se cunosc: preţ de vânzare unitar: 2 mil.; costuri
fixe: 60.000 mil.; cost variabil mediu: 1,5 mil.; producţia iniţială:
200.000 bucăţi. Calculaţi cu cât va creşte profitul firmei, în
condiţiile în care producţia creşte cu 50%:

14
a) cu 150%;
b) de 2 ori;
c) cu 125%;
d) cu 100%;
e) cu 25%.
20. Pentru o întreprindere, raportul Activ = 120%.
Capital propriu
Pentru această întreprindere, indicatorul Datorii totale
este:
a) 20%;
Capital propriu
b) 1,2%;
c) 0,2%;
d) nu se poate calcula;
e) 12%.

21. Rata internă de rentabilitate a proiectelor de investiţii este acea


rată de actualizare pentru care:
a) valoarea actuală netă este pozitivă;
b) valoarea actuală netă este zero;
c) valoarea actuală netă este negativă;
d) valoarea actuală a veniturilor este mai mare decât valoarea
actuală a costurilor;
e) investiţia aduce profit.
22. O întreprindere îşi estimează cash-flow-urile unui proiect astfel:
Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6
–450.000 130.200 130.200 130.200 130.200 130.200 3.512.000

Pentru o rată de actualizare de 12% indicatorul termen mediu de


recuperare actualizat (ani) este de (în calculul de actualizare s-au
folosit 5 zecimale):
a) 3,47;
b) 6,5;
c) 2,6;
d) 1,15;

14
f) 4,2.
23. O întreprindere realizează în anul de bază (perioada precedentă) o
cifră de afaceri în sumă de 9540 RON, dispunând în aceeaşi
perioadă de un sold mediu al activelor circulante în valoare de
1855 RON. Cifra de afaceri planificată pentru trim. I al anului de
previziune este de 3420 RON. Necesarul de finanţat pentru trim. I
pe total active circulante va fi (RON):
a) 5400;
b) 665;
c) 2580;
d) 1565;
e) 2660.
24. Previziunea vânzărilor şi cea a cumpărărilor pentru trim. I al
exerciţiului (N+1) este următoarea:
Indicatori Ianuarie Februarie Martie
Vânzări 1.500 1.000 1.500
Cumpărări 2.000 1.500 1.000

Încasările de la clienţi se realizează în 2 rate egale, jumătate la 30 de


zile (respectiv în luna următoare vânzărilor) şi restul la 60 de zile, iar
datoriile către furnizori se achită integral la 60 de zile de la aprovi-
zionare. Soldul trezoreriei la sfârşitul exerciţiului încheiat (N) este în
sumă de 30 RON. În aceste condiţii, soldul final al trezoreriei la
sfârşitul trimestrului (sfârşitul lunii martie) va fi:
a) 230 RON;
b) –30 RON;
c) 30 RON;
d) –1.220 RON;
e) –230 RON
25. O întreprindere dispune de următoarele informaţii: imobilizări =
= 1.800; stocuri = 200; creanţe = 140; lichidităţi = 60; capitaluri
proprii = 1.700; datorii pe termen lung = 230; datorii de
exploatare = 70; credite bancare curente = 200. Indicatorii fond de

14
rulment FR, nevoia de fond de rulment NFR şi trezoreria netă TN
au următoarele valori:
1. FR = –130 4. NFR = 100 7. TN = –500
2. FR = 130 5. NFR = -540 8. TN = –140
3. FR = 300 6. NFR = 270 9. TN = 140
a) 2, 6, 8;
b) 3, 5, 8;
c) 1, 6, 7;
d) 2, 4, 7;
e) 1, 5, 8.
26. La o cifră de afaceri de 7.800 u.m., cu 64% cheltuieli variabile şi
2386,8 u.m. cheltuieli fixe, pragul de rentabilitate este de:
a) 3729, 4;
b) 2808;
c) 6630;
d) 4243,2;
e) 2386,8.

27. Dispuneţi de următoarele informaţii: cifra de afaceri 15000,


cheltuieli variabile 8250, cheltuieli fixe 3600. Cifra de afaceri
pentru care profitul este zero, va fi:
a) 2320;
b) 6750;
c) 8000;
d) 3150;
e) 5100.

28. Bilanţul unei întreprinderi în exerciţiul N prezintă următoarele


informaţii: imobilizări = 1.600; stocuri = 500; creanţe = 300;
lichidităţi = 120; capitaluri proprii = 800; datorii financiare pe
termen lung = 320; datorii de exploatare = 1.200; credite bancare
curente = 200. Indicatorii situaţie netă (SN), fond de rulment (FR),
trezoreria netă (TN) au următoarele valori:
1. SN = 1.000 4. FR = 480 7. TN = –80
2. SN = 800 5. FR = –400 8. TN = 880

14
3. SN = 1120 6. FR = –480 9. TN = 80
a) 2, 5, 8;
b) 1, 4, 9;
c) 3, 6, 8;
d) 2, 4, 7;
e) 2, 4, 8.

29. La o cifră de afaceri de 6.000 u.m., cu 70% cheltuieli variabile şi


1000 u.m. cheltuieli fixe de exploatare şi 350 u.m. cheltuieli fixe
cu dobânzile, pragul de rentabilitate global este de:
a) 8571,4;
b) 4500;
c) 3333;
d) 1428,6;
e) 5000.
30. Se cunosc următoarele informaţii: Cifra de afaceri = 24.000,
cheltuieli fixe = 5.760, ponderea cheltuielilor variabile în CA 40%.
Cifra de afaceri pentru care profitul este zero, va fi:
a) 60.000;
b) 9.600;
c) 6.400;
d) 1428,6;
e) 2.800.

31. Capitalul social al unei societăţi pe acţiuni este compus din 45.000
de acţiuni cu valoare nominală de 10000 RON/acţiune, valoarea
bursieră a acţiunilor fiind de 14000 RON/acţiune. S-a decis
majorarea capitalului printr-o emisiune suplimentară de 5000 acţi-
uni noi la o valoare de emisiune de 13000 RON/acţiune. În aceste
condiţii, valoarea de piaţă (teoretică) a acţiunilor, după majorarea
capitalului (Vp), numărul drepturilor de subscriere necesar pentru
a procura o acţiune nouă (nds) şi valoarea teoretică a drepturilor
de subscriere (ds) vor fi:
1. Vp = 12.000 4. nds = 9 7. ds = 100
2. Vp = 13.900 5. nds = 10 8. ds = 200
3. Vp = 12.100 6. nds = 8 9. ds = 150

14
a) 1, 4, 9;
b) 2, 4, 7;
c) 2, 6, 8;
d) 3, 5, 7;
e) 2, 4, 9.

32. Schimbările din mediul extern firmei au amplificat funcţiile finan-


ciare ale planificării (proiectării). Aceste funcţii sunt: 1. autorizarea
repartiţiei; 2. redarea performanţelor posibile; 3. previziunea şi
simularea; 4. fundamentarea financiară a deciziilor economice;
5. rezolvarea de conflicte şi satisfacerea intereselor; 6. asigurarea
conducerii participative. Care dintre acestea sunt funcţii
motivaţionale ?
a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 4;
c) 3, 4, 5;
d) 2, 5, 6;
e) 2, 4, 5.
33. Decizia de dezvoltare are în vedere: 1. valoarea recuperată prin
vânzarea activelor; 2. veniturile posibil de obţinut până la împli-
nirea duratei normale de utilizare; 3. valoarea de inventar rămasă;
4. valoarea actualizată a veniturilor posibil de obţinut până la
împlinirea duratei normale de utilizare. Care este momentul
favorabil de adoptare a unei decizii de dezinvestire?
a) 4 < 1;
b) 1 > 3;
c) 3 = 4;
d) 4 > 1;
e) 1 < 3.

34. Bugetul de trezorerie se elaborează folosind: 1. bilanţul exerciţin-


lui încheiat; 2. contul de profit şi pierdere al exerciţiului încheiat;
3. bugetul de trezorerie al exerciţiului încheiat; 4. bilanţul
previzional; 5. contul de profit şi pierdere previzional; 6. situaţia
variaţiei capitalurilor proprii.

14
a) 1, 3, 6;
b) 2, 3, 4;
c) 1, 2, 6;
d) 2, 4, 5;
e) 1, 4, 5.
35. O societate comercială doreşte să estimeze rata internă de renta-
bilitate a unui proiect de investiţii în sumă de 10.000 de EUR ale
cărui fluxuri de numerar sunt următoarele:
Anul Fluxuri de numerar (EUR)
1 +5000
2 +8000
3 +3000

În aceste condiţii rata internă de rentabilitate a proiectului va fi:


a) 20,5%;
b) 23,5%;
c) 35,5%;
d) 29,5%;
e) 30%.
36. Bugetarea activităţilor economice şi sociale din firmă presupune
mai multe activităţi cum ar fi: 1. transformarea în informaţii finan-
ciare a activităţilor economice de producţie; 2. transformarea în
informaţii financiare a activităţilor de consum; 3. transformarea în
informaţii financiare a fluxurilor financiare externe firmei; 4. sta-
bilirea tipurilor de bugete posibil de utilizat în firmă; 5. întocmirea
de bugete intermediare; 6. determinarea indicatorilor de eficienţă.
Care dintre aceste activităţi de bugetare fac parte din etapa
bugetării efective ?
a) 1, 2, 3, 6;
b) 3, 4, 5, 6;
c) 2, 4, 5, 6;
d) 1, 3, 4, 5;
e) 1, 2, 3, 5.

15
37. Rata internă de rentabilitate a investiţiei este:
a) valoarea de piaţă curentă a investiţiei;
b) suma la care fiind vândută, investiţia ar aduce încasarea cea
mai mare;
c) suma necesară azi pentru a înlocui investiţia cu o alta nouă
absolut similară;
d) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă nulă;
e) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă
pozitivă.

38. Analiza pragului de rentabilitate oferă informaţii de gestiune


interesante din punct de vedere al calculului economic, dar mai
puţin pertinente sub aspectul realităţii economice, din cauza
limitelor: 1. presupune randamente constante şi o cerere limitată,
la preţ fix; 2. oferă explicaţii privind abaterile dintre previziuni şi
realizări; 3. orizontul pe care îl are în vedere este scurt şi nu
determină modificări în structura producţiei; 4. este un instrument
ce ajută la luarea deciziei privind investiţiile întreprinderii;
5. permite sub diferite ipoteze anticiparea profitului; 6. metoda
poate fi aplicată cu succes numai la întreprinderile mici, la nivel
de atelier, şi la întreprinderile comerciale.
a) 1, 2, 5;
b) 2, 4, 5;
c) 3, 4, 6;
d) 1, 3, 6;
e) 1, 3, 5.
39. Pentru o întreprindere cunoaşteţi următoarele informaţii:
– În perioada de bază: valoarea din bilanţ a stocurilor (Stoc 0) =
= 700 RON, valoarea din bilanţ a creanţelor (Creante0) = 800
RON.
– În perioada curentă: creşterea fondului de rulment (ΔFR) =
= 1.700 RON, nevoia de fond de rulment (NRF1) = 1.600
RON.
Pentru această întreprindere datoriile de exploatare în perioada de
bază sunt:

15
a) 1.800 RON;
b) 1.200 RON;
c) 400 RON;
d) 100 RON;
e) 1.400 RON.
40. Un proiect de investiţii generează următoarele fluxuri de numerar:
Anii Fluxuri de numerar
0 – 1.500 USD
1 300 USD
2 450 USD
3 750 USD
4 750 USD
5 900 USD

Care este numărul de ani de recuperare a investiţiei fără luarea în


considerare a actualizării ?
a) 1 an;
b) 2 ani;
c) 3 ani;
d) 4 ani;
e) 5 ani.
41. În legătură cu „Tabloul explicativ al variaţiei trezoreriei” se pot
face următoarele afirmaţii: 1. Fluxul net de trezorerie rezultat din
operaţiile de finanţare depinde de modul în care trezoreria
exploatării acoperă nevoile de finanţare determinate de activitatea
de investiţii; 2. Explică modul de formare a fondului de rulment şi
modul de utilizare a acestuia până la determinarea trezoreriei;
3. Prima parte a tabloului relevă performanţa întreprinderii la
nivelul exploatării; 4. Partea a doua analizează modul în care s-a
realizat echilibrul funcţional între elementele ciclice ale bilanţului;
5. Ultima parte evidenţiază sursele de finanţare externe la care a
recurs întreprinderea dacă trezoreria provenită din activitatea
curentă a fost insuficientă pentru acoperirea operaţiilor de investiţii;
6. Partea a doua apreciază efortul investiţional al întreprinderii.

15
a) 2, 3, 4, 5;
b) 2, 3, 5, 6;
c) 1, 3, 5, 6;
d) 1, 3, 4, 5;
e) 1, 2, 3, 5.
42. Sursele la care serviciul financiar poate face apel pentru acoperirea
cheltuielilor de refacere şi protejare a mediului înconjurător pot fi:
a) rezultatele economice corespunzătoare costului (între cerere
şi amortizare);
b) profitul net;
c) fondul de creditare;
d) subvenţii pentru obiective de protecţia mediului de interes
major;
e) salarii.
Care dintre aceste surse ar putea spori prin reducerea de impozit
atunci când firma face investiţii cu caracter ecologic (refacerea şi
protecţia mediului)?
43. O rată anuală a dobânzii de 30% poate fi echivalentă cu o rată a
dobânzii trimestriale de:
a) 30%;
b) 15%;
c) 10,677%;
d) 7,5%;
e) 6,779%.

44. Bugetarea activităţii economice şi sociale a firmei presupune par-


curgerea mai multor etape (etapa pregătitoare, bugetarea efectivă,
reglarea bugetului). Care dintre următoarele activităţi fac parte din
etapa premergătoare? 1. Dotarea firmei cu un sistem informaţional
operativ care poate lucra în timp real; 2. Bugetarea activităţilor
economice de producţie; 3. Determinarea tipurilor de bugete
posibil de utilizat în firmă; 4. Precizarea centrelor de respon-
sabilitate; 5. Bugetarea activităţilor economice şi sociale genera-

15
toare de consumuri de fonduri; 6. Motivarea personalului de con-
ducere şi de execuţie în vederea acceptării conducerii prin bugete.
a) 1, 3, 4, 6;
b) 2, 3, 4, 5;
c) 1, 2, 3, 4;
d) 3, 4, 5, 6;
e) 1, 3, 4, 5.

45. În echilibrul financiar al întreprinderii, regula de gestiune finan-


ciară este cea a parităţii (egalităţii) dintre:
a) scadenţele capitalurilor proprii cu cele ale capitalurilor
împrumutate;
b) maturităţile nevoilor de alocare a capitalurilor cu cele ale
surselor de procurare a capitalurilor;
c) ratele de solvabilitate şi ratele de lichiditate;
d) rata de rentabilitate economică (ROA) şi cea financiară
(ROE);
e) venituri şi cheltuieli.
46. Cheltuielile variabile (CV) ale întreprinderii S.C. XXX S.A. sunt
de 600 u.m., strâns corelate cu cifra vânzărilor (CA) în sumă de
920 u.m.. Cheltuielile fixe (CF) cu administraţia generală, cu
amortizarea şi cu dobânzile sunt de 150 u.m.. În aceste condiţii,
care se vor regăsi şi în anul viitor, profitul obtenabil la o creştere
planificată a cifrei vânzărilor de 10%, va fi egal cu:
a) 200 u.m.;
b) 320 u.m.;
c) 170 u.m.;
d) 160 u.m.;
e) 330 u.m..
47. Ratele de îndatorare pot fi exprimate astfel:
1. Capitaluri proprii/Îndatorarea la termen;
2. Datorii totale/Activ imobilizat;
3. Active circulante/Datorii pe termen scurt ;
4. Datorii totale/Capitaluri proprii;
5. Împrumuturi pe termen lung/Capacitatea de autofinanţare;

15
6. Capitaluri permanente/Nevoi permanente;
7. Capitaluri proprii/Capitaluri permanente.
a) 1, 2, 4, 6;
b) 1, 4, 5, 7;
c) 2, 3, 5, 6;
d) 3, 5, 6, 7;
e) 1, 4, 6, 7.
48. O firmă îşi evaluează toate proiectele de investiţii prin circuitul
ratei interne de rentabilitate. În ipoteza unei rate de rentabilitate
aşteptate de investitor de 14%, care este rata internă de rentabi-
litate pentru un proiect care degajă următoarele fluxuri de
numerar?
Anul Fluxuri de numerar
0 –15.000.000 lei
1 10.000.000 lei
2 0
3 10.000.000 lei
a) 20,29%;
b) 15,01%;
c) 16,11%;
d) 18,21%;
e) 20%.
49. În gestiunea financiară a firmei se înregistrează pe parcursul
anului decalaje între necesarul şi existentul de disponibilităţi
băneşti. Aceste decalaje sunt generate de cauze: 1. Diferenţa
dintre imobilizările totale în activele firmei (mai mari) şi fondurile
proprii (mai mici); 2. Diferenţa dintre profitul prognozat şi cel
realizat;
3. Dereglări în încasarea rezultatelor economice care determină
deficit de trezorerie; 4. Diferenţe între producţia prognozată şi cea
reală. Care dintre aceste cauze impun solicitarea de credite pe
termen scurt?
a) 1, 2;
b) 2, 3;

15
c) 1, 4;
d) 2, 4;
e) 1, 3.
50. La sfârşitul exerciţiului N se prezintă următoarea situaţie (RON):
imobilizări 1.500; stocuri materii prime 800; stocuri produse finite
1.000; clienţi 1.100; disponibilităţi 700; datorii către furnizori
1.100; cifra de afaceri 6.000 (se consideră un an = 360 de zile; un
trimestru = 90 de zile). Perioada viitoare estimează o cifră de
afaceri trimestrială în sumă de 1.800. În aceste condiţii nevoia de
fond de rulment trimestrială previzionată va fi de (RON):
a) 3.000;
b) 1.200;
c) 2.160;
d) 108;
e) 1800.
51. Pentru proiecte de investiţii eficiente cu VAN > 0 şi cu risc de
exploatare al întreprinderii, rata internă de rentabilitate RIR este:
a) egală cu rata dobânzii fără risc, Rf;
b) mai mare decât costul capitalurilor proprii ale întreprinderii,
Kc;
c) mai mare decât rata dobânzii fără risc, Rf;
d) egală cu rata inflaţiei, Rinfl;
e) mai mică decât costul capitalurilor proprii ale întreprinderii,
Kc.
52. O firmă impune un nivel maxim al termenului de recuperare de
2,5 ani pentru proiectele sale de investiţii. În perioada dată se
analizează două proiecte de investiţii concurente, A şi B, pentru
care s-au estimat următoarele fluxuri de numerar:
RON
Fluxul de numerar
Anul
PROIECT A PROIECT B
0 –25.000 –72.000
1 16.000 30.000
2 16.000 30.000

15
3 3.000 15.000
4 3.000 200.000

Să se calculeze termenul de recuperare al investiţiei pentru cele două


proiecte concurente şi să se aleagă proiectul cel mai bun.
a) 1,2 ani; 2,3 ani; A;
b) 2,5 ani; 2,5 ani; A şi B;
c) 1,56 ani; 2,8 ani; A;
d) 2,56 ani; 2,8 ani; B;
e) 2,56 ani; 3,2 ani; B.
53. Care dintre ratele următoare nu este o formă a rentabilităţii econo-
mice?
a) Pro fit net
1 ;
Activ economic
b) EBIT −1
;
Activ economic
c) CA
;
Capitaluri investite
d) Pr ofit net
;
Activ economic
e) EBE
.
unde:
Im o  NFR
– EBIT = profit înainte de dobânzi şi de
impozitul pe profit;
–I = impozitul pe profit;
– EBE = excedentul brut de exploatare;
– Imo = imobilizări;
– NFR = nevoia de fond de rulment;
– CA = cifra de afaceri.

54. Bilanţul înainte de repartizarea profitului oferă următoarele infor-


maţii (RON):
– active circulante 50.000, din care disponibilităţi 20.000;

15
– capital social 20.000;
– profit net nerepartizat 15.000, urmând a se repartiza 7.000
pentru reinvestire şi restul se va distribui sub formă de
dividend;
– datorii financiare totale 60.000 din care 20.000 credite bancare
curente;
– datorii de exploatare 30.000.
Indicatorii, fond de rulment financiar (FRF), nevoia de fond de
rulment (NFR) şi trezoreria netă (TN), au următoarele valori (RON):
1. FRF = 0 4. NFR = –8.000 7. TN = 16.000
2. FRF = –8.000 5. NFR = 0 8. TN = –8.000
3. FRF = +8.000 6. NFR = +8.000 9. TN = 0
a) 1, 6, 8;
b) 2, 4, 9;
c) 1, 4, 8;
d) 3, 4, 7;
e) 3, 6, 9.

55. Bilanţul unei întreprinderi pune în evidenţă valoarea activului total


în sumă de 100.000 RON, finanţată în proporţie de 30% din
capitaluri proprii, 40% din datorii financiare pe termen lung şi
restul din datorii pe termen scurt. Rata activelor circulante (rata de
structură) este de 55%. În aceste condiţii rata lichidităţii generale
va fi:
a) 1,83;
b) 0,545;
c) 3,333;
d) 1,55;
e) 0,25.

56. Analiza funcţională a contului de profit şi pierdere pune în evi-


denţă anumiţi indicatori, dintre care: 1. excedentul brut al exploa-
tării; 2. profitul brut al vânzărilor; 3. marja asupra cheltuielilor
directe; 4. profitul din exploatare; 5. profitul înaintea impozitării;
6. marja asupra cheltuielilor variabile; 7. profitul sau pierderea

15
netă ce provine din activităţile ordinare; 8. profitul net al exerci-
ţiului.
a) 1, 2, 3, 4, 8;
b) 2, 3, 4, 6, 8;
c) 2, 4, 6, 7, 8;
d) 1, 2, 4, 6, 8;
e) 2, 4, 5, 7, 8.

57. O întreprindere dispune de următoarele informaţii (RON):


imobilizări = 800; stocuri = 240; creanţe = 140; lichidităţi = 60;
capitaluri proprii = 700; datorii pe termen lung = 260; datorii de
exploatare = 80; credite bancare curente = 200; fondul de rulment
(FR), nevoia de fond de rulment (NFR) şi trezorerie netă (TN) au
următoarele valori:
1. FR = 160 RON 4. NFR = 300 RON 7. TN = –140 RON
2. FR = 300 RON 5. NFR = 160 RON 8. TN = +140 RON
3. FR = –100 RON 6. NFR = 40 RON 9. TN = 120 RON
Răspunsul corect este:
a) 2, 5, 9;
b) 1, 4, 7;
c) 2, 5, 7;
d) 3, 5, 9;
e) 1, 6, 7.
58. Din bilanţul unei întreprinderi întocmit la sfârşitul exerciţiului
contabil rezultă următoarele date (RON): activ imobilizat 100;
activ circulant 200; capital social 50; rezerve 25; datorii pe termen
lung 125; datorii pe termen scurt 100. Valoarea indicatorului
situaţie netă este:
a) 125;
b) 175;
c) 75;
d) 50;
e) nu se poate calcula.

15
59. O întreprindere prezintă următoarele informaţii (RON): imobilizări
= 1800; stocuri = 240; creanţe = 140; lichidităţi = 60; capitaluri
proprii = 1700; datorii pe termen lung = 260; datorii de exploatare =
= 80; credite bancare curente = 200. Indicatorii fond de rulment
(FR), nevoia de fond de rulment (NFR) şi trezoreria netă (TN) au
următoarele valori:
1. FR = –160 4. NFR = 100 7. TN = 60
2. FR = 160 5. NFR = –540 8. TN = –140
3. FR = 300 6. NFR = 300 9. TN = –460
a) 3, 5, 8;
b) 1, 6, 9;
c) 3, 4,9 ;
d) 2, 6, 8;
e) 2, 4, 7.
60. O întreprindere dispune de următoarele informaţii (RON): imobi-
lizări = 1200; stocuri = 360; creanţe = 210; lichidităţi = 90;
capitaluri proprii = 1050; datorii pe termen lung = 390; datorii de
exploatare = 120; credite bancare curente = 300. Capitalurile per-
manente (CPm), activul net (AN) şi trezoreria netă (TN) sunt:
1. CPm = 1740 4. AN = 1050 7. TN = –210
2. CPm = 1050 5. AN = 1740 8. TN = –240
3. CPm = 1440 6. AN = 570 9. TN = 90
a) 1, 4, 8;
b) 3, 4, 8;
c) 2, 5, 9;
d) 3, 5, 8;
e) 3, 4, 7.

61. Bilanţul unei întreprinderi în exerciţiul N prezintă următoarele


informaţii (RON): imobilizări = 1600; stocuri = 500; creanţe = 300;
lichidităţi = 120; capitaluri proprii = 800; datorii financiare pe
termen lung = 320; datorii de exploatare = 1200; credite bancare
curente = 200. Indicatorii situaţie netă (SN), fond de rulment (FR),
trezorerie netă (TN) şi rata de finanţare a nevoii de fond de
rulment  R au valorile:
NFR

16
1. SN = 1000 RON 5. FR = –400 RON 9. TN = 80 RON
10. R
NFR =1,2
2. SN = 800 RON 6. FR = –480 RON
3. SN = 1120 RON 7. TN = –80 RON 11.
4. FR = 480 RON 8. TN = 880 RON 12.
a) 2, 5, 8, 11;
b) 1, 4, 9, 10;
c) 3, 6, 8, 12;
d) 2, 6, 9, 10;
e) 2, 6, 7, 10.

62. Contul de profit şi pierdere oferă următoarele informaţii (RON):


cifra de afaceri = 6000; cheltuieli materiale = 2800; cheltuieli cu
personalul = 600; impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 200;
dobânzi = 320; amortizarea imobilizărilor = 400; impozit pe profit
= 756. Valorile corecte ale indicatorilor: excedentul brut de
exploatare (EBE), rezultatul curent (RC) şi capacitatea de
autofinanţare (CAF) sunt:
1. EBE = 3200 4. RC = 1680 7. CAF = 1644
2. EBE = 2400 5. RC = 924 8. CAF = 1324
3. EBE = 2000 6. RC = 888 9. CAF = 2080
a) 1, 4, 7;
b) 2, 5, 8;
c) 3, 4, 9;
d) 2, 4, 8;
e) 2, 4, 7.
63. La o cifră de afaceri de 17.500 RON, cu 60% cheltuieli variabile şi
8.650 RON cheltuieli fixe din care 1.000 cheltuieli fixe cu
dobânzile, pragul de rentabilitate este de (RON):
a) 21.625;
b) 19.125;
c) 2808;
d) 8.850;
e) 7.650.
64. Rata internă de rentabilitate a investiţiei este:

16
a) valoarea de piaţă curentă a investiţiei;
b) suma la care fiind vândută, investiţia ar aduce încasarea cea
mai mare;
c) suma necesară azi pentru a înlocui investiţia cu o alta nouă
absolut similară;
d) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă nulă;
e) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă
pozitivă.

65. Bilanţul financiar: 1) este de regulă o analiză externă făcută, de


obicei, de o bancă; 2) este de regulă o analiză internă făcută de
însăşi firma; 3) este făcut în perspectiva continuării activităţii;
4) este făcut în perspectiva încetării activităţii; 5) este obligatoriu
prin legea contabilităţii.
a) 1, 3, 5;
b) 2, 4, 5;
c) 1, 4;
d) 2, 3;
e) 4.
66. Pasivul bilanţului financiar este ordonat după:
a) lichiditate;
b) exigibilitate;
c) valoare;
d) randament;
e) eficienţă.

67. Calculul fondului de rulment (FR) se face după relaţia:


a) FR = AC – DC;
b) FR = TA – TP;
c) FR = Kpr – AC;
d) FR = RP + NP
e) FR = RP – NP.
unde: AC = activ circulant; DC = datorii circulante; TA = trezorerie
activă; TP = trezorerie pasivă; Kpr = capital propriu; RP = resurse
permanente; NP = nevoi permanente.

16
68. Necesarul de fond de rulment pozitiv face ca finanţarea activului
circulant să se facă din: 1) capitalul fix; 2) fondul de rulment;
3) creditul comercial; 4) amortizare; 5) creditul bancar de trezo-
rerie; 6) împrumut obligatar.
a) 2;
b) 1, 3;
c) 4, 6;
d) 2, 5;
e) 5.
69. Producţia exerciţiului include: 1) producţia vândută; 2) producţia
stocată; 3) producţia imobilizată; 4) autoconsumul; 5) preţuri
comparabile; 6) preţuri iniţiale.
a) 1, 2, 3, 4, 5, 6;
b) 1, 4;
c) 2, 4, 5;
d) 1, 2, 3, 5;
e) 1, 2, 3.
70. O rată nominală a rentabilităţii economice este de 150%, în con-
diţiile unei inflaţii de 5%, reprezintă în termeni reali un procent de:
a) 145%;
b) 155%;
c) 185,7%;
d) 138%;
e) 150%.
71. În sistemul bugetar al întreprinderii există bugete principale şi
secundare. Care dintre acestea sunt secundare? 1. bugetul
vânzărilor; 2. bugetul investiţiilor; 3. bugetul producţiei; 4. buge-
tul administraţiei; 5. bugetul publicităţii. Răspunsul corect este:
a) 2 + 3 + 4;
b) 1 + 3 + 4;
c) 3 + 4 + 5;
d) 1 + 2 + 4;
e) 2 + 4 + 5.

16
72. Rata nominală a rentabilităţii economice de 130%, în condiţiile
unei rate a inflaţiei de 100% reprezintă în termeni reali un
procent de:
a) 15%;
b) 30%;
c) 10%;
d) 25%;
e) 20%.
73. Sursele proprii interne pentru finanţarea pe termen lung sunt:
1. aporturi noi de capital, în numerar; 2. autofinanţarea; 3. sub-
venţii de la bugetul statului; 4. vânzarea de imobilizări corporale;
5. aporturi noi de capital în natură; 6. vânzarea de imobilizări
financiare; 7. încorporarea rezervelor şi a primelor de emisiune în
capitalul social.
a) 3 + 4 + 5;
b) 3 + 6 + 7;
c) 2 + 3 + 7;
d) 2 + 4 + 6;
e) 2 + 5 + 6.
74. Insuficienţa de fond de rulment apare atunci când:
a) valoarea activului fix este mai mare decât a surselor perma-
nente;
b) valoarea activului fix este mai mare decât a surselor proprii;
c) creditul comercial acordat de firmă este mai mare decât cel
primit de firmă
d) scade disponibilul în casă şi/sau în contul de la bancă;;
e) scade durata de încasare a clienţilor.
75. Necesarul de fond de rulment arată:
a) nevoia de credite pe termen lung;
b) nevoia unui credit obligatar din cauza lipsei de ofertă de
credit bancar pe termen lung;
c) nevoia de credite bancare de trezorerie;
d) nevoia de stocuri materiale pentru exploatare;
e) nevoia de lichidităţi.

16
76. Potrivit bilanţului la 30.VI.2006 firma SC dispune de resurse
proprii de 1103,9 RON şi are angajate credite bancare de
391,4 RON, din care 161,0 cu scadenţa peste un an. Activul
bilanţier este de 1695,9 RON, activul circulant 418,8RON iar
disponibilităţile în sumă de 34,6 RON. Care este fondul de
rulment al firmei (RON)?
a) nu se poate calcula;
b) –431,0;
c) 22,4;
d) –200,6;
e) –22,4.
77. Indicatorul valoare adăugată prezintă interes pentru că: 1. reali-
zează legătura între nivelul micro şi macroeconomic; 2. exprimă
mărimea absolută a rentabilităţii financiare; 3. reprezintă un
indicator pentru aprecierea contribuţiei proprii a întreprinderii la
realizarea producţiei sale; 4. permite, în condiţii de funcţionare
identice, realizarea anumitor clasificaţii sectoriale; 5. exprimă
rezultatul tuturor operaţiilor curente ale întreprinderii; 6. reflectă
structura financiară a întreprinderii.
a) 1, 3, 4;
b) 1, 2, 5;
c) 3, 5, 6;
d) 2, 4, 5;
e) 1, 5, 6.

78. Modelul Wilson de gestiune a stocurilor de materii prime şi


materiale permite determinarea mărimii optime a stocului de
aprovizionat (S). Pe baza stocului optim şi a necesarului anual de
aprovizionat (N), se poate stabili intervalul mediu între două
aprovizionări (i) astfel:
a) i = (N*360)/S;
b) i = (S*360)/N;
c) i = N/S;
d) i = S/N;

16
e) i = S – N.

79. O întreprindere înregistrează în anul de bază o rotaţie a stocurilor


de 60 de zile, iar pentru anul de plan estimează o accelerare a
rotaţiei faţă de anul de bază cu 14 rotaţii/an. În aceste condiţii
durata de rotaţie a stocurilor s-ar reduce cu:
a) 14 zile;
b) 18 zile;
c) 46 zile;
d) 42 zile;
e) 90 zile.

80. Durata de încasare a clienţilor în anul de bază este de 80 de zile,


iar pentru anul de plan se estimează un volum al vânzărilor de
240 RON (CA) şi o valoare a creanţelor – clienţi de 60 RON. În
aceste condiţii, durata de încasare a clienţilor în anul de plan:
a) creşte cu 10 zile;
b) scade cu 10 zile;
c) creşte cu 90 zile;
d) creşte cu 22,5 zile;
e) scade cu 90 zile.
81. În funcţie de riscul pe care îl implică investiţiile pentru perspectiva
întreprinderii, acestea sunt: 1. umane; 2. de înlocuire; 3. de moder-
nizare; 4. comerciale; 5. sociale; 6. de dezvoltare; 7. pentru publi-
citate şi reclamă; 8. strategice.
a) 1, 5, 7, 8;
b) 2, 4, 5, 8;
c) 4, 5, 6, 7;
d) 2, 3, 6, 8;
e) 1, 7, 8.

82. În cazul majorării capitalului social, prin aport nou în numerar,


rezultă o primă de emisiune atunci când valoarea de emisiune a
noilor acţiuni este:

16
a) mai mare decât valoarea de piaţă a acţiunilor, după creşterea
capitalului;
b) mai mare decât valoarea de piaţă a acţiunilor vechi;
c) mai mică decât valoarea nominală;
d) mai mare decât valoarea nominală;
e) egală cu valoarea nominală.

83. La o cifră de afaceri realizată în perioada de bază în sumă de


100.000 RON, o întreprindere înregistrează cheltuieli variabile de
75.000 RON şi un profit de 10.000 RON. Pentru perioada de
previziune estimează un profit de 18.000 RON. Utilizând modelul
pragului de rentabilitate, obţinem un volum al noii cifre de afaceri
pe care trebuie să-l realizeze întreprinderea în sumă de:
a) 231.000 RON;
b) 132.000 RON;
c) 114.000 RON;
d) 99.000 RON;
e) 100.000 RON.

84. Formula (producţia exerciţiului – consumuri externe de la terţi)


defineşte:
a) valoarea adăugată;
b) excedentul brut al exploatării;
c) rezultatul exploatării;
d) rezultatul curent;
e) capacitatea de autofinanţare.

85. Formula (rezultatul exploatării + veniturile financiare – cheltu-


ielile financiare) defineşte:
a) valoarea adăugată;
b) excedentul brut al exploatării;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul net;
e) rezultatul financiar.

16
86. Marja asupra cheltuielilor variabile este: 1. diferenţa dintre cifra de
afaceri şi cheltuielile directe; 2. suma dintre cheltuielile variabile
şi profitul net; 3. diferenţa dintre cifra de afaceri şi cheltuielile
variabile; 4. diferenţa dintre profit şi cheltuielile variabile; 5. suma
dintre profit şi cheltuielile fixe.
a) 1 + 5;
b) 3 + 5;
c) 3;
d) 2 + 3;
e) 2 + 4.

87. Rata lichidităţii imediate arată:


a) măsura în care valorile disponibile acoperă datoriile pe
termen scurt;
b) ponderea valorilor disponibile în total valori;
c) măsura în care disponibilităţile se găsesc sub formă de bani
lichizi;
d) ponderea valorilor lichidabile în 48 de ore în total valori;
e) măsura în care valorile disponibile acoperă datoriile pe
termen lung.

88. Rata lichidităţii generale (Rlg) arată o situaţie normală atunci când
valoarea ei este:
a) sub 100%;
b) între zero şi 0,5;
c) negativă;
d) pozitivă;
e) supraunitară.
89. Rata lichidităţii reduse se calculează după relaţia:
a) (valori disponibile plus valori realizabile) / total pasiv;
b) (valori disponibile plus valori realizabile) / activ circulant;
c) (valori disponibile plus valori realizabile) / datorii pe termen
scurt;
d) valori lichidabile pe termen scurt / total valori;

16
e) (valori disponibile plus valori realizabile) / datorii pe termen
lung.
90. Din bilanţul încheiat la sfârşitul exerciţiului N rezultă următoarea
situaţie (mil. RON):

Activ N–1 N Pasiv N–1 N


Imobilizări 760 680 Capital propriu 430 520
Active 200 700 Datorii financiare 500 750
circulante Datorii de exploatare 30 110

Din contul de profit şi pierderi aferent aceleaşi perioade s-au reţinut


următoarele date (mil. mei): vânzări de mărfuri = 640; producţia
vândută = 1200; consumuri de la terţi = 920; cheltuieli cu personalul =
= 400; cheltuieli cu amortizarea = 200; cheltuieli cu dobânzile = 100;
cota de impozit pe profit = 16%. Pe baza datelor de mai sus,
rentabilitatea economică (Re) şi rentabilitatea financiară (Rf) vor avea
următoarele mărimi:
1. Re = 17,74% 4. Rf = 17,74%
2. Re = 30,62% 5. Rf = 42,97%
3. Re = 38,3% 6. Rf = 38%
a) 1, 5;
b) 2, 5;
c) 3, 6;
d) 1, 4;
e) 2, 6.
91. Din bilanţurile de deschidere (N–1) şi de închidere (N) ale unei
întreprinderi rezultă următoarea situaţie (mii RON):
Activ N –1 N Pasiv N –1 N
Imobilizări 665 595 Capitaluri proprii 376,25 455
Active 175 612,5 Datorii financiare 437,5 656,25
circulante Datorii de 26,25 96,25
exploatare
TOTAL 840 1207,5 TOTAL 840 1207,5

16
Din contul de profit şi pierderi s-au reţinut următoarele: profit net =
=115,5 mil.lei; cheltuieli cu dobânzile = 87,5 mil.lei. Rentabilitatea
economică determinată ca media aritmetică ponderată a capitalurilor
întreprinderii (calculată ca procent cu trei zecimale) va avea urmă-
toarea valoare:
a) 24,945%;
b) 22,1%;
c) 24,421%;
d) 24,245%;
e) 30%.

92. Bilanţul şi contul de profit şi pierderi al exerciţiului N prezintă


următoarele date (mii RON):
Activ N –1 N Pasiv N –1 N
Imobilizări 1900 1700 Capitaluri proprii 1075 1300
Active 500 1750 Datorii financiare 1250 1875
circulante Datorii de exploa- 75 275
tare
TOTAL 2400 3450 TOTAL 2400 3450

Cifra de afaceri 4600, cheltuieli monetare de exploatare 3715; amor-


tizări 85; cheltuieli cu dobânzile 250; cota de impozit pe profit este
de 38%. Valorile indicatorilor cash-flow de gestiune (CFgest)
cash-flow disponibil pentru acţionari (CFDact) şi cash-flow disponibil
pentru creditori (CFDcr) pot fi:
1. CFgest = 259 4. CFDact = –375 7. CFDcr = –115
2. CFgest = 341 5. CFDact = 116 8. CFDcr = 116
3. CFgest = 676 6. CFDact = 225 9. CFDcr = –375
Răspunsul corect este:
a) 1, 6, 9;
b) 3, 6, 7;
c) 2, 4, 8;
d) 3, 5, 8;
e) 3, 5, 9.

17
93. Durata de încasare a clienţilor în anul de bază este de 60 de zile,
iar pentru anul de plan se estimează un volum al vânzărilor de
20mii RON şi o valoare a creanţelor-clienţi de 5mii RON. În
aceste condiţii, durata de încasare a clienţilor în anul de plan ar
creşte cu:
a) 1380 zile;
b) 90 zile;
c) 30 zile;
d) 60 zile;
e) 10 zile.
94. O întreprindere înregistrează în anul de bază o rotaţie a stocurilor
de 60 de zile iar pentru anul de plan estimează o accelerare a
rotaţiei faţă de anul de bază cu 14 rotaţii/an. În aceste condiţii
durata de rotaţie a stocurilor s-ar reduce cu:
a) 14 zile;
b) 18 zile;
c) 12 zile;
d) 46 zile;
e) 42 zile.
95. În perioada de bază durata de achitare a furnizorilor a fost de
130 zile, iar pentru anul de plan s-a estimat o cifră de afaceri în
sumă de 40 mii RON şi o valoare a furnizorilor de 10 mii RON. În
aceste condiţii durata de achitare a furnizorilor în anul de plan s-a
redus cu:
a) 90 zile;
b) 40 zile;
c) 30 zile;
d) 50 zile;
e) 60 zile.
96. Bilanţul şi contul de profit şi pierderi al exerciţiului N prezintă
următoarele informaţii: imobilizări 1287,5; stocuri 325; creanţe
125; lichidităţi 125; capitaluri proprii 937,5; datorii pe termen
lung 662,5; datorii de exploatare 262,5; cifra de afaceri 1875.

17
Nevoia de fond de rulment exprimată în zile de rotaţie în raport cu
cifra de afaceri este de:
a) 12 zile;
b) 60 zile;
c) 21,6 zile;
d) 36 zile;
e) 90 zile.
97. La o cifră de afaceri de 15.000 RON marja asupra cheltuielilor
variabile este de 45% şi cheltuieli fixe de 3.600 RON. Valoarea
cifrei de afaceri pentru care marja asupra cheltuielilor variabile
este egală cu cheltuielile fixe este de:
a) 6.750;
b) 6.545;
c) 8.000;
d) 33.333;
e) 15.000.
98. O întreprindere cu active comerciale de AE0 = 525, formate din
capitaluri proprii de CPR0 = 425 şi din datorii de DAT0 = 100, a
realizat un profit net de PN1 = 72 şi dobânzi de Dob1 = 54. În
aceste condiţii, rata rentabilităţii economice este egală cu:
a) 10,28%;
b) 13,71%;
c) 3,42%;
d) 24%;
e) 31%.

99. Din bilanţul unei întreprinderi întocmit la sfârşitul exerciţiului


contabil rezultă următoarele date (RON): activ imobilizat 100;
activ circulant 200; capital social 50; rezerve 25; datorii pe termen
lung 125; datorii pe termen scurt 100. Valoarea indicatorului
trezorerie netă este:
a) 125;
b) 100;
c) 75;

17
d) 50;
e) 0.

100. Rata nominală a rentabilităţii economice de 120%, în condiţiile


unei rate a inflaţiei de 50% reprezintă în termeni reali un
procent de:
a) 20%;
b) 70%;
c) 46,66%;
d) 25%;
e) 50%.

101. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanţă deosebită în evaluă-


rile prin metode:
a) bazate pe venit;
b) bazate pe cifra de afaceri;
c) bazate pe active;
d) bursiere;
e) metoda multiplilor.

102. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren


intravilan, destinat construcţiilor de locuinţe individuale, este
metoda:
a) extracţiei;
b) parcelării şi dezvoltării;
c) capitalizării rentei funciare (chiriei);
d) reziduală;
e) producţiei agricole anuale.
103. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare
estimată va fi:
a) valoarea de piaţă;
b) valoarea subiectivă;
c) valoarea de asigurare;
d) valoarea reală

17
e) valoarea justă.

104. Scopul analizei financiare în evaluare este să permită:


a) calculul activelor;
b) determinarea valorii de piaţă;
c) impunerea justă;
d) diagnosticarea de dinamică a evoluţiei în timp a echilibrelor
şi performanţelor afacerii;
e) metodologia evaluării.

105. Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel:


a) dintr-un an anterior;
b) din anul anterior;
c) dintr-un an viitor;
d) depinde de metodologia abordată de analist;
e) nu se calculează.

106. Care dintre următoarele informaţii NU sunt implicate, direct sau


indirect, în formula de calcul a valorii întreprinderii sau unor
active necorporale separate, prin metoda DCF:
a) rata de actualizare şi fluxul de numerar;
b) rata de capitalizare;
c) rata de creştere după perioada explicită de previziune;
d) costul de înlocuire net al activelor necesare exploatării;
e) rata de actualizare.

107. În abordarea prin piaţă, întreprinderile comparabile trebuie să fie:


a) asemănătoare şi în aceeaşi localitate;
b) similare şi relevante;
c) identice şi în aceeaşi ţară;
d) cu acelaşi profit net;
e) identice intercontinental.

108. Stabilirea valorii finale a unei întreprinderi se face prin:


a) ponderea valorilor diferite obţinute;

17
b) prezentarea unui interval de valori între minimul şi maximul
obţinut prin aplicarea metodelor de evaluare;
c) selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de
evaluare;
d) precizarea unei valori minime;
e) din selecţia de scenarii.

109. În metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel:


a) sunt preluate la valoarea contabilă;
b) sunt eliminate;
c) sunt preluate la valoarea corectată;
d) sunt actualizate prin indexare;
e) sunt diminuate la cota alocată exerciţiului financiar.

110. Pentru o întreprindere care nu desfăşoară o activitate de export-


import, un activ din afara exploatării este:
a) autoturismul utilizat de manager;
b) valuta din contul de la bancă;
c) stocul producţiei neterminate;
d) terenul din coproprietatea cu vecinul, aferent drumului de
acces;
e) centrala termică a întreprinderii.

111. Standardele Internaţionale de evaluare:


a) sunt obligatorii în toate ţările;
b) reprezintă cea mai bună practică;
c) sunt impuse de autorităţile Statului;
d) reprezintă o modă;
e) nu se utilizează în România.
112. Ce reprezintă “X” şi “Y” în formula de mai jos (formula
Du Pont):
Profit net/X =
= Y/Venituri × Venituri/Active × Active/Capital propriu

17
a) ambii termeni reprezintă capitaluri proprii;
b) X = capital propriu şi Y = profit net;
c) X = venituri şi Y = profit net;
d) X = capital propriu şi Y = cifra de afaceri;
e) X = cifra de afaceri, Y = active de exploatare.

113. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu


administrativ, se va evalua:
a) pe baza comparaţiei directe;
b) pe baza costului de înlocuire net;
c) pe baza costului de reconstrucţie;
d) pe baza valorii de vânzare forţată;
e) prin valoarea de patrimoniu.

114. Rata de creştere perpetuă (g) a unei forme de venit, în cazul


metodei capitalizării, poate fi estimată:
a) la orice nivel;
b) ca fiind mai mare decât rata de capitalizare;
c) ca fiind fluctuantă anual;
d) ca fiind mai mică sau egală cu creşterea estimată a
producţiei domeniului şi/sau PIB;
e) dată de Standard&Poors.

115. În elaborarea previziunilor, punctul de plecare îl reprezintă:


a) evoluţia pieţei pe care operează întreprinderea şi diagnos-
ticul întreprinderii;
b) pe baza unei testări Box-Jenkins;
c) ratele de profit realizate de piaţă;
d) modelul teoretic Anghel Rugină;
e) prognoza Emilian Dobrescu.
116. Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin:
a) informaţii din cotidiene de profil;
b) analiza datelor furnizate de client;
c) zvonuri;

17
d) date statistice oficiale furnizate de autorităţi şi certificatori
de tranzacţii;
e) modelări teoretice.

117. Valoarea de piaţă vs. Valoarea de investiţie, calculată prin meto-


dele de capitalizare/actualizare, poate fi:
a) egală;
b) mai mică
c) mai mare;
d) nu se compară
e) egale cu valoarea de lichidare.
118. Rotaţia activului total (în număr de rotaţii) este:
a) active nete/active totale;
b) active totale/cifra de afaceri;
c) cifra de afaceri/active totale;
d) capital permanent/activ total;
e) capital propriu-active imobilizate.

119. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabi-


lităţii:
a) capitalului de lucru;
b) capitalului împrumutat;
c) capitalului permanent;
d) capitalului propriu;
e) companiilor care au un coeficient beta = 1.

120. Inspecţia unei proprietăţi presupune:


a) prezentarea unor imagini fotografice sau video ale proprie-
tăţii;
b) prezenţa clientului împreună cu evaluatorul;
c) prezenţa agentului imobiliar;
d) prezenţa funcţionarului cadastral;
e) prezenţa proprietarului.

121. Care este amplasamentul ideal al spaţiilor comerciale mici?

17
a) în lungul străzii;
b) între două şiruri de blocuri cu 7 scări şi 10 etaje;
c) la intersecţia a două străzi intens circulate;
d) în zona cu parcare auto;
e) lângă un hypermarket.

122. Ce tip de valoare se va estima în evaluarea pentru garantarea de


credite, ipoteci şi gajuri:
a) valoarea de investiţie;
b) valoarea de piaţă şi riscurile ce o pot afecta la data evaluării;
c) valoarea de casare;
d) valoarea de utilizare în continuitate;
e) valoarea de asigurare.

123. Pentru garantarea de credite, evaluarea trebuie să fie:


a) bazată pe metoda costului de înlocuire net;
b) responsabilă şi riguroasă;
c) similară şi relevantă;
d) precaută din cauza naturii litigioase;
e) ipotetică.

124. În evaluarea pentru asigurare se va estima:


a) valoarea de piaţă;
b) valoarea de investiţie;
c) valoarea de reconstrucţie;
d) valoarea contabilă;
e) valoarea de lichidare.

125. În evaluarea pentru stabilirea despăgubirilor pentru expropiere se


va estima:
a) valoarea de piaţă;
b) valoarea de investiţie;
c) valoarea de lichidare;
d) valoarea de utilizare;
e) valoarea viitoare.

17
126. În cazul în care evaluatorul este solicitat să-şi spună părerea
despre adecvarea proprietăţii imobiliare, ca garanţie de credit:
a) va refuza lucrarea;
b) va exprima o opinie, numai dacă este asigurat pentru
răspundere profesională;
c) va exprima o opinie, ţinând cont de natura proprietăţii;
d) va exprima o opinie, depinzând de condiţiile de acordare a
creditului;
e) va efectua lucrarea în conformitate cu indicaţiile clientului.

127. Dacă în timpul unei evaluări se identifică o problemă de poluare,


evaluatorul:
a) îşi declină responsabilitatea;
b) întrerupe lucrarea de evaluare;
c) informează Ministerul Mediului;
d) menţionează explicit natura,
profunzimea şi rezultatul investigaţiei;
e) continuă lucrarea pe răspunderea clientului.

128. Utilizarea speculativă înseamnă:


a) valoarea de investiţie minus cheltuielile de amenajare;
b) proprietate păstrată pentru vânzare ulterioară;
c) proprietate achiziţionată la un preţ neobişnuit de mic;
d) proprietate achiziţionată la lichidarea tuturor activelor;
e) teren deţinut de promotorii imobiliari.

129. Ce termeni nu sunt cuprinşi în definiţia valorii de piaţă?


a) marketing adecvat;
b) la data evaluării;
c) suma estimată;
d) cumpărător şi vânzător hotărât;
e) o proprietate neschimbată.
130. Principiul anticipării face referire la:
a) existenţa pe piaţă a unor bunuri similare cu preţuri
diferite;
b) preţul unei proprietăţi variază direct cu cererea;

17
c) valoarea unei părţi componente a unei proprietăţi
depinde de cât de mult contribuie aceasta la valoarea
întregului;
d) valoarea întreprinderii este echivalentă cu valoarea
prezentă a tuturor fluxurilor viitoare anticipate;
e) valoarea provine din beneficiile viitoare care urmează
a fi generate de proprietatea deţinută.
131. Întregul proces de evaluare a unei întreprinderi reprezintă:
a) o procedură sistematică utilizată pentru a estima o
anumită valoare a întreprinderii;
b) stabilirea activelor tangibile;
c) rata de fructificare a capitalului aşteptată de investitor;
d) valoarea unei părţi componente a unei proprietăţi;
e) beneficiile viitoare anticipate.

132. Abordarea bazată pe active se bazează în mod esenţial pe prin-


cipiul:
a) anticipării;
b) substituţiei;
c) schimbării;
d) cererii şi ofertei;
e) contribuţiei.

133. Nu sunt active redundante următoarele elemente:


a) teren excedentar;
b) licenţe neutilizate;
c) creanţe incerte;
d) titluri de plasament;
e) capitaluri proprii.
134. Clasificarea evaluărilor în funcţie de scopul evaluării este făcută
în funcţie de:
a) evaluarea administrativă şi economică;
b) evaluarea pentru proprietarii afacerii;
c) evaluarea pentru instituţii financiar bancare;
d) evaluarea pentru persoane fizice;

18
e) evaluarea de proprietăţi imobiliare.

135. Valoarea unei proprietăţi este creată din interacţiunea a 4 factori:


a) utilitate, raritate, cerere şi ofertă;
b) raritate, dorinţă, cerere şi utilitate;
c) utilitate, dorinţă, ofertă şi raritate;
d) putere de cumpărare, raritate, dorinţă, utilitate;
e) raritate, dorinţă, putere de cumpărare şi ofertă.
136. Pentru un investitor tipul de valoare reprezintă:
a) valoare de asigurare;
b) valoare de investiţie;
c) valoare de impozitare;
d) valoare de piaţă;
e) valoare de anticipare.
137. Ipotezele şi condiţiile limitative sunt incluse în raportul de
evaluare pentru:
a) a responsabiliza evaluatorul;
b) a proteja evaluatorul şi a informa clientul;
c) a proteja destinatarul raportului;
d) a stabili coordonatele firmei că va face obiectul
evaluării;
e) a estima valoarea dreptului de proprietate asupra
unei părţi din capital.
138. Metodele de evaluare se aleg în funcţie de:
a) scopul evaluării;
b) conjunctura economică;
c) dorinţele clientului;
d) indicaţiile proprietarului;
e) informarea utilizatorului.

139. Standardele de evaluare sunt utile:


a) în vederea alinierii la standardele de calitate;
b) în vederea alinierii la standardele de contabilitate;

18
c) în vederea înţelegerii uniforme a termenilor şi
procedurilor de evaluare;
d) pentru alinierea la cerinţele Comunităţii
Europene;
e) în vederea ocupării unei nişe de piaţă.
140. În cadrul standardelor de evaluare se regăsesc:
a) tabele de încadrare;
b) definiţii ale unor termeni specifici evaluării;
c) indici de evaluare;
d) indici de actualizare;
e) formule de calcul a valorii prin diferite metode de
evaluare.
141. Diagnosticul comercial vizează:
a) analiza factorilor tehnici de producţie;
b) analiza resurselor umane;
c) analiza riscurilor întreprinderii;
d) analiza pieţei pe care operează întreprinderea;
e) analiza aspectelor legale privind activitatea întreprinderii.
142. Abordarea pe bază de venit se bazează în primul rând pe:
a) principiul anticipării;
b) principiul comparaţiei;
c) principiul substituţiei;
d) principiul schimbării;
e) principiul contribuţiei.

143. Valoarea capitalului investit se referă la:


a) valoarea de piaţă a capitalului propriu, capitalului
preferenţial şi celui împrumutat;
b) valoarea contabilă a capitalului împrumutat;
c) valoarea contabilă a capitalului propriu;
d) valoarea contabilă a capitalului preferenţial;
e) valoarea contabilă a capitalului încasat.

18
144. Rata rentabilităţii comerciale se calculează ca raport procentual
între:
a) profitul brut din vânzări şi cifra de afaceri;
b) profitul net din vânzări şi cifra de afaceri;
c) cifra de afaceri şi rentabilitatea comercială;
d) profitul net şi profitul brut;
e) producţia stocată şi cifra de afaceri.
145. Rata solvabilităţii generale se calculează ca raport dintre:
a) datorii totale şi active totale;
b) active totale şi datorii curente;
c) active totale şi datorii totale;
d) datorii curente şi active imobilizate;
e) active imobilizate şi datorii curente.
146. Rata de finanţare a stocurilor este un raport dintre:
a) stocuri şi FR;
b) active totale şi stocuri;
c) FR şi stocuri;
d) Active totale şi FR;
e) FR şi active totale.

147. Situaţia lichidităţii curente este satisfăcătoare în condiţiile


încadrării în intervalul:
a) 1 şi 1,2;
b) 1 şi 1,8;
c) 0,65 şi 1;
d) 1,2 şi 1,8;
e) 0,65 şi 1,8.

148. Rata lichidităţii generale are nivelul recomandat între:


a) 1 şi 2;
b) Nu este un nivel recomandat;
c) Sub 1,8;
d) 1,8 şi 2;
e) Sub 2.

18
149. Nu sunt active curente următoarele:
a) disponibilităţi în valută;
b) creanţe;
c) avansuri primite;
d) stocuri materiale;
e) creanţe şi stocuri.

150. Analiza potenţialului uman se referă la:


dinamica numărului de salariaţi;
dinamica numărului de zile lucrate;
dinamica salariului mediu;
dinamica producţiei;
dinamica salariaţilor cu două job-uri.

151. Analiza contractelor de asigurare este făcută în cadrul următoa-


relor tipuri de diagnostic:
a) diagnosticul comercial;
b) diagnosticul operaţional;
c) diagnosticul de management;
d) diagnosticul juridic;
e) diagnosticul resurselor umane.

152. În procesul de evaluare ultima etapă este:


a) sinteza rezultatelor;
b) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finale;
c) analiza SWOT;
d) corelaţiile asupra valorii finale;
e) estimarea valorii finale.

153. Testul acid poate fi considerat satisfăcător în următorul interval:


a) 0,3 şi 1;
b) 0,65 şi 1;
c) 0,3 şi 0,5;
d) 0,5 şi 0,65;
e) 0,5 şi 1.

18
154. În procesul de evaluare prima etapă constă în:
a) definirea problemei;
b) sinteza rezultatului evaluării;
c) diagnosticul pentru evaluare;
d) diagnosticul pentru sintetizare;
e) prezentarea firmei evaluate şi a consultatului.

155. Analiza riscului de faliment poate fi numită şi:


a) metoda calculării veniturilor;
b) metoda cererii şi ofertei;
c) metoda scorurilor;
d) metoda financiară;
e) metoda substituţiei.

156. Analiza vânzărilor din perspectiva clientelei urmăreşte în primul


rând:
a) evoluţia NFR;
b) evoluţia structurală a cifrei de afaceri pe clienţi;
c) evoluţia FR;
d) evoluţia trezoreriei;
e) evoluţia stocurilor.

157. Diagnosticul comercial vizează:


a) piaţa de desfacere a produselor întreprinderii şi piaţa
de aprovizionare;
b) analiza detaliată a factorilor tehnici de producţie;
c) contractele de vânzare cumpărare, de închiriere şi cele
de locaţie;
d) potenţialul uman şi de management al firmei;
e) rezultatele obţinute şi probabile ale firmei.

158. Rata generală a absenteismului se determină ca raport procentual


între:
a) timpul efectiv lucrat şi timpul maxim disponibil;
b) timp lucrat şi număr de grevişti;

18
c) număr de zile de grevă şi număr total de salariaţi;
d) număr total zile de absenţă şi timpul maxim
disponibil exprimat în zile;
e) număr de grevişti şi număr mediu de personal.
159. Rata rentabilităţii fără risc:
a) reprezintă acel nivel de remunerare a capitalului
investit în condiţii de risc minim;
b) reprezintă costul întregului capital investit într-o
afacere imobiliară;
c) reprezintă un divizor folosit pentru transformarea
unui flux anual constant sau o creştere constantă în valoarea
actuală a capitalului din care provine;
d) reprezintă calcularea valorii prezente la data
evaluării a unui flux bănesc viitor;
e) reprezintă actualizarea valorii trecute în condiţii de
inflaţie.
160. Costul capitalului propriu reprezintă:
a) acel nivel de remunerare a capitalului investit în
condiţii de risc minim;
b) inversul ratei de capitalizare;
c) acea rată de rentabilitate pe care trebuie să o
realizeze o firmă astfel încât să menţină valoarea afacerii;
d) raportul între cursul unei acţiuni şi profitul net ce
revine pentru acea acţiune;
e) costul capitalului reinvestit.
161. Valoarea reziduală este:
a) valoarea estimată a proprietăţii evaluate la sfârşitul
perioadei explicite de previziune;
b) valoarea estimată a proprietăţii evaluate la începutul
perioadei explicite de previziune;
c) valoarea estimată a proprietăţii evaluate la mijlocul
perioadei explicite de previziune;
d) valoarea estimată a proprietăţii evaluate în orice
moment de timp;

18
e) valoarea rămasă după evaluare.
162. Metoda actualizării fluxurilor de lichidităţi pentru acţionari
(CFNA) reprezintă:
a) cash-flow brut la dispoziţia acţionarilor;
b) cash-flow rezidual la dispoziţia acţionarilor;
c) cash-flow net la dispoziţia acţionarilor;
d) cash-flow de previziune la dispoziţia acţionarilor;
e) cash-flow brut la dispoziţia administratorului.
163. Un factor de risc sistematic este:
a) riscul de nevânzare a acţiunilor;
b) riscul privind rotaţia la credite;
c) modificarea cursului de schimb valutar;
d) riscul nediversificării producţiei;
e) riscul nerealizării previziunilor.
164. Un prim element care trebuie previzionat în cadrul metodei DFC
este:
a) cifra de afaceri;
b) creşterea perpetuă a veniturilor;
c) volumul investiţiilor necesare;
d) modificarea FR;
e) modificare NFR.

165. În metoda DFC din cash-flow brut previzionat nu se scad:


a) investiţiile necesare;
b) modificarea anuală a NFR;
c) ratele de plată pentru creditele primite;
d) dividendele disponibile pentru acţionari;
e) impozitele plătite.

166. Discounted cash-flow DCF se referă la:


a) metoda actualizării fluxurilor de lichidităţi;
b) costul mediu ponderat al capitalului;
c) costul capitalului împrumutat;
d) metoda capitalizării profitului;

18
e) metoda estimării valorii reziduale.

167. În evaluarea unei mărci comerciale cea mai utilizată abordare


este cea pe bază de:
a) venit;
b) cost;
c) uzanţe;
d) cerere;
e) comparaţia de piaţă.

168. Mijloacele fixe aflate în afara exploatării se evaluează astfel:


a) valoarea de utilitate;
b) valoarea netă de realizare;
c) valoarea de previziune;
d) valoarea de înlocuire;
e) valoarea de lichidare.

169. Evaluarea unei mărci de produs se poate face prin:


a) DCF;
b) comparaţia de piaţă;
c) comparaţia de produs;
d) comparaţia de capital;
e) ANC.

170. Un teren în abordarea patrimonială poate fi tratat pe baza


valorii de:
a) piaţă;
b) rentabilitate;
c) achiziţie;
d) profitabilitate;
e) contabilitate.

171. Un teren poate fi cel mai bine evaluat prin:


a) Extracţie;
b) alocare;
c) tehnică reziduală;

18
d) compararea vânzărilor de piaţă;
e) ANC.

172. Costurile segregate sunt:


a) costurile directe şi indirecte;
b) costurile de reconstrucţie şi costul de înlocuire;
c) costurile unitare pentru componentele clădirii;
d) costuri unitare;
e) costuri fixe.

173. Capitalul investit este:


a) capitalul social;
b) capitalul net;
c) capitalul brut;
d) capitalul propriu şi creditele mai mari de un an;
e) activele totale.

174. Noţiunea de goodwill poate fi asociată cu:


a) valoare reziduală;
b) clientela;
c) supraprofitul;
d) cererea;
e) oferta.

175. Nu sunt proprietăţi intelectuale următoarele:


a) copyright-ul;
b) marca;
c) know how-ul;
d) brevetele;
e) avantajul contractului de asigurare.

176. Goodwill-ul poate fi estimat prin:


a) capitalizarea supraprofitului;
b) capitalizarea costurilor anterioare;
c) capitalizarea dobânzilor;
d) orice metodă de evaluare;

18
e) capitalizarea veniturilor.

177. Valoarea de piaţă a unei firmei în comparaţie cu valoarea ei de


investiţie (privită subiectiv) poate să fie:
a) mai mare;
b) mai mică;
c) egală;
d) mai mică, mai mare sau egală;
e) obligatoriu mai mare ca 1.
178. Un raport de evaluare trebuie să:
a) arate baza legală a evaluării;
b) descrie activităţile efectuate de evaluator;
c) reprezinte mijlocul de comunicare a valorii;
d) calculeze o valoare;
e) arate o valoare viitoare reală.

179. Un raport de evaluare se poate verifica:


a) la cererea clientului;
b) la cererea beneficiarului;
c) dacă sunt dubii asupra corectitudinii valorii
estimate;
d) cu consimţământul autorului raportului;
e) dacă sunt dubii asupra corectitudinii valorii
estimate, cu consimţământul autorului raportului, la cererea
clientului sau a beneficiarului.
180. Valoarea de casare este:
mai mare ca valoarea de lichidare;
mai mică decât valoarea de lichidare;
egală cu valoarea de lichidare;
d) limita inferioară a valorii de lichidare în absenţa
valorilor negative;
limita superioară a valorii de lichidare.
181. Creanţele de lichidare au o valoare:
a) mai mare decât valoarea contabilă;

19
b) egală cu zero;
c) mai mică decât valoarea contabilă;
d) mai mică pentru că nu s-a încasat la timp;
e) mai mică decât 1.
182. Valoarea de ipotecare se estimează astfel:
a) se consideră utilizarea curentă şi cele alternative;
b) se consideră elementele pe termen lung;
c) eliminarea elementelor speculative;
d) se consideră utilizarea curentă şi cele alternative,
elementele pe termen lung, eliminându-se elementele
speculative;
e) este calculată de bancă, conform normelor
metodologice.
183. Creditele contractate:
a) se evaluează la data lichidării;
b) se negociază separat cu banca creditoare;
c) se trec la datoria publică;
d) se reevaluează la data rambursării;
e) nu se evaluează.
184. Pentru salariaţi obligaţiile speciale:
a) nu se mai iau în considerare;
b) se achită după finalizarea lichidării;
c) se iau în considerare;
d) se evaluează la data lichidării;
e) vor fi achiziţionate de acţionari.
185. Veniturile care se înregistrează în avans:
a) se impozitează şi se trec la active;
b) se anulează;
c) se restituie celor ce le-au constituit;
d) nu se impozitează;
e) se consideră profit.

186. În cadrul activităţilor viabile separarea înseamnă:

19
a) asamblarea unei întreprinderi;
b) fuziunea serviciilor;
c) divizarea activelor;
d) fuziunea întreprinderilor;
e) divizarea managementului.

187. În principal evaluatorul acţionează în:


a) interes public;
b) interes profesional;
c) interes propriu;
d) interesul clientului;
e) interesul consumatorului.

188. Abordarea valorii finale se face pe baza următoarelor criterii:


a) diferenţelor între rezultatele obţinute;
b) competenţa evaluatorului;
c) valoarea reală;
d) precizia, calitatea informaţiilor şi judecata
evaluatorului;
e) tipul valorii estimate şi cantitatea informaţiilor.

189. Întreprinderile comparabile abordate prin metoda comparaţiei


trebuie să fie:
a) relevante şi similare;
b) cu profit net acelaşi;
c) cu profit brut diferit;
d) identice;
e) asemănătoare.

190. Relaţia dintre venitul anual şi valoarea proprietăţii se exprimă


printr-o rată:
a) a venitului;
b) globală;
c) de capitalizare;
d) de actualizare;
e) de substituţie.

19
191. În urma unei evaluări valorile diferite se conciliază prin:
a) selecţia unei valori;
b) media ponderată şi aritmetică;
c) eliminarea valorilor minime şi maxime;
d) eliminarea valorilor minime;
e) medie geometrică.

192. Estimarea valorii de lichidare se face:


a) la cererea cumpărătorului;
b) pentru toate întreprinderile neprofitabile;
c) numai când întreprinderea este falimentară;
d) la cererea vânzătorului;
e) când se vinde întreprinderea.

193. La lichidare stocurile au o valoare:


a) poate fi şi negativă;
b) mai mică decât valoarea contabilă;
c) mai mare decât valoarea contabilă;
d) mai mică deoarece nu se acordă garanţie;
e) egală cu valoarea contabilă.

194. Capitalul social al unei SC poate fi majorat prin:


a) aport în natură;
b) aport în creanţe;
c) încorporarea rezervelor legale;
d) profit;
e) impozite.

195. Un raport de evaluare trebuie să cuprindă:


a) declaraţiile de certificare;
b) baza de evaluare;
c) scopul evaluării;
d) baza şi scopul evaluării, precum şi declaraţii de
certificare;
e) valoarea evaluată.

19
196. Atunci când se stabileşte tariful pentru evaluare se ţine cont de:
a) volumul de muncă depus pentru realizarea misiunii;
b) costul întreprinderii;
c) valoarea întreprinderii;
d) veniturile obţinute de proprietate;
e) valoarea care a rezultat în urma evaluării.

197. Rata de actualizare faţă de RIR pentru întreprinderile evaluate


numai prin DCF este:
a) egală;
b) mai mare;
c) mai mică;
d) egală cu 1;
e) nu se poate aprecia.

198. Prin aplicare metodei DCF rezultă o valoare de tipul:


a) valoare cu bază majoritară;
b) valoare cu bază minoritară;
c) valoare cu bază majoritară sau minoritară;
d) valoare informală;
e) valoare estimativă.

199. Rata rentabilităţii costurilor este:


a) profit net / cheltuieli totale;
b) profit net / profit brut;
c) profit brut / capital propriu;
d) profit net / capital propriu;
e) profit brut / cheltuieli totale.

200. Nu este factor de producţie:


a) contribuţia;
b) terenul;
c) munca;
d) capitalul;
e) munca salariată.

19
Asigurări şi pieţe de capital

1. În cadrul licitaţiei bursiere se confruntă:


a) un vânzător cu mai mulţi cumpărători;
b) un cumpărător cu mai mulţi vânzători;
c) mai mulţi vânzători cu mai mulţi cumpărători;
d) un vânzător şi un cumpărător;
e) câţiva vânzători şi cumpărători.
2. Cuponul obligaţiunii este:
a) dobânda nominală a obligaţiunii;
b) rata dobânzii obligaţiunii;
c) diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală;
d) diferenţa dintre valoarea de rambursare şi cea nominală;
e) se mai numeşte primă de emisiune.
3. Care sunt pieţele componente ale pieţei de capital?
1. Piaţa monetară;

19
2. Piaţa primară de capital;
3. Piaţa secundară de capital;
4. Piaţa bancară;
5. Piaţa bunurilor de consum.
Alegeţi varianta corectă:
a) 2, 3 şi 4;
b) 5;
c) 4;
d) 2 şi 3;
e) 1 şi 4.
4. Mărfurile tranzacţionate în burse trebuie să aibă următoarele
caracteristici:
1. să fie bunuri generice;
2. să fie bunuri fungibile;
3. să fie bunuri standardizabile;
4. să fie bunuri cu grad redus de prelucrare;
5. să fie bunuri generale;
Alegeţi varianta corectă:
a) 1, 2, 3 şi 4;
b) 1, 2, 3, 4 şi 5
c)1, 2 şi 3;
d) 2 şi 3;
e) 3.
5. Institutiile bancare:
a) acceptă depozite;
b) gestionează portofolii de active de capital ale clienţilor;
c) deschid conturi pentru clienţi;
d) emit active bancare (perfect lichide şi cu risc redus);
e) dau împrumuturi.
Care dintre afirmaţii nu este adevărată?
6. Titlurile financiare negociabile pe piaţa bursieră sau alte pieţe
reglementate se mai numesc şi instrumente bursiere şi se clasifică în
următoarele categorii :
a) titluri primare şi secundare;

19
b) titluri de credit şi debit;
c) titluri sintetice şi derivate;
d) titluri primare şi derivate;
e) titluri primare, sintetice şi derivate.
7. Care din subdiviziunile pieţei de capital facilitează numai emisiunea
de titluri financiare?
a) piaţa primară de capital;
b) piaţa secundară de capital;
c) bursa de valori;
d) bursa de mărfuri;
e) piaţa monetară.
8. Rolul primordial al organismului de autoritate al pieţei de capital
este de a asigura:
a) protecţia statului împotriva fraudelor;
b) protecţia emitenţilor;
c) protecţia investitorilor;
d) reglementarea pieţei financiare;
e) protecţia instituţiilor financiare.

9. Care este valoarea capitalului investit în acţiuni preferenţiale cu rată


a dividendului de 18%, dacă un investitor primeşte 1.000 RON
dividende anual?
a) este egală cu 18.000 RON;
b) este egală cu 5.556 RON;
c) este egală cu 55.556 RON;
d) este egală cu 1.800 RON;
e) este egală cu 7.356 RON.

10. Emisiunea primară de acţiuni este:


a) procedura investiţională de oferire de acţiuni potenţialilor
investitori pentru subscriptie, realizată pentru majorarea de
capital social;
b) procedura investiţională de cumpărare a unui număr mare
de acţiuni prin oferta publică de cumpărare;

19
c) procedura investiţională de oferire de acţiuni potenţialilor
investitori pentru subscripţie, pentru constituirea societăţii
comerciale pe acţiuni;
d) procedura investiţională de vânzare a unui număr mare de
acţiuni prin oferta publică de vânzare;
e) procedura investiţională de oferire de acţiuni potenţialilor
investitori pentru subscripţie, realizată pentru modificarea
capitalului social.

11. Oferta publică de vânzare este:


a) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 500 de
persoane;
b) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 100 de
persoane;
c) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 300 de
persoane;
d) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 250 de
persoane;
e) tehnica de ofertă de a cumpăra acţiuni adresată tuturor
proprietarilor valorilor mobiliare vizate.

12. Oferta publică de cumpărare este:


a) tehnica de ofertă de a cumpăra acţiuni adresată tuturor
proprietarilor valorilor mobiliare vizate;
b) tehnica de cumpărare a unui pachet de acţiuni de la cel puţin
100 de deţinători ai valorilor mobiliare vizate;
c) tehnica de ofertare pentru cumpărarea unui pachet de acţiuni
de la un număr de cel puţin 500 de deţinători ai valorilor
mobiliare vizate;
d) tehnica de cumpărare a unui pachet de acţiuni de la cel puţin
300 de deţinători ai valorilor mobiliare vizate;
e) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 100 de
persoane.

19
13. O participare la capital care conferă drepturi de vot suficiente
pentru a alege şi revoca toţi membrii consiliului de administraţie
este:
a) poziţie majoritară absolută;
b) poziţie majoritară;
c) poziţie de control;
d) poziţie de acţionar semnificativ;
e) poziţie long.

14. Investitorii care urmăresc să deţină o poziţie majoritară şi să


intervină în administrarea unei societăţi comerciale pe acţiuni,
sunt denumiţi:
a) investitori de portofoliu;
b) investitori strategici;
c) investitori financiari;
d) investitori direcţi;
e) investitori indirecţi.
15. Dreptul de preferinţă reprezintă:
a) dreptul unui acţionar de a subscrie cu prioritate acţiuni la
majorarea capitalului social, proporţional cu numărul de
acţiuni deţinute la data de referinţă la un preţ inferior
preţului acţiunilor oferite public;
b) dreptul acţionarilor de a cumpăra înaintea oricărui investitor
din afara societăţii şi la preţ preferenţial acţiuni puse în
vânzare de acţionarii societăţii deţinute public;
c) dreptul investitorilor din afara societăţii de a cumpăra
înaintea oricărui acţionar şi la preţ preferenţial acţiuni puse
în vânzare de acţionarii societăţii deţinute public;
d) dreptul unui investitor din afara societăţii de a subscrie cu
prioritate acţiuni la majorarea capitalului social, la un preţ
inferior preţului acţiunilor oferite public;
e) dreptul acţionarilor de a primi dividende mai mari decât
acţionarii din afara societăţii.
16. Bursele generale tranzacţionează:
a) numai bunuri materiale;

19
b) bonuri de tezaur;
c) titluri emise de către societăţile transnaţionale;
d) o gamă variată de mărfuri şi hârtii de valoare;
e) numai aur şi metale preţioase.
17. Investitorii de capital formează împreună:
a) cererea de capitaluri;
b) oferta de capitaluri;
c) intermedierea transferurilor de capital;
d) emitenţii de valori mobiliare;
e) cererea agregată de monedă.
18. Obligaţiunea reprezintă o parte din:
a) capitalul social;
b) rezervele societăţii;
c) capitalul propriu;
d) activul net contabil;
e) valoarea unui împrumut.
19. Atenuarea efectelor de diluţie se realizează de către societate prin:
a) acordarea de dividende sporite vechilor acţionari;
b) emisiunea de noi acţiuni sub paritate;
c) calcularea şi distribuirea de drepturi preferenţiale;
d) distribuirea unui profit pe acţiune mai mare;
e) apelarea la rezerve pentru distribuirea de dividende sporite
vechilor acţionari.

20. Obligaţiunile reprezintă titluri financiare:


a) cu venit variabil;
b) cu venit fix;
c) de participare la capitalul emitentului;
d) emise pe o durată nedeterminată;
e) cu scadenţa pe termen scurt.

21. Cum se caracterizează piaţa financiară?


a) este o piaţă închisă;
b) este o piaţă pe termen mediu;

20
c) este o piaţă pe termen lung;
d) este o piaţă dirijată;
e) este o piaţă pe termen scurt.

22. Obiectivele unui investitor, atunci când ia o decizie de investiţie


pe piaţa de capital sunt:
a)urmăreşte profitul fără să acorde atenţie riscului;
b) este interesat de risc, nu şi de rentabilitate;
c)să-şi recupereze investiţia fără realizarea unui profit;
d) să-şi maximizeze profitul în condiţii de risc minim;
e)să se retragă din piaţă atunci când nu este favorabil.

23. Una dintre afirmaţiile de mai jos este falsă:


a) oricine poate investi la bursă, în limita unor condiţii;
b) instrumentele de la bursă sunt emise pe termen indefinit;
c) valorile mobiliare sunt negociabile;
d) valorile mobiliare îşi pot schimba posesorul prin negociere;
e) tranzacţionarea se poate face fără intermediari.
24. Una din afirmaţiile de mai jos este falsă:
a) valorile mobiliare sunt instrumente
negociabile;
b) posesorii de valori mobiliare nu au drepturi
patrimoniale;
c) acţiunile sunt emise în forme materiale;
d) acţiunile sunt părţi din capitalul social şi au
valoare nominală;
e) acţiunile sunt indivizibile.

25. Acţiunile ordinare sunt caracterizate prin:


a) nu pot fi transferate în mod liber;
b) nu reflectă mărimea capitalului social;
c) nu implică răspundere din partea acţionarilor;
d) dreptul de vot poate fi transmis terţilor;
e) dau drept de încasare de dividende.

20
26. Acţiunile preferenţiale sunt caracterizate prin:
a) nu au o valoare nominală;
b) nu sunt garantate de emitent;
c) conferă o rentabilitate minimă (dividend prioritar);
d) conferă drept de vot în cadrul AGA;
e) nu au aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare.
27. Valoarea unei acţiuni poate fi exprimată prin:
a) valoare nominală;
b) valoare contabilă;
c) valoare de piaţă;
d) valoare nominală, contabilă, de piaţă;
e) valoare actuală.
28. Care sunt efectele imediate ale unei majorări de capital (prin
emisie de noi acţiuni)?
a) creşte numărul de acţiuni în circulaţie;
b) scade procentul de acţiuni deţinute de acţionari;
c) acţionarii vechi au întâietate la subscriere;
d) vechii acţionari au prioritate la subscriere, dar concomitant
scade procentul de acţiuni deţinute de acţionari şi creşte
numărul acţiunilor în circulaţie;
e) scade preţul de cotare la bursă.
29. Acţionarii care aleg să nu subscrie în cadrul unei majorări de
capital pot să-şi vândă drepturile la o valoare teoretică (DSt). Care
este formula de calcul corectă?
C −PE
a) DS t = ;
N
1
n
C −PE
b) DS t = ;
N+n
c) C+PE
DS t = ;
N+n
d) C −PE∗n
DS t = ;
N+n
20
C −PE∗n
e) DS t = .
N
1
n
30. Care sunt formele sub care se distribuie dividendul:
a) dividend anual, ca rezultat al politicii de dividend;
b) dividend fix, pentru cei ce deţin acţiuni privilegiate;
c) dividend provizoriu, ca avans înaintea dividendului
definitiv;
d) dividend anual, fix sau provizoriu;
e) dividend anual, proporţional cu numărul de acţiuni
deţinute.

31. În urma unei majorări de capital, în care se acordă acţiuni gratuite,


dreptul de atribuire se calculează astfel:
a) C∗N
D a =C+ ;
N+n
b) C∗N
D a =C − ;
N+n
c) C∗n
Da= ;
N+n
d) C∗Nşi C∗n
D a =C − ;Da= ;
N+n N+n
e) C∗Nşi C∗n
D a =C+ ;D a = ;
N+n N+n
32. Una din următoarele afirmaţii este adevărată:
a) data înregistrării este data până la care ai drept de a primi
dividende;
b) data ex-dividend este aceeaşi cu data înregistrării;
c) data de referinţă este data la care se întruneşte AGA;
d) data de plată a dividendelor este înainte de data de înre-
gistrare;

20
e) la data de înregistrare, practica a dovedit că preţul acţiunilor
creşte.

33. Când se hotărăşte distribuirea de dividende în acţiuni:


a) societatea va oferi bani cash direct
proporţional cu procentul de deţinere;
b) se distribuie la toţi acţionarii la aceeaşi
rată fixă;
c) se preferă atunci când societatea nu a
înregistrat profit, şi nu are bani cash să-şi recompenseze
acţionarii;
d) acţiunile noi primate conferă mai multe
drepturi decât cele vechi (deţinute anterior procedurii);
e) se distribuie direct proporţional cu
procentul de participare la capitalul social.

34. Ce reprezintă profitul pe acţiune?


a) se calculează ca raport între dividend pe acţiuni şi cursul în
piaţă;
b) se calculează ca produs între dividende şi numărul de
acţiuni deţinute;
c) parte din profitul societăţii înregistrat la finalul anului;
d) un surplus financiar pentru cel care deţine acţiuni;
e) un indicator care reflectă evoluţia dividendelor.
35. Din punct de vedere al relaţiei între profit şi risc, bursa se plasează:
a) mai riscantă decât un depozit bancar şi cu profitabilitate
nulă;
b) mai puţin riscantă decât un depozit bancar şi cu profita-
bilitate maximă;
c) mai puţin riscantă decât un depozit bancar şi cu profita-
bilitate minimă;
d) mai riscantă decât un depozit bancar, dar cu profitabilitate
mai mare;
e) fără riscuri majore.

20
36. Indicele BET are următoarele caracteristici:
a) a fost creat pentru a reflecta tendinţa preţurilor tuturor socie-
tăţilor admise la bursă;
b) a fost creat pentru a reflecta scăderile preţurilor unor
societăţi de top;
c) în alcătuirea lui se ţine cont de volumul de tranzacţionare pe
o anumită perioadă;
d) în alcătuirea lui intră doar 10 emitenţi de la categoria I;
e) în alcătuirea lui intră doar emitenţii cu lichiditate minimă.
37. Indicele BET-FI reprezintă:
a) un indice care cuprinde societăţile de la categoria I;
b) un indice care cuprinde numai societăţile de la categoria II;
c) un indice sectorial ce reflectă tendinţa preţurilor unităţilor
de fond;
d) un indice oarecare;
e) un indice care reflectă scăderea preţurilor unor societăţi
listate.
38. O acţiune contează în anul 2007 la 1.000 u.m. Dividendul oferit
este de 100 u.m. Anul următor dividendul se majorează cu 20%,
iar cursul devine 1.500 u.m. Care este peformanţa la final?
a) 52%;
b) 62%;
c) 72%;
d) 20%;
e) 40%.
39. Care este valoarea coeficientului multiplicator al capitalizării
(PER) în cazul în care cunoaştem cursul = 100 unităţi, rata de
distribuire a dividendelor = 40% din profit, profitul pe acţiune =
=50 u.m.?
a) 0,5;
b) 200;
c) 2;
d) 50;
e) 0,05.

20
40. Preţul de emisiune (PE) se calculează ca:
a) diferenţă între valoarea nominală (VN) şi curs (C);
b) suma dintre valoarea nominală (VN) şi curs (C);
c) suma dintre valoarea nominală (VN) şi prima de emisiune
(pe);
d) diferenţă între valoarea nominală (VN) şi prima de emisiune
(pe);
e) produsul dintre valoarea nominală (VN) şi curs (C).

41. Modelul CAPM (Capital Assets Priceing Model):


a) permite estimarea preţului unei noi forme de active finan-
ciare;
b) permite determinarea sensului în care trebuie modificat un
portofoliu de active;
c) permite evaluarea preţului activelor pe piaţa de capital;
d) permite evaluarea rentabilităţii medii a portofoliului;
e) permite estimarea preţului acţiunilor.

42. Modelul OPM (Options Priceing Model):


a) permite estimarea preţului unei noi forme de active
financiare;
b) permite determinarea sensului în care trebuie modificat un
portofoliu de active;
c) permite evaluarea preţului activelor pe piaţa de capital;
d) permite evaluarea rentabilităţii medii a portofoliului;
e) permite estimarea preţului acţiunilor.
43. Modelul APM (Arbitrage Priceing Model):
a) permite estimarea preţului unei noi forme de active finan-
ciare;
b) permite determinarea sensului în care trebuie modificat un
portofoliu de active;
c) permite evaluarea preţului activelor pe piaţa de capital;
d) permite evaluarea rentabilităţii medii a portofoliului;
e) permite estimarea preţului acţiunilor.

20
44. Rentabilitatea unui activ reprezintă:
a) câştigul generat de posesia activului;
b) venitul obţinut şi sporul de valoare înregistrat pe durata
posesiei unui activ;
c) sporul de valoare înregistrat pe durata posesiei unui activ;
d) o rată de rentabilitate;
e) venitul obţinut ca urmare a cotării activului.

45. Riscul posesiei unui activ are la bază următoarele ipoteze:


a) câştigul rezultat din posesia activului poate fi diferit în
raport cu împrejurările generate de mediul economic;
b) nu poate fi estimată probabilitatea apariţiei fiecăreia din
împrejurările posibile a fi generate de mediul economic;
c) indicele pentru identificarea împrejurărilor generate de
mediu este staţionar;
d) numărul de împrejurări pe care le poate genera mediul şi
care sunt luate în considerare este nelimitat;
e) orice investiţie presupune un risc.

46. Activele cu dispersie mare sunt generatoare de:


a) aversiune faţă de risc;
b) atracţie faţă de risc;
c) preţuri mari;
d) preţuri mici;
e) preţuri competitive.
47. Beneficiarul contractului de opţiune plăteşte pentru opţiune un preţ
numit:
a) preţ de exerciţiu;
b) preţ de cotare;
c) primă de opţiune;
d) preţ de opţiune;
e) preţ al acţiunii.

48. Contractul de opţiune devine obligatoriu pentru beneficiar deoarece:

20
a) a fost remunerat prin prima de opţiune;
b) trebuie să plătească prima de opţiune;
c) trebuie să plătească preţul de opţiune;
d) trebuie să plătească preţul de cotare;
e) presupune un preţ.

49. La termen beneficiarul opţiunii poate să vândă/cumpere stocul de


acţiuni sau să renunţe la vânzarea/cumpărarea lor. Alegerea este
determinată de:
a) nivelul preţului de cotare (pc) al acţiunilor la termen;
b) nivelul preţului de exerciţiu;
c) nivelul primei de opţiune;
d) nivelul preţurilor de cotare şi exerciţiu şi nivelul primei de
opţiune;
e) nivelul preţului acţiunii şi al preţului de exerciţiu.

50. Rata investiţiilor în sporul de venit:


a) arată care este valoarea investiţiei care asigură creşterea cu
o unitate a venitului;
b) este un parametru de eficienţă a investiţiilor;
c) determină indicele de creştere a venitului;
d) este un parametru de eficienţă a investiţiilor care arată care
este valoarea investiţiei care asigură creşterea cu o unitate a
venitului;
e) este un parametru de eficienţă a investiţiilor care determină
indicele de creştere a venitului.
51. În concepţia legiutorului român, asiguratul este persoana care are
un contract de asigurare încheiat cu:
a) Statul;
b) Firmele private;
c) Asigurătorul;
d) Persoane juridice;
e) Alte persoane asigurate.

20
52. Dacă contractul de asigurare este încheiat în favoarea beneficia-
rului, contractantul (asiguratul) se mai numeşte:
a) Asigurator;
b) Contractant;
c) Beneficiar al asigurării;
d) Stipulantul asigurării;
e) Solicitant.

53. Ofertanţii produsului asigurare sunt persoane juridice specializate


sau societăţi mutuale, numiţi generic:
a) Cumpărători;
b) Vânzători;
c) Comercianţi;
d) Solicitanţi;
e) Asiguratori.
54. Asigurările facultative sunt asigurările contractuale în care rapor-
turile dintre asigurat şi asigurator, precum şi drepturile şi obliga-
ţiile fiecărei părţi se stabilesc prin:
a) Contractul de reasigurare;
b) Contractul de asigurare;
c) Indemnizaţia de asigurare;
d) Prima de asigurare;
e) Societăţile de asigurări.

55. Partea din valoarea asigurată pentru care asiguratorul îşi asumă
răspunderea în cazul producerii fenomenului se numeşte:
a) Sumă asigurată;
b) Primă de asigurare;
c) Indemnizaţie de asigurare;
d) Despăgubire;
e) Cotizaţie.

56. În cazul asigurărilor mutuale suma plătită de asigurat se numeşte:


a) Despăgubire;
b) Cotizaţie;

20
c) Daună;
d) Taxă;
e) Primă netă.

57. Prima plătită de asigurat se numeşte primă brută sau:


a) Pură;
b) Teoretică;
c) Tarifară;
d) Taxabilă;
e) Juridică.

58. Prima adios (încărcătura primei) serveşte pentru:


a) acoperirea cheltuielilor de funcţionare ale societăţilor de
asigurări;
b) finanţarea măsurilor de prevenire a riscului;
c) atingerea scopului asiguratorului (obţinerea de profit);
d) finanţarea măsurilor de prevenire a riscului, acoperirea
cheltuielilor de funcţionare ale asiguratorilor şi obţinerea de
profit;
e) nu există o astfel de primă.

59. În cazul asigurărilor de persoane, indemnizaţia de asigurare sem-


nifică:
a) suma asigurată;
b) despăgubirea;
c) cotizaţia;
d) prima netă;
e) prima adios.
60. Sistemul acoperirii proporţionale, consacrat de Legea nr. 136/1995,
articolul 28, permite calculul despăgubirii conform formulei:
a) D = P × (Sa/Vr);
b) D = Sa × (P/Vr);
c) D = Vr × (Sa/P);
d) D = Sa × (Vr/P);
e) D = Vr × (P/Sa).

21
61. În asigurările de bunuri, asiguratorul se obligă ca la producerea
riscului asigurat să plătească asiguratului sau beneficiarului
asigurării:
a) poliţa;
b) despăgubirea;
c) cotizaţia;
d) prima brută;
e) prima netă.
62. Documentul de asigurare poate fi:
a) nominal;
b) la ordin;
c) la purtător;
d) nominal, la ordin sau la purtător;
e) personal.

63. Nu se acordă despăgubire pentru: 1) pagube indirecte; 2) pagube


produse prin întreruperea folosirii bunului ca urmare a producerii
riscului cuprins în contract; 3) pagube produse prin operaţiuni
militare în timp de război; 4) cheltuieli făcute pentru transferul sau
îmbunătăţirea bunurilor.
a) 1, 2;
b) 1, 2, 3;
c) 1, 2, 3, 4;
d) 2, 3;
e) 2, 3, 4.
64. Indicele anual mediu de despăgubire este notat cu:
a) i;
b) ia;
c) iam;
d) iamd;
e) id.

65. Cedarea de către asigurator către alte societăţi de asigurare a părţii


din riscul subscris care depăşeşte reţinerea sa proprie se numeşte:

21
a) Vânzare;
b) Asigurare;
c) Cedare;
d) Reasigurare;
e) Despăgubire.

66. Retrocesiunea este procedura prin care:


a) reasiguratorul cedează la rândul lui o parte din riscul
acceptat;
b) reasiguratorul cedează la rândul lui tot riscul acceptat;
c) reasiguratorul cedează prima de indemnizaţie;
d) reasiguratorul cedează reasiguratului prima netă;
e) reasiguratorul cedează tot reasiguratului.

67. În contractul de reasigurare proporţional criteriul de repartizare a


riscurilor este:
a) Poliţa;
b) Despăgubirea;
c) Suma asigurată;
d) Dauna;
e) Retrocesiunea.

68. Funcţia de supravieţuire reprezintă:


a) numărul mediu de persoane dintr-o populaţie omogenă
aflate în viaţă la împlinirea vârstei de x ani;
b) numărul absolut de persoane dintr-o populaţie omogenă
aflate în viaţă la împlinirea vârstei de x ani;
c) numărul relativ de persoane dintr-o populaţie omogenă
aflate în viaţă la împlinirea vârstei de x ani;
d) numărul de persoane dintr-o populaţie omogenă aflate în
viaţă la împlinirea vârstei de x ani;
e) numărul total de persoane dintr-o populaţie omogenă.

69. Se dă un grup format din două persoane cu probabilităţile de


supravieţuire peste „n” ani p1 şi p2. Atunci probabilitatea ca numai
o persoană să fie în viaţă peste „n” ani este:

21
a) p1 + p2 +2p1*p2;
b) 2p1 – 2p2 + p1*p2;
c) 2p1 + 2p2 – 2p1*p2;
d) p1 + p2 – 2p1*p2;
e) 2p1*p2 – p1 – p2.

70. Valoarea actuarială a obligaţiilor financiare ale asiguratorului după


deducerea valorii actuariale a obligaţiilor financiare ale asigu-
ratului reprezintă:
a) Rezerva obligatorie;
b) Rezerva matematică;
c) Rezerva de stat;
d) Rezerva de despăgubire;
e) Rezerva factorială.

71. Unul dintre răspunsurile de mai jos nu este corect în ceea ce


priveşte efectele pe care cedările în reasigurare le antrenează. Care
este acesta?
a) plăţi de prime nete cuvenite reasigurătorilor;
b) încasări cu titlu de despăgubiri primite de reasiguraţi de la
reasigurători, în caz de sinistru;
c) încasări de comisioane de la reasiguraţi pentru acoperirea
cheltuielilor efectuate de reasigurători cu gestiunea riscu-
rilor ce fac obiectul reasigurării;
d) încasări cu titlu de participări ale reasiguraţilor la beneficiile
reasigurătorilor, când decontul final al contractului de reasi-
gurare indică un rezultat net favorabil pentru reasigurător;
e) plăţi cu titlu de dobânzi aferente rezervelor tehnice, consti-
tuite de societăţile de asigurare cedente.
72. Unul din următoarele elemente nu se regăseşte în contractul de
reasigurare:
a) răspunderea asumată de reasigurători;
b) răspunderea reţinută de reasigurat;
c) obiectul reasigurării;
d) costul reasigurării (condiţiile în care se face reasigurarea);
e) precizări privind apelarea reasigurătorului la retrocesiune.

21
73. Prin indemnizaţie de asigurare se înţelege:
a) suma de bani pe care o plăteşte asiguratul asigurătorului
pentru asumarea riscului;
b) suma de bani pe care asigurătorul o achită asiguratului la
survenirea cazului asigurat;
c) dauna efectivă, evaluabilă în bani, pe care asiguratul o poate
suferi în caz de pierdere sau degradare a bunului asigurat;
d) prejudiciul suferit de asigurat în urma realizării cazului
asigurat;
e) suma asigurată pe unitatea de obiect asigurat.

74. Reasigurarea neproporţională cunoaşte următoarele variante:


1. reasigurarea excedent de daună;
2. reasigurarea de acoperire a sinistrelor majore;
3. reasigurarea cotă-parte;
4. reasigurarea oprire de daună;
5. reasigurarea pe bază de pool;
6. reasigurarea excedent de sumă asigurată.
Alegeţi varianta corectă:
a) 1 + 4 + 5;
b) 1 + 2 + 5;
c) 3 + 5 + 6;
d) 2 + 4 + 5;
e) 1 + 2 + 4.

75. În cazul asigurărilor de răspundere civilă auto, societăţile de


asigurări acordă despăgubiri dacă:
a) paguba se datorează exclusiv culpei persoanei păgubite;
b) este vorba de pretenţii referitoare la reducerea valorii
bunurilor după efectuarea reparaţiilor;
c) paguba este urmarea exclusivă a culpei unei terţe persoane;
d) paguba este rezultată ca urmare a unui transport de produse
radioactive inflamabile;
e) producerea pagubei a rezultat din vina conducătorului
autovehiculului asigurat.

21
76. Precizaţi care este răspunsul corect cu privire la practicarea
principiului primului risc:
a) nu influenţează nivelul primelor de asigurare;
b) permite realizarea unui profit substanţial de către
asiguratori;
c) permite practicarea unor tarife de prime mai scăzute
comparativ cu alte principii de acoperire (răspundere) în
asigurare;
d) prezintă, în toate cazurile, avantaje deosebite atât pentru
asigurat, cât şi pentru asigurător;
e) presupune cote de prime de asigurare mai mari faţă de cele
practicate în cazul aplicării altor principii de acoperire.
77. Asigurarea maritimă sau fluvială, încheiată în condiţia „pierdere
totală şi avarii” acoperă: 1. cheltuielile rezultate ca urmare a
coliziunii navei asigurate cu un corp fix; 2. pierderile şi avariile la
navă; 3. contribuţia la cheltuielile de avarie comună; 4. pierderea
totală a navei; 5. daunele rezultând din coliziunea navei asigurate
cu o altă navă; 6. cheltuielile de salvare. Alegeţi varianta corectă:
a) 2 + 3 + 4 + 6;
b) 1 + 4 + 5;
c) 2 + 4;
d) 1 + 2 + 4 + 5;
e) 1 + 2 + 5.
78. Care dintre următoarele funcţii nu este funcţie biometrică:
a) funcţia de supravieţuire;
b) intensitatea mortalităţii;
c) funcţia logaritmică;
d) probabilitatea de deces;
e) viaţa medie.

79. În cazul asigurării de răspundere civilă, terţa persoană păgubită are


statut de:
a) contractant şi stipulant al asigurării;
b) asigurat;

21
c) persoană cuprinsă în asigurare;
d) beneficiar al asigurării;
e) contractant.

80. Funcţia de repartiţie:


1. este o funcţie complementară a asigurărilor;
2. este o funcţie principală a asigurărilor;
3. urmăreşte modul cum se încasează primele şi alte venituri ale
societăţii de asigurări;
4. se manifestă în procesul de formare a fondurilor de asigurare;
5. se manifestă în procesul de dirijare a fondurilor de asigurare
către destinaţiile sale legale;
Varianta corectă este:
a) 2 + 3 + 5;
b) 3 + 5;
c) 2 + 4 + 5;
d) 1 + 3;
e) 2 + 4.
81. Media indicatorului de supravieţuire este egală cu:
a) probabilitatea de supravieţuire;
b) probabilitatea de deces;
c) produsul probabilităţilor de supravieţuire şi de deces;
d) viaţa medie;
e) funcţia de supravieţuire.
82. În materie de asigurări, cazul asigurat este:
a) evenimentul asigurat care s-a produs şi pentru înlăturarea
consecinţelor lui s-a încheiat asigurarea;
b) un eveniment viitor;
c) un eveniment care s-a produs prin fapta intenţionată a
beneficiarului asigurării;
d) un eveniment posibil;
e) un eveniment care s-a produs.
83. În categoria riscurilor valutare sau economice intră:
1. riscul fluctuaţiei ratei dobânzii;

21
2. riscul de neplată din partea cumpărătorului;
3. riscul de netransfer al valutei către furnizor;
4. riscul de schimb valutar;
5. riscul creşterii costurilor de fabricaţie.
Răspunsul corect este:
a) 1 + 3 + 5;
b) 2 + 3 + 5;
c) 1 + 2 + 3;
d) 1 + 3 + 4;
e) 1 + 4 + 5;
84. Un bun a cărui valoare de asigurare este de 10.000 RON a fost
asigurat pentru suma de 8.000 RON. Ca urmare a producerii
riscului asigurat, se înregistrează pierderea totală a bunului. Care
este despăgubirea la care are dreptul asiguratul?
a) 8.000;
b) 10.000;
c) 2.000;
d) 6.400;
e) nu se poate calcula, fiind necesare şi alte informaţii.
85. La asigurarea bunurilor în timpul transportului pe calea ferată,
răspunderea asigurătorului începe:
a) din momentul încărcării bunurilor în vagoane;
b) la trei zile după ce s-a încheiat contractul de asigurare;
c) din momentul primirii bunurilor de către transportator;
d) la cinci zile de la expirarea zilei în care s-au plătit primele
de asigurarea;
e) după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-au achitat
primele.
86. Funcţia de repartiţie:
1. este o funcţie complementară a asigurărilor;
2. este o funcţie principală a asigurărilor;
3. urmăreşte modul cum se încasează primele şi alte venituri ale
societăţii de asigurări;
4. se manifestă în procesul de formare a fondurilor de asigurare;

21
5. se manifestă în procesul de dirijare a fondurilor de asigurare
către destinaţiile sale legale.

a
Varianta corectă este:
a) 2 + 3 + 5;
b) 3 + 5;
c) 2 + 4 + 5;
d) 1 + 3;
e) 2 + 4.

87. Precizaţi afirmaţia falsă referitoare la asigurările de bunuri


(generale):
1. bunurile se asigură pentru sumele declarate de asigurat şi care
nu trebuie să depăşească valoarea lor la data asigurării;
2. pot fi asigurate facultativ bunurile primite în folosinţă sau
aflate la asigurat spre păstrare, reparare, prelucrare etc.;
3. asigurarea se încheie în general pentru perioada de un an;
4. contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar
dacă există un început de dovadă scrisă;
5. în cazul în care a fost desemnat un beneficiar al asigurării,
acesta nu trebuie să aibă interes patrimonial cu privire la
bunul asigurat.
a) 1 + 2 + 3 + 4;
b) 2 + 3 + 4 + 5;
c) 5;
d) 3;
e) 2.

88. Afirmaţia falsă referitoare la asigurarea animalelor din ţara noastră


este:
a) protecţia animalelor se realizează pe baze contractuale;

21
b) animalele pot să aparţină persoanelor fizice şi juridice
române;
c) asigurătorul poate să asigure animalele primite în folosinţă
de firme şi care aparţin altor persoane juridice;
d) animalele trebuie să fie îngrijite şi să fie respectate regulile
zooigienice şi sanitar-veterinare;
e) se pot asigura animalele indiferent de zona geografică.
89. Indicatorul Gradul de cuprindere în asigurare se determină:
a) ca raport între suma asigurată şi valoarea reală a bunului
asigurat;
b) ca raport între despăgubirea acordată asiguratului şi valoa-
rea pagubei produse la bunul asigurat;
c) ca raport între totalul încasărilor de prime şi numărul contrac-
telor de asigurare încheiate;
d) ca raport între totalul bunurilor asigurate şi totalul bunurilor
asigurabile;
e) ca raport între totalul sumelor asigurate şi numărul total al
contractelor de asigurare încheiate.
90. Ionescu Mihai, proprietar al unui Logan, a contractat asigurarea de
răspundere civilă auto obligatorie la societatea de asigurări X-ASIG.
În urma producerii unui accident din culpa unui conducător auto care
are încheiată asigurarea de răspundere civilă la aceeaşi societate,
precizaţi pe cine va despăgubi societatea X-ASIG:
a) despăgubirea va fi încasată de celalalt automobilist;
b) despăgubirea va fi încasată de Ionescu Mihai;
c) despăgubirea va fi împărţită în mod egal celor doi automo-
bilişti;
d) în acest caz, societatea X-ASIG nu plăteşte despăgubire;
e) despăgubirea va fi împărţită celor doi automobilişti în
funcţie de nivelul pagubei fiecăruia.
91. Contractul de asigurare a unor utilaje şi instalaţii aparţinând unei
fabrici asigurate poate acoperi pagube produse de diferite acci-
dente, cum ar fi:
1. pagubele produse de acţiunea curentului electric, scurtcircuit,
supratensiune;

21
2. pagubele produse prin coroziune, depunerile lăsate de apă;
3. pagubele rezultate în urma unor defecte de turnare sau de
montare;
4. pagubele rezultate în urma unei furtuni;
5. pagubele produse în mod lent prin uzura şi întrebuinţarea
utilajelor şi instalaţiilor;
6. pagube produse din culpa asiguratului.
Răspunsul corect este:
f) 1 + 2 + 3;
g) 2 + 5 + 6;
h) 2 + 3 + 5;
i) 1 + 3 + 4;
j) 3 + 4 + 6.
92. Una dintre următoarele trăsături nu este specifică asigurărilor de
răspundere civilă:
a) acoperă prejudiciul produs de asigurat unei terţe persoane;
b) culpa asiguratului este o condiţie de bază care se cere a fi
îndeplinită pentru ca asiguratorul să plătească despăgubirea
cuvenită terţilor păgubiţi;
c) permite realizarea protecţiei patrimoniului asiguratului;
d) se realizează din punct de vedere juridic atât ca asigurări
obligatorii, cât şi ca asigurări facultative;
e) se realizează numai sub forma asigurărilor contractuale
bazate pe iniţiativa exclusivă a asiguraţilor.

93. În materia asigurării culturilor agricole, răspunderea asiguratorului


începe:
a) la culturile agricole însămânţate, în caz de pagube produse
de grindină sau îngheţ, din momentul răsăririi lor;
b) la culturile agricole răsădite, în caz de pagube produse de
toate riscurile cuprinse în asigurare, din momentul răsădirii
lor;
c) pentru culturile agricole însămânţate, în caz de pagube
produse de ploaie torenţială, din momentul ajungerii la
maturitate;

22
d) pentru hamei, în caz de pagube produse de toate riscurile
cuprinse în asigurare, din momentul înfloririi lor;
e) pentru culturile agricole însămânţate, în caz de pagube
produse de prăbuşirile sau alunecările de teren, din
momentul însămânţării lor.

94. Pierderea totală prezumată a unei nave este determinată în funcţie


de următoarele criterii:
1. nava nu poate fi salvată de la o pierdere totală reală fără o
cheltuială care ar depăşi valoarea ei de asigurare;
2. nava este abandonată în mod deliberat din cauză că pierderea ei
totală apare inevitabilă;
3. nava este grav avariată şi materialele necesare reparaţiei nu mai
pot fi procurate;
4. nava este complet distrusă, iar costul reparaţiei ar depăşi
valoarea ei comercială;
5. nava este atât de avariată, încât costul reparaţiilor ar depăşi
valoarea pe care ar avea-o după executarea reparaţiei sau
valoarea asigurată.
Răspunsul corect este:
a) 1 + 2 + 5;
b) 2 = 3 + 4;
c) 2 = 4 + 5;
d) 1 = 3 + 4;
e) 3 + 4 + 5.

95. Printre riscurile ce pot surveni în cazul derulării creditului de


export se numără şi riscul politic. Precizaţi care din următoarele
riscuri au caracter politic:
1. riscul de netransfer al valutei de către furnizor, cauzat de
autoritatea monetară;
2. riscul de schimb valutar;
3. riscul survenit ca urmare a deciziei autorităţilor publice de a
restrânge importul anumitor produse;
4. riscul fluctuării ratei dobânzii;
5. riscul de revoluţie.

22
Răspunsul corect este:
a) 1 + 2 + 3;
b) 2 + 4;
c) 1 + 2 + 4;
d) 1 + 3 + 5;
e) 2 + 3 + 4.

96. În cazul asigurării de bunuri, indemnizaţia de asigurare:


a) se plăteşte în limita sumei asigurate;
b) în caz de pieire parţială a bunului, se plăteşte, de regulă,
după sistemul primului risc;
c) nu poate depăşi valoarea bunului din momentul producerii
cazului asigurat;
d) beneficiul nerealizat nu este supus reparării;
e) nu poate depăşi paguba înregistrată.
Una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă. Care?

97. Asigurările de daune:


a) au caracter de despăgubire;
b) reunesc asigurările de bunuri şi asigurările de răspundere
civilă;
c) au drept scop repararea prejudiciului care ameninţă patri-
moniul asiguratului;
d) reprezintă o măsură de prevedere, de capitalizare a unor
sume de bani;
e) sunt asigurări contra pagubelor.
Una dintre afirmaţiile de mai sus nu este corectă. Care?

98. Partea din pagubă care depăşeşte suma asigurată este suportată în
întregime de asigurat în cazul aplicării:
a) principiului primului risc;
b) oricărui principiu de răspundere a asigurătorului;
c) principiului acoperirii proporţionale;
d) principiului acoperirii proporţionale şi al primului risc;
e) principiului răspunderii limitate.

22
99. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor se subordonează:
a) Parlamentului României;
b) Ministerului Finanţelor;
c) Băncii Naţionale a României;
d) Guvernului României;
e) Ministerului Administraţiei şi Internelor.

100. Care dintre următoarele notaţii nu reprezintă un număr de


comutaţie?
a) Nx;
b) Mx;
c) Tx;
d) Rx;
e) Sx.

22