Sunteți pe pagina 1din 112

COLEGIUL DIRECTOR:

REVIS TA
prof. univ. dr. Viorel NICOLESCU
dr. Eugen NOVEANU
DE
prof. univ. dr. Emil PAUN PEDAGOGIE
prof. univ. dr. Ion Gh. STANCIU

COLEGIUL DE REDACTIE:
dr. Gh. BUNESCU, prof. univ. dr. Mi~on IONESCU,
prof. univ. dr. loan NICOLA, prof. univ. dr. Adrian NECULAU,
prof. univ. dr. Viorel NICOLESCU, lect. univ. dr. Rodica NICULESCU,
dr. Eugen NOVEANU, prof. univ. dr. Emil PAUN,
prof. univ. dr. Dan POTOLEA, prof. univ. dr. Ion Gh. STANCIU,
prof. univ. dr. Lazar VLASCEANU, prof. univ. dr. Mielu ZLATE

RESPONSABIL DE NUMAR:
dr. Eugen NOVEANU

REDACTIE:
prof. Andrei CUJBA

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATA:
Elena PARASCOVICI, Vlad PASCU

TIPARUL:
Constantin CHITU

ADRESA REDAC'flEI:
Str. Stirbei VodiiNr. 37,
Anul XLVlll
sector 1, Bucuresti 70732,
Tel. 315.50.57; 314.27.83/134
1-12/2000
SU MAR

Eugen Noveanu - Spre un dic\ionar al pedagogilor rornanl -


coordonate 9i demersuri preliminare 3

Eugen Noveanu - De la aparitla enciclopediilor


la who's who?-urile pedagogice 5

Chestionar "date personale" pentru includerea in baza de date a DPR 11

Standarde de redactare 12

EXTRAS DIN DPR - FORMA PRELIMINARA

Albu, Gabriel (p.13), Amfilohie, Hotiniul (p.14), Andrles-Vraoiu, Mihaela (p.15),


Anghel, Sorin (p.15), Anucuta, Lucia (p.16), Anucuta, Partenie (p.16), Asian, Garabet
(p.17), Atanasiu, Gheorghe (p.17), Aurelian, S. Petru (p.18),
Badea, Elena (p.19), Bals, Vasile (p.20), Baritlu, George (p.21), Barna, Andrei
(p.22), Bala9escu, Nifon (p.23), Barnutiu, Simian (p.23), Berghia, Ion (p.25), Bobltan,
loan I. (p.26), Bogdan-Duica, Gheorghe (p.26), Bojinca, Damaschin (p.28),
Brezoianu, loan (p.29), Bunescu, Vasile (p.30), Burdun, George (p.31), Butureanu,
Constantin V. (p.31 ), Buzarnescu, $tefan (p.32),
Capesius, Josef (p.33), Capraru, Marcel (p.34), Carlan, loan Gh. (p.35), Celarianu,
Smaranda (p.35), Chis, Vasile (p.36), Constantinescu, Barbu (p.37), Copilu, Dumitru
(p.37), Costachi, Veniamin (p.38), Craciunescu, Ion (p.39), Cristea, Sorin (p.40),
Danciu, Elena (p.41), Diaconu, Mihai (p.42), Dobrescu-Arqes, Constantin (p.43),
Dragu, Anca Gh. (p.44), Dulfu, Petre (p.45), Dumitru, Al. Ion (p.46), Du\u, Olga
(p.46),
Ezechil, Liliana (p.47),
Farcas, Vasile (p.47), Florian, Aaron (p.48), Fulea, Moise (p.49),
Gavra, Alexandru (p.50), Giurca, Gheorghe (p.50), Golescu, Dinicu (Constantin)
(p.51),
Ionescu, Miron (p.52), lorqa-Strnan, Ion (p.54), lzbestschl, losif (p.54), ltu, Maria
(p.55),
Joi\a, Elena (p.56),
Lascus, Voicu (p.57),
Macavei, Elena (p.58), Malinovschi, Viorel (p.59), Mateias, Alexandra (p.59),
Mandacanu, Virgil Mihai (p.60), Mircescu, Mihai (p.61), Mlut, Poesis (p.62),
Narly, Constantin (p.63), Nenciulescu, Silviu Catalin (p.65), Nicola, Ion (p.66),
Oprica, Octavian (p.66),
Pana, Ligia-luliana (p.67), Paslaru, Vlad (p.69), Parnu\a, George (p.70), Petroman,
Pavel (p.71), Poenaru, Romeo (p.71), Popa, Cornelia (Beatrice) (p.72), Popeanqa,
Vasile (p.73), Popescu-Mihaestl, Alexandru (p.75), Popescu-Teiusan, llie (p.74),
Potorac, Elena (p.76),
Roman, Precup (p.77), Rupesac, Ecaterina (p.77),
Sava, Lidia Simona (p.79), Sacali§, Nicolae (p.78), Saulescu, Gheorghe (p.79),
Sima, Ion (p.80), Stamatina, Otilia (p.81), Stoica, Marin (p.82),
~andor, Atanasie (p.83), $erdean, loan (p.83),
Theodoslu, Dumitru (p.84), Tofan, George (p.85), Trifoi, Mihai (p.86),
Topa, Leon (p.86),
'
Vasile, Vasile (p.87), Velini, Anton (p.88), Velovan, $tefan (p.89), Vladulescu,
Lucia (p.91 ), Voiculescu, Florea (p.92),
Zeletin, $tefan (p.93).

Pedagogirornanl pentru care nu dispunemde date personale 95


.
SPRE UN DICTIONAR AL PEDAGOGILOR ROMANI
- COORDONATE ~I DEMERSURI PRELIMINARE -

in cadrul efortului general al soeietatll noastre de valorificare a rnostenirf culturale,


de cunoastere 9i reconsiderare a eforturilor pentru afirmarea scolli rornanestl,
lnstitutul de $tiinte ale Educatlei si-a propus sa elaboreze un DICTIONAR AL
PEDAGOGILOR ROMANI. Printr-o prima lnformatie privind problematica investigata
9i activitatea, viziunea proprie a personalitatllor afirmate prin publlcatil, DPR va
completa lista lucranlor dedicate istoriei educanel de pe teritoriul patriei noastre,
contribuind la o mai com pl eta punere in lumina a modului in care au evoluat gandirea
pedagogica, practica educationala §i cercetarea §tiintifica in aces! domeniu, in
special de-a lungul ultimelor doua secole.
Textele supuse atentlel cititorilor in aces! nurnar al Revistei de pedagogie
reprezlnta o mica parte din materialul informativ deja intra! in baza de date; ele au
menirea de a reflecta modul in care am gandit realizarea acestei lucrari precum 9i
dificultatile pe care le tntampinarn in aces! demers. in conseclnta, observatllle,
propunerile, corecturile sau lnformatllle suplimentare sunt binevenite 9i
rnulturnlrn anticipat celor care vor intelege dorinta noastra de a face cunoscute
numele oamenilor de scoata, a celor care prin stradanla de fiecare zi construiesc
imaginea socletatll de malne.
I. Definirea termenilor utllizati:
a. Prin "DICTIONAR" in\elegem o lucrare cuprinzand termenii (cuvinte/e spe­
cifice) unui domeniu, cu textul explicativ, dlspusl in ordine alfabetica; termenii
reprezinta in cazul nostru nume de persoane (din punct de vedere rsdactlonal ele
sunt cuvinte­titlu);
b. in limitele acestui proiect, domeniul este constituit de §liinfe/e educafiei; ca
urmare sub umbrela titlului "PEDAGOGI" se includ speclallstli din intregul ansamblu
al §tiintelor educatiei (cf. §tiinfele educatiel ­ expresie a pluralismuluipedagogic.A
se vedea: Cezar Birzea. Arta §i §tiinfa educafiei. Bue.: Editura dldactlca 9i
pedagogica, R.A.,1998, p. 139 9i urm.);
c. Prin "ROMANI" in\elegem pedagogii (in sensul definit mai sus) care au activat
sau activeaza in spafiul lingvistic romsnesc, indiferent de origine etnlca, religie
sau apartenenta polltica.
II. Demersuri intreprinse:
Activitatea de culegere a tnformatiet a demarat in 1998, cand au fost trimise
catre Catedrele de pedagogie (sau la Departamente) primele adrese prin care se
anunta tntentla de elaborare a DPR 9i se solicita unor personalltatl acordul de a fl
incluse in DPR sau sprijinul pentru largirea listei de cuvinte-titlu.
Mai multe unlversltatl s-au aratat interesate 9i au colaborat la completarea listei
sau chiar la redactarea unor articole. Adrese similare au fost trimise atat la
lnspectoratele scolare jude\ene, cat 9i la CCD-uri §i Colegiile pedagogice. Am fost
ptacut surprinsi de ecoul avut in unele judete: am primit lnformatil, texte redactate
in prima forrna, fotografii. Trebuie sa recunoastem tnsa faptul ca unele judete nu au
reactionat in nici un fel, chiar la o corespondenta personallzata, Ne vine greu sa

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 3


credem ca judete ca srasovut, Bralla §i altele, unde extsta tradittl culturale
recunoscute, sa nu alba nici un nume de pedagog demn de a figura in DPR!
Apelul nostru a fast repetat §i in cursul anului 1999, cand flecarul inspectorat
jude\ean i s-a trimis o noua invita\ie de a ne propune nume de pedagogi pentru
DPR; in aceasta invita\ie se informa inspectoratul §i despre contactele pe care deja
le realizasem cu unele cadre didactice din jude\ul respectiv. in plus, se oferea §i
adresa paginii de pe internet unde se afla sltuatla "la zl" pe judete.
Obtinerea unor informatil "de pe teren" se impune cu necesitate, tntrucat nu
dispunem Inca de un sistem la nivel national care sa rezolve §i aceasta problerna.
Multe unita\i scola re nu ne pot oferi o informa\ie exacta cu privire la datele persona le
ale cadrelor didactice pensionate, in bibliotecile lor lipsesc lucrarlle acestora , nu
exlsta, in general, o preocupare reala pentru constituirea unei baze de date privind
activitatea cadrelor didactice din unitatea respectlva.
in acelasl timp, in\elegand semnifica\ia unei lucrarl de tipul DPR §i manifes-
tandu-si interesul §i dorin\a de a ne acorda ajutorul, unii dintre colaboratorii nostrl
nu 1in cont de speciflcul acestel lucrart. Acest specific se reflecta in contlnutul
formularelor prin care se sollcita informatla, in normele de redactare, in indica\iile
date etc. Astfel, ca sa dam un singur exemplu, la © (titluri de lucrarl publicate) se
rnentioneaza - maximum 12 titluri. Unii colegi ne trimit insa liste de cateva zeci de
titluri, dintre care unele nu reprezlnta lucrari publicate, ci doar sus\inute la diferite
rnanltestarl §tiin\ifce, culturale sau sportive ... Al\i colegi, evident - bine intentiona\i -
ne-au trimis nu titlurile, ci lucrarile, in pachete pentru care posta pretinde taxe ...
Aceste §i multe alte considerente ne-au facut sa conslderarn ca se impune sa
anallzarn problemele care au aparut pana in momentul de fa\a, sa le aducem la
cunostinta tuturor celor interesa\i, sa ne reglam activitatea de o rnanlera care sa ne
permita un progres mai rapid in realizarea Dic\ionarului.
Republlcarn formularele prin care solicitam informa\ii (cu explicatii la unele
puncte); sunt binevenite §i observa\iile cu privire la structura acestor formulare.
Adaugam la sfar§it §i o lista cu pedagogii pentru care nu dispunem de date
persona/e; la cei mai multi lndicam doar anii (perioada) in care au publicat lucrari
(monografii sau articole/studii in periodicele pedagogice centrale). Evident, lista nu
este completa.
Din materialele existente in baza de date a DPR am selectat un esantlon,
cuprinzand atat nume de pedagogi cunoscutl, cat §i dintre cei care bat la portile
atirrrtarll. Spre deosebire de lucrarile precedente, care cuprindeau doar pedagogii
autori de lucrari de referin\a ale domeniului (tratate, monografii), reprezentand, de
regula, produsul unei activita\i §tiin\ifice determinate de calitatea de cadru didactic
universitar, in DPR ne propunem sa acordarn aten\ie §i cadrelor didactice "care au
intrat in pedagogie" prin studierea zonei de intersec\je dintre aceasta $i disciplina
pe care s-au pregatit sa o predea.
Multumim anticipat tuturor celor care ne vor trimite observa\iile $i propunerile
menite a Imbunatatl atat metodologia, cat $i forma de realizare a DPR, a carut
prirna versiune/edi\ie "500 pedagogi rornani" intentionam sa o deflnltlvarn in 2003.

dr. Eugen Noveanu

4 Dictionarul pedagogilor romani


DE LA APARITIA ENCICLOPEDllLOR
LA WHO'S WHO?-URILE PEDAGOGICE

Evolutia cu- Terentius Vara: Anti­


noasterf umane este di'. Eugen NC::>VEANl:J, quitates rerum huma­
marcata de-a lungul lnstltutul de ~lnte ale Edua.rtlei norum et divinatrum
secolelor §i milenii!or (45 de carti), Disci­
de instrumenteleelaborate pentru facilitarea plinae (9 carti), Rusti­
transmiterii §i preluarti informa~eiacumulate cae (3), Hebdomades vel imaginibus
in numarul mereu crescand al domenii!or (15, dictionar biografic ilustrat - 700
cu identitate proprie. personaje grece§ti §i romane).)
in prim planul acestui evantai de
instrumente se afla enciclopediile - lucrari PLINIU eel Batran (23-79) §i Martianus
de mare amploare - primele mari surse de CAPELLA (sec. V e.n.); prelucrarea §i pre-
informa~e avand la origine atributul paideic. zentarea de o rnanlera enciclopedica a
Termenul "enciclopedie" denumind o acestei cunoasteri face pasi semnificativi o
/ucrare lexicografictJ ce cuprinde definirea! data cu Isidore De SEVILLE (560-636, Ety­
exp/icarea!prezentarea nopunilorprincipale mologiae sive origines), Rabanus MAURUS
dintr­unulsau mai multe domenii, intalnit mai (776-856, De Universo), SUIDAS (sec. !X-
intai la umanistul englez Thomas ELYOT X) §i continua in evul mediu cu o tot mai
(1531, The Boke Named the Govemot} §ii pronuntata implicare redactionala a auto-
rilor: Vincent DE BEAUVAIS (+ 1264),
la Francols RABELAIS (1532, Pantagruel,
II), avand o etimologie greaca (i:eyeee"io [Lucrarea lui Vincent de BEAUVAIS
0 ~). cuprindea in el lnsusi atributul (Speculum majus, 1244) - "aventura
"instructiv'' (~). semnifica~a sa ini~ala enciclopedictJ majortJ a epocit" (Allain
putand fi redata astazi prin sintagmele Rey) - s-a bucurat de un mare succes,
"instruire circulara", ''invatamant complet" fiind coplata §i apoi tiparita in sase
sau "ciclu al §tiin\elor" (Jean-Luc GOUIN, edi\ii (ultima in 1624).)
1997), "ciclu complet al cunoasteril" (R.
ZANZARI, 1989). Aceasta nuanta data de Conrad OF MEGENBERG (+ 1374, Uber
atributul paideia s-a estompat de-a lungul de Natura Rerum), PIERRE D'AILLY (+
veacurilor, tasandu-t termenului doar 1420, Imago Mund1), RINGELBERG
acceptla de ansamblu organizat al (Lucubrationes vel potius absolutissima
informapilor (principale, cat mai complete) Kyklopaideia. Basel, 1541 ), Paul SCALICH
dintr-o arie definita prin titlu. (Encyclopaediaseu Olbis Disciplinarum tum
Ca prime incercari de a insuma cunoas- sacrarum tum profanarum. Basel, 1559),
terea umana se pot men\iona cele intreprin- J.H. ALSTED (Scientiarum Omnium
se deAR!STOTEL, POSEIDONIOS (sec. II Encyklopaedia. Herbom, 1630) s.a
i.e.n.), Marcus Porcius CATO (234-149i.e.n.), Marcand o ruptura eplsternologlcapost
Marcus Terentius VARO (116-27 i.e.n.), renascentista, secolul al XVII-lea i§ii pune
amprenta §i pe modul de alcatuire a enciclo-
[Se consldera ca prima lucrare ce pediilor prin viziunea baconiantJ asupra or-
poate fi denurnlta, pe drept cuvant, ganizarii con~nutului§i cea comeniantJ asu-
"snclclopedica" o realizeaza Marcus pra manierei de transmitere pedagogica.

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 5


Primele incercari de a elabora intr-o noua Franta). Encyclopedia Modema (34+3 vol.,
viziune ii revin lui Francis BACON (lnstau­ 1848-1851, Spania), Nuova Enciclopedia
ratio Magna. London, 1620 $i De dignitate Popolare ltaliana (14 vol., 1842-1848, Italia),
et augmentis scientiarum. London, 1623, in Encyclopedia Britannica (3 vol., 1768-1771,
ultima reallzand $i o dasificare a $tiin\elor), Anglia), Encic/opedia Roman~ (3 vol., 1896-
lui J.M. GESNER (Primae fineae isagoges 1903, Romania), Encjklopedya Powszech­
in eruditionem universalem. Ed. 3, na(28vol., 1859-1868, Polonia), Chambers
Gottingen, 1786) $i J.G. SULZER (Kurzer Encyclopedia (10 vol., 1860-1868, Anglia),
BegriffallerWissenschaften. Leipzig, 1745). Enziklopediceskii Slovar (35 VOL., 1890-
Lucrarile de acest gen i$i definitiveaza ca- 1902, Rusia), Pallas Nagy Lexikona (16 vol.,
racterul propriu, encidopedic, o data cu "Dic­ 1893-97, supl. 1900, Ungaria), The New
tionnaire historique et critique" (Rotterdam, lntemational Encyclopaedia (17 vol., 1902-
1695-1697) redactat de J. BAYLE $i "Cyclo­ 1904, SUA), The Catholic Encyclopedia (15
paedia" (2 vol., London, 1728) de mare vol., 1906, SUA).
succes a lui E. CHAMBERS, par1i din care 0 data cu specializarea enciclopediilor
au fast utilizate in celebra "Encyc/opedie ou incep sa apara $i dlcflonarele enci­
dictionnaire raisonne des sciences, des arts clopedice,oferind defini~i concise, sintetice
et des metiers" (28 vol., Paris, 1751-1772, ale termenilor specifici unui domeniu bine
cu 7 vol. supl., 1776-1780), editata de D. precizal lncepand cu anul 1848, cand Alfred
DIDEROT $i ff ALEMBERT;aproape in pa- BAILY are ideea de a publica periodic sub
ra I el aparea "Grosses, vollstandiges forma de di~onar biografiile unor oameni
Universal­Lexikon aller Wissenschaften und de seama din Anglia {editare preluata din
Kiinste" (64 vol. Leipzig, 1731-1754), editat 1893 de ADAM&CHARLES BLACK), se
de J.P. VON LUDEWIG et alii. rernarca asa-numitele WHO'S WHO? care
urrneaza o perioada marcata de in- i$i propun sa prezinte personalita~le mar-
cercarl de structurare lnterna, generali- cante ale unui domeniu; WHO'S WHO IN
zandu-se ordonarea atfabeticaa articolelor. AMERICA? (1899-SUA), WERISTS (1905-
in acela$i timp, dezvoltarea §i speclallzarea Germania), THE CATHOLIC WHO'S WHO
§tiintelordetermina inceputul elaboranl unor (1909-Anglia).
encictopedii specializate: ARNDT ~tiinfele educafjei au beneficiat $i ele
(Juristische Enzyklopedie und Methodologie. de aten~a editorilor, fiind elaborate nume-
Stuttgart, 1843), HOMMEL (Semitische roa se enciclopedii $i dlctionare: K.A.
Volker und Sprachen. Leipzig, 1883), SCHMID (Encyklopedie des Erziehungs­
LARDNER (Cabinet Cyclopaedia. 132 vol. und Unterrichtswesens. 11 vol., Gotha,
London, 1829-1846), STOY (Encyklopedie 1857-1878), H. HIDDLE & A.J. SCHEM
derPadagogie. 1861 ). Este perioada in care (Cyclopaedia of Education. New York,
pe diferite meridiane apar lucrari care prin 1877), W. REIN (Enzyklopadisches
calitatea $i cantitatea informa~ei se vor im- Handbuch der Padagogik. 7 vol., 1885-
pune ca lucrari de referin\a; printre ele - 1900; ed. a 2-a in 10 vol., 1903-1910), *"*
Brockhaus "Konversations­Lexikon"(6 vol., Katholische Enzyklopedie Fur Padagogik
1796-1811), Allgemeine Enzyklopadie der (Freiburg im Br., 1909), F.E. BUISSON
Wissenschaften und Kiinste (167 vol., (Dictionnaire de pedagogie et d'instruction
Leipzig, 1818-1889) (Germania), primaire. 4 vol., 1882-1893), A.
LAROUSSE ­ Grande Dictionnaire Univer­ MARTINAZZOLI $i L. CREDARO (Diziona­
se/le du XIX Siecle (17 vol. 1865-1890, rio /llustrato di pedagogia. 3 vol, 1892-1903).

6 Dictionarul pedagogilor romani


Tendin\a de specializare a enciclopedii· E. (Eds.). Concise Encyclopedia of Special
lor se manifesta ~i in domeniul educajiei astfel Education. New York: Wiley, 1990;
ca pe langa cele cu caracter general apar ~i REYNOLDS, C.R., MANN, L. (Eds.). Ency­
cele dedicate unui anumit subdomeniu: clopedia of Special Education:A Reference
ANDERSON, L. (Ed.). InternationalEncyclo­ for the Education of The Handicapped and
pedia Of Teaching And TeacherEducation. other Exceptional Children and Adults. New
Oxford: Pergamon, 1995; York:-Wiley,1987;
CHALVIN, D. Encyclopediedes pedagogies SAHA, J. (Ed.). International Encyclopedia
de formation. Vol. 1-2. Paris: ESF, 1998; of the Sociology of Education. Oxford:
CHAMBLISS, J.J. (Ed.). Philosophy of Pergamon, 1997;
Education: An Encyclopedia. New York: THOMAS, T. M. (Ed.). The Encyclopedia of
Garland, 1996; Human Development and Education:
CLARK, B.R., NEAVE, G.R.(Eds.). The Theory, Research and Studies. Oxford:
Encyclopedia of Higher Education. Oxford: Pergamon, 1990;
Pergamon, 1992; WILLIAMS, L.R., FROMBERG, D.P. (Eds.).
CULLY, l.V., CULLY, K.B. (Eds.). Harper's Encyclopediaof Early ChildhoodEducation.
Encyclopedia of Religious Education. San New York: Garland, 1992.
Francisco: Harper&Row, 1990; in 1941 apare prima enciclopedie
DUNKIN, M.J. (Ed.). The International dedlcata cercetarll in educafle ­
Encyclopedia Of Teaching And Teacher Encyclopedia of Educational Research ­
Education. New York: Pergamon, 1987; conceputa ~i editata (ed. a II-a in 1950) de
ERAUT M. (Ed.). The InternationalEncyclo­ Walter S. MONROE. Cea de a treia edijie
pedia Of Educational Technology. Oxford: (1960) i1 are ca editor pe ChesterW. HARRIS,
Pergamon Press, 1989; iar cea de a V-a (London: MacMillan) - pe
KIERSKI, F. Podreczna encyklopediapeda­ Robert L. EBEL.
gogiczna. Vol. I-II. Lw6w-Warszawa, 1923-
[Collison R.L Encyclopaedias:theirHistory
1925;
throughout the Ages. New York: 1966;
KNOWLES, A.S.(Ed.). International Ency­ Matore G. Histoire des dictionnaires
clopedia of Higher Education. San franr;ais. Paris: 1967; Walsh S.P. Anglo­
Francisco: Jossey-Bass, 1978; American General Encyclopedias. A
LAENG, M. (Ed.). EnciclopediaPedagogica. Historical Bibliography. 1703 ­1967. New
6 vol. Brescia: La Scuola, 1989; York-London, 1968; Zanzari R. En­
LENZEN, D. (Ed.). Enzyklopadie Erzie­ cyclopedia. in: Mauro Laeng (Ed.).
hungswissenschaft. Vol. 1-11. Klett, 1984; Enciclopedia pedagogica. Brescia: La
MITCHELL, B.M., SALSBURY, R.M. (Eds.). Scuola, 1989, Vol. Ill.)
Encyclopedia of Multicultural Education.
Westport, Conn: Greenwood, 1999; Lucrarea reprezentativa a acestui domeniu
PLOMP, T., ELY, D.P. (Eds.). International este incontestabil The International
Encyclopedia of Educational Technology. Encyclopediaof Education.Research
Oxford: Pergamon, 1992; and Studies (Editors in Chief: Torsten
POSTLETHWAITE, T.N .. (Ed.). The Ency­ HUSEN & T. Neville POSTLETHWAITE.
clopedia of Comparative Education and Vol. 1-10, Pergamon Press, 1985).
National Systems of Education. New York: Propunandu-sl relevarea progreselor
Pergamon, 1988; domeniului in ultimele doua decenii, lucrarea
REYNOLDS, C.R., FLETCHER-JANZEN, tncearca sa raspunda la trei tntrebari

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 7


fundamentale - a) care este sttuatla in DANVERS F. 700 Mots­Clefs pour
diferitele domenii ale educatlel? b) ce /'Education. Lille: Presses Universitaires de
informave :;;tiintffica este disponibila? c) ce Lille, 1992;
cercetare este necesara in continuare DE LANDSHEERE, G. Dictionnaire de
pentru diferitele probleme ale domeniului? /'evaluation et de la recherche en education.
- dar, de§i face referiri la numeroase Paris: PUF, 1979;
personalitafidin §tiinfele educa(iei, ea nu cu­ EL2ER, H.-M. Begriffe und Personen aus
prinde cuprinde articole (cuvinte­titlu) derGeschichteder Padagogik. Frankfurtam
dedicate acestora, limitandu-se la inclu- Main: P. Lang, 1985;
derea lorin aparatul critic (index de nume). FOULQUIE, P. Dictionnaire de la langue
Dintre dictlonarete pedagogice ne pedagogique. Paris: PUF, 1971;
vom referi la unul din ultimele editate in Franta HINZ D. Neues Schulpadagogisches
- Philippe CHAMPY, Christiane ETEvE (Dir.). Worterbuch. Weinheim: Juventa, 1993;
Dictionnaire Encyc/opedique de /'Education *IVANOV, P.R. Kratuk rechnik po teoriia i
et de la Formation (Paris: Nathan, 1994). istoriia na obucenieto. Plovdiv, 1992;
Elaborat de 190 autori, DEEF cuprinde 454 KADAR, G. Pedagogiai terminologia.
articole ce cuprind o informaVe de baza, ex- Zsambek, 1983;
pusa sintetic, privind concepte §i nofiuni, LAENG, M.AVANZINI G. Vocabulairedepe­
rea/itafi institufionale, fenomene sociale §i dagogiemodeme. Paris: Centurion, 1974;
psihologice, personalitiifi. Din aces! punct LAWTON, D. Dictionary of Education.
de vedere se impune sa subliniem ca desi Sevenoaks, Kent: Hodder& Stoughton, 1993;
are in titlu atributul "enciclopedic",diCVonarul MIALARET, G. Vocabulaire de /'education.
acopsra o arie problernatica restransa, Paris: PUF, 1979;
editorii justificand-o prin faptul ca se opresc OKON, W. Nowy slovnik pedagogiczny.
doar la implicafiile evolufiei educafiei in Warszawa, 1996;
ultimele decenit. de aici :;;i accentul reflectat PRUCHA, J. Pedagogicky slovnik. Praga:
in titlu - "education et formation". Cele 46 Portal, 1995;
personalit8V citate aparfin "fondului clasic", RAYNAL, F. Pedagogie: dictionnaire des
cele mai multe fiind francofone. Dintre pu- concepts cles. Paris: 1997.
Vnele personalitaV ale ultimei jumatati a se- Cu regret trebuie sa constatam ca in
colului al XX-lea ii regasim pe cunoscutul eel mai elaborat dlctlonar de pedagogie
psihopedagog de origine romana Reuven (LEGENDRE, Renald. Dictionnaire actuel
Feuerstein (emigrat in 1944). de t'educetion. 2• ed. Montreal: Guerin,
Din nurnarul extrem de mare de diCVo- 1993), nu exista articole didicate specialls-
nare (dintre care unele - marcate cu* - cu- tilor domeniului, desi acestla sunt mento-
prind articole dedicate personalitaVlordome- nav intr-un mare numar de analize.
niului) mentionam urmatoarele: Articolele dedicate unor speciali:;;ti ai do-
* BARROW R. A Critical Dictionary of meniului, introduse mai intai printre celelalte
Educational Concepts. New York: Teachers articole ale diCVonarelor enciclopedice sau
College Press, Columbia University, 1990; pedagogice (terminologice), au devenit con-
* BOHM W. Worterbuch der Padagogik. Vnutul de baza o data cu apariVa Who's
Ed.13. Stuttgart: Kroner, 1988; who?-urilor pe domenii. Vom cita cateva lu-
BRUNNER R. Lexikon zur pagogischen crari de acest gen din ultimele trei decenii:
Psychologie und Schulpadagogik. *** Who's who in American Education.
MOnchen: E. Reinhardt, 1980; Owing Millsd, Md.: 1988 - ;

8 Dictionarul pedagogilor romani


Key, E. (Ed. dir.). International Who's who in aria §tiin\e!or educatel,
in Education. Cambridge, 1981; in literatura pedagogica rornaneasca
*** Who's who in Childbirth Education. lucrarile cantonate in aceasta arie sunt re-
Washington De.: American Society for lativ reduse ca numar:
Psychoprophyfaxis in Obstebix, 1973; DICTIONAR DE PEDAGOGIE CONTEM­
Bradfield, R.(Ed.). Who's who in Education. PORANA. Sub red. $tefan Barsanescu. Bu-
London: Mercury House Bussiness Publi- curesfi; Editura Enciclopedica Romana,
cations, 1974; 1969.Pe !anga cuvintele-titlu tematice, Dic(io­
Hsiao T.C. (Ed.), Who's who in Computer narul cuprinde prezentari sintetice pentru 60
Education and Research. Washington DC.: de pedagogi, dintre care 18 romani (G.G.
Science and Technology Press, 1975. Antonescu, Nie. Apostolescu, $t.
O lucrare exceptonala de acest tip, fara Barsanescu, Gh. Comicescu, Miron
a se incadra prin titlu este cea realizata de Constantinescu, Apostol Culea, !osif
Konrad SCHODER (Biographishes und Gabrea, Onisifor Ghibu, Vladimir
bibliographisches Lexicon der Fremd- Ghidionescu, Constantin Kiri\escu, Simian
sprachenlehrer des deutschsprachiges Mehedin~. Constantin Narty, Radu Petre, loan
Raumes Spattmittelalter bis 1800. vol. 1-5. Petrescu, Barto!omeu Popescu, llie Popescu-
Teiusan, Dumitru Theodosiu, Dimitrie
Todoran).
GOLLNER, Carol. Pedagogi germani
progresi§ti din Romania. Bue.: EDP, 1969.
Lucrarea cuprinde datele persona!e §i o
anallza a operei a sase mari pedagogi -
r::;;;;;;;;::;;;;;;;;::ii;;;;;iiiiiiiii==;;;J I
DICTIONAR
DE PEDAGOGlE
CONTEMPORANR

I & I UnivesitatAugsburg, 1987-1996).


Ultima lucrare de tip "who's who" de care
avem cuno§tinta a aparut in Polonia:
Bobrowska-Nowak, W., Drynda D. (Ed.).
Slownik Pedagog6v Polskjch. Katowice:
Wydawnictwo Uniwersytetu Slaskiego,
1998; ea cuprinde date privind 250 perso-
nalitav. majoritatea din secolul XX, afirmate

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 9


Johannes Honterus, Michael Hissmann, MANIA aparut relativ recent, (Bue.: Societa-
Stephan Ludwig Roth, Franz Obert, Julius tea Acadernca din Romania, 1997), alcatuit
Romen:;i Joseph Capesius­ analiza realizata dupa o grila extrem de pretentoasa, include
prin prisma caracteristicii (curentului) pentru domeniul "§tiin\e sociale" doar 15 nume.
pedagogiei pe care au promovat-o. Tntr-un DICTIONARUL ENCICLOPEDIC DE
scurt studiu final se fac referiri la pedagogii PSIHOLOGIE (Coard. Ursula $chiopu,
bana\eni Joseph Rill, Johann Heinrich Bue.: Babel, 1997) prezinta §i 12 pedagogi
Schwicker §i J. Ebenspanger, fondatorii §i rornanl: G.G. Antonescu (1882-1953),
promotorii Asociapei invtiftJtorilordin Banat. $tefan Barsanescu (1895-1984), Ion
DICTIONAR DE PEDAGOGIE. (coord.: A. Cloranescu (1874-1948), losif Gabrea
Manolache, D. Muster, I. Nica, G. Vaideanu), (1883-1978), Silvestru Gaina (1899-1970),
Editura didactica §i pedagogica, Bue.: 1979. Ion Gavanescul (1859-1951), Constantin
Lucrarea nu cuprinde articole "nume de Narly (1896-1955), llie Popescu-Telusan
persoane". (1895-1980), Dumitru Salade (1915- ), llie
Un loc aparte intre aceste lucrari iiocupa Stanica (1928-), Dimitrie Todoran (1908-),
merituoasa realizare semnata de regretatul George Vaideanu (1924-).
llie POPESCU-TEIU$AN,care Inmanun- Tn fine, se impune sa relevam faptul ca
cheaza lnforrnatla slntetlca pentru 240 excelentul 'Wims who pedagogic" aparut in
pedagogi romani afirma\i prin publicatl in 1997 la Budapesta acorda pedagogilor
ullimele doua secole. Ea poate fi considerata [Bathory, Zoltan §i Falus, Ivan.
drept prlmul nwho' s wno: rornanesc Pedagogiai Ki Kicsoda. Budapest:
pentru domeniul educational, Keraban Konyvkiado, 1997.]
[Popescu-Teiu§an, llie. Pedagogi §i oa- rornanl in via\a un spa\iu "de dic\ionar",
meni de §Coa/f!J din Romania. Bucurasti; rnenflonand atat datele personale, cat §i
Editura Didactica §i Pedagogica, 1975.J principalele lucrari publicate, adresa §i
CATALOGUL EXPERTILOR DIN RO- posibilita~le de contactare.
LEGENDA
Tn articolele Dic\ionarului au fast folosite urrnatoarele simboluri:
Simbol Semnificatie
< ••. > Data (zl.luna.an) si locul nasterii /mortii
a Studii superioare
~ DoctoraUgrad didactic (an sustlnere, titlul tezei)
§ Activitate didactica in inva\amant (institu\ii/perioade)
(9 Activitate in institutii de cercetare
~ Arii croblematice investiaate si contributii cersonale
e Activitate in asoclatii orofeslonale
Id Proiecte/realizari imcortante
© Selectie de lucrarl oersonale sau in colaborare
Fb Alte date relevante pentru activitatea personala
<r tucran despre - sau in care sunt anallzate /mentionate scrten, pozitll,
activltatl crofesionale ale oedaaoaului orezentat
Abrevieri: RP= Revista de pedagogie;TI = Tribuna invatamantului; EDP= Editura Didactica
§i Pedagogica; ISE = lnstitutul Cle $tiinte ale Educatiei; ICPP = lnstitutul de Cercetari
Pedagogice §i Psihologice. ' ·

10 Dictionarul pedagogilor romani


Chestionar "Date personals" pentru lncludere in baza de date a DPR
(DICTIONARUL PEDAGOGILOR ROMANI)
NUME, PRENUME (MAJ. TIPAR) .
<••• >Data (zi, luna, an) ~i locul nasteril .
a Studii superioare .
~ Doctoral .. ./Grad didactic (teza: .

§ Activitate didactica in invaiamant (institu\ii) .

(9 Activitate de cercetare, de elaborare de lucratl, studii, articole .

fl. Arii problematice investigate ~i contribu\ii personale (manuale, metodici, materiale dldactice validate)
cu men\ionarea exacts a publica\iilor personale ~i a celor in care se fac referiri la contribu\iile respective:

@ Activitatea in Asocia\ii profesionale (interne, interna\ionale) .

g Protecte/reallzari importante in ultimii ani .

© Selec\ie de lucrari personale sau in colaborare (volume, studli, articole): nu mai mull de 12 tilluri (o
anexa sau pe verso) .
fl:) Aile date relevante pentru articolul respectiv din Dlc\ionar .

NB! 1. Se pot adauga ~i alte pagini. 2. Rugam sa se respecte numerotarea rubricilor. 3. lntrucat articolul
nu poate depa~i 2 pagini A4, vii rugam sa structura\i informa\ia de o rnanlera sintetica adecvata, fapt care ar
evita interven\iile redactorilor, uneori intr-o viziune ce poate fi tntrucatva diferita. 4. Ata~a\i o FOTOGRAFIE
(4x6, a/n), notand pe verso datele pentru identificare. Propune\i ~i alte IMAGINI semnlficative pentru
problematica abordata (fotografii de personalitati, evenimente, lucrarl, manuscrise, inslitu\ii educative etc.:
fotografierea se va realiza de editori).
Fi§a "Semnalare pedagogi in vlata"
(DICTIONARUL PEDAGOGILOR ROMANI)
1. NUME, PRENUME (MAJ. TIPAR) .
2. In activitate • Loe de munca .
3. Pensionar • Adresa .
4. Aile posibilita\i de contact .

5. Scurta cartacterizare(justificare pentru includerea in DICTIONAR .

6. Cine face recomandarea nume, prenume, acresa .

Fi§a "Semnalare pedagogl decedati"


(DICTIONARUL PEDAGOGILOR ROMANI)
1. NUME, PRENUME (MAJ. TIPAR) .
2. Scurta caracterizare/justificare pentru includerea in DICTIONAR .

3. Ave\i posibilitatea de a redacta/culege matrialul pentru un articol de DICTIONAR (ca autor)? .


4. Daca NU, pute\i oferi indicii, puncte de plecare, surse locale, persoane care ar putea redacta articolul
respectiv? .

5. Ave\i alte propuneri? .

6. Cine face recomandarea nume, prenume, adresa .

Mul\umindu-va anticipat pentru in\elegere ~i colaborare, va rugam sa expedia\i chestionarul pe adresa:


dr. Eugen Noveanu, lnslilutul de $tiin\e ale Educa\iei, $tirbei Veda 37, 70734, Bucure~ti;
Fax: 1-312 14 47; E-mail: enoveanu@hotmail.com

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 11


Pentru redactarea trimiterilor la diversele surse bibliografice va rugam sa
respectaf urmatoarsle standarde:

I Sursele bibliografice: A. MONOGRAFII ( VOLUME INDEPENDENTE)


3 categorii B. PARTJ, CAPITOLE, ARTICOLE DIN CULEGERI
C. ARTICOLE IN PERIODICE

Exista elemente specifice ale modului in care se fac trimiterile:

A. MONOGRAFII (CARll, VOLUME INDEPENDENTE - disertapi, pamtlete, mss.,


scrisori nepublicate, printing-uri la computer, prelegeri, interveJl!ii orale, picturi, compozitii
muzicale, filme, programe IV, video, albume complete, disaui - tot ceca cc are un autor/mai
multi autori, in comun - si nu este o parte distincti dintr-un ansamblu):

Nume, Prenume/lnitiale. Titlu/ lucriirii. Editor. Editie, Volum. ~: Editura, Anul publicarii.
NB! - doi autori: Frunzaru, Ion~ Elena Aliman. Titlul...
- trei autori: ca la doi autori
- mai mull de trei autori: Barbu. V., et alii. Titlul....

Narly, C. Patru marl educaton. John LDcU, Vasile Coma; SigmundFreud, G.


. KerscMllSleinu. Bue.: Cultura Romineasci, 1933.
Radul~:Mo~ C. $i I.M Nist~r: Cercetliri experimental« asupra intiligefn/ei la romani.
· ' : ·.:·sue.: Imprimeria -N;iJlcinali, :1948. . . · ·. · . .
· Ro$C8 A. eta/ii.MQJJPgnrfiiprofesi01rale. Vol.I, Sibiu: Ed. Instirutului Politehnii;,din Cluj,
. . ·. · . 1943. . . .. '·. . . ... ' •

. B.·· PARTI,". Ci\PITOU:; ARTICOLE DIN voi.uME. . CULEGERI " studii,


cuvantiri, leSi, deeizii, instruetiuni, poezii, povestiri, nuvele, melodii, lucriri muzicale pe CD
ROM, fotografii din c!rti - totceea ce reprCzintli o unitate dintr-un volurnicolectie/ansamblu
cu autori diferiti;

Name, Prenume/lnitiale. Tltiul articolului, In: Prenume, Numc editor al lucrarii (Ed.). Luera­
rea in care se ajlii anicolul.Edi!ie. Localitate; EdirurB, Anul publicarii.

Todor an, D. Prevuiunea f(iinfificii in pedagogie. In: Fundamema pedagogiae. Vol. II.
Bue.: EDP, 1970.
Cozma, T. Educatia fonnalll, nonfonnalii ji infonnalii. in: A Neculau $i T. Cozma (Ed.).
Psihopedagogie pentru examenu! de definitivat ji gradul didactic II. lasi: Ed.
Spiru Harer, 1995. ·

C. ARTICOLE iN PERIODICE - srudii, articole, rapoane de cercetare, interviuri,


recenzii, cuvintari publicate in presa, fotografii din presi, articole din bazele de date
computerizate, poezii, povestiri etc:

I Nume, Prenume/lnitiale. Titlul artico/11/ui. In: Periodicul in care se ana (. Vol. ), an, numiir.
Nicolescu, V. Conduia socraticd a pedagogiei: losif Amochi la 80 de ani. in: Rcvista de
pedagogie, 1994, 8-10.

12 Dictionarul pedagogilorromiini
DICTIONARUL PEDAGOGILOR ROMANI
I

ALBU, Gabriel Q. Civic education (proiect


<... >14. 04.1957, Ploiestl, IEA).
a Univ. Bucuresfi, Fae. de filo- © * lntroducere tntr­o pedago­
sofie; stagii de specializare: gie a libertapi. Despre libertatea
Germania (1992), Finlanda copilului §i autoritatea adu/tului.
(1994-1995). lasl; Polirom, 1998.
~ Doctor in $tiintele Educa~ei * Legile invafamantului in
(1998: lntroducere intr­o pedago­ Romania, 1864­1978.1­11. Bue.:
gie a libe~fii. Despre libertatea ISE, 1991 (coautor).
copilului §i autoritatea adultulw) * Legislafia tnvetementutut
§ Lector: Univ. "Petrol-Gaze", Ploie9ti. romsnesc in perioada interbelica. in: RP,
© lnstitutul de $tiinte ale EducaVei (Bue.). 1991, 5 (coautor).
~ Filosofia educatlel, istoria pedago- * Ce­am invafat de la l.C. Petrescu. in:
giei, educatla rnorala: educatla civlca. RP, 1992, 3-4.
Considera ca 9tiintele educatei au nevoie * Educafia §i tensiunea cutturete a
de o noua filosofie subiacenta: filosofia li­ umanitafii. in: RP, 1992, 9.
bertafii individului uman; pentru a Ii 9i a ra- * Obiective/e §i finalitafile educafiei in
mane o autentica fiinta umana, omul are invafamantul preuniversitar. in: Obiective
nevoie sa fie indrumat 9i format in sensul §i finalitafi ale invafamantului. Chisinau.
dobandirii, manifestarii, pastrarii 9i apararii 1992 (coautor).
propriei libertav. in acest sens, A pledeaza * Nae Ionescu ­ filosof §i practician al
pentru o pedagogie a libertapt, ease anunta educafiei. in: Rev. de Filosofie, 1993, 4.
ca o pedagogie a 9tiintei fructificarii timpului * lndividul §i libertatea lui in concepfia lui
de catre individ in folosul vieVi. a spiritului, a /.C. Petrescu. in: /.C. Petrescu. Bue.: BCP,
formarii de sine 9i a creatiei, optimista 9i in- 1993.
crezatoare in nevoia omului de a-9i exprima * C. Noica ­ Omul Paideic. in: Paideia,
ceea ce are mai profund 9i inconfundabil; 1994, 2.
ca o pedagogie a iubirii 9i a daruirii, deschisa * Reflecfii despre om §i educafie. Tn: RP,
la orice experienta capabila sa sporeasca 1994, 8-10.
simtirea 9i cugetul; o pedagogie a schrnoa- * Rolul invafatorului (rural) in reforma
rii, a sinceritaVi §i a dialogului ra~onal, at.at a invafamantului romenesc in concepfia lui
secunzarii sociale, cat 9i a afirmarii persona- Spiru Haret. in: RP, 1998, 7-12.
le. Ubertatea in educa~e. in scoala depinde * Cohesion and Diversity in National Identity:
considerabil de educator, de vftalitatea lui Civic Education in Romania. in: Tomey -
spirituala, de gandirea lui /impede, coerenta, Purta, I. et alii (Eds). Civic Education Across
in mi§care, de dragostea lui pentru profesie Countries: Twenty ­ four National Case
§i pentru copii, de comportamentul /ui au­ Studies from the /EA Civic Education Project.
tentic, deschis, flexibil(lntroducere ... 1998). Amsterdam: International Association for the
© Membru al AFIRSE, IEA, ENIRDEM, Evaluation of Education Achievement, 1999.
al Societatii Nationale pentru invatatura
Poporului Roman. (E. Noveanu)

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 13


AMFILOHIE HOTINIUL in prima parte se trateaza probleme de arit-
< ... > 1730? -1800?, Schitul Zagovia. rnenca, iar in cea de a doua parte - geo-
a Galugarit la rnanastlrea Socci; studii la metria. De mentonatatatapreelereade care
Academia tecloqica din Kiev §i in Italia. se bucura studiul matematicii, cat §i cla-
Matematician §i filolog, autor al primelor ritatea §i precizia termenilor utiliza\i. in
manuale in limba rornana pentru §colile din Prefafa se sublinia importanta matematicii:
Moldova. Cunoscator al limbilor elena, "cat de vechi §i mai dintai decat toate in­
latina, rusa, polona §i italiana. vafaturile decal toate invafaturile este
~ Episcop de Hotin (1767-1780). aceasta §tiinfa a numararir'. Prin acest ma-
~ Dupa ce Hotinul a trecut sub stapanire nual, A.H. a imboga\it limba rornana cu
turceasca, ramanand fara eparhie, §i-a con- termeni noi: artmenca, cifra, echilateral,
tinual vlata la Schitul Zagovia in apropiere orizont, perpendiculara s.a
de lasi, Epitrop al §COlii din Hotin, a tradus §i Aile doua manuale realizate de A.H. au ra-
adoptat mai multe lucrarl didactice. Trei mas in manuscris- unul cu no~uni de istorie
dintre ele au fost tiparite in 1795: universala §i geografie ( 1785) - dupa aba-
Gramatica teologhiceasca ­ traducere dupa tele I. Delapart; celalalt manuscris, pastrat
catehismul mitropolitului Platen LeV§in al in biblioteca publlca de la Kiev (Gramatica
Moscovei - era destinata celor care urmau de la invatatura fizicii ... intre care sa cu-
sa se preoteasca. prinda tot ceea ce omul voieste a citi §i a in-
De ob§te gheografie pe limba moldove­ vata, in ceri §i pre parnant, din lucrurile cele
neascii, scoasa de pe gheografia lui Bufier, mai cunoscute §i mai trebuincioase") este
dupa orfmduia/a care acum mai pe urma datat 1796.
s­au a§ezat in Academia de la Parizi. Prin raspandirea acestor lucrari, A.H. a pre-
Prima traducere, realizata in versuri cu mai gatit trecerea la elaborarea unor manuale
mul~ ani in urrna (utilizata in manuscris in originale in limba romans,
scoala de la Putna condusa de Vartolomeu lb Calatoriede studii la Roma (1771-1772).
Mazareanul} nu mai corespundea cerin\elor rr Papadopol Al. Callimach. Amfilohie
timpului. Hotiniul. in: Revista de istorie, arheologie §i
in "Cuvant catre cetitoriu" A.H. i§i exprirna filologie, 1885, vol. V, fasc.11., Bue.: 1885.
insatisfac\ia fa\a de vechea metoda care lorga, Nicolae. lstoria literaturii romane§ti.
mai mult crea dificulta\i elevilor decat ii Vol. II. 1688-1780. Bue.: 1928.
ajuta: ''aceea mai denainte gheografie, intru Laudat, l.D. /storia literaturii romane vechi.
care sa cuprinde toate nume/e de ran §i /o- Bue.: EDP, 1968.
curi intru ni§le varvare versuri de poetice, Ciubotaru, T.T. (coord.) lstoria invafaman­
care in foe de a avea tinerii agiutoriu §i folos, tului §i a gandirii pedagogice in Moldova.
ei se insarcina de o greutate ... ". Chi§inau: Lumina, 1991.
Elemente aritmetice aratate fire§ti (1795), Gora§, I. V. Tnvafamantulromanesc in pnutul
este o traducere §i adaptare dupa manualul Sucevei­1775­1918. Bue.: EDP, 1975.
italianuluiAlessandro COnti. Este primul ma­ Pacurariu, M. Dicponarul teologilor romani.
nual de matematicii tiparit in limba romana. Bue.: Univers Enciclopedic, 1996.
(I. Gh. Stanciu)

14 Dictionarul pedagogilorrorniini
ANDRIE~-VRACIU, Mihaela clasele I-IV pentru clasele XII-XIII-a, licee
< ... > 11.02.1951, Bacau pedagogice (1992); Metodica activltatllor
c Univ. Bucuresti, Fae. de Maternatlca- cu contlnut matematic in inva\amantul
Mecanica. primar, pentru clasele a XII-XIII-a, licee
t> Gradul I (1987:Construqii geometrice pedagogice (1993); lnstruire asistata de
cu rigla 9i compasul) calculator pentru clasele a XII-XIII-a, licee
§ Prof.: Colegiul Pedagogic "Constantin pedagogice (1997).
Bratescu", Constan\a; din 1997: Prof. as.: © * Eficienfa actului de predare­invafareprin
Univ. "Ovidius", Constanta, opera(iona/izarea obiectivelor. in: Dynamis
t} Invatarnantul formativ; socializarea (Constanta), 1992, 9-10.
instruirii. Elaboreaza materiale didactice * AbordtJrimetodice ale predMi matematicii
(culegeri de exerci\ii 9i probleme) care se in invafamantulprimar, din perspectivanoi/or
rernarca printr-o abordare in maniera unui programe. in: $coala in schimbare.
inva\amant matematic formativ. Fiecare * Parteneriat§i educa(ie. Constanta; Colocvii
exerci\iu sau problerna sunt concepute ca didactice, 1997.
activita\i de inva\are cu multiple valen\e * Exercifii§i probleme de matematicapentru
formative vlzand un aspect esen\ial - clasele I­IV. Constanta; Europolis, 1996.
socializarea (Exerci(ii ... 1996; Exercqii §i * Exercifii§i probleme de matematicapentru
probleme . . . 1998) ;cola boreaza la clasa Ill. Bue.: Teora, 1998.
conceperea unor programe: Aritmetica * A.V.M. §i Daina Fl. Gorbea. Exercifii §i pro­
pentru clasele XI-XIII-a, licee pedagogice bleme de matematica pentru c/asele I­IV.
(1992), Metodica predarii matematicii in Constanta; Europolis, 1996.
(E. Noveanu)

ANGHEL, Sorin Academy of Sciences; ECOS


< ... >23.12.1951, Carnpulunq 2000 (ONG, membru fondator),
(Arge9). Societatea de $tiin\e Fizico-
a Univ. Bucurestl, Fae. de Chimice. ParticipantlaENVIRAE
Fizica. (proiect SOCRATES I ADULT
t> Gr. l (1987: Holografia §i EDUCATION)
aplicafi1); doctoral (1999: Stu­ © * Taxonomia obiectivelor in­
diul prin holografie al unor medii vafarii fizicii. Pitestl: lSJ Arge9,
de structura variabi/a ). ...,.....,......,""""_""' CCD Arge§, lipografia Arge9,
§ Din 1991: lector-Univ. din Pite9ti, Fae. 1984 (coautor).
de $tiin\e. * Metodica predflrii fizicii. Pltesti: Arg
~ Adaptare pentru fizlca a taxonomiei Tempus, 1995 (coautor).
lui Bloom (Adaptare... 1983; Taxono­ * Teste de chimie §i fizica pentru olimpiade
mia ... 1984; Metodica ... 1995); metodica §i concursuri de admitere in invafamantul
predarii fizicii ( Analogii... 1990; Explo­ superior. Pttestl; Arg Tempus, 1995.
rarea ... 1990; Lecfia 1981); Testarea * Gandirea divergentfl in fizicfl. in: Buletin
achizi\iilor (Teste grilfl 1994; Teste... de Fizica §i Chimie, 1986, 10.
1995; indrumar ... 1981) * Tipuri de evaluare in educafie. in: Colee-
~ Membru in: Societatea Romana de viul Na\ional de Fizica Evrika, ed. a 111-a;
Fizlca; SPIE ORG (USA) - International Baia Mare, 1996 (coautor).
Society for Optical Engineering; New York * The method of Teaching Physics. in:

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 15


Conferin\a Natlonala de Fizica; Baia ca; Cluj, 1990 (coautor).
Mare, 1995 (coautor). • Explorarea ­ operatie a obiectivelor com­
• Adaptare pentru fizica a taxonomiei lui plexe in invafarea fi~icii. in: Conferinta Na-
Bloom in domeniul cognitiv. in: Sesiunea tlonala de Fizica; Cluj, 1990.
Nationala "Creativitate §i eficienta in inva- • Teste grita pentru concursurile de admi­
\amant", Ploiesti, 1983 (coautor). tere. Vol.I-II. Pite§ti: Arg Tempus, 1994.
• Analogii formate in predarea unor nofiuni • Tndrumar de rezolvare a problemelor de
de fizica. in: Conferin\a Na\ionala de Fizi- ttzic«. I. Pite§ti, 1981 (coautor).
(E. Noveanu)

ANUCUTA, Lucia • Contribufia activitafilor creative §i prac­


<... >01.01.1952, Maciuca (Valcea). tice la formarea personalitafii. in: Revista
a Univ. Bucurestl, Fae. de Filosofie. inva\amantului prescolar, 1994, 1-2 (co-
ti Doctorand. autor).
§ Lector: Univ. de Vest, Tirnisoara. * Evaluarea in ciclul primar. in: invataman-
~ Stimularea poten\ialului creativ (Con­ tul primar, 1996, 3.
tribupa activitaplor creative ... 1994; Jocuri • Randamentul scoter. Succesul §i insuc­
... 1997), pregatirea elevilor ambliopi (Edu­ cesul §Colar. in: Analele Universita\ii de
carea orientllrii spa(iafe ... 1988; Contribupa Vest, Tlrnisoara. Seria Psihopedagogie,
OSP ... 1988). 1997.
@ Membru al Asoclatlel Psihologilor din • Contribufia 0. S. P. a elevifor ambliopi la
Ban at. buna for pregatire pentru munca §i via(a.
© * Jocuri de creativitate. Tirnisoara: Ex- in: Coloana infinitului (Tlmlsoara), 1998
celsior, 1997 (coautor). (I), 3 (coautor).
• Psihofogie §Cofara. Tlrnisoara: Euro- • Particularita(ii ale orientarii §i structurii
stampa, 1997 (coautor). spa(iafe fa elevi ambliopi in rezolvarea
• Educarea orientarii spa(iale la elevii cu unor probe psihodiagnistice §i in activitati­
dub/a deficienta (ambliopi §i deficienfi fe §Co/are. in: Coloana infinitului", (Timi-
mintali). in: E. Verza {coord.). Probleme de soara), 1998, (1), 6-7; (II), 8-9, (coautor).
defectologie. Bucure§ti, 1988 (coautor). (E. Noveanu)

ANUCUTA, Partenie 1997), dezvoltarea creativltatii ($ahul


<... >11.05.1951, Debra (Hunedoara). . .. 1995; Dezvoltarea gi§ndirii... 1996;Jocuri
a Univ. "Bab8§-Bolyai",Cluj-Napoca, Fae. . .. 1997).
de lstorie §i Filosofie. © • Jocuri de creativitate. Tlmisoara; Excel-
ti Doctoratin psihologie (Particularita(iale sior, 1997 (coautor).
cunoa§lerii figurative §i operative la elevii • Psihologie §Colara. Tlrnlsoara: Euro-
ambliop1), grad did.I. stampa, 1997 (coautor).
§ Lector: Univ. de Vest, limi§oara. • Pove§ti §i jocuri matematice distractive.
~ Psihologie generala (Manual ... 1993; limi§oara: Excelsior, 1998.
Psihofogie ... 1997; Psihologia invafllrii ... * Pedagogie. Tlmlsoara; Augusta, 1997.

16 Dictionarul pedagogilor romani


• Psihologia invli(Mi. Tlrnisoara; Excelsior, * Dezvo/tarea gandirii prin §ah. Mannheim:
1997 (coautor). Ed. Romana, 1996.
* Elemente de psiho/ogie genera/a. Arad: * Educarea memorieiprin intennediu/jocu/ui
Univ. de Vest "Vasile Goldi§", 1993(ooautor). de §ah. Mannheim: Ed. Romana,1996.
* Contribufia actMta(ifor creative §i practice * Posibilita(i de utifilizare a jocului ca metoda
la fonnarea personalitafii. in: Revista invata- activ­participativa. in: invatamantul primar
mantului prescolar; 1994, 1-2 (coautor). (Arad}, 1996, 3.
* §ahul §i psiho/ogia. Mannheim: Ed. Iii Membru al Asociatel Psihologilor din
Romana, 1995. Banat.
(E. Noveanu)

ASLAN, Garabet §i dezvoltarea spiritului in conformitate cu


<... >1881 - 1923 (?) normele logicii, i.e. sporirea puterii de
a $coala de inalte Studii Sociale. intelegere §i aducerea lui in stare de a
ti Doctor in Litere (Univ. Paris) se instrui singur.
§ Prof. docent: Univ. Bucuresti, Fae. de Referindu-se la insu§irile de care trebuie
Filosofie §i Litere. sa dispuna un educator adevarat, rnentio-
~ Deflneste ecucatla (Pedagogia ... , nsaza vocetie, tragerea de inima, autori­
1914) drept arta de a pregati copilul cat tatea morala §i nepartinirea. La intersectla
mai bine pentru viafa, intarindu­i corpu/, autoperfectlonaril §i profesiei de educator,
tiezvoltendu­i mintea §i tormsnau­i vorbind despre educatla de sine, con-
caracteru/, iar pedagogia - drept §tiinta chide: "Trebuie sa fim noi lnslne oameni
educatiei, totalitatea regulilor pe care edu- pentru a creste oameni".
catorul trebuie sa le aplice, adaptandu-le © • Despre educa(ie. Focsani; Tipografia
fiecarui caz particular. rnoderna (M.T. Dumitrescu), 1899.
Precizeaza 4 principii fundamentale in * Lecfiuni de pedagogie. Craiova: David
educate: a) pr. naturii, b) pr. acvunii, c) uti- J. Benvenist, 1899.
lizarea exemplului sld) disciplinain libertate. * Educafia prin sine insu§i. Bue., 1907.
Incearca sa fundamenteze §i sa sustina * Pedagogia. 1910; ed.lV. Bue.: Librarla
prin educafie efortul personal de autoper­ $coalelor, 1914.
fecfionare, largind cu acest atribut * Chestiuni de educafie §i invafamant.
obiectul educafiei inte/ectuale: formarea Bue.: Libraria $coalelor(C. Sfetea), 1916.
(Elena Lungu)

ATANASIU, Gheorghe <9 Activitatea de cercetare, in acest do-


<... > 14.08.1902, Faurenl (Vrancea) - meniu special, a fest posiblla datorita in-
19.07.1974, Timi$Q8ra. fiintarii (in 1932) a unui Laborator de cer-
a Univ. Cluj, Fae. de Pedagogie medi- cetari medicale §i pedagogice speciale,
cala. in cadrul lnstitutului de surdo-rnutl din
§ Prof., director de studii §i director la lnsti- Tlrnisoara.
tutul de surdo-rnuti din Tlmisoara (1927- ~ Contnbutit personale in domeniul pe-
1967). dagogiei medicale (defectologie, logo-

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 17


pedie, labiolectura). vista lnstitutului Social Banat-Cnsana,1934.
© Membru al Asocladel Corpului Didactic • Deficienp fizici §i mintali. in: Revista lnsti-
medico-pedagogic din Romania, al lnsti- tutului Social Banat-Crisana, 1935.
tutului Social Banat-Crtsana,in cadrul carula • Sa invatam. Carte de cetire pentru inva­
a intocmit §i publicat, anchete monografice tamantul superior al surdo­mu(ilor. Tlrnlsoa-
§i de folclor, pentru localitaV din Banal. intre ra: Libraria Coop. NaVonala, 1938.
cele ooua razboale mondiale, secretar • Tndrumar pentru folosirea labiolecturii in
general al Asociatel Scriitorilor Romani din scotlte de surdo­muii. Bue.: Editura
Banat "Altarul cartii" §i apoi membru al MinisteruluiSanataVi 9i PrevederilorSociale,
Uniunii Scriitorilor din Timlsoara, 1960.
© • Dicponar­abecedarpentruinvatamantul • Organizarea §i asistarea deficienptor din
inferioral surdo­mu(ilor. limi§Dara: Atheneu, Tara Romaneasca §i Moldova, in secolele
1930. XV­XVIII. Contribu(iila invatamantul special
• Sa cetim. Tlrnlsoara: Tipografia Victo- din Romania. Bue.: EDP, 1968.
ria, 1930. fb A investigat 9i probleme sociale, mono-
• Sa cetim mai departe. Cernautl: Tiparul grafice §i de folclor, in cadrul lnstitutului
lnstitutului de orbi 9i surdo-muti "Regina Social Banat-Crisana, infiintat la Tlmisoara
Maria", 1931. in 1932. A publicat mai multe romane, doua
• Sa cetim §i mai departe. Cemauti: liparul cu teme din vlata surdo-mudlor;
lnstitutului de orbi §i surdo-muti "Regina DezmO§teni(ii. limi9oara: Editura Librariei
Maria", 1933. Cartea Romaneasca, 1935.
• fnvatamantul surdo­mu(ilor, studiu surdo­ Tnsemnartdin casa tacerii. (Roman foileton).
pedagogic §i social. Tlrnisoara; lipografia in: Via(a noastra (revista a AsociaVei surdo-
Unirea Romana, 1933. muVlor din Romania) 9i Scrisul Mna(ean,
•$coli primare de stat din Timi§OBra. in: Re- 1962-1965.
(Eugenia Nartea)

AURELIAN, S. PETRU inca din 1861, gazetele "Agronomia" §i


< ... >1833, Slatina -1909, Bucure§ti. "Monitorul satelor", unde a publicat nume-
a Bursier la "Sf. Sava", apoi studii de agro- roase articole in care a susfinut necesitatea
nomie 9i botanica la Grignon (Franta. 1856- ridicarii economice 9i culturale a taranimii.
1860). Pentru aceasta propunea infiintareade §COii
§ Profesor la $coala de agricultura de la in fiecare sat, cu invatatori bine pregatit),
Pantelimon (creata in 1835), unde a predat capabili sa-i invete pe sateni cum sa lucreze
agricultura, silvicultura, botanca, economie pamantul.in acest sens a propus includerea
agrara. A fost profesor de agricultura §i la in programul scotlor a unor elemente de
l;)coala Normala "Carol I", urmandu-i la cate- agricultura.
dra lui Ion Ionescu de la Brad. 0 indelungata Elaborsaza §i un Manual de agriculture
penoada de timp (1863-1900) a fost direc- pentru clasele primare cu scopul de "a con-
tor al l;)colii de la Pantelimon, pe care a tribui la inaintarea agriculturii §i la imbuna-
mutat-o la Herastrau 9i a reorganizat-o, taVrea starii neobosi~lor§i mult induratorilor
transforrnand-o in $coala Centrala de n09tri tarani". Continua sa se afirme prin arti-
Agricultura §i Silvicultura. A init)at §i condus, colele sale din coloanele revistelor "Eco-

18 Dictionarul pedagogilor rornani


nomia rurala", "Economia naVonala", "Revis- 0 caracterizare concludenta a lui A. in Dic­
ta 9tiintifica" (pe care a condus-o impreuna tionnaire international des ecrivains d'un
cu Gr. $tetanescu in perioada 1870-1882) monde /atin (Roma, 1905): "Aurelian poate
9i participa la organizarea unor instituVi de fi considerat sub toate aspectele ca unul din
9tiinta 9i cultura - Ateneul Roman, Socie- marii factori ai Romaniei modeme, un ceta-
tatea geografica romana, Societatea de eco- \ean 9i un scriitor de care tara trebuie sa fie
nomie politica. in 1871 a devenit membru, mandra. El a executat o influenta binetaca-
iar in 1901-1904, preseolnte al Academiei toare, in diferite direCVi, culturii 9i civilizaVei
Romane. tarii sale, numarandu-se printre reprezen-
La 1 august 1882, a preluat de la V.A. tan~i cei mai nobili 9i cei mai puri".
Urechia portofoliul instruCVunii publice. El © * Manualul de agricultura pentru c/ase/e
n-a avut arnbltla de a modifica legea primare. Bue.: 1869.
instrucVunii din 1864, ci a urmarit, mai ales, * Manual de eptcunurs pentru c/ase/e
corecta ei aplicare. A avut totusi doua primare. Bue.: 1869.
ini\iative legislative: Legea pentru infiin\area * Terra nostra. Schi(e economice asupra
casei pentru ajutorul 9colilor (22.01.1883), Romaniei. Bue.: 1875.
prin care se urmarea stimularea ofertei de *Manual de agricultura pentru §colile norma/e
dona\fl pentru imbunata~reacondi\iilormate- §i §COlile rurale. Ed a 11•. Bue.: Socec, 1881;
riale de functonare a 9colilor. La 06.03.1883 * Elementedeeconomiepolitica. Bue.: 1888;
- Legea pentru fixarea 9i gradarea remune- * Necesitatea unor §COii de viticultura. in:
rarllor corpului didactic. Se recunoaste Revista 9tiintifica, 1873.
dreptul personalului didactic la cresterea rr Georgescu, Titu; Baldescu, Em. Ctitori
gradata a salariului (din cinci in cinci ani, de §coala romaneasca ­ secolul al XIX­lea.
pana la vechimea de 20 de ani). Bue.: EDP, 1971.
Lui A. se datoreaza introducerea in invata- Popescu-Telusan, !lie. Contribufii la studiul
mantul rornanesc a examenului de bacalau- legislafiei §CO/are romane§ti. Legea instruc­
reat iunie (1883). (iunii pub/ice din 1864. Bue., EDP, 1963.
(1. Gh. Stanciu)

BADEA, Elena 9colara de caracterizarea elevului,


<... >13.09.1955, Bucure9ti. cuprinzand un set de tendin\e
a Univ. "Babes-Botyai", Cluj- dinamice: facilita~. dificulta~. avans,
Napoca, Fae. de lstorie-Filosofie, retard 9i dominante; structurarea
s. Psihologie. tabloului normalita(ii varstei de la
~ Doctor in $tiin\ele Educa\iei 3 la 17/18 ani pe patru campuri:
(1998: F/exibilitatea minta/a ­ o vi­ biologic, psiho-comportamental,
ziune sincronica, cu ap/icafie in sociofamilial 9i scolar 9i utilizarea
educa(ia copilului pre§colar}. acestuia ca instrument de psiho-
§ Lector: Univ. Bucuresti, diagnostic; vizunea paradigmatica asupra
<9 lnstitutul de $tiin\e ale Educa~ei (Bue.): personalita~i. prin desprinderea a doua pa-
1991-1999. radigme complementare: ra(ionalist­intui­
1'- Viziunea dinamica asupra personalita(ii, tivista 9i intuitivist­ra(ionalista ( Caracteri­
cu aplica~ein elaborarea unui model de Fi§i3 zarea ... .) Stimularea creativitafii presco-

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 19


larilor 9i scolartor mid prin modele polise- adolescentului de la 3 la 1711 B ani, cu ap/i­
mice 9i polisemantice ce permit saltul de la ca(ie la Fi§B §CO/ara. Bue.: EDP, 1993.
perceptie la reprezentare, de la gandire la • Semanti~ psihologi~ pentru copii. Bue.:
intui~e. de la proceduri la metaproceduri in Editura tehnica, 1995.
prelucrarea informa~ei de catre copil (Se­ * Flexibilitatea minta/a. 0 viziune sincroni~.
manti~ ... ) Bue.: EDP, 1998.
lnvestigarea nexibilitafii mintale la copilul de * Motivafie §i timp fiber. RP, 1991, 7-8.
5-6 ani cu reconsiderarea rolului reversibili- * Prob/ematica Fi§ei §CO/are. RP, 1991, 11-
ta~i 9i transferul ca flexibilitate mintala (Flexi­ 12.
bilitatea ... ) . * Core/afii §i dominante in universul pre§co­
Reconstrucfia constructu/ui psiho/ogic de /ar. Revista invatamantului prescolar, 1992,
f/exibilitate, printr-o abordare intra-inter 9i 34.
trans-disciplinara,cu deschideri in varii cam- * Principiul dinamic in organizarea persona­
puri epistemice cum ar Ii: sincronia dintre litafii. Revista de psihologie, 1993, 4.
model ca autostimulare 9i intervenfie, des- • Statutulproblemei in cercetarea meta§tiin­
prinderea unor modele mintale paradig- (ifica. Revista invatamantului prescolar,
matice ale flexibilita~i. cu implica~i complexe 1994, 34.
in educa~e (Flexibilitatea... ) *Abordarea flexibilitafii mintale la copilul
@ Membru in Asociafia lntema(ionala a pre§CO/ar. Revista invatamantului prescolar;
Psihologilor $colari (ISPA), As. Franceza a 1995, 34.
Psihologilor$colari (AFPS), As. Psiho/ogi/or * Cunoa§lerea personalitafii copiluluiprin de­
din Romania; Societatea Nafionala pentru sen. Psihologia, 1997, 1.
inva(atura Poporului Roman; Uga de Coo- * Modelul §i mode/area in universu/ PSY.
perare Culturala §i $tiin(ifica Romania­ Psihologia, 1998, 6.
Fran(a. * Paradigma creativitafii §i iluziile reformei
.Q Evaluarea invatamantului prescolar din invatamantului. Paideia, 1999, 1.
Romania (proiect IEA). * Consiliere psiho/ogi~. 417 raspunsuri la
© • Caracterizarea dinami~ a copi/u/ui §i intrebarile studenfilormei. Bue.: Orion, 1999.
(E. Noveanu)

BAL~, Vasile ei la Austria. insarcinat de guvemul Austriei


< ... >1750?-? cu editarea publica~ilorromanesf din spa~ul
a Absolvent al Academiei Domnesti din bucovinean. in 1786 a avut contrlbutil
lai;;i, din perioada in care aceasta se intitula importante in aplicarea reformei scolare
-din 1776- "Academia invataturilor i;;i epis- ini~ate de Josef al II-lea. intre anii 1792-1800
temurilor'', i;;i al Universita~i din Viena, unde a de~nut fun~a de guvemator al ~nuturilor
face studii de drept 9i filosofie. sucevene. Traducator9i editoral manualelor
§ Cunoscator al mai multor limbi (greaca, scolare rornanestl destinate Bucovinei,
stavona, germana) a reprezentat Bucovina, tiparite la Viena.
in calitate de "concepist aulic" (1783), in Pentru treburile scoalelor bucovinene, tra-
Consiliul aulic de razboi al Austriei. A avut o duce din germana lucrarea lul Lg.
substantlala contribu\ie in viata admi- FELBIGER Nothwendinges Handbuch zum
nistrativa, bisericeasca, juridica 9i scolara a Gebrauch der Lehrer in den deutschen
Bucovinei in primele decenii dupa anexarea Schu/en (1774), lucrare pecareotradusese,

20 Dictionarul pedagogilor romiini


in slavono-sarba, Teodor lancovici de traduceresub aspectul limbii - rezultatal unei
Mirievo (1776) pentru Banal fructuoase colaborart a carturarilor romanl
Pentru traducerea sa Carte trebuincioasli din acea vreme.
pentru dascalii §coalelor de jos romane§ti rr Goras, V.I. Tnvafamantul romenesc in
neunite in chiesaro­craie§tile fari de mos­ finutul Sucevei. (1775-1918), Bue.: EDP,
tenire, tipartta tot la Viena, in 1785, B. I-a 1975.
folosit pe foarte tanarul - pe atunci - I. Protopopescu Lucia. Contribufii la istoria in­
Budai-Deleanu pentru transcrierea textului vafamantului din Transilvania. (1774-1803)
in vederea tiparului, cu care prilej a efectuat Bue.: EDP, 1966.
9i unele corecturi 9i stilizari. in realizarea Radu P., Onciulescu D. Studiu introductiv
acestei versiuni s-au folosit 9i traducerile la vol. Primul compediu de pedagogie. CCD
anterioare, reprezentand cea mai reu9ita Tlrnisoara, 1979.
(I. Gh. Stanciu)

BARITIU, George unul din frunta9ii mi9carii revolu~o-


< ... > 12/24.05.1812, Jucul de Jos n are transllvanene detlnand
(Cluj) -20.04/2.05.1893, Sibiu . funcua de vicepresedlnte al Adu-
a Gimnaziul la Blaj, apoi la liceul narii de la Blaj. Prestsua sa pe ta-
piafi9tilor din Cluj; la acelasi liceu ram scolar s-a axat pe reorganiza-
- care avea patru faculta~ - a facut rea 9colii din Brasov §i organiza-
9i studii de filozofie (1829-1831). rea liceului rornanesc din aceeasl
in timpul studiilor de la Cluj i-a fost localitate ( 1859).0 marturiea con-
schimbat numele de Pop in acela tribu~ei sale la reasezarea invata-
de Bari\iu (Baricz). in anii 1931-1934 mantului din srasov o constituie "Diserta~a
frecventeaza, la Blaj, Facultatea de Teologie despre scoll pentru to~ credincio9ii de lege
unde s-a remarcat nu numai ca specialist greceasca din Brasov", prin care cauta sa
in limba latina, ci 9i ca un autentic carmrar determine o mai mare receptivitate a ceta-
9i bun conoscator al problemelor culturale, \enilor brasoveni onodocsl pentru probleme-
social-politice 9i didactice. le instruirii tineretului. Diserta~a se incheie
§. Negustorii din Bra§OV I-au invitat sa ia cu o propozj\ie semnflcatlva pentru pozi~a
conducerea 9colii din Cetate, infiin\ata in sa referitoare la rolul invatamantului: "9coli,
1834; a fun~onat aici, ca profesor de fizica 9coli sunt de lipsa barba\i brasovenl, scoli,"
din 1835 pana in 1845. Paralel cu activitatea Concep\ia sa, cu privire la invatamant §i
didactica, B. a pus bazele presei romane9ti educa~e au fost expuse in "Cuvantarea sco­
transilvanene: "Gazeta de Transilvania" lasticeasca la examenul de vara in §coa/a
( 1838) (care a avut un insemnat rol in lupta romaneasca din Bra§ov­Cetate" 1837,
politica a romanilor din Transilvania9i in pro- precum 9i in articolele din gazetele sale. in
movarea culturii poporului roman), cu supli- "Cuvantarea sco/asticeasca ... "sunt evocate
mentul "Foaie pentru minte, inima §i literatu- numele unor mari teoreticieni ai educatel
ra". Dupa 1845 se dedica activlta~i gazeta- din "secolul luminilor"-KANT, ROUSSEAU,
re9ti, adrssancu-se romanilor din toate pro- NIEMEYER, BASEDOW, PESTALOZZI -
vinciile §i sus\inand dreptul lor la o cultura care au sustnut necesitatea instruirii 9i edu-
temelnica 9i de inalt nivel. in 1848 a fost carii tineretului. " scoala este locul §tiin\elor;

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 21


( ... ). in scoala ca intr-o gradina roditoare se cele de mai tarziu, - 'Transilvania" (1868),
seamana samania cea cereasca a virtu~i "Observatorul" (1878) - bogate inforrna~i
in tinerele inimi ale pruncilor". scoaia are despre mersul invatamantului in provinciile
nevoie tnsa. de dascall capabili sa romane9ti de la Est 9i Sud de Carpat, sti-
instruiasca "cu un chip pe cat de usor; pe rnuland astfel donnta romanilor de a se uni
atat de placut ( ... ), adica sa aiba metod". intr-un singur stat.
Cere, totodata, dascalului sa aiba darul "de­ © * Cuvantare sco/isticeasca la examenul
a insufla simttJrile cele nobile in prune cu un de vara in §coa/a romaneascli din Bra§Ov
chip indulcitor". in plus, ii indeamna sa se in Cetate. Brasov; lip. Gott, 1973.
apropie de scolar pentru a-i cunoaste * Studii §i arlico/e. Sibiu: Astra, 1912.
puterile suflete§ti §i a-i dezvalui "chemarea". * Parfi alese din istoria Transilvanieipe doua
Pentru pregatirea unor astfel de invatatori sute de anii in urma. 1-111. Sibiu: lip. Hrafft,
sunt necesare "§coale pedagogice9tibune", 1889-1891.
"scoale de preparanzi". er Diaconovici, Corneliu; Barbu, Gh.
intr-unul din multele sale articole cu caracter George Barifiu. Foi comemorative la
pedagogic, - intitulat "Educafia", se revine serbarea sa din 12124 mai 1892.
asupra necesit8Vi de a se organiza cat mai Pantazi, Radu. Via(a §i idei/e lui G. Barifiu.
multe 9coli, intrucat, aprecia B. "educapa po- (Studii §i anto/ogie). Bue.: Ed. $tiintifica,
porului e cea dintai scoala a parinVlor". in- 1964;
cepator in puterea educa~ei, in rolul §COlii, Netea, Vasile. George Bari(iu ­ Via(a §i
B. a publicatin primele sale gazete, cat §i in activitatea sa. Bue.: Ed. §tiintifica, 1966.
(I. Gh. Stanciu)

BARNA, Andrei autoinstruirii §i autceducatel ele-


< ... >15.11.1935, Zorile, (Tlmis). vilor preadolescentl, metodologie
a Inst. "A.I. Herzen" (Sankt care cuprindeatat modul de testare
Petersburg), Fae. de Pedagogie- a nivelului de pregatire psihologica
Psihologie. 9i rnetodico-pracnca a elevilor in
~ Doctorat Univ. Babe9-Bolyai, vederea educaVei de sine, cat §i
Cluj (1975: Rolul §CO/ii in pregatirea un sistem de rnasuri privind optimi-
preado/escen(i/or pentru auto­ zarea procesului de pregatire pen-
instruire). tru automodelare.
§ Prof. Univ. 'Dunarea de Jos" (Gala~). in plan practic, aplicativ, a elaborat un model
~ Autoeducatia 9i autoinstruirea la diferite de fi9a de evidenta a bugetului de timp
varste scolare §i postscolare: probleme pri- (Pregatirea elevilor.... 1976), un model ex-
vind orientarea profesionala, aprecierea perimental de schimbare a atitudinii elevilor
scotara, forrnarea 9i schimbarea atitudinii fala de invatatura (Formarea §i schimbarea
elevilor fa\a de invatatura, tactul pedagogic atitudinii ... 1978), precum 9i un sistem de
al educatorului,rolul diferi~lorfactori(scoala, metode §i tehnici de autocunoastere,
familia, societatea)in forrnarea personalit8Vi. autoeduca\ie 9i autoinstruire (Autoeducafia
in plan teoretic, a conturat, pe baza ex- ... 1995)
permentala, o metodologie de studiere a © * Autoeducapa­autoinstruirea. Bue.: Ed.

22 Dictionarul pedagogilor rornani


$tiintffica 9i Enciclopedica, 1984. • Autoeduca(ia e/evi/or din liceele de spe­
• in puterea noastra autoeduca(ia. Bue.: cialitate. in: Revista invatamantul pentru ToV.
Albatros, 1991. 1968, 6.
• Autoeduca(ia. probleme teoretice §i meto­ • lni(ierea studen(ilorde la faculta(i/e cu profit
dofogice. Bue.: EDP, 1995. didactic in cercetarea fenomenuluieducativ.
• Con§lientizarearaspunderiitineretuluipen­ in: Pregatirea studen(i/or din faculta(ife cu
tru propria lui formare. in: RP, 1983,3. profit pedagogic pentru viitoarea activitate
• Alegerea profesiunii §i autoeduca(ia pre­ instructiv­educatMl. Bue.: EDP, 1976.
adolescen(ifor. in: RP, 1989, 10. Ri Din 1993 este directorul Departamen-
• Subiectivitateaaprecierii§co/are §i modali­ tului pentru pregatirea personalului didactic
ta(ile de diminuare a acesteia. in: Revista din cadrul UniversitaVi "Dunarii de Jes" din
de Pedagogie §i psiho/ogie (Chlslnau), GalaV.
1993, 3-4. (E. Noveanu)

BALA~ESCU,Nifon de manuscrise sunt pastrate la Biblioteca


<... > 1806, Hasaq (Sibiu)-1880, Caldaru- Academiei Romane: Moralul cre§tinesc,
sani (?) lstoria bisericeasca, Psihologia, Retorica
a Studii de filozofie 9i drept la Oradea 9i bisericeasca.
Cluj, de teologie la lnstitutul din Arad ( 1832- © • Gramatica romaneasca pentru seminarii
1834). §i §COii mai inalte. Sibiu: 1848.
§ Trece Carpafil 9i devine profesor la • Bemente de gramatica romaneascapentru
"scoala de taroovnici" din Bucure9ti (1835- §colarii incepatori. Bue: 1850.
1836), profesor 9i primul director al Semina- • Abecedariupentru §CO/i/e incepatoare. lasl:
rului teologic din Bucur99ti (1836-1838). A 1852.
participat la revolutra rornanlor din Transil- • Dictionarium latinoromanicum. I­IV, Bue:
vania, fiind membru in "Comitetul naVonal 1810-1863.
roman". in 1852 s-a calugarit la Manastirea *Dictionarium romano­francezu. vol. I. Bue:
Neamt sub numele de Niten (numele de 1859.
botez-Nicolae). inanii 1852-1856profesor • Dictionnaire franr;ais­roumain. vol. I. Bue:
9i director al Seminarului teologic din Husi; 1859; Catehism mic pentru 90Qlariiincepatori.
profesor de religie la mai multe scoli din lasl; 1853.
Bucure9ti: "Gh. Lazar" (1860-1862), "Matei .,. Bulat Toma. Nicolae Bala§escu­primu/
Basarab" ( 1862-1865), $coala naVonala de director al Seminarului central din Bucure§ti.
medicina 9i farmacie" (1864-1865), unde a in: Studii teologice, (XV), 1963, nr. 7-8.
predat 9i limba latina. in anii 1869-1870 se Maciu, Vasile. Periegeza profesorului
afla in Dobrogea, unde organizeaza 21 de Nicolae Bala§eSCU la romanii din Dobrogea.
scoll pentru populaVa romaneasca. in 1872- in: Memoriile SeCVei de 9tiin\e istorice ale
1873 intreprinde o calatorte la Istanbul Academiei. Seria IV, tom I, 1975-1976, Bue.:
pentru sustinereainvatamantului romanesc 1978.
din Dobrogea. Pacurariu, Mircea. Dic(ionaru/ teo/ogilor
1'- Auter al mai multor c:arv scolare, O serie romani. Bue.: Univers Enciclopedic 1996.
(I. Gh. Staneiu)

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 23


BARNUTIU, Simion probleme abordare de regula in
<... >21.07/2.08 1808, 80C§a manualele de acest gen din vre-
Romana (Salaj) -16/28.05 1864, mea respectva; educava corpora-
Valea Afma§ului. la, educatla intelectuala, educata
a Liceul piari§tilordin Careii Mari estenca §i educata rnorala Refe-
( 1820-1825), apoi studii de filozofie rindu-se la scopul educa\iei, B.
§i teologie la Blaj (1825-1829). preczeaza ca acesta "nu poate fi
Profesor de sintaxa, istorie §i altul decat a cultiva umanitatea in
filozofie la Blaj (1829-1842). lntrand in con- fiecare om pe cat se poate mai mult" (p.
flict cu episcopul unit Lemeny este destituit 36). in "partea a II-a" intitulata "Didactica"
din invatamant (1845). in aceste condiVi i§i se trateaza probleme specifice domeniului:
reia - pana in 1848 - studiile de drept la "destinatunea invataturii" (eviden\iindu-se
Academia saseasca din Sibiu. in timpul legatura stransa dintre lnstructe §i educaVe);
revoluVei de la 1848 se afirma ca unul din "principii generale pentru instruire", "despre
cei mai de seama conducaton ai mi§carii invatatura limbii rornane" s.a. "EducaVa -
revoluVonare din Transilvania. A fest ales aprecia B. - numai asa poate duce pe om
vice-presedlnte al adunarii de la Blaj, catre idealul omului perfect daca se uneste
manifestandu-se - prin discursul vnut pe cu invatatura (institutiv, instrucliv). Se cuvine
Campia Liberta\ii - ca autentic tribun al sa fie men\ionate principiile supreme in
conavonalilor sal, educapune: desteptarea §i cultivarea dispo-
~ Dupa 1849 i§i reia studiile de drept la ziVilor §i capacitaVi invatacelului, asigurarea
Viena, apoiin Italia, la Pavia. in 1854obVne dezvoltarii unitare §i armonioase a acestora,
doctoratul in drept (Argumente de juris­ punerea de acord a dezvoltarii dispoziVilor
prudenfi} §i de §tiin(li politic<}). cu dreptul omului ca fiin\a ratlonala,
§ Profesor la Facultatea juridica (1855- creandu-se astfel posibilitatea instruirii ar-
1860) §i la Universitatea din la§i (1860-1864) moniei liberta\ii cu ra\iunea". intr-un capi-
- cursuri de drept, de filozofie (metafizica, tol intitulat "Cultura spiritului national" B.
logica, etica, estetca, istoria filozofiei), dar sustne necesitatea unui sistem de educate
§i de pedagogie. Publicata in 1870, "Peda- adecvat "dota\iunii etnice" a poporului. in
gogia sa reprezinta primul curs de acest gen acest sens, educatorul are datoria sa cu-
cu care s-a inceput predarea pedagogiei in noasca bine atat virtuVle, cat §i scaderte na-
Universitatea Moldovei" ($l BARSANESCU, ~unii sale.
1941, p. 670). Manualul de pedagogie al lui Prin cursul sau de pedagogie §i prin manua-
B. este o adaptare - cu adaugiri personale lul publicat, (al doilea dupa eel al luiA. Velini),
- a lucrarii Grundsatze der Erziehung und B. a contribuit la constituirea pedagogiei sis-
des Unterrichts, semnata de pedagogul tematice in Romania, la conturarea unui cerc
german August Herman Niemeyer. in partea de probleme care se impuneau a fi luate in
introductiva a manualului, in care se face o searna in procesul de pregatire a viitorilor
scurta prezentare lstorica a sistemelor de educatori. in studiul realizat de Mioara
educave. intr-un paragraf special se trateaza Cimpoie§ (1967), este surprinsa relevantin-
"Educafiunea §i instruc\iunea la romaru", semnatatea activitaVi acestui mare peda-
Este prima expunere mai ampla intr-o lucra- gog: "Pentru noi astazi el apare - fara a-I
re de pedagogie - asupra trecutului §COlilor idolatriza sau a-i minimaliza meritele - ca
romane§ti. in "partea I" a manualului sunt un factor activ in organizarea pe o treapta
tratate probleme generale ale pedagogiei, superioara a educaVei natonale §i a invata-

24 Dictionarul pedagogilor romiini


manlului din tara noastra 9i ca unul dintre ~ Barsanescu, $t. tstoria pedagogiei
prim fl pedagogi care au pus bazele gandirii romane§ti. in: lstoria filosofiei modeme. Vol.
pedagogice sistematice rornanesti", V, 1941.
© • Raporturile romani/or cu ungurii §i Boqdan-Dulca, Gh. Viafa §i idei/e lui S.
principiilelibertapina(ionale. Ed. a 11•. Viena: Bamufiu. Bue.: Cultura NaVonala, 1924.
lip. Gerald, 1852. Netea, Vasile. Figuri ardelene. Bue: 1943.
* Pedagogia. lasl; 1870. Pantazi, Radu. S. Bamufiu ­ opera §i gan­
* Cuvantul unui student despre necesitatea direa. Bue.: Ed. 9tiin\ifica, 1967.
Academiei la romani. in: Familia, 1853, XVI. Cimpoles, Mioara. Simion Bamu(iu. in vol.
* 0 §COB/a sateasca din Italia. in:Familia, Din istoria pedagogiei romane§ti. Vol. 111,
1854, XVII. Bue.: Ed. 9tiin\ifica, 1967.
{I. Gh. Stanciu)

BERGHIA, Ion dagogica din Chi9inau a muzeului "Ion


<... >17.06.1948, Hristici (Soroca) Creanga", organizeaza §i conduce practiei
a Univ. "Alecu Russo" {Bal~). Fae. de Litere. pedagogice ale studen\ilor de la UPS "I.
~ Dr. in filologie (Univ. Bucuresti, 1994: Creanga" in Ardeal 9i Banal; concucator de
Dezvo/tarea vorbirii e/evilorde gimnaziu din doctoral in melodica predarii limbii rornane.
Basarabia) @ Membru al Consiliului de $tiinte ale
§ 1977-1984: Lector, Univ. BalV; din 1989: Educatiei (UPS "I. Creanga"), al Consiliului
conf., decan al Fae. de Perfe~onare - Univ. Asocia\iei Culturale "Cetatea Sorocii", al
Pedagogica de Stat "Ion Creanqa" din AsociaVei"Maiestria pedagogica"a Profeso-
Chi9inau. rilor din Republica Moldova {Chi9inau), al
C9 1985-1989: lnstitutul de Cercetari 9tiin- Funda\iei Culturale "Ion Creanga" (Targu-
\ifice in pedagogie (Min. inv. Public din Repu- Neamt).
blica Moldova). © * Materiale experimentalela dezvoltarea
~ Susvnalor devotat al limbii rornane in vorbirii e/evilor in procesul studierii propo­
Basarabia, considera necesara o continua zifiei. Chisinau; lnstltutul Republican de
imbunataVre a programelor 9i manualelor PerfeCVonare a Cadrelor Didactice, 1988.
scoiare. o mai accentuata afirmare a perso- * Revenind la grafia latinalrecomandarime­
nalitatii profesorului, o valorificare relevanta todice. Chi9inau: $tiinta, oct. 1989.
a literaturii beletristice in tradiVa invata- * Umbajul elevului §i manualul §COiar. in:
mantului romanesc. Fadia, 23 sept, 1994.
Publica prima (in Republica Moldova) lu- * Rena§terea societap; §i votarea limbii? in:
crare cu alfabet latin, care cuprinde normele Umba romana (Chlslnau), 1995, 4.
de scriere 9i rostire corecta in limba rornana * Etem cwant matem. Chi9inau: $tiinta, 1995.
(Revenind la grafia /atina. Chi9inau, 1989). * Privire asupra dezvoltarii vorbirii la elevi.
Acorda atenta cuvenita predarii limbii ro- in: Revista de lingvistica §i §tiinta literara
mane in scoala alolingva, implicandu-se in (Chisinau), 1995, 6.
rezolvarea problemelor privind abordarea * Lumina unei firi vizionare. in: Revista de
rnetodica (Umba .... ; Unele probleme .... lingvistica §i §tiinta literara (Chisinau), 1996
1986). Autor al proiectului materializat prin (numar special).
deschiderea, in 1992, la Universitatea Pe- * Exprimarea orala §i in scris: teze §i ipoteze.

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 25


in: Probleme ale §tiinfelor socio­umaniste naclului epiqramistilor basarabeni "Mu-
§i ale modemizarii invlifamantului. Chi§inau: §iatinii". De~nator a mai multor premii la fes-
UPS "I. Creanqa", 1997. tivaluri §i concursuri de satira §i umor (Festi-
• Umbajul elevului/ probleme, interpretari, valul Na~onal "Etema Epigrama", edi~ile a
sugestii. Timisoara; lipografia Universita~i V-a/1994 §ii a IX-a/1998, Cluj-Napoca;
de Vest, 1997. Festivalul National de Epigrama Roma-
• Teste la limba romana. Chi§inau: Museum, neasca, edi~a I, Chi§iinau, 1997).
1998. Semneaza versuri in presa rornaneasca de
• Om, das~I. savant. in: Uteratura §i Arla, pe ambele maluri ale Prutului. Autorul volu-
1998, 22 oct. mului Fabula moraleilversuri satirice (ed. I.
Ri Membru al Uniunii Epigrami§tilor din Brasov; Corona, 1991; ed. II. Chi§iinau: Mu-
Romania (din 1992), presedmte al Ce- seum, 1998).
(Eugen Noveanu)

BOBITAN, loan I. pentru trecutul istoric al §COlilor Blajului §i


< .. >02.02.1932, Obreja (Alba). dascalilor lor.
a Univ. "V. Babe§i" Cluj-Napoca, Fae. de © • loan F. Negru(iu ­ pedagog §i publicist
Pedagogie-Psihologie blajean. in: Astra Blajeana, 1999, febr.
~ Gradul I (1977: Aspecte specffice ale • Din experienfa $colii normale "Gh. $incai"
conducerii liceului pedagogic) (Blaj) privitoare la activitatea de predare
§ 1992: prof. - Colegiul Universitar Peda- simultana la doua sau mai multe clase. in:
gogic de lnstiMori, Blaj; director al $colii de Culegere de articole. Catedra de pedagogie-
aplica~e a Colegiului. psihologie-metodica. Universitatea 'Babes-
~ Con~nutul §ii formele practicii pedagogi- Bolyai". Cluj, 1989.
ce in §colile normale; a elaborat un model • Abecedar pentru §COlile ajutatoare. Bue.:
de organizare §ii desfasurare a acestei acti- EDP, 1959 (coautor).
vita~. cu atribu\iile factorilor implica~: elevi, • Peste noua pa/rare de veac in slujba lumi­
invatatori, profesori metodi§iti §ii profesori de narii poporului (De la $coala de Ob§te la U­
pedagogie. Avand in vedere specificul jud. ceul pedagogic "Gh. $incai" de azi ­ 1988)
Alba cu numeroase localita~ montane a dez- (coautor).
voltat elementele caracteristice pregatirii vii- • Rolul directorului de §coala in promovarea
torilorinvatatori pentru activitatea de predare unor criterii §tiinfi(ice de analiza a lec(iilor.
simultana la doua §i mai multe clase. lnteres Alba Julia, 1973.
(E. Noveanu)

BOGDAN-DUICA, Gheorghe "M. Viteazul" din Bucurestl, Din 1919 - pro-


< ... >1865, Bra§iov-21.09.1934, Brasov fesor de istorie a literaturii romane modeme
a Studii universitarela Viena, Berlin, Jena. la Universitatea din Cluj (decan §i rector).
§ Profesor la Sibiu, a trecut- pentru pu~n Membru al Academiei Romane.
limp - in Bucovina, apoi in Romania. Dupa apa~a "Revistei generale a invata-
Profesor de limba germana, istorie, limba §ii mantului" (1905) a fost unul dintre cei mai
literatura romana la liceele "D. Cantemir" §ii activi colaboratori, publicand o serie de studii

26 Dictionarul pedagogilor romiini


§i articole asupra unor probleme de actuali- loc de 60 cat era in practica §COlii). in volumul
tate, in spiritul refonnei scolare iniVate de "Orarul antemeridian" sustne necesitatea
Spiru HARET. Tn 1905 a publicat un studiu generalizarii activitaVi didactice in §coala pe
referitor la pregatirea personalului didactic o jumatate de zi, drnineata.
prin seminarul pedagogic, iarin 1906 i§i ex- in 1907 a publicat traducerea unei carv mult
prima acordul cu trifurcava liceului. Participa citite in acea perioada - Pedagogia practi~
la dezbateri asupra programelor; propune pentru scoet« secunaers de Adolph
ca limba rnaterna sa devlna "centrul §i MATTIAS (in 1919 ediVa a doua). Dupa nu-
punctul de plecare al invatamantului". mirea sa la Universitateadin Cluj, a publicat,
in primele doua decenii ale secolului al XX- pe langa /storia literaturii modeme, o serie
lea este unul din puVnii adepV ai pedagogiei de volume dedicate vieVi §i activitaVi unor
experimentale;in nr. 9/1907 al "Revistei ge- personalitaV care au avut reale contribUVi la
nerale .... " publica in traducere studiul "Pe- dezvoltarea invaiamantului romanesc: Ion
dagogie experimentala" al gennanului W.A. Ionescu de la Brad (1922), P. Maier (1923),
LAY, in care se trata despre originea, s. Bamuvu (1924), Gh. Lazar (1924).
obiectul §i lrnportanta pedagogiei experi- © • Gheorghe Lazlir. Bue.: Cultura NaVo-
mentale §i reprezentanVi sal, Tn nr. 10 se nala, 1924.
refera la principiile psihopedagogiei profe- * Oraru/ antemeridian in gimnaziu §i licee. Bue.:
sorilor experirnentallstl E. MEUMANN §i Inst de edit. §i arte grafice 'Flacara", 1915.
Oskar MESSMER aflate la baza alcatuirii * Pt§reri despre abecedar. Bue.: Carol Gobi,
abecedarelor §i a predarii citit-scrisului. Tn 1905.
nr. 1 §i 2/1911 publica "Teoria abecedarului", * Seminarul pedagogic. Noti(e §i propuneri.
in care sunt prezentate opinii ale peda- Bue.: Inst. de arte grafice "Carol Gobi'', 1905.
gogilor gennani experimentali§ti cu privire * Viata §i idei/e /ui Simian Blimu(iu. Bue.:
la cerin\ele fata de un astfel de manual. in Cultura Na~onala, 1924.
1907 a publicat un studiu mai amplu 'Pareri Ri S-a remarcat prin bogata sa activitate
despre abecedar'' (62 p.), militand pentru publicistica in domenii diferite: istorie §i critica
"impreunarea citirii §i saierii cu invaiamantul literara, sociologie, pedagogie, etnografie §i
intuitiv''. Referindu-se la metoda de predare folclor. Afost colaboratorde prestigiu la nume-
a citit-scrisului, a fest unul din susvnatorii roase reviste: "Gazeta Transilvaniei", "Tri-
rnetodei "cuvintelor nonnale". buna" - Sibiu, "Convorbiri literare", "Sama-
Tntrucatinca din secolul al XIX-lea, in scoala natorul", "Via\a Romaneasca", Luceafarul".
rornaneasca activitatea didactica a unei cla- o:r Barsanescu, $t. lstoria pedagogiei
se se desfa§ura atat dsnineata, cat §i dupa romane§ti. in: /storia filozofiei modeme. Vol.
arniaza, in presa pedagogica incepuse sa v, 1941.
se afirme opinia de a se face cursuri numai Ro§cule\, Camelia. Gh. Bogdan­Dui~ ­
in prima jumatate a zilei, B-D. are §i el inter- profesor§i cen::etlitorinprobleme de educa­
ven\ii in favoarea acestei opinii. $i cu acest (ie §i invli(limant. in: RP, 1966, 1.
prilej au fest evocate cercetarile de psiho- Speranta, Eugenia. Figuri universitare. Bue.:
logie experimentale (BINET, CLAPAREDE Ed. lineretului, 1967.
s.a.), Liceul "M. Viteazul'', al carui director Stanciu, Stoian, lliescu V. Contribu(ii la
era atunci, fusese autorizat sa aplice "sub istoricul cercetlirii pedagogice §i al §COii/or
titlu de experienta" un orar antemeridian, cu experimentale din Romania. Bue.: EDP,
durata de 50 de minute a orei de curs (in 1967.
(1. Gh. Stanciu)

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 27


BOJINCA, Damaschin special pregatiti pentru a asigura "buna-
<-.> 1802, Garti9te (Banat) -1869, la§i. crestere" a copiilor. Critica totu9i §eolile vremii
a Studii superioare - de drept §i teologie pentru apelul excesiv la memorie 9i neglijarea
- la Seghedin 9i Buda. gandirii elevilor. Este adept al echilibrului intre
~ Student fiind s-a interesat de probleme conducere §i libertate in educa\ie, recom-
de istorie 9i pedagogie. in cursul anilor '20 a pense 9i pedepse cat mai rar, in nici un caz
fest redactor la publica~a "Biblioteca roma- "bataie frupeasca", intre familie 9i §eoala cere
neasca", scoasa de Zaharia Carcalechi (din sa se instituie o relaVe de sprijin reciproc.
1821), in scopul publicarii unor materiale re- © lnteresul sau pentru problemele edu-
feritoare la provinciile locuite de romanl, A in- caVei 9i invatamantului s-a afirmat §i in pe-
deplinit, un timp, 9i fi.m~a de corector la fipo- rioada in care s-a aflat in Moldova. A par-
grafia UniversitaVidin Buda pentru publicaVile ticipat, din primii ani, la organizarea Acade-
roman89ti. Cond~ile istorice in care se afla miei Mihailene. La 29 mai 1836, semneaza,
Banatul ii obliga sa caute adapostin Moldova. impreuna cu Gh. ASACHI 9i Gh. SAULES-
in 1832 s-a angajatjurist al Principatului Mol- CU s.a, Raportul comunltatii academice
dova, iar mai tarziu profesor la Academia Mi- catre Epitropia invataturilor publice, in
haileana 9i a fest- pentru o vreme- ministru care se sustne predarea cursuriior in limba
aljusti~ei. romana. La 23 aprilie 1838, lmpreuna cu
Prin Anticele Romane (1832), aduce noi iacob Cihac §i dr. Cuciureanu, prezinta Epi-
argumente in apararea ideii de romanitate tropiei un proiect de reorganizare a cursurilor
a poporului roman (numeroase obiceiuri §i Academiei. in 1841 este numit profesor la
datini practicate de rornanl i9i au originea in cea de a doua catedra de drept de la Aca-
viata poporului roman). demie - "Legile patriei". in 1844, face parte
Este autoru/ celei dintai /ucrari scrise in limba din comisia insarcinata sa cerceteze 9colile
romans despre educafia in familie (Dire­ din Moldova. in aceasta calitate, inainteaza
glitorul ... 1830). Prin "bunacre9tere"(termen comisiei un Memoriu privitor la starea §i
folosit de B. pentru eel de educatie) se organizarea invataturilor publice in
dobandesc cun09tin\e necesare vie\ii 9i se Moldova la 1845, in care au fast relevate
da tinerilor ajutor ca s8-9i dezvaluie "puterile principalele piedici in caiea dezvoltarii inva-
cele fire9ti care se afla intransul". Asadar; se tamantului.
avea in vedere dublul caracter al educa~ei: © *Direglitorul buneicre§teri spre indrep­
de informare §i dezvoltare a poten\ialului tarea mu/tor plirinfi §i bunfolosul tinerimii
psihic. Crescut el Insusi in spiritul ideilor romane. Bue: lip. UniversitaVi, 1830.
iluministe, considera ca: "luminarea min~i este or Badarau, Gabriel. Academia Mihliileanli
cea dint8i cauza 9i fundamentul eel de (1835-1848). lasi; Junimea, 1987.
capetenle a binenorocirii ornenestl cea Enescu, N.C. Gh. Asachi organizatorul
adevarate", Atrage atenVa asupra necesita~i §coli/or naponale din Moldova. Bue.: EDP,
ca educatorii (parin\i 9i invatatori) "sa aiba 1962.
9tiin\a de a cunoaste temperamente Tarcovnicu, Victor. Contribufiila istoria invli­
ornenest" §i de a a~ona asupra copiilor in flimantului din Banat (1780-1918). Bue.:
mod diferen~at. Este adept al educa~ei prin EDP, 1970.
scoela publica, intrucat aici se afla educatorii (I. Gh. Stanciu)

28 Dictionarul pedagogilor romani


BREZOIANU, loan elaborate ;;i tiparite la noi. Manual comp/et
< ... >1817, Bucure;;ti -1882. de inv~(atura mutual~ sau instruc{iunipentru
a Scurta perioada de studii in Franta; par- fondatorii §i dasc;Ijfii §COalelor dup~ metoda
ticipant la cursurile de pregatire a dascatlor mutuala (1850). Manualul era o traducere
pentru scoatele orasenestl, dupa Loran ;;i Lamote, "membri ai Universi-
§ Profesor provizoriu la scoala publlca din taVi din Paris". Traducerea nu este cu totul
Ceme~ (Mehedin~) la 1octombrie1837. Lo- credincioasaoriginalului;sunt incluse ;;i une-
cuitorii orasuul mul\umesc Eforiei pentru tri- le elemente desprinse din propria experienta
miterea unui invatator "cu destoinicia profe- scolara. La observata ce i-a facut un revizor,
siei ce ocepeaza", Participantactiv la organi- ca aplica "metodul schimbaf', el a raspuns
zarea invatamantului satesc din jude\. Fiind ca "nu vede pe profesor ca o rnaslna, ci ca
implicatin complotul lui Mili\8 Filipescuimpo- pe un trup organic". Tot in 1850 publica alte
triva domnitorului Al. Ghica, a fost arestat doua manuale: Curs elementar de agricul­
(octombrie 1841). Eliberat in martie 1842, tura §i de economie rural~. care cuprindea
dar destituit din invatamant; reincadrat in cinci paf'\i: plugaria, gradinaria, arbori ;;i ar-
acelasi an ca profesor la "scoala natlonala" bu§li, horticultura, economie rurala. Celalalt
din Campulung-Muscel pana in toamna manual Rudiment agricol e/ementar, trata
anului 1848. in 1847 a organizat o biblioteca despre: dadiri, vile de rnunca, irigaVe. dasifi-
pe langa ;;coala, iar in vara anului 1848 a carea plantelor folositoare omului §i bolile
convocat la ;;coala invatatorii ;;i subrevizorii vitelor. Alt volum, intitulat Manualul mumelor
;;colari lndernnandu-l sa actoneze in spiritul sau epistole c~tre o sora pentru educa(ia
cerut de guvemul provizoriu. Dupa infran- copii/or(1851), cuprinde 24 de scrisori cu in-
gerea revolu~ei s-a retras la Brasov Reve- drumari pedagogicepentru mame referitoare
nind la Campulung-Muscel, in 1849 a fost la educata fetelor, mai ales pentru dezvolta-
arestat ;;i trimis la rnanastirea Vacare;;ti. rea puterilor morale §i intelectuale ale aces-
Dupa mai bine de un an de la eliberare (26 tora. Sugera gruparea mamelor in "asociaVi
mai 1849) a fost numit invatator la Ploie;;ti de parinV", organizarea de catre acestea, a
(1851). in 1852 i§i incheie activitatea didac- unor "adunari intr-adins pentru a se statui",
tica. Continua sa lucreze in diverse institu~i alcatuirea unor bibliografii cu "caf1i alese",
de stat "Obsteascaepitropie", "Comisia docu- pentru "luminarea" tor ;;i a copiilor. Se reco-
rnetala", "Comisia pentru secularizarea manda mamelor sa cunoasca "naturalul ;;i
averilormanastire;;ti".Reprezentantal jude\u- dispozj\iile" copiilor. in 1852 un nou volum:
lui llfovin Divanul ad-hoc (1854), s-a afirmat Manua/ul sanat~(ii, cu sfaturi pentru in\elege-
ca un susVnator al ideii de unire a Principa- rea organismului.
telor. in 1862 a fost numit consilier la Curtea r:r Popescu-Ielusan, llie. invclfa!'1antullan­
de Apel din Bucuresti, iar in 1868-1872, casterian in Tara Romaneascij. In vol.: Cla­
membru in Consiliul General al Teatrelor. sici ai pedagogiei universa/e §i gandirea pe­
~ Autor al mai multor caf'\i dedicate pro- dagogica romaneasc~. (Sub red. Stoian
blemelor de educave ;;i invatamant in 1842 Stanciu). Bue.: EDP, 1966.
a publicat o traducere cu contnut educativ Pamuta. Gh. /oan Brezoianu. in vol.: Din is­
Prin(esa de Clermont, dupa M. de Gentis. toria pedagogiei romane§fi. Culegerede stu-
Tnvcl(atoru/ primar sau pove(e §i sfaturi pen­ d ii. Vol. Ill. Bue.: EDP; 1967.
tru a pregati pe invaratorii primari la cariera Pamuta. Gh. invcl(atori§i profesori in revolu­
for §i a­i cijf;!juzi in munca /or (1848) este (ia de la 1848. Bue.: EDP; 1976.
una din primele caf'\i cu caracter melodic (I. Gh.Stanciu)

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 29


BUNESCU, Vasile usor la elaborarea unui model (nu
< ... > 15.04.1922, Tohani (Praho- in sens de 98blon) care sa exprime
va) -24.11.1994 Bucure9ti). toate cerin\ele unui demers di-
Elev al $colii normale din Bucu- dactic ce poate inlatura cauzele
re9ti (o absolva in 1941) apoi - ramanerilor in urma la invatatura
pana in mai 1945 sublocotenent, pe care le-am inventariat 9i le-am
participantactiv in campaniile mi- enumerat in prima parte a lucrarii
litare, decorat cu Carcana Roma- noastre. Se poate constata din
niei 9i Steaua Romaniei in gradul fiecare proiect {d~i rnaniera difera
de Cavaler cu panglica de Virtute Militara. de la un obiect la altul 9i chiarde la un con~nut
a Dupa demobilizarefunqioneaza un an ca la altul al diferitelor lec~i) ca sunt necesare in
invaJ8tor, apoi frecventeazacursurile Faculta~i mod absolut, in anurnite rnomente, anumite
de pedagogie din Bucure9ti (1946-1950). activita~ ale profesorului 9i ale elevilor cerute
§ Asistentmai intai la Universitateadin la9i, de legita\i psihopedagogice ale invatarii
apoi la cea din Bucure9ti, din 1961 luereeza organizate in 9CQ818.
atat la lnstitutul de $tiin\e Pedagogice, (ca Prin evaluarea predictiva (verificarea ideilor
~f de Seqie, iardin 1963ca director-adjunct), encora) sunt create de la inceput condi~i
cat 9i in invatamantul superior (din 1962 - egale pentru insu9irea de catre to~ elevii dasei
conferen~ar). Din 1969 funqioneaza la Cate- a cuno9tin\elor pe care se va baza l~a ce
dra de pedagogie a lnstitutului de Perfectio- urrneaza sa se desfasoare, deci, se inchid
nare a Personalului Didactic {din 1972- Pro- unele por\i ale ramanerii in urma"
rector). Din 1978 pana la pensionare (1984) in finalul aoeluia9ivelum (aparut postmortem),
Catedra de pedagogie a Universita~i din B. subliniaza irnportanta pregatirii psihope­
Bucure9ti. dagogice a profesorului, pe care o considera
~ Pedagog talentat, receptiv la ideile noi, "legata de cunoasterea nivelului clasei 9i pe
B. si-a impletit activitatea de predare cu cat posibil a fiecarui elev; o cunoastere te-
cea de cercetator, reuslnd sa duca la bun meinica, in\elegereadecvataa rnecanismelor
sfar9it mai multe proiecte de cercetare $i proceselorinvatani,ale educa~eiingeneral;
avand ca obiect modemizarea invaiaman- 0 cantarire a procedeelor, metodelor, strate-
tului rornanesc. Cele mai relevante dintre giilor care pot fi cele mai eficiente in cazul
acestea sunt cele referitoare la invatarea de- concretal l~ei respective; imaginareaeven-
plina 9i educa~a rnorala B. i9i face cunoscute tualelorreac:\fi ale elevilor-cognitive, afective,
rezultateleinvestiga~ilorsale teoretice, em piri- volitive."
ce 9i experimentalein peste 200 de artico- Ultimii ani din via\8 B. ii consacra infiin\8rii 9i
le, studii9icomunicari,precumslln 11 volume funqionarii Societa~i Na~onale pentru invaia-
(o parte - in colaborare). tura Poporului Roman. Ca o recunoastere a
Analizand datele 9i experienta rezultate din meritelor deosebite ale lui B. in promovarea
cercetareaexperimentalaa "invatarii depline" unui invaJ8rnantmodem, $c. generala Nr. 85
(Tnvafarea ... 1995) B. releva atat avantajele din Bucure9ti, unde o lunga perioada de limp
unei astfel de abordari a procesului instructiv- B. a desfa9urat cercetari experimentale, a
educativ, cat 9i dificulta~le de diferite ordine primit dreptul de a purta pe frontispiciul sau
pe care le are de rezolvat profesorul practi- numele acestui remarcabil pedagog.
cian. Referindu-se la eficacitatea "invatarii © • Munca independenta a e/evilor. Bue.:
depline", el rnentoneaza, printre allele: "Stu- EDP, 1957.
diind proiectele prezentate se poate ajunge • Didactica. Manual pentru liceele pedago-

30 Dictionarul pedagogilor rornani


gice. 1978. EDP, 1965 (coautor).
* fnvatarea deplina. Bue.: EDP, 1995. * Ghid practic pentru aplicarea programei
* lnstruirea programata. Bue.: EDP, 1967 de educafie mora/­civica in invafamantul
(coautor). primar. Bue.: Coresi, 1994 (coautor).
• Studii de didactica experimentala. Bue.: (E. Noveanu)

BURDUN, George a facultaVlor psiho-fizice;


? atestat prin publicaVi in anii 1920-1930. - lnteligenta ca mijloc de educa\ie mo-
a Dr. in filosofie. rala.
~ Bun cunoscator al pedagogiei herbart- Referindu-se la idealul educa~ei, B. afimia
iene, B. realizeaza o excelenta analiz.8 critica ca la Herbart acesta "ramane idealul superior
a acesteia (Educa(ie ... , 1929). Relevand pe care pedagogia contemporana §i in spe-
ca punerea in practica a principiului educa­ cial scoala lui Foerster, tinde sa-1 realizeze".
(iei prin instrucpein scoala lui Herbart a avut ldealul educa\iei reprezinta acea personali-
succese considerabile, B. ii subliniaza ca- tate morala, acea trecere de la individualitate
racteristicile esendale: la personalitate §i la con§tiinta morala §i care
- lntuirea directa a realitaVi §i principiul tinde la o armonizarea indivizilor §i a popoa-
activitaVi spontane (continuator al lui Come- relor intre ele. "ldealul herbartian se apropie
nius §i Pestalozzi); mult de idealul armonc contemporan inte-
- lnteresul multilateral (corespunde prin- gralisr.
cipiului de cultura formala pestalozzian); Aprecierea globala - "nimeni n­a pus mai bine
- Scoaterea in evidenia a elementelor in evidenfa decat Herbart principiul punerii
active in educaue: invl§famantului in fo/osu/ educafiei" ­ nu-lim-
- $coala trebuie sa vna seama de indivi- piedica pe B. sa scoata in evidenta un aspect
duafitatea copilului, pe care trebuie s-o res- negativ fundamental al concep\iei herbar-
pecte; tiene: "Ceea ce nu se poate admite din psiho-
- Corelatia obiectelor de studiu (toate logia lui Herbart este acea despoiere a sufle­
obiectele au aceeasi importan\8); tu/ui in mod absolut de orice facultate, de orice
- Educava fizica e in stransa legatura func(iune, predispozifie sau idee innascuta,
cu cea rnorala: caci dupa doctrina sa sufletul se creeaza in­
- Aten~a acordata cunoasterii directe a cetul cu incetul, datorita reprezentl§ri/or sau
realita~i prin observate §i experienta proprie, idei/or, pe care ile aduc percep(iile simfurilor".
in detrimentul cunoa§terii prin manuate, caf1j; © * Educa(ie prin instruc(iune in lumina peda­
- Metode corespunzatoare individuali- gogiei herbartiene. Piatra Neam\: Lumina,
taVi copilului; 1929.
- Dezvoltarea armonioasa a omului §i (luliana Marinache)

BUTUREANU, Constantin V. ceptului de $coa/a Noua ­ " ... teatru nernar-


<... >(1870 la§i?-1931) ginit pentru acvune §i pentru vointa crea-
§ Instituter, inspector scolar (lasl, 1920) toare". in esenia. educava se vrea apropiata
~ Preocuparea centrala: analiza pedago- de spiritul copilului §i trebuin\ele societaVi
giei asa cum o cer trebuin\ele societa~i con- modeme (Chestiuni ... ).
tempora ne; de aici, trnbransarea con- Precursor al lui Ellen Key, pune in centrul

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 3I


atenVei copilul , urmannd cunoasterea aces- timentul de raspundere al copilului. Pentru
tuia din toate punctele de vedere §i in toate a corespunde misiunii, educatorii ar trebui
manifestarile lui; invatatorul trebuie sa ca§- sa aiba o cultura vasta, sollda, ra~onala.
tige increderea §i iubirea copilului, respec- © * Curente pedagogice. 1910.
tandu-1 individualitatea. Propune ca seep al * Chestiuni de pedagogie §tiin(ifica. 1915.
§colii nu instru~a. ci educata - fizica, inte- * Crestoma(ie pedagogica. 1916.
lectuala, rnorala, acordand un rel important * Abecedar. Partea 1-a §i a 2-a (coautor).
cuno§tin\elor practice. * Carte de citire. Pentru clasele a 2-a , a 3-a
Oprindu-se asupra metodei in educatie §i §i a4-a.
in invatamant , sugereaza introducerea cu- Traduceri: J. Dewey. Pedagogie sociata.
nO§tin\elor pe cale expenmentala, intui~a 1919.
fiind temelia. Nu in ultimul rand se opreste Kant, I. Tratatdepedagogie.1912.
asupra disciplinei scotare: disciplina trebuie Montessori, M. Metoda pedagogiei§tiin(ifice.
sa fie legata de educaVe. copilul trebuie edu- 1914.
cat sa-§i impuna el Insusl disciplina: pentru Dewey, J. Pedagogie sociala. 1919.
aceasta este necesarsa se faca apel la sen- Montessori, M. Pedagogia medicala. 1922.
(Oana Zdrafcu)

BUzARNESCU, ~tefan (proiect CNFIS, 1996/1997); Ten­


<...>21.04.1950. ainie in dinamica profesiilor in
a Univ. "Al. I. Cuza", lasl, Fae. de Romania dupa 1989 (proiect MCT,
lstorie §i Filosofie; specializari: Univ. 1996); Componente economice §i
"Robert Schumann", Strassbourg, profesionale ale motiva(iei fluxurilor
1995 §i IRFAS, Saint-Etienne , 1998 migra(ionale la nivel european:
(Franta); Universite Libre de , Romania un caz complex de emi-
Bruxelles (Belgia), 1996; American ·~ grafie (colab. cuAPROSERS, Spa-
CollegeofGrece, 1996§i Panteyon nia, 1997); Studiusociologicasupra
University, Alena, 1997 (Grecia); Univ. din §Omajuluipe termen lung §i rela(iile acestuia
Zurich (Elve\ia), 1998; Univ. Zaragoza, cu pragurile de saracie (program PHARE-
Spania, 1998. SESAM, Minist Muncii §i Prot~ei Sociale).
t. Doctor in sociologie (Sociologia indus­ © * Culture, comportament, participare la
triala in sistemul cMliza(iei tehnologice). tineretul universitar.Timi§oara: ISEPT, 1981.
§ Prof.: Univ. de Vest, Tlmlsoara, * Considera(ii asupra unorcli§ee ale recep­
~ Studii in Sociologia educaVei (Culture, tarii §tiin(ei §i imactul lorgnoseologic. in: Re-
... 1981; Sociologia ... 1998; Exigen(e so- vista universitarilor din Romania, 1990, 8.
ciologice ... 1988), managementul resurse- * Dinamica modelului de comportamentpro­
lor umane in sistemul de invatamant univer- fesional in mediul industrial tomeneso. in:
sitar (Comportament managerial ... 1996), Tineretul §i dimensiunea sa valorica, Eforie
aspecte sociologice ale postmodemita\ii Nord - Timi§Oara, 1995.
(Condi(ia postmodema ... 1997). * Comportament managerial §i creativitate
g Optimizareaofertei educa(ionale a Cole­ decizionala in mediul universitartimi§Orean.
giilor universitare din Facultatea de Socio- in: Aspecte creative ale aspectului mana-
logie §i Psihologie, Univ. de Vest, Ttmi§Oara, gerial. Costine§ti - Timi§oara, 1996.

32 Dictionarul pedagogilor romdni


• Condifia postmodema a §tiinfelor social­ * Sociologia organizaponala §i a conducerii.
umaniste. in:Analele Univ. de Vestlimi~ara, Tirnlsoara; Univ. de Vest, 1993.
1997. * lstoria doctrine/or sociologice. Bue.: EDP,
* Socio/ogia §i societatea civita. Tlmlsoara 1995.
Univ. de Vest, 1998. * lntroducere in socio/ogia organizaponata
* Socio/ogia industriala §i societatea civila §i a conducerii. Bue.: EDP, 1995.
in contextul postmodemismului. Tlrnisoara; * Sociologia opinieipub/ice. EDP, Bucuresti,
Univ. de Vest, 1998. 1996.
• Socio/ogiaindustria/a. Tlmlsoara; Univ. de * Sociologia civilizafieitehno/ogice. la§i: Poli-
Vest, 1991. rom, 1999.
(E. Noveanu)

CAPESIUS, Josef singura rnetoda de invatamant,


< ... >21iulie1853, Stejeri§ (Sibiu) aceea care se bazeaza pe legi-
- 24.10. 1918, Sibiu. le naturii. Aceasta lucrare a de-
a Liceul evanghelic din Sibiu, terminat timp de decenii dezvol-
apoi Universitatea din Leipzig, tarea didacticii transilvanene. C.
Fae. de Teologie §i de Filozofie a popularizat pedagogia lui
(1876) §i Berlin (1876). Herbartin "Scurta expunere ape­
b Doctoral (Leipzig: teza des- dagogiei generate pentru invafa­
pre metafizica lui Herbart). mantul seminaria/"(1902, 1912).
§ in toamna anului 1877, C. se Dare. ne averfizeaza ca pedago-
intoarce la Sibiu, dar dupa exa- gia sa nu este identica cu cea a
menul de capacitate pentru invatamantul Jui Herbart §i Ziller, caci fiecare sistem aparut
mediu se imbolnave§te de neurastenie §i §i formulat indMdual trebuie sa cedeze dez-
abia in septembrie 1885 poate deveni voltarii istorice a vie\ii spirituale. intr-un ex-
profesor la Seminarul evanghelic din Sibiu, celent studiu privind concepta lui C., Carol
unde in 1893 preia disciplinele pedagogice Gollner caracterizeaza pertinent aceasta
§i organizeaza scoaa de apllcatie. poziVe: 'Daca pozilla critica a lui Josef Ca-
in 1896 C. devine director §i conducator al pesius fat.8 de sistemulfilozofic al lui Herbart,
intematului. Curand, boala din tinerete cu implicaVi metafizice, se contureazain linii
revine §i C. se stinge din viata la 25 oc- mari din cele expuse, nu se poate afirma
tombrie 1918. acelasi lucru cu privire la atitudinea lui fat.8
~Se poate afirma ca Victoria herbartianis- de pedagogia herbartiana. Capesius, ca
mului in Transilvania s-a datorat lui C. prin elev al lui Ziller, i§i lnsuslse unele principii
conferin\ele \inute la adunarile generale de baza ale pedagogiei herbartiene,trecute
ale Asoclatiel inva\atorilor transllvanenl prin filiera gandirii elevului Jui Herbart, Ziller.
sasi, Studiul sau "Postu/ate/e de baza ale El era convins ca educatla rnorala trebuie
invafamantului educativ" este o introduce- sa realizeze scopul pedagogic principal,
re riguroasa la pedagogia lui Herbart - §i anume "virtutea" §i era impresionat de
Ziller. in "Metoda, metode §i metodica" procedeele didactice ale lui Herbart, fara
cauta sa dovedeasca corectitudinea prin- a aplica in practica schematizarea forma-
cipiului lui Pestalozzi ca exista numai o lista a predarll",

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 33


sau singurul pedagog sas,
C. a fest la timpul * Die sieben ­ sachsischen Volksschulen in
care bazat pe inclinarea sa sever ~tiintffica, Vergangenheit und Gegenwart. (Sibiu,
a fest capabil sa aduca completari indepen- 1894).
dente sistemului herbartian, straduindu-se sa * Aus deutschen Lehrerseminaren (Sibiu,
elaboreze o pedagogie §tiin\ifica. 1899);
© * Die Metaphisyk Herbarts in ihrer * Abriss der Psychologie fur den Seminar­
Entwicklungsi;Jeschichte und nach ihrer his­ unterricht zuzammengesteit. (Sibiu, 1900);
torischen Ste/lung. Ein Beitrag zur Ge­ *Heinrich Pestalozzi (1901);
schichte der nachkantischen Phi/osophie. Abriss der allgemeinen Pi:idagogik fur den
Leipzig, 1878. Seminarunterricht. (1902);
* Vortrage undAufsatze von JosefCapesius. * Vom mora/isch ­ padagogischen Kongres
Sibiu, 1925. Cuprinde studiile: 'Oie haupt- in London (Sibiu, 1909);
sachlichen Forderungen des erziehenden * Abriss der Psychologie. Sibiu, 1910.
Unterricht~ (1886). .,. Brandsch, H. Unsere padagogische
* "Methode, Methoden und Methodik"(1884). Uteratur der /etzten 80 Jahre. Sighi§oara,
* "Pestalozzi und Roth". (1889). 1931.
* "Mathematische Geographie auf geschich­ * Gollner, C. Josef Capesius. in: Gollner, C.
lichter Grund/age" Moritz Guist. Eine Skizze Pedagogi germani progresi§ti din Romania.
seiner Lebensarbeit.. (Sibiu, 1892). Bue.: Editura didactica §i pedagogica, 1969.
* Beitrage zur Be/euchtung der Biirger­ * Gollner, C. Elemente progresiste in
schulfrage. (Bra§ov, 1893). gandirea sa§ilor din Transilvania in seco/ul
* Ein Lehrgang aus Chemie auf al XIX­lea. Din istoria filosofiei in Romania.
geschichtlicher Grund/age (Dresda, 1884). Vol.II. Bucur~ti. 1960.
Der Apperzeptionsbegriff bei Leibniz und * Wonnerth, G. Unser Direktor. in: Schule
dessen Nacrofo/gem (Sibiu, 1894). und Leben. 1920-21, 23-24.
(M. Grigorov$'!)

CAPRARU, Marcel curriculumului, pornind de la redefinirea


< .. .> 24.08. 1951, Gherce§ti (Dolj). func~ilor educatiel; educata trebuie sa faci-
a Univ. Bucuresti, Fae. de Filosofie, s. liteze rela~ile individului cu semenii, cu sine,
Pedagogie - Umba Engleza (1977); spe- cu mediul natural §i artificial (tehnologic) §i
cializari: la Centre International d'Etudes cu divinitatea.
Pedagogiques (Paris), 1994§i Ohio Monte- @ Membru al Asociattei Internationale
ssori Training Institute, (Cleveland, SUA), Montessori §i presednte-fondetor al Aso-
1995. ciatlel Alternative Pedagogice (Drobeta
~ Doctoratin Pedagogie (1998: Reforma­ Tumu Severin).AinfiintatTn 1996 prima gru-
rea invaramantului prin curriculum). pa de gradinitcl Montessori in Romania post-
§ Lector. Universitatea din Craiova, Cole- belica (Tn invatamantul public). infiinteaza
giul Universitar Drobeta Tumu-Severin. §i coordoneaza din 1995 proiectul Montessori
t'} Teoriile curriculumului, ingineria formarii to Romania, iar in 1997, in colaborare cu
§i evaluarii resurselor umane, pedagogii al- Montessori Teacher Education Collabora-
ternative (Montessori). tive (SUA), pune bazele Colegiului Peda-
Prefigureaza o noua teorie a elaborarii gogic Montessori din Drobeta Tumu Seve-

34 Dictionarul pedagogilor romani


rin, ob\jnand suport financiar din partea Fun- hedinti; director al Casei Corpului Didactic
datiei Childrenof the World(Houston, SUA). Mehedin\j, relanseaza revista trimestriala
~ 1991 infiinteaza 9i coordoneaza Centrul "$coala Mehedintiului"- serie noua §i edi-
Judetean de Aslstenta Psihopedagogica teaza lunar "Oglinda 9colii".
pentru Cadre didactice, Elevi §i Parinti Me- (E. Noveanu)

CARLAN, loan Gh. 1969.


< ... >07.01.1912, Ruse9tii-Noi (l.apusna), * Tipuri de compunere la lecpile de literatura.
a Univ. Bucure9ti, Fae. de Litere -Filosofie in: RP, 1972, 2.
(1939-1947) * Compunerile cu tema gramaticala. in: RP,
§ Prof. de limba romana 9i pedagogie; 1967, 1.
1966-1967: lector Univ. din Gala\j. * Orele de lectura la dasele I­IV. in: RP, 1964,
ti­ Pedagogia lecturii §i literaturii. 7-8.
© * Pedagogia umorului la Creangil in: RP, fb Membru al Socletatii scriitorilor "C.
1989, 12. Negri"; autor al volumului de versuri "Basa­
* Jocul didactic la limba romana. in: Lucrari rabie!... Dor §i lacriml' (Targu-Jiu: Ed. Al.
§liintffice. Vol. II. lnstitutul Pedagogic Gala\i, $tefulescu, 1995).
(E. Noveanu)

CELARIANU, Smaranda dintre formele educatlei; metode, metodo-


<... >Atestata prin publica\ji: 1890-1906. logie. Teze definitorii:
a Diploma "$coalei Centrale" din Bucu- - Definirea educa\jei: "Educa\junea e
re9ti; Studii pedagogice §i filosofice la Fa- un total de sfortari intenVonate, reflectate,
cultatea de Litere, Bucure9ti. prin care se ajuta natura la desvoltarea facul-
§ Prof. de pedagogie la "Extematul Se- taylor fizice, intelectuale 9i morale, avand in
cundar de fete" nr.1, Bucuresti Prof. de lb. vedere perfectunea §i fericirea omului."
franceza (1900-1902) 9i pedagogie (1900- - Define9te pedagogia ca "9ciinta edu-
1906) la "$coala sscundara de fete" - caVei, sau sciinta care da reguli §i precepts
Craiova. de cari trebuie sa \inem serna in arta de a
tJ. Avand ca activitate practca pregatirea forma copiii". "Pedagogia e teoria educa-
viitorilor educatori, elaboreaza un curs de tiunii; iar educatsmea, practica pedagogiei."
pedagogie generala 9i didactica (Lecpuni... , - Considera copilul un colaborator al
1890) in care, desi tributara unor autori stra- educatorului, rolul educaatei fiind acela de
ini (Compayre s.a), i9i exprima 9i i9i argu- a respecta personalitatea copilului.
menteaza propriile puncte de vedere. Sunt - Pledeaza pentru inlaturarea confuziei
abordate: definirea educatiei, definirea pe- ce se formeaza prin identificarea instruCVei
dagogiei 9i raporturile dintre ele; legatura cu educatla lntelectuala. Scopul ed. intelec-
pedagogiei cu psihologia 9i cu alte 9tiin\e, tuale: dezvoltarea armonioasa §i simultana
educata in raport cu libertatea §i constringe- a facultatilor inteligen\ei; alte scopuri de ordin
rea; "divizarea educatunil"; ed. fizica, ed. formativ: formarea ra\jonamentului just, for-
intelectuala, ed. rnorala, ed. estetica, ed. reli- marea "obiceiurilor rnentale", exersarea aso-
gioasa (subordonate ed. morale), raporturile ciatiilor de idei, a imaginatiei; facilitarea ope-

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 35


ra~ilor de induqie, analiza, snteza, compo- - Problema recompenselor §i a pedep-
zi~e. abstraqie, generalizare, exersarea me- selor - cea mai delicate'! in pedagogie; este
moriei. lnstruc;tia este sursa cunostlntelor impotriva pedepselor corporale.
asimilate. - Definirea metodei:" ... un total de pro-
Rela~a: educaVe-instruqie este cea dintre ceduri §i ra~onamente, de reguli, de mijloa-
scop §i mijloc. ce, ce se practice'! §i se urrneza in implinirea
- Situeaza curiozitatea copilului in cen- unei opere orecare". Metodele capata va-
trul eforturilor pentru cultivarea ra~unii. loare doar prin abilitateacelui ce le utilizeaza.
- ldeea naturii copilului la nastere: im- © * Lec(iuni de pedagogie genera/a §i de
parta§e§te punctul de vedere al lui Kant co- metodiGa. Pentru uzul $coalelor secundare
pilul nu e din nastere nici rau, nici bun, pentru §i a celor normale. Craiova: Ralian §i lgnat
ca el nu e o fiin\8 morala Samitica, 1890.
- Mijloace pentru educarea sensibilita~: * Monografia §coa/ei secundare de fete.
sulletul copilului trebuie pus in cele mai favo- Internal de gradul 2. Craiova: Ralion §i lgnat
rabile circumstan\e pentru completarea dis- Samitica, 1906.
pozi~ilor sale naturale. fil Autor a 4 piese de teatru pentru copii.
(Raluca luga)

CHI~,Vasile © * Strategii de predare­invatare. Bue.: Ed.


<...>17.02.1954, Simboieni (Cluj). $tiin~ca. 1992 (coautor).
a Univ. 'Babes-Bolyai", Psihologie (1978). * Self­Evaluation of the Students Future
Speclalizarf: Management educational - teachers Didactic Behaviour.in: Studia Uni­
programul NUFFIC-PASSAGE, lnstitutul versitatis Babe§­Bolyai. Psychologia­Pae­
SuperiorWindesheim (Olanda), 1994; inva- dagogia. Cluj, 1990, 1.
tamant la distanta - International College, *School Based Developmentas a Standard
Cambridge (Anglia), 1997; Educa~e inte- in Education Change. in: Studia Universitatis
grate'! - Univ. Cambridge, 1995 §i Univ. Babe§­Bo/yai. Psychologia­Paedagogia,
Birmingham, 1996. 1993, 1-2. (coautor).
~ Doctor in pedagogie (1995: Proiectarea Diverse capitole in: Ionescu, M. §i I. Radu,
pedagogiGa a secven(eide predare­invti(are (coord.). Strategii de instruire. Cluj-Napoca,
asistata de calculator}. 1985; Ionescu, M. §i I. Radu, (coord.). lntro­
§ Din 1983: Univ. Baoes-Bolya', Catedra ducere in didactica. Cluj-Napoca, 1988;
de Psihologie-Pedagogie §i rnetodlca Ionescu, M. (coord.). Preocupari actuale in
(1983-1990), Catedra de $tiinte ale didactiGa. Cluj-Napoca, 1991; M. Ionescu
educa~ei (1990 - ). (coord.). Didactica modema,. Cluj-Napoca:
© Laboratorul de Psihologie: intrepr. "Me- Dacia, 1995; Ionescu, M. (coord.). Educa(ia
talul Ro§u" din Cluj-Napoca (1979-1983). §i dinamica ei. Ed. Tribuna invatamantului,
t} lnstruirea asistata de calculator; forma- 1998; Mittler, Peter & Patrick Daunt (coord.).
rea profesorilor. Teacher Education for Special Needs in
.Q Parteneriatin formareaprofesorilor(Pro- Europe. London: Cassell, 1995.
iect Tempus), 1995-1996; ProgramdeMas- fil A obtinut premiul Academiei Romane
terat pentru educatia integrate'! (Proiect "Constantin Radulescu Motru" pentru lucra-
Tempus), 1995-1998; Standarde nationale rea Strategii de predare­inva{are (1994).
de evaluare (proiect CNFIS). (E. Noveanu)

36 Dictionarul pedagogilor romani


CONSTATINESCU, Barbu Conducerea didactica a avut-o C., pana in
<...>1839, Ploiesti- 30.11.1891, Bucure§li. 1881.
a $ooala in limba greaca la Ploiesti; apoi Autor a numeroase manuale, ini~ator al
Seminarul Central din Bucure§li §i Colegiul revistei "Educatorul" in care publica artioole
"Sf. Sava". in 1860 ob~ne, prin concurs, o reflectand concepta sa despre menirea §00-
bursa de studiu pentru teologie §i filozofie lii: "Ca sa ne apropiem cat se poate mai
la Leipzig unde audiaza §i cursul de peda- mult de idealul aspiraflllor noastre, avem
gogie al lui T. Ziller - un propagator al teoriei trebuinta cereasca a §OOlilor ( ... ). $coli bune
pedagogice herbartiene. prin toate comunele §i invaµitori devotah,
ti Doctor in filozofie. care sa fie adevaraf apostoli ai luminii,
§ Profesor de istorie universala §i bi- moralita~i §i patriotismului; iata ce-i trebu-
sericeasca la Seminarul Central din Bucu- ie§te poporului roman pentru a se lumina §i
re§li (1866). in 1870 a fost delegat de guvem a deveni un scut putemic §i neinvins al µirii"
sa partidpe la Congresul pedagogilor ger- ("Educatorul", anul I, p. 82).
mani ~nut la Viena. Din 1874 a devenit pro- © • Proiectul de lege pentru instruireapubli­
fesorde pedagogie §i limba romana la $coa- cs tn Prusia. 1869;
la normala a "Societa~i pentru invaµitura • Cultura domnilorfanariofiin secolulal XVIII­
poporului roman" din Bucurestl, Din 1882 /ea, Bue.;
preda pedagogia §i la Azilul "Elena • Abecedaru/ romanesc. 1876;
Doamna", unde este §i director de studii intre • Umba §i literatura (iganilor. 1878.
1882-1886 $i 1888-1889. Director la $coala fb Recunoscandu-i-se meritele pe ta~mul
normala a "Societa~i pentru invatatura invatamantului, in 1904 i s-a ridicat un bust
poporului roman" (1877-1888). Contribuie de bronz in fata cl8dirii $colii normale a "So-
la infiintarea Faculta~i de Teologie (1882), cieta~i pentru invaµitura poporului roman -
careia, intre 1888-1891, i-a fost profesor $i astazl Facultatea de Teologie.
decan. La ini~aliva sa, in august 1878 a ince- ~ Garboviceanu, P. Societate pentru Tn~­
put Sa fun~oneze scoala de aplica~e de tatura Poporului Roman din Bucure§ti §i
pe langa $coala normala; in 1881 a pus §coa/e/e ei (1866­1906), Bue.: lnstitutul de
bazele "Societa~i romans pentru gradina de arte grafice, 1906.
oopii", care a §i ini~at infiintarea unei inslitutii Theodosiu, D. Scrieri pedagogice. Bue.:
de educa~e prescolara dupa modelul celor EDP, 1981.
organizate de Fr. Fr6bel (23 aprilie 1831). (1. Gh. Stanciu).

COPILU, Dumitru """'--==ll!l''!"'!m•al Universita~i "Babe§-Bolyai" Cluj.


<... >17.02.1931, $utu (Cluj) 1'- a. Structura, organizarea sicon-
a Universitatea "M. Lomonosov" tinutul invatamantului rornanesc
- Moscova, Fae. de Filologie preuniversitar §i superior; reforma
ti Doctoral in $tiintele filologice curriculara; pedagogie comparata;
(Rela(ii interliterare. Abordare ci­ management educatonal,
bemetica). b. Formarea continua asistata a
§ Cariera didaclica universitara: · cadrelor didaclice cu func~i de pre-
Bucuresti, Chi§inau, Bal~. dare §i oonducere (pregatirea spe-
(9 ICPP, ISE, §i Centrul de $tiinte Sociale claiistllor §i a viitorilor speclallsf pentru

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 37


activita~ manageriale: publica~i. cursuri, sin- • Microsistem informaponal privind /egarea
teze privind generalizarea experientei na~o- inva(amantului tomenesc de practica.
nale §i lntematlonale, elaborare de ghiduri Revista CNR pentru UNESCO, 1977, 4.
metodologice ). • lmbinarea studiului cu activitl1pte practice
c. Proiectare, aplicare experimentala §i §i munca productiva in invafamantul con­
validare de programe (scotare §i de formare temporan din diverse (ari. Bue.: ICPP, 1978.
rnanaqenata), • Un model proiectiv de periodizare a §tiin­
d. Participare la abilitarea curriculara §i felor(predate in inva(amant). in: Perspectiva
managerialaa cadrelor didactice (Bucure§ti, pluridiscip/inara asupra creativitapi §i creapei.
Bihor, Galara§i, Dambovj\a, GalaV, Suceava, Bue.: MEI - Inst Politehnic, 1985.
Salaj §i din R. Moldova - Chi§inau, BalV. * Premise ale formarii competenfelor mana­
Cimi§lia, Hance§ti, Jal, Soroca). geriale. Revista de pedagogie §i psihologie
Programe de formare a cornpetentelorcurri- {Chi§inau), 1992, 6-8.
culare §i manageriale a cadrelor didac-tice. * Tehnologii de autoinstruire a managerilor
Q AsociaVa slavlstilor: Societatea zla- formatori. in: Tehnologii educaponale mo-
ristllor rornani, deme. Vol. Ill. Chi§inau, 1996.
Programe de formare a competentelor * Formarea cadre/or didactice in inva(a­
curriculare §i manageriale a cadrelor di- mantul preuniversitar mondial. Chi§inau:
dactice. DGI, 1995.
© • Complex §COiar (centrul metodologic • Managementul educafional pentru inva­
judefean de instruire, perfecponare §i condu­ famantul preuniversitar. Chi§inau, Ed. Arc
cere §Colara. Model experimental). RP, 1998 (5 captole din cursul predat).
1977, 11. (E. Noveanu)

COSTACHI, Veniamin definitiv la manastirea Slatina (18 ianuarie


<~.>20.12.1768, Ro§ie§ti (Vaslui)- 1842). A fost unul din mari carturari ai vremii,
18.12.1846, rnanastrea Slatina. cu activitate bogata pe taram editorial §i
A provenitdintr-o familie de boieri moldoveni, scolar, A tradus din limba greaca caf1i de
cu radacini inca de pe vremea lui $tefan cult §i mai multe istorii blsericesf (lucrari pa-
eel Mare.Ainvatatcarte la $coalagrec.easca tristice §i postpastristice). Cu binscuvan-
de la manastrea 'Trei lerarhi" din lasi, C81u- tarea §i pe cheltuiala sa au fost tiparite nu-
g8rit la Hu§i (1783-1784) sub numele de meroase caf1i, unele cu caracter laic, printre
Veniamin (numele de botez: Vasile). Aurea!, care §i Descrierea Moldovei de Dimitrie
pe rand toate ierarhiile biserice§ti, devenind, Cantemir (1837). Cu C. incepe "epoca
in 1792-episcopde Hu§i, in 1796-episoop rnodema" a istoriei blsericesti rornane.
de Roman, iarin 18 martie 1803-mitropolit in primele decenii ale seoolului al XIX-lea, a
al Moldovei.in anii 1808-1812§i 1821-1823 avut o deosebita contribuVe la organizarea
s-a retras din scaunul mitropolitandin motive invatamantului din Moldova: in 1803 - Se-
politice. A fost in doua randuri IoCVitor de minarul de la Socola, devenit "Seminarul
damn (caimacan): 1807§i1821. lntrand in Veniamin Costachi" (1840); o scoala de
conflict cu domnitorul M. Sturdza s-a retras calugari\e §i O scoala de fete la Agapia

38 Dictionarul pedagogilor rornani


(1803) (pentru invatatura cartii sau lucrul contribuit la organizarea §COlii de fete din
mainilor); scoeta de cantari bisericesf (lasl, la§i (1834) §i a §colii de arte §i meserii
1805). I-a trimis la studii pe Gh. ASACHI, (1841). la parte activa la organizarea "Aca-
Gh. SAULESCU, Filaret SCRIBAN s.a. Ca demei Mihailene" din la§i (1835).
prim epitrop al scoalelor sprijina cererea lui © Traduceri: * Macreu Sergiu, lubitorul de
Gh. Asachi pentru dasa de inginerie (1814- infelepciune. la§i: 1831;
1819). La sugestia sa, se deschid "§coli * Drept sli!lvitoarea in~fi!ltura a mitropolitului
sate§ti" pe mo§iile din Varona, Dolje§ti. in Platon al Moscovei. lasl; 1839.
1820 insarcineaza pe Gh. Asachi cu organi- er Enescu, N.C. Veniamin Costachi­ctitor
zarea seminarului de la Socola. impreuna l}i indrumi!ltor al §COii/or nafionale din Mol­
cu Asachi - referendar al §COlilor publice - dova. in: "Mitropolia Moldova", an XXll, nr.
organizeaza - in 1828 - $coala normala 10-12, 1946.
de doi ani §i gimnaziul ("Gimnazia Vasiliana'') lorga, N. Via(a §i fapta mitropolituluiMoldovei
de la "Trei lerarhi": in 1832, a contribuit la Veniamin Costachi. Bucure§ti, 1904.
organizarea cursului pedagogic pentru pre- Pacurariu, M. Dicyonarul teologilor romani.
gatirea inva(atorilor necesari "scoalelor ~nu- Bue.: Ed.Univers eneielopedic, 1996.
tale"; a sprijinit infiintarea acestor scoli (Ro- Vasilache, V. Mitropolitul Veniamin Costachi.
man, Husl, Botosani, Barlad, Galati. Manastirea Neamt 1841.
Foe§'ani, apoi Bacau, Piatra Neam\, Vaslui, Vizante, Andrei. Veniamin Costachi mitro­
Tecuci, Targu Frumos). in anii urmatori a polit al Moldovei §i Sucevei. lasl, 1881.
(1. Gh. Stanciu)

CRACIUNESCU, Ion 1990, p. 37). $i Ion PETROVIC) recunoaste


< ... > 1845-1909 ca profesorul sau de pedagogie §i psihologie
a A frecventat cursurile Universita~i Sorbo- (aproximativin anii 1899-1903) "era perfect
na din Paris - Fae. de 1ilozo1ie. informal in literatura 1ilozo1ica care se refera
~ Doctoral (1874: Psihologiapoporului ro­ la problemele materiilor sale" "prepara
man dupi!l poezia lui populara) cursurile cu multa ingrijire" "irepro§abil
§ Primul profesor de psihologie §i pedago- ca informatie, nu omitea nici o teorie, fie
gie la Universitatea din Bucuresf (1878- dansa oneatce noua" (Ion PETROVICI, De­
1901). a lungul unei viefi. Amintiri, Bue. Ed. pentru
© in afara tezei de doctoral - publicata in literatura, 1966, p, 177-178). Avea, se pare,
limba franceza - n-a mai scris nimie in cele o concepfle proprie asupra rolului unui pro-
trei domenii in care preda. Unele informa\ii fesor universitar, sa ofere cu obiectivitate
despre C. ca profesor avem de la fo§tii sai ideile diver§ilor teoreticieni, tara a exprima
studen\i - C. RADULESCU-MOTRU §i Ion vreo opinie fa\a de una sau alta dintre ele;
PETROVICI. $i unul §i altul reconosteau ca lasa discipolilor sai libertatea de a alege. La
C. avea meritul de a se fi ~nut la curent cu seminarii insa, dupa cum rnarturiseste Ion
publica\iile noi. "De pe catedra expunea PETROVICI, "chiar daca nu tacea o critica
obiectiv tot ce citea, §i citea mull Din nefe- aprofundata, ne arata cu precizie care erau
ricire pentru vremea noastra (prin 1885- lipsurile §i ce aspecte ale problemei au ra-
1889 n.n.), era lipsitdetalent §i de originali- mas nerelevate".
tate" (C. Radulescu-Motru - Marturisiri, © *Psihologia poporului roman dupi!l poe­

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 39


zii/e lui popu/are. 1874. Radulescu-Motru, C. Marturisiri. Bue.:
<7" * Petrovici, I. De­a lungul unei vie(i. Amin­ Minerva, 1990.
tiri. Bue.: Ed. pentru literatura, 1966; (I. Gh. Stanciu)

CRISTEA, Sorin nistrativ (traducerea juridica a


<...> 1.02.1951, Livezi (Bacau). · conceptului in Legea Reformei
a Univ. Bucure§ti, Fae. de Fi- invatamantului)."
losofie, S. Pedagogie. in ceea ce priveste modelul
ti Doctor in pedagogie (Fun­ propus, C. considera ca aoesta re-
damentele pedagogice ale re­ prezinta "o varianta posibila, o ini-
formei invatamantulw). ~ativa care poate fi supusa com-
§ ASE, Fae. Management pletartlor ;;i corectilor, ldeea de
Industrial (1992-1994); Univ. baza a reformei - schimbarea
Bucure§ti (1993) structurala ;;i slsternica, realizabila
C9 ISE (1993-1995); 1996- {c.a.) printr-un proces de proiectare calitativa a
t'J. a. Politica educatel (proiectarea refor- inova~ei - nu poate fi insa op~onala. Ea
mei educa~ei); Fundamentele pedagogiei, sollcita o fundamentare conceptuala §i
Teoria educa~ei §i a instruirii; Managementul rnetodologlca, apta sa reflecte cu mijloace
educatel, specifice franstorrnanle complexe ;;i con-
b. Proiectarea reformei educa~ei (Re­ tradictorii desfasurate la nivelul societa~i in
forma pedagogica in condi(iile unei societa(i ansamblu".
democratice. in: Buletinul Guvemului Ro- c. Managementul educatiei (Pedago­
maniei, nr. 2411991; Fundamentele ... 1994; gie ... 1996; Managementul ... 1996). Ana-
Metodologia ... 1996). lizandu-1 la nivelul no~unilor pedagogicefun-
Referindu-se la fundamentele pedago- damentale, C. considera ca ME reprezinta
gice ale reformei invatamantului, C. subli- "un tip superiorde conducere sistemica/glo-
niaza in "Concluzii"ca ele pot fi construite bala - optima/de pilotaj strategicaJinovatoare
pe doua coordonate valorice §i anume: a activita~i (educatonale, in general, din in-
I. la nivelul con~nutului, prin orientarea vatamant, in special), realizabila prin ac~uni
schimbarii educatonale spre un tip de ino- managerialede: fondare - evaluare - comu-
va~e supenoara, structurala §i slsternlca §i nicare, finalizate, in ultima instanta (urmare
II. la nivelul formei, prin angajarea insti- a unor procese complexe de analiza - sin-
tutiilor sistemului educational pe circuitul teza, generalizare - abstractizare, concreti-
"planificarii calitative". zare logica), [... ].Aceasta decizie cu valoare
in acetasl timp el preczeaza: "Con~nutul re- de prognoza este posibila in diferite variante:
formei invatamantului marcheaza transfor- corectva, ameliorativa, de ajustare structu-
marea sistemului educatonal la nivelul finali- rala, de restructurare reformatoare" (Peda­
ta~lor pedagogice, a structurii de adaptare gogie ... , 1996, 242-243).
intema, a curriculumului scolar d. Fundamentele pedagogiei. Teoria
Forma institu\ionala a reformei delimi- educa~ei §i a instruirii (Pedagogie ... 1997;
teaza inteiven~ile ierarhice ale factorilor de Dic(ionar... 1998)
decizie la nivel normativ {politic) - strategic @ - Societatea pentru invatatura poporului
(elaborarea, "conceptului reformei'') - ope- roman
ra~onal {dezbaterea "conceptului'') - admi- - coordonator: Colecta ldei Pedagogice

40 Dictionarul pedagogilor romiini


Contemporane, EDP, 1994-1999 capei. Bue.: EDP, 1996.
- membru Tn colegiul de redacte al Re- * Pedagogie. Vol. I (f eoria educape1). Pite§ti:
vistei de Pedagogie, 1993-1997 Hardiscom, 1996.
- membru AFIRSE . * Managementul organizapei §CO/are. Bue.:
~ Proiect de reforma a sistemului de Tnva- EDP, 1996.
tamant (Reforma ... 1991 ); Proiect de plan * Pedagogie. Vol. II (f eoria instruiriij. Pite§ti:
de Tnvatamantin perspectiva reformei Tnva- Hardiscom, 1996.
tamantului (Curriculum §i dezvoltare curricu­ * Dicponar de termeni pedagogici. Bue.:
/ara. RP,1994, 3-4); Proiect de realizare a EDP, 1998.
reformei educa~ei in condi~ile saltului de la * Sociologia educafiei ( coautor). Pltestl:
modelul societa~i industrializate la modelul Hardiscom,1996.
cultural al societa~i post industriale (Meto­ *Reforma pedagogicll in condifiile unei so-
dologia ... 1996). cietap democratice. in: Buletinul Guvemului
© * Pa§i spre reforma §CO/ii. Bue.: EDP, Romaniei, 1991, 24.
1991. fb - insp. §C. gen. adjunct, lnsp. $c. jud.
* lnvatamantul in antecamera reformei. Bacau, 1990
Gala~: Porto-Franco,1992. - deputat, Parlamentul Romaniei, mai
* Fundamente/e pedagogice ale reformei 1990-martie 1992
invafamantului. Bue.: EDP, 1994. - secretar de stat, Dep. inv. Preuni-
* Metodologia reformei educa(iei. Pitesti; versitar, Min. invatamantului §i $tiin\ei, 17.1 O
Hardiscom, 1996. - 31.12.1992
* Pedagogia genera/a. Managementul edu­ (E. Noveanu)

DANCIU, Elena comunicare (proiect in colab. cu Franta,


< ... >02.11.1952. Anglia, SUA); Ghid metodologic pentru
12 Univ. Bucuresti. realizarea de suporturi de cursuri pentru
ti Doctor in $tiin\ele educa\iei (Optimi­ educatia deschise §i la distanta (proiect
zarea procesului de invafamant din pers­ sus\inut de Funda\ia pentru o societate
pective teorie1). deschisa, 1998-1999).
§ Lector. Univ. de Vest Timi§oara, Fae. de © *The disgrafic child and his problems
Psihologie §i Sociologie. in: Zeitschrift der Germanisten Ri.imanies.
C9 Terapia autistului, afazicului, arttera- Bucurestl: Cristophore Style, 1993.
pia (The disgrafic child ... 1993; Procedee *Procedee de ameliorare a disgrafiei. in:
de ameliorare .. 1995;); comunicarea inva\amantul primar, 1995, 3-4.
educationala (Terapia ... 1997; Relafia *Logopatiile copiilor cu carenfe afective.
... 1997). in: inva\amantul primar, 1996, 1-2 .
© Presedinte al filialei Timis a Asocia\iei *Terapia de dezvoltare a autistului intre
logopezilordin Romania; membru alAso- speranfa §i realizare. Tlrnisoara: Analele
cia\iei lntemanonata Art-Therapy (AIAT), Univ. de Vest, 1997.
al Asociatiel intema\ionale de meloterapie *Relafia familie ­ copil intre oportunitate
a limbajului. §i inoportunitate. Tlrnisoara: Analele Univ.
~ Meloterapia deficien\elor de limbaj §i de Vest, 1997.
(E. Noveanu)

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 41


DIACONU, Mihai nale ­ eel mai potrivit pentru invafamantul
<... >28. 07. 1948, Clolanesti-Deal (Tele- secundar superior ­ va trebui sa conduca
orman). la o cultura generala care sa raspunda aspi-
a Univ. din Sueur~, Fae. de Filozofie, s. rapilorfiecarui elev, 9i sa creeze bazele unei
Pedagogie-Lb. Romana (1966-1971); specializari profesionale.
specializari: Italia, Olanda. d. Pregatirea pedagogicc1 a profesorilor.
~ Doctor in pedagogie - Bucurestl, 1983 Practica pedagogicc1 ar trebui sa constea
(Funcfiipedagogice ale mijloacelor de inva­ nu numai in exersarea unorcomportamente
tamant in stimularea creativitafii §COlarilor ­ profesionale, fundamentate pe "reguli" §i
0 perspectiva pedagogicc1 asupra raportu­ "legi"validate de cercetarea experimentala,
rilor dintre creativitate §i invafarea §colara) ci 9i in exersarea capacitaplorde analiza §i
§ Lector univ. la Catedra de pedagogie, interpretare pedagogicc1 a specificului situa-
Universitatea "Politehnica" din Bucuresti. pilor pedagogice paroculare intalnite.
© lnstitutul de Cercetari Pedagogice9i Psi- Colaborare in anii 70 la realizarea primului
hologice (1971-1982; 1991-1992). program de televiziune §COlara ('Tele§COOia"}.
~ lnstruirea programata (1971-1973); Mij- .Q. Proiectul PHARE- \/El; Consiliul Na~o-
loace 9i tehnici de inva(aml!mt, tehnologia nal pentru Curriculum si Formarea profe-
instruirii modeme (1973-1982); Formarea sorilor (1995-1996).
formatorilor (1991-1992); Educata soclala © *Breviar de lstoria Pedagogiei Uni­
a elevilor (1995-1996); Pregatirea pedago- versale. Partea I ( pentru uzul studentilor de
gica a profesorilor (1992-). la Colegiul de lnstituton). Ramnicu Valcea:
© a. Regandirea idealului educativ con­ Almarom, 1995.
temporan: Natura specifica a omului - expri- *lndrumar de metodicc1 §i practicc1 peda­
mata prin capacttatea sa de a actona creativ gogicc1 (coautor), Bue.: Printech, 1998.
- ar trebui sa stea la baza unui nou ideal *Educafia abilita(ilor practice elementare
educativ, oriental spre modelul "omului (Ghidul invatatorului). Bue.: Petrion, 1999.
creativ". *Diriginte §i profesor­ o distincfie necesara;
b. Critica pedagogiei contemporane a crea­ Abon:Jarea umanista a educapei sociale;
tivitafii: 0 teorie pedagogica privind stimu- Obstaco/e ale persuasiunii in relafia cu elevii.
larea prin educape a potentialului creativ Tn: Dirigintele. Ora de dirigenfie. Vol. II 9i Ill.
uman ar trebui sa intruneasca patru carac- Buc.:TT, 1995/1996.
teristici majore: valoare criticc1, caractersiste­ • Strategiile didactice creative §i studiul limbii
matic, orientare prospectiv­experimentala, romane in ciclul primar. RP, 1976, 3.
valoare normativa. •Mijloacele modeme de inv<'1(8mant§i stimu­
c. Sarcinile educative specifice ale cic/urilor larea creativitafii§COlarilor. Radio-tel09coala,
de immfamant. Ciclul primar va raspunde 1980, 2.
mai bine nevoilorde educate daca va adop- *O strategie didacticc1 recuperativa pentru
ta principiul strategic al dfferenfieriiregionale invatarea nofiunilorelementare. RP, 1990,9;
(o educate care sa pornesca de la mediul *Proiectarea pedagogi~ ­ o problemt!J de
ambiant care iiinconjoara pe copii). Sarcina responsabilitate. Ti, 1994, 27-28.
specifica a invc'Jtamantuluisecundar inferior *Planun7e de invc'Jfamant­dfferenpere§i coe­
(gimnaziul) este aceea de a-l ajuta pe renfa. Ti, 1994, 47.
preadolescent sa se autoorienteze catre *Practica pedagogi~ ­ un aspect deficitar
domeniile pentru care simte ca are vocane. al pregatirii profesorilor. Ti, 1996, 359.
Principiul strategic al dfferenperii p_rofesio­ (E. Noveanu)

42 Dictionarul pedagogilor romani


DOBRESCU-ARGE$, Constantin din 1894 "Gazeta taranilor" a avut un supli-
< ... >28.06.1856, Musatesti (Arge9) - ment "Calendarul taranilor". Pentru invatatorii
10.12.1903 (Bucu~ti). satestl a seas "$coala poporului" (1894-
a Bursier al Seminarului teologic din Curtea 1898).
deArg~ (1871-1875). Afinnandu-se ca un aparator al taranimii, a
~ in 1893 pleaca - pe cont propriu - la fost ales deputat in 1888 9i reales in Par1a-
Bruxelles, unde a ob~nut, in 1897, un doc- ment pana in 1899. D.A. s-a remarcat 9i
torat in drept. printr-o deosebit de bogat.a activitate extra-
§ Desi absolvent de seminar 9i fiu de preot, scolara - de ridicare economica 9i culturala
a preferat sa se incadreze ca invatator in a satenilor. in 1879 a infiintat "Ateneul central
satul natal. lnca din primii ani ai activita~i sale rural" pe langa scoala din Musate9ti, pentru
didactice s-a afirmatca un excelentinvatator, cei trecu~ de varsta scolara, "Ateneul" avea
receptiv la ideile 9i practicile invatamantului echipe de "teatru taranesc", cor, joc popular;
primar. Printre altele, a reusit sa aiba un "lot" in cadrul Jui se crease o 9coala de adul~. o
agricol de 8,5 ha in care aplica metode noi biblioteca, un muzeu, o arena de gimnastica
de rnunca; a introdus in 9CQ8la sa lucrul ma- s.a "Ateneul" continua sa-9i desta900re ac-
nual atat pentru baie~ cat 9i pentru fete, a tivitatea 9i la inceputul secolului al XX-lea. in
creat mai rnulte ateliere scotsre. Produsele 1883 a infiintat, in comuna Domne9ti-Arge9,
elevilor (impletituri de paie, ceramica popu- Societatea econornica "Fra\ia". Din 1886
lara) erau valorificate prin bazare speciale. acorda sprijin pentru infiintarea unorcoopera-
La inceputul anilor '80 a publicat un volum tive sate9ti. Musate9tii au devenit, pentru un
de lndrurnart metodice pentru fiecare din dis- timp, centrul mi9c8rii cooperatiste. impreuna
ciplinele ce se predau in scoala primara, cu cu al\i invatatori din Domne9ti organizeaza
tiUul "Sfaturi pedagogice". Se insista asupra Societatea culturala "$coala noua" pentru
caracterului prioritar al educatel in raport cu raspanoirea culturii in randul taranilor din
instru~a. asupra organizarii unui invatamant plasaArg~ 9i LunC900ra. impreuna cu cum-
consuent care sa permita trecerea gradata natul sau.A Valescu, 9i el invatatorin Musa-
de la concret la abstract. in acest sens propu- t~ti. a organizat "Societatea pentru cultura
nea "l~i de lucruri", in care sa se ofere 9CQ- taranilor" (1892), devenita ulterior Asocia~u-
larilor putinta de a observa 9i de a intrebuinta nea "Cultura taranilor" cu sediulin Musate9ti.
obiectele despre care se discuta. "lnstrucau- inca din 1881 a creat "Comitetul taranilor",
nea elevilor trebuie sa devina ra~onala, edu- care i9i propunea organizarea \aranilor
cativa 9i practica totodata". Convins de valoa- intr-un partid politic. Comitetul a seas gazeta
rea educativa a lucrului manual in 9coli a 'Taranul". La 1 noiembrie 1895 a avut Joe la
creat, prin gazetele sale, un cu rent de opinie Bueuresf primul congres al taranilor, la care
favorabil acestui gen de activitate. A insistat, au participatsateni, preo\i 9i invatatori din 30
prin aceleasi gazete, asupra necesit.a~i dez- de jude\e. S-a creat atunci "Partida taraneas-
voltarii inva\amantului profesional in rnediul ca", iar "Gazeta taranilor" a devenit "organul
rural, de agricultura, me9te9uguri, cornert oficial al taranimi romane". DA a fast confir-
@ lni\iator al unor gazete care se adresau, rnat in fun~a de conducere a noii "partide".
in special, satenilor. 'Taranul" (1881-1884); rr Gligor, Onj\a. Activitatea didactic~ a lui
in 1890-1892 reapare cu tiUul de "Gazeta po- Constantin Dobrescu­Arge§.Bue.: EDP, 1974;
porului"; "Gazeta \aranilor" (1892-1903); Paun, Gh. Portrete §i tipuri parlamentare.
"Viata na~onala", revista sapt.amanala ilus- Bucu~ti. 1893.
trat.a (1901 ), cu subtiUul "Educator popular"; (I. Gh. Stanciu)

Revista de Pedagogic nr. 1-12/2000 43


DRAGU, Anca Gh. nian Academy of Arts and Sciences. Davis,
<...> 27.06.1944, Bobalna {Cluj). CA., 1995, 18C.
11 Univ. Bucur~ti. Fae. de Rlosofie (1966). * Baborarea §i validarea unor instrumente
~ Doctoral in psihologie (Structura perso­ de investigare a personalitSfiiprofesorului. in:
nalitafiiprofesorulw). Lucrarile celui de al XXll-lea Congres
§ Din 1966: conf. la Univ. "Ovidius" tnternatonal al Academiei Rornano-Arne-
(Constanta). ricane desfa~urat sub egida Acaderniei Ro-
C9 Psihologia ~ara (Dimensiuni psiho/o­ mane 9i al Ministerului Educa~ei Na~onale.
gice semnificative ... 1984; Spre o psiholo­ Targovi9te, 1997.
gie .... 1991; Contribufii la psiho­diag­ * Motric expressiveness ­ mode of persona­
nosticare diferenfialS... 1997) 9i psihologia
sportului (Motric expressiveness ... 1995;
Studii... 1995).
fJ. Membru in Consiliul $tiintffic al lnstitutu- SJ:..OWAJ.71<
lui Roman de cercetari al Acaderniei Ame- ,
ricana-Romane de Arte ~i $tiin\e din Mann- P6DACiOCiOW
heim (Germania); Mernbru titular al Aca-
derniei Arnericano-Rornanede Arte ~i $tiin\e POLSl<JCH
din USA.
g Parteneriatcu Universityof Northen Iowa
(1998) pentru prornovarea unui nou model podrud""'i<t
de formare a cadrelor didactice din perspec- Wandy Bobrowskle)­Nowsk
I
tiva unei concep~i ~i a unei pregatiri inter- Danuty Dryndy
disciplinare in concordanta cu cerin\ele re-
forrnei invatarnantuluiromanesc,
© *Contribufii la psihodiagnosticare dife­

~---!el
renfialS printr­un test de comprehensiune
verbals. in: Comunicari ~tiintffice. Sesiunea
jubiliara. Constanta. 1997. "!/ ~'- ~
* Reacfii la frustrare in profesiunea de cadru
didactic. in: Lucrari ~tiin\ffice. Constanta. 1981. lity objectivizing in rhythmic gymnastics.
* Dimensiuni psihologice semnificative ale Mannheim - Heideilberg: Sportforschung
echilibrului emofional in profesiunea didac­ Zentrurn, 1995.
ticS. in: Cornunicari 9tiintffice. Bacaa, 1984. * Structura personal~fii profesorului. Bue.:
* Anxietatea ­ variabi/S afectivS cu rezonan­ EDP, 1996.
fS asupra conduitei didactice. in: Lucrari ~tiin- • Studii de psihologie sportivS. Constanta:
tffice. Constanta. 1986. Tipografia Universita~i "Ovidius", 1996.
* Spre o psihologie fundamentals a persona­ Fb lndusa in a VI-a edj\ie a INTERNATIO-
l~fii. in:Analele Universita~i "Ovidius", Seria NAL DIRECTORY OF DISTINGUISHED
Filologie. Constanta. 1991, 2. LEADER SHIP de catre American Biogra­
* Strategiile invS(Srii de tip universitar corela­ phical Institute din North Carolina, USA; is-a
te cu performanfele§COlare. in: Forum, 1994, acordat pentru anul 1996 de catre acelasl
7,8,9. institut GOLD RECORD OF ACHIEVE-
*Studies on the structure of the Teacher'Per­ MENT.
sonality. in: Journal of the American-Roma- (E. Noveanu)

44 Dictionarul pedagogilor romani


DULFU, Petre pide: lfigenia din Aulida (1879); pentru lfigenia
< ... > 10.03.1856, Tohat (Salaj) - 1953, Bucu- in Taurida (1903) a primit un alt premiu alAcade-
r~ti. miei. Elaboreaza pentru elevi normali9ti mai
a Studfi secundarein limba maghiarala Baia multe "cursun"',98pirografiatepe fascicole,ak:a-
Mare, pe care le-a continual la Univ. din Cluj, tuind, ceea ce elevii numeau "caietul lui Dulfu"
unde a ob~nutdoctoratul in filozofie (1881). (1912): Curs de pedagogie, Curs de didactira
§ Profesor la $coala normala "Carol I" din generalfJ, Didacticl!J speciall!J, invfJffJmantul
intuitiv. Desprecursurilelui D. s-au pastratamin-
tinle a doi elevi de-ai sai, care ufteriors­au remar-
cat in planul teoriei pedagogice: D. Theodosiu
9i Stanciu Stoian. "Cursul lui Dulfu ­ scria D.
Theodosiu in 1981 ­avea mari calitfJ(ipedago­
gice: cuprindea tot ce era esen(ial de §tiut, ideile
principale, defini(iile fiind precedate de exemple,
in simpla darfrumoasa limM romaneasra, ferit(J
de acea be(ie de cuvinte §i de neologisme care
se rasf(Jfau in lucrarile pedagogice ale altora,
ingreunand infelegerea"(D. Theodosiu,Scrieri
... , 1981, p. 270).Aprecieri similaredesprefor-
ma cursuriloravea 9i Stanciu Stoian: "Cursurile
sunt redactate cu muft(J grijfJ, intr­un stil lapidar
§i logic, darnu con(in nimic original. Ele urrneaz(J
linia herbartianl!J date de Rein . . .. • (Staneiu
Stoian, Pedagogia ... , 1976, p. 119).
© • Curs de didactira generalfJ (litografiat),Bue.:
1912.
• Curs de pedagogie (manuscris litografiat),
Bue.: 1912.
Bucuresf (mutata in 1896 la Campulung * Foloase/e invfJfi1turii, Ed. a -II-a, Bue.: lnstitutul
Muscel); un an a functional la $coala nor- de ortografie C. Spetea, 1911.
mala din Tumu Severin, apoi profesorde lim- 17" Craeiun, V. Studiu introductivla vol. P. Dulfu.

ba romana 9i profesor de filozofie la Azilul Scrieri, Bue.: Editura Minerva, 1971;


"Elena Doamna". Din 1888 a trecut la catedra Garboviceanu, P., Societate pentru invfJffJtura
de pedagogie a $eolii normale, unde a Poporului Romandin Bucure§ti §i §COalele ei,
fun~onat pana la pensionare(1918). Bue.:, 1906.
~ A eolaborat la editarea unor manuale Popescu-Tei!J98n,llie.Pedagogi§ioamenide§COB­
pentru invatamantul primar. Pentru invata- fl!J din Romania. Mic dic(ionar. Bue.: EDP, 1975.
mantul secundar a publicatEtica sau rnorala PU9C89U P. Petru Dulfu­ pedagog. in: Studii §i
filozofira ( 1889) 9i No(iuni de estetira (1890). artico/e. Vol. II, editatde filiala Societa~i de 9tiinte
S-a remarcat printr-o serie de povestiri 9i filologice9i Comitetulpentru cultura al judetului
legende versificatein forma populara: lspra­ Maramu~. Saia Mare, 1973.
vile lui PfJcalfJ (1894)- premiata de Acade- Stanciu Stoian, Pedagogia roman(J modem(J
mia Romana; Legenda figanilor; Gruia lui §i contemporanfJ, Bue.:EDP, 1976.
Novae {1914). in 1911 a devenit membru al Theodosiu, D. Scrieri pedagogice­ anto/ogie,
Socief81iiScn-rtorilorRomani.A tradusdin Euri- Bue.: EDP, 1981. (I. Gh. Stanciu)

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 45


DUMITRU, Al. Ion pentru Educa~e §ii Dezvoltare Profeslonala
< ... >21.04.1953, Spineni (Olt). "Step by step".
a Univ. Bucure§ti, Fae. de Filosofie, Seqia © * Aspecte psihoindMduale §Ipsihosociale
Psihologie. ale restructurarii personalita(ii. Timi§iOara:
ti Doctorand in Psihologie (Aspectepsihcr Analele Univ. de Vest, 1996.
indMduale §i psih<rsocia/e privind orienta­ * Aspecte psihologice ale formarii carecte­
rea atitudinal­valoricii a personalita(i1). rului. Tlrnisoara; Analele Univ. de Vest, 1996.
§ Lector: Univ. de Vest Timi§ioara, Fae. de * Personalitateaprofesorului§I efidenfa acti­
Sociologie §ii Psihologie vita(ii educa(ionale. in: Primul Simpozion de
© Psihologia educatlei $i dezvoltarii (Pre­ psihoaplica~i Timi§i. Timisoara: 1997.
darea ­ invafarea ... 1997); psihologia per- * Predarea ­ inva(areape baza de problema­
sonalita~i (AspectepsihoindMduale§i psih<r tizare a filosofiei in /iceu. Tlrnisoara; Analele
sociale... 1996; Restrudurareaprofiluluipsi­ Univ. de Vest, 1997.
homoral ... 1998). * Restructurareaprofiluluipsihomoral al per­
@ Membru al Asoclanei Psihologilor din sonalita(ii. Tlmlsoara.Anelele Univ. de Vest,
Romania; membru fondator al Centrului 1998.
(E. Noveanu)

DUTU, Olga * Lectura ­ diverse finalitafi §i niveluri de


<...> 16.03.1938, Constanta. complexitate. Constanta. 1990 (red., coautor).
a Univ. Bucure§iti, Fae. de Filologie. * Exercifii ortografice pentru admiterea in
ti Doctoral (Dezvoltarea comunicarii ora/e liceu. Constanta: Europolis, 1991.
la elevi 6­10 anij. * Exercipi §i teste ortografice. Constanta:
§ Cont.: Univ. "Ovidius" §ii Univ. "Spiru Europolis, 1996.
Haref', Constanta. * Dezvoltarea comunicllrii orale la copii.
© Comunicarea orala la copii, lectura inter- Constanta: Europolis, 1997.
pretativa, analiza dinarnlc-contextuala a * Nevoia de dialog, (Studii §i cercetaridespre
textului literar; coautorde programe de limba dialog). Constanta: Europolis, 1998.
§ii literatura romana pentru liceu, gimnaziu • Marturii la centenar. Constanta: Mun-
§ii nivel prescoler, tenia, 1993.
@ Membra in Societatea tnternatonala de • Stropi de roua I Dewdrops (haiku).
PsiholingvisticaAplicata, a Grupului Roman Constanta: Europolis, 1994.
de LingvisticaAplicata, a Societa~i de Haiku * Note de lectura. Constanta: Europolis,
din Constanta. 1997.
© * Exerci(ii pentru dezvoltarea vorbirii fb lnspector scolarqenerel; coordonatoral
pre§colari/or. Bue.: EDP, 1979 (coautor). Unlversitatii "Spiru Haret'' Constanta;
*Analiza textu/ui literar. Aplicapi in §coa/11 a rnernbra in colegiul de redaqie al revistei
metodei dinamic­contextuale. Constanta. "Limba §ii literatura".
1988 (red., coautor). (E. Noveanu)

46 Dictionarul pedagogilor romani


EZECHIL, Liliana jude\eanaArge9 pentru intreprin-
<... > 17 .03.1955, Berevolesti deri mici 9i mijlocii, pe compo-
(Arg99). nenta resurse urnane.
a Univ. Bucuresti, Fae. de © * ComunicatMtatea §i re/afiile
Pedagogie-Engleza. interpersonale. Tn: Revista "Psiho-
~ Doctorat (1999: Comunica­ logia", 1996, 4.
rea didacu~ ­ factor esenfial de * Umanism §i educafie in societa­
eficienuzarea procesului instruc­ tea de tranzqie. Achizqionarea
tiv­educauv.) comportamentului comunicativ.
§ Lector, Univ. din Pltssti, In: Analele Univ. Seria: $tiin\e
catedra de psihosociopedagogie scolara, socio-umane, 1997, 1.
Departamentul pentru Pregatirea Persona- * Comportamentul comunicativ al copilului
lului Didactic din cadrul Univ. Pit99ti. mic. Tn: Revista Tnvatamantuluiprimar, 1998,
~ Asimilarea punctului de vedere cogni- 2-3.
tivist 9i a viziunii sistemicein practica instruc- * Ghidul profesorului diriginte. Pite9ti: Para-
tiv-educativa. Opera\ionalizarea comporta- lela 45, 1996.
mentului comunicativ al educatorului; * Vademecum in practica pedagogica.
formarea inipala 9i continua a pesonalului Pite9ti: Ed. Universitapi, 1999.
didactic; didactica prescolara, * Culture re/afiilor de comunicare. Tn: RP,
© Membru fondator al Funda~ei Univer- 1999, 7-12.
sitare Pite9ti 9i a Centrului de Formare Con- * The Trainer's Skills. Tn: "A Psycho-Pedago-
tinua in cadrul aceletasl univ. Membru gical Perspective" prezentata la Conferinta
fondator al Clubului de dezbateri socio- intemaponala "Motauto-99", Plovdiv 13-15
umane din cadrul Centrului Cultural Pite9ti. act. 1999.
Q Participantla TempusJEP 14448 Projet, * Autoeva/uarea capacitafilor comunicative
finalizat cu crearea Centrului de Formare ale educatorului. Tn: Revista Tnvatamantul
Continua la Univ. din Pite9ti, participant la Primar, nr. 2-3, 2000.
Ternpus S-JEP 11243-96 Project in * Aspecte psihoeducative ale achizifionflrii
domneiul forrnaril continue; Participant la comportamentului moral. In: Revista
programe Phare organizatede catre Dir~a Tnvatamantul Primar, nr. 4, 2000.
(E. Noveanu)

FARCA$, Vasile © * lnternatul §Colar, Bue., EDP, 1970


<... >06.01.1913, Chelid (Salaj). (coord.).
a Academia Pedagogica Bucuresti, * Date privind cre§terea staturala a unerilor
Facultatea de Pedagogie, Cluj. in comparafie cu aceea a pi'!lrinfilor. Tn: lgie-
~ Grad I (lntematul scolar), na, 1969, 6 aug. (coautor).
§ Tnvatator {1930-1940), inspector jude- * Profilul moral al invajatoru/ui se cristali­
\ean, rnobilizat pe frontul de Est {1940- zeaza pe bflncile §co/ii. In: Nazuinta {Zalau),
1940), profesor-director al Uceului din Zalau 1970, 9 mai.
{ 1945-pensionat). * Pregaurea invatatorilor§i educatoarelor in
~ Rela\iile interpersonale ale elevilor concordanta cu cerin(ele perfec(ionflrii in­
(lntematul §COiar ... 1970). va(flmantului. Tn: RP, 1973, 9 {coautor).

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 47


* Considera(ii cu privire la proiectul p/anului pecte ale dezvoltarii invatamantului din
de fnv;!jf;!jmant al liceelor pedagogice de Salaj. Zalau, 1971 (coautor).
fnv;!jfatori. in: RP, 1970, 4. * Studiu cu privire la oboseala §COlara a e/e­
* Valoarea actuala a unor vechii tradi(ii ale vilor dintr­un /iceu pedagogic. Tn: RP, 1971,
fnv;!jf;!jmantului romanesc din $;!j/aj. Tn: As- 8 (ooautor).
(luliu Suciu)

FLORIAN, Aaron uman ale colegiului sf. Sava §ii membru


<.-> 1805, Rod (~nutul Sibiului)-12.07.1887, in Consiliul superior al instructiei publice
Bucure§ti. (1861) in anii de pregatire a legii tnva-
a Studii la Sibiu, Blaj apoi la Pesta. tamantului din 1864. Tn 1863 - profesor
t> Tn 1826 Dinicu Golescu n cheama pro- de istorie unlversala la $coala Superioara
fesor la sccata din Gole§ti unde preda limba de Litere, lar dupa lnfiintarea Universita\ii
latina. in 1827, I. Eliade Radulescu, retras din Bucuresti (1864), devine profesor al
la Gole§ti de teama epidemiei de ciuma din acesteia.
Bucure§ti, ii initla in tehnica "metodei Deosebit de activ in sectoarele care vizau
lancasteriene". Dupa moartea lui D. Golescu cultura §ii invatamantul, A. a participat la
(1830), se angajeaza, din 1831, profesor infiintarea "Societa~i literare" (1836), a editat
la !;koala Centrala din Craiova. Tn 1832 era impreuna cu G. HILL, gazeta "Rornanul"
"inspector" (director) al §colii. De la Craiova (1837); redactor la revista "Muzeul na~onal"
trece la Colegiul "Sf. Sava" din Bucurestl, la (1857-1860) editata deAlexe MARIN.
cursul de istorie de la clasele umanioare. Tn © * /dee repede de istoria TMi Romane§ti,
1837-1838 era ''vicedirector". Este numit - 1833. 6n "Precuvantare" randuri semnificati-
de catre Eforia $coalelor - revizor scolar ve pentru patrio~i respectivei perioade: "Tre­
pentru jude\ele: llfov, Arge§, Muscel, Olt, buinfa de o astfel de istorie este atat de
Teleorman (1847). Tn rapoartele Jui F. este pipMa §i atat de netag;!jduita, fncat nafia
evidentlata starea nesatlstacatoare a ftJra istorie po/iticll este ca pierdut;!j intre
invatamantului satesc: localuri insalubre, celelaltenafii, strain;!j chiarde p;!jmantulsau,
autorita~ administrative abuzive, invatatori necunosclltoare pe drumu/pe care a umblat
§ii subrevizori care nu primeau nici un sprijin mai inainte §i fiit;!jcita in ca/ea pe care a
din partea "ocarmultorilor", Tn prirnavara apucat acum').
anului 1848 F. trece Carpa~i §i participa la * Manual de lstoria Principatului Romania
adunarea de la Blaj. Revenit in Tara de la cele dintai vremi pana in zilele de
Romaneasca este numit prefect al jude\ului acum, 1838.
Dolj. Dupa infrangerea revolutlel, fiind * Manual de geografia cea micll, 1839.
inclus pe lista profesorilor transilvaneni * Elemente de istoria lumii, 1847.
care partlcipasera la rnlscarea din vara * Mihai Breazu/; biografia §i caracteristica
anului 1848, a fest indepartat din inva- lui trase din istoria T;!jrii Romane§ti, 1858.
\amant. Arestat in 8 iunie 1849, este eli- * Patria, patriotul §i patriotismul, 1843.
berat in 5 iulie acetasl an. Este reprimit in */dee asupra st;!jriiactuale a instruc(iuniipu­
inva\am~mt in 1857 ca profesor de re- b/ice §i asupra reformMi liceelor §i gimna­
tortes. in 1861/1862 era profesorde isto- ziilorpe adev;!jratalor baz;!j. Bue.: Ion Weiss,
rie universala rnoderna la clasele cu profil 1870.

48 Dictionarul pedagogilor romiini


.,. Andrei, N.; Pam~. Gh. lstoria invata­ Georgescu, Titu; Baldescu, Em. (coord.).
mantului din Oltenia. Vol. I. Craiova: Scrisul Ctitori de §COala romaneasca in secolul al
rornanesc, 1977. XIX­lea. Bue.: EDP, 1971.
Folino, G. $coala de la Gole§ti­1826. in: Manolache,A; Dumitrescu, Gh.T.; Pamuta.
Din istoria pedagogiei romane§ti. II, Bue.: Gh. Gandirea pedagogica a generafiei de
EDP, 1966. la 1848. Bue.: EDP, 1968.
(I. Gh. Stanciu)

FULEA, Moise 9colara, un plan de activitate pe parcursul


< ... >1787, Ludu9 (Sibiu)-14.11.1863, Sibiu unui an scolar, lnstruqiunea mai cuprindea
a Teologia la Universitatea din Viena reguli de purtare pentru scolari 9i calita~le
(1812-1814). pe care trebuie sa le intruneasca un dascat
§ Profesor la $coala teologica din Sibiu "sa fie ca un invatator bun inaintea pruncilor,
(1814-1849). in 1810 a fost numit director cu pilda buna 9i sa fie totdeauna bun, bland
al 9colilor ortodoxe din Brasov, iar din august 9i zmerit, cucemic 9i drept, fara pzrna 9i cu
1813, pana in 1848, a detinut funqia de toata purtarea buna 9i naravuri bune, ca va-
director al 9colilor "poporale ortodoxe din zand pruncii purtarea lui buna 9i ei sa
eparhia Sibiului. urmeze lui".
© in 1815 a publicat o Bucoavna, tradusa © *Bucoavna de nume cu stove romane§ti
dupa un abecedar in limba germana. Ma- §i latine§ti. Sibiu, 1815;
nualul, care a fost tiparit 9i cu caractere latine *Carticica naravurilor bune pentru tinerime
9i cu slove chirilice, darintr-o ortografie ma- (ed. a 11• - 1837).
ghiara, se intitula Bucoavna sau ke'rticrike' fb A participatla revolLJ1jadin 1848 9i a tacut
de nume pentru trebuintza Pruntsilor Ro­ parte din delega~a trimisa la lrnparat, "Ceea
maene§ti Ne­Unitzi din Ardeal. in primele ce ii face demn de a Ii rnemionat in orice
doua pagini se prezentau slovele (chirilice) istorie a inva(amantului ortodox, a scris 9i a
9i literele latine mici 9i marl, in ordine alfabe- tradus cafti, pe care le-a considerat absolut
tica, apoi exerci~i de slovenie, de cetire a necesare pentru 9colile populare" (N. Albu,
cuvintelor (cu una, doua, trei silabe ..... ); lstoria... , p. 84) .
urmau texte cu povestiri din vlata oamenilor. .,. *Albu, N. lstoria §COlilor romane§ti din
in 1819 a publicato alta traducere- Gartidca Transilvania intre 1800­1871. Bue.: EDP,
naravurilor bune pentru tinerime (ed. a 11-a, 1971.
1837). Manualul con~ne texte pentru educa- Ghibu, 0. Din istoria literaturii didactice
~a rnorala 9i cetateneasca a scolarilor, romane§ti. Bue.: Ed. Semne, 1998.
Redacteaza 9i o lucrare (lnstructame) care Oltean, V. $coala romaneasra de la $cheii
con\inea lnstructunl adresate invatatorilor Bra9ovului. Bue.: Editura $tiin\ifica 9i
sate9t1 pentru: inscrierea copiilor la scoala, Enciclopedica, 1989.
gruparea lor in clase dupa nivelul de Pacuradu, M. Dic(ionarulteologilor romani.
pregatire, oferind 9i o schi\a de programa Bue.: Ed. Univers encidopedic, 1996.
(1. Gh. Stanciu)

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 49


GAVRA, Alexandru poartele sale, in documente scolare redac-
< ... > 18.12.1797, Oradea-23.10.1884,Arad. tate de el, precum §i in "Ateneul rornanesc",
a Academia de drept din Oradea (1819). unde a relevat valoarea §tiin\ei de carte,
§ Numit asesor judecatoresc la cancelaria adresand indemnuri cona~onalilor: "umbla
jude\ului Bihor. in urma unui examen a la §coala, de e§ti inca tanar"; cei maturi sa
dobandit dreptul de a func\iona ca profesor. sprijine tipanrea de ca~ §i sa le citeasca cu
in iunie 1821 a fast numit suplinitorla catedra sarguin\8. Cei inva\a\i sa se sileasca sa
de maternanca, iar din 4 mai 1824 - titular. traduca §i sa alcatuiasca ca~. $coli §i ca~.
A functonat la Preparandia din Arad pana $coli pentru cei tineri §i ca~ pentru to~. de
in 1876, unde a predat diverse obiecte de toata varsta §i din toate col\urile tarii.
inva\amant: maternatlca, pedagogie §i Iii A participatla revol~a de la 1848 (Arad,
didactica, limba romana, economie, geo- Lugoj), a fast deputat in Consiliul orasenesc
grafie. Director in anii 1850-1853 §i din1865 revol~onar din Arad. Pretuia in mod deose-
pana in 1876. in aceasta calitate a construit bit valoarea educativa a teatrului; a §i scris
un nou local pentru §coala; s-a ingrijit de drama Monumentul $incai­Kleinian (Buda,
dotarea §COlii cu material didactic §i de or- 1844)
ganizarea bibliotecii. in 1833 a infiintat er Boti§, T. lstoria $co/ii Nonnafe (Prepa­
Societatea bibliograficeasca - o asociate randia) §i a lnstitutului teofogic ortodox
editoriala care sa se ocupe de tiparirea roman din Arad. Ed. Consistoriului 1922.
unora din cele mai valoroase ca~ ale vremii, Gal, T. Al. Gavra­ profesionistal pedagogiei
adecvate nevoilor poporului, mai ales cele romane§ti. in: RP, nr. 11, 1984.
cu contlnut istoric. A tlpartt o parte din Pervain, I. Studii de /fteratura romana. Cluj:
Hronica lui Gh. $1NCAI (1844) §i a ini~at Ed. Dacia, 1971.
apari~a revistei "Ateneul rornanesc" (1835). Popeanga, V.; Gavanescu, E., Tarcovnicu,
ldei referitoare la educatie se gasesc in ra- V. Preparandia din Arad. Bue.: EDP, 1964.
(I. Gh. Stanciu)

GIURCA, Gheorghe da~a Culturala a Bucovinei - da-


< ... > 11.04.1940, Adancata torita valorii sale deosebite) se
(Suceava). redau informa~i deosebit de pre-
a Liceul "$tefan eel Mare", apoi ~oase despre dimatul social, po-
Universitatea din la§i (1963). litic §i cultural al Bucovinei din pe-
§ i§i incepe activitatea didactica rioada respectiva. Semneaza
la Mitocul Dragomimei (Sucea- studii, articole, recenzii in "Zari
va). Din 1972 inspector scolarde noi" (Suceava), "Crai Nau" (Su-
limba §i literatura rornana, iar din ceava), "Curierul de Bucovina"
1975 - director al Casei Corpului (Suceava), "Nord Press" (Sucea-
Didactic. Din 1996 profesor la $coala va), "Anuarul Muzeului Na~onal al Buco-
Normala "Mihai Eminescu" din Suceava. vinei" (Suceava), "Orizonturi" (Suceava),
~ lstoria §COlii romane§ti (File ... 1994). in "Codrul Cosminului" (Suceava), 'Tara Fa-
monografia "George Tofan. 0 via(a inchina~ gilor" (Suceava), 'Excelsior" (Suceava), "Bu-
§COfii"(lucrarea distinsa cu premiul I de Fun- covina literara" (Suceava), "Glasul Bucovi-

50 Dictionarul pedagogilor romani


nel" (Cemau\i- Bucure§b), "Revista de peda- © * File din istoria $co/ii Normale "Mihai
gogie" (Bucure§li), "Tribuna inva\fjmantului" Eminescu" din Suceava 1949­1994. Su-
(Bucure§b), "Limba §i literatura" (Bucure§li), ceava: Editura Licurici, 1994.
"Anuarul Societatii de $tiinte Filologice" * George Tofan ­ o viafa inchinati1 §colii.
(Bucure9ti) etc. La Cemau\i a publicat in: Suceava: Editura Tara fagilor, 1995.
'Zorile Bucoviner·. "Plai romanesc §iArca9ul", * Jocuri didactice matematice pentru gm­
iar in Republica Moldova in "Basarabia", dinqele de copii. Suceava, 1977.
"Literatura §i arta", "Limba rornana" §i "Glasul * Ghid de informare §CO/am §i profesionala.
Na~unii". Suceava, 1978, reeditat in 1986.
inceputurile presei pedagogice din judetul * Jocuri didactice pentru dezvottarea vorbirii.
Suceava se datoreaza tot Jui G. Din ini~ativa Suceava, 1984.
sa a aparut in aprilie 1998 primul numar al * Constantin Loghin, persanalitate complexi1
revistei "Preocupari didactice", G. fiind re- a §COlii romane§ti. in: Anuarul Muzeului Na-
dactor-sef, Cu o aparitie trimestriala, desti- ~onal al Bucovinei, Suceava, vol. XXI, 1994.
nata cu prioritate invatamantului prescolar * Tradifii ale cursurilorde vam din Romania.
§i primar din judet. publica~a i9i propune sa in: Codrul Cosminului. Analele §liinlifice de
continue frumoasa tradi~e a presei peda- istorie ale Universitatii $tefan eel Mare.
gogice bucovinene inceputa de revista 1995, 11.
"$coala" (care a aparut la Cemaud, atat * Mihai Eminescu ­ preocupM didactice.
inainte cat §i dupa primul razbol medial). G. in: RP, 1989, 1.
a facut parte §i din colegiul de recacte al * Aspecte educative ale sistemului de notare.
revistei cultural-literare 'Tara fagilor'' chiar in: Buletin de informare §i documentare
de la primul oumar (aparut in 1993), iar din metodico-9tiintifica. Suceava, 1987.
1998 este redactorul ei sef, Aceasta pu- * Mitropolitul Silvestru, intemeietorulliteraturii
blicatie trimestriala, editata de Societatea didactice romane§ti din Bucovina ­ 180 de
pentru Cultura §i Literatura Romana in Bu- ani de la na§terea sa. in: Preocupari peda-
covina, filiala Suceava, §i-a facut inca de la gogice, Suceava, 1998, 3-4.
inceput un crez statomic din valorificarea Fb Membru al Societa~i pentru Cultura 9i
bogatei mostenri culturale ale Buoovinei. Literatura Romana din Bucovina, filiala
Aid sunt publicate cu regularitate studii §i Suceava de la relnfiintarea ei (1990) §i
articole despre viala §i activitatea unor ilu§tri membru fondator al Funda~ei Culturale a
inainta§i. Bucovinei (1994).
(Mircea Grigorovita)

GOLESCU, Dinlcu (Constantin) blicarea de ca~. lnitialiva a devenit realitate


< ... >01.02.1m-os.10.1830. in 1827, cand s-a creat "Societatea literara
a in 1800 era student la Academia Dom- rornaneasca",
neasca, © in 1824, 1825 §i 1826 a calatorit peste
§ A indeplinitdiverse slujbe administrative, granit8 pentru a-§i aseza copiii la §colile stra-
ajungand pana la aceea de logofal in timpul ine. Stimulat de ceea ce vede, devine pre-
refugiului de la Bra§ov- 1821 - a ini~at or- ocupat de soarta neamului sau Serie in-
ganizarea unei societa~ secrete care, printre semnare a calatoriei mete Constantin
altele, urmarea §i infiintarea de §COii §i pu- Radovici din Gole§ti. Sunt consemnate aici

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 51


§i impresiile pe care i le-a facut mul~mea La conducerea §colii, in fun~a de "scolarh"
§colilor din Austria, Germania §i Elve~a. in a fost chemat tanarul Aaron Florian, care
1826 publica o in§liinfare pentru §coala din abia i§i incheiase studiile la Viena. Acesta
Gole§ti, ce se afla in jude\ul Muscelului, a publicat §i el o "in§tiintare" in care racea
pentru "pann~i cei ce vor sa inve\e pe copiii cunoscuta existenta la scoala din Gole§ti a
dumnealor limba rornana, nernteasca §i doua niveluri de instruire: "cursul gimnasti-
italieneasca§i mai vartos sa inve\e cei dintai cesc" (citit, scris, gramatica,aritrnetica, istoria
temeni al Omului - pentru care invatatura romanilor,"istoria naroadelor",geografia \8rii
se nparesc §i cartile cele trebuincioase". romanesti, geografia continentelor s.a.) §i
$coala urma sa se deschlda la 1 mai 1826 "cursul filozoficesc" (filozofie, logica, metafi-
- ceea ce s-a §i intamplal in "in§bintare" se zca, algebra s.a.). in 1830 elevii acestei §coli
face cunoscut ca tatal sau, banul Radu au prezentat piesa de teatru Regulus - de
Golescu, organizase mai demult (1814- scriitorul austriac Henrick Joseph von Collin,
1816) o§coala in Gole§ti, care "s-au urrnat tradusa de lancu Vacarescu ("Curierul
§i dupa ce au venit aceasta rnosie in mos- romanesc", nr. 8, 10.04.1830). Nuse §tie
tenirea sa" (1818-1821). Marturise§te ca cat a func\ionat scoala din Gole§ti. Un
ini~ativa l-a fost incurajata §i de indemnul document - din 1851 - rnentioneaza ca
profesoruluiEufrosin Poteca. "De aceea am Zinca Golescu, vaduva marelui ctitor, a re-
hotarat sa intocmesc la rnosia mea Gole§ti deschis scoala cane sffir§itul anului 1850;
sooala sloboda oosteasca, unde pot merge o frecventau aproape 25 de copii.
fii noble~i. ai narodelul §i rnacar robi pa- © *insemnare a ci!lllUorieimete. Buda, 1826;
manteni §i straini .... fara nici o plata" (Fotino, *Adunare de fofositoare invilfilturi. Buda,
G., $coafa ... p. 222). $coala era deschisa 1826.
§i fetelor. La dispozi~a scolarilor era pus *in9tiinfare pentru $coafa din Gofe§ti. 1826.
conacul - pentru intemat -, gradina, unde *Efemente de fifosofie morals. Bue. 1827.
impreuna cu dascalul sa se preumble §i ~ *Fotino, G. $coala din Gofe§li­ 1826. in
sa §i lucreze pentru invarto§area trupului". vol.: Din istoria pedagogiei romane§ti. II.
Parin~i erau indruma~ sa-§i recompenseze EDP. 1966.
copiii pentru progresele la invatatura, dar lorga, N. fstoria invilfilmantufui romanesc.
58-§i rnarturtseasca §i mabnlrea in cazul Bue.: EDP, 1971.
unor rezultate slabe. i§i exprima nadejdea, Theodosiu, D. Scrieri pedagogice ­
ca invatand, tinerii vor dobandi "adevarata antofogie. Bue.: EDP, 1981.
lumina", ''vrednicie econornlca", "dreptate §i (I. Gh. Stanciu)
bune moravuri" (ibidem, p. 223).

IONESCU, Miron (9 Preocepanle§tiin~ce au vizat probleme


< •.>30iulie1933, Vaideeni (lzvorul Rece - generale de educate scolara, universitara,
Valcea). postuniversitara §i permanenta.
a Univ. 'V. Babes" (Cluj-Napoca), Fae. de ~ Fiind preocupat de gasirea unor cai de
Pedagogie-Psihologie (1952-1956). modemizare a invatamantului, ariile proble-
ti Doctoratin pedagogie (1970: Cre§terea matice investigate se inscriu in principal in
eficienfei fecpei prin imbinarea metodefor domeniul teoriei §i metodologiei instruirii §i
cfasice cu mijfoacefe instruirii programate). se suprapun peste cele mai importante di-
§ Prof. Univ. "Babe§ Bolyar·. Cluj-Napoca. rec~i de reformare §i modemizare a invata-

52 Dictionarul pedagogilor romani


mantului rornanesc, Militeaza pentru aplica- Cluj-Napoca: Dacia, 1972 (colaborare).
rea teoriei generale a educatel la realitatea • Previziuni §i control in procesul didactic.
§colara rornaneasca §i pentru o pedagogie Cluj-Napoca: Dacia, 1979 (coautor).
experirnentala, considerand ca progresul • Lecfia intre proiect §i realizare. Cluj-
§tiintelor educa~ei este strans legal de pro- Napoca: Dacia, 1982 (coautor).
gresul cercetatorilor practic-experimentale • Experienfa didactica §i creativitate. Cluj-
care sa aiba la baza, in special experimentul Napoca: Dacia, 1987 (coautor).
didactic. • CreatMtatea§tiin(ifico­tehnica,dimensiune
Cateva din elementele care contureaza a educafiei studenfilor. Cluj-Napoca: Univer-
concepna sa educatva ~ care se regasesc sitatea Babes-Bolyai, 1989 (coord. 9i
in cele mai reprezentalive lucrari ale sale, coautor in colaborare ).
sunt: necesitateaabordarii interdisciplinarea • Strategii de predare §i inW!fare. Bue.: Ed.
fenomenului educadonal (Educafia... , 1998); $1iintifica, 1992 (coautor).
necesitatea aplicarii viziunii sistemice in pla- • Didactica modema. Cluj-Napoca: Dacia,
n ifi ca rea, proiectarea, organizarea, 1995 (coautor).
conducerea, evaluarea §i autoevaluarea • Teacher Training and the Integration of
procesului de invatamant, la toate nivelele Children with Special Needs: Romanian Ini­
sale (Dezbateri... , 1997); valorificareadatelor tiatives. in: Teachers Education for Special
oferite de psihologia invatarii pentru funda- Needs in Europe. Peter Mittler & Patrick
mentarea §tiintifica a actului de predare/ Daunt {Eds.) London: Cassell Education,
invatare (Experienfa ... , 1987, Didactica ... , 1995 (coautor).
1995); reconsiderareaprincipiilorde invata- • Pedagogia §i slujitorii ei la Universitatea
mant in perspectiva sisternlca (Lecfia ... , Clujeana. 1919-1997. Cluj-Napoca: Presa
1982); stabilirea strategiilor de instruire in Universitara Clujeana, 1997 (coautor).
func~e de criterii §liintifice (Previziuni §icon­ • Dezbateri de didactica aplicata. Cluj-
trol ... 1979); modemizarea procesului de Napoca: Presa UniversitaraClujeana, 1997
invatamant prin promovarea instruirii §i (coautor).
autoinstruirii asistate de calculator (Clasic • Educafia §i dinamica ei. Bue.: Ti, 1998
§i modem. .. , 1972; Strategii... , 1992); funda- ( colaborare ).
mentarea §tiintifica a actului de evaluare • Strategii de activizare a elevilor in procesul
(Previziuni ... 1979). didactic. Cluj-Napoca: Universitatea Babe§-
@ Membru al Asocia~ei Pedagogilor din Bolyai, 1980.
Romania, al Asocia~ei Oamenilor de $tiint;3 Fb Colaborari: Universitatea din Birmin-
din Transilvania; redactor-coordonator al gham (Anglia), Universitatea din Malaga
revistei "Studia Universitatis Babes-Bolyai"; (Spania), Universita~ledin Torino §i Bologna
membru in colectivul de reda~e al Revistei {Italia), Universitatea din Zwole {Olanda).
de Pedagogie. Premiul "Constantin Radulescu Motru" al
Q. Proiect TEMPUS intre anii 1995-1998 Academiei Romane pe anul 1994, pentru
pe tema Educa~a integrata - in calitate de "Strategii de predare 9i invatare" (1992) la
responsabil-contractor. Editura $tiintifica, Bucure§ti.
Proiect (grant) cu CNCSU intitulat "Standar- Prssedlntele Comisiei Natlonale pentru
de natonale de evaluare a nivelului de pre- curriculum la clasele I-IV.
galire a elevilor din invatamantul liceal", (di- Specializari in domeniul educaVei integrate:
rector din anul 1998). "Probleme ale educa~ei copiilor cu trebuin\e
© • Clasic §i modem in organizarea lecpei. speciale", la Universitatea Malaga din

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 53


Spania (decembrie 1993) §i "Aspecte esen- Membru in Consiliul Na~onal pentru ates-
~ale ale educa~ei integrate", la Universitatea tarea doctoratelor, fungiilor didactice §i echi-
Binningham din Anglia (martie 1996). valarea diplomelor.
(E. Noveanu)

IORGA-SIMAN, Ion presedlnte Filiala Arge§; Socie-


<...>10 octombrie 1951, Giurgiu, tatea Romana de tribologie; SPIE
(Giurgiu). ORG (USA) - International So-
a Univ. Bucure§ti, Fae. Filosofie- ciety for Optical Engineering; So-
lstorie. cietate de $tiinte Fizico-Chimice,
ti Doctorand ( Studiul unor para- filiala Arge§.
metri fizici ai solurilor poluate §i ENVIRAE-ProiectSOCRATES/
nepo/uate). ' ADULT EDUCATION.
§ Cont., Univ. Pltestl, 1993 - © *Taxonomia obiectivelor
pana in prezent. inva(arii fizicii. Pltesti; Tipografia
& Metodica predarf fizicii; Fizica aplicata; Arge§, 1984 (coautor).
Fizica mediului. *Metodica predarii fizicii. Pltestl: Arg.
© Adaptarea pentru fizica a taxonomiei lui Tempus, 1995 (coautor).
Bloom; Metoda predarii fizicii; Elaborarea *Gandirea divergenta in fizicii. in: Buletin
de manuale, culegeri, indrumare de rezol- de fizica §i chimie, vol. 10, 1986 (coautor).
vare a problemelor, teste grila. * Ttpuri de eva/uare in educafie. Colocviul
~ Societatea Romana de Fizica - vice- Na~onal de Fizica Evrika, Baia Mare, 1996.
(E. Noveanu)

IZBE~TSCHI, losif © Pozi~i §i contribu~i personale in lucrari


< ... >18.05.1923, Chi§inau. privind sistemul de orientare profesionala a
a Chi§inau, lnstitutul Pedagogic de Stat elevilor, managementul educational, didac-
"Ion Creanga", 1952, Fae. de Litere (limba tica. Membru al Comitetului de conducere
§i literatura rornana), al societatii "$tiinta" din Moldova, 1974-
ti Doctor in pedagogie, St. Petersburg, 1988.
(1968: Legatura instruirii cu activitatea pro­ © * Probleme ale dirijarii procesului instruc­
ductiva a e/evilol}. tiv­educativ in §coala. in: Managementul
§ Cariera universitara: 1970-1978:docent educa(ional preuniversitar, Chi§inau: Univ.
la catedra de pedagogie a lnstitutului Peda- "Ion Creanga", 1997 (coautor).
gogic "Ion Creanqa", * Probleme ale activitafiiinstructiv­educative
Din 1978 §eful catedrei "Bazele §tiin~ce ale in §coala serala. Chi§inau: lnstitutul de cer-
dirijarii §colii" la Universitatea Pedagogica cetart §tiin\ifice in domeniul pedagogiei,
de Stat "Ion Creanga". 1969.
& Legatura instruirii adul~lorcu experienta * inva(atorul­indrumator. Chi§inau: Socie-
de producerea elevilor din scollle sate§ti; tatea pedagogica a Moldovei, 1980.
Orientarea protesionala a elevilor in inva- * CS/auza orientarii profesionale in §coala.
tamantul preuniversitar. Chi§inau: Universitatea"Ion Creanga", 1988.

54 Dictionarul pedagogilor romiini


• Formarea la elevi a concep(iei despre lume. inva{amant. Chi§inau, Univ. "Ion Creanqa",
Chi§inau: Lumina, 1989. in: Tehnologii educa(ionale modeme, vol.
• Pregatirea managerului §COiar; metode ac­ II. 1994.
tive de instruire. in: Tehnologii educa(ionale • Aspectul profesional al modelului pedago­
modeme, vol. IV. Chi§inau, 1996. gului. Chi§inau, Univ. "Ion Creanga" (coau-
• Probleme de management educa(ional in tor). in: Tehno/ogii educaponale modeme,
inva{amantul inovativ. Chi§inau: Univ. "Ion vol.I. 1994.
Creanqa", 1996. • Concep{ia inva{amantului pedagogic uni­
• Elemente caracteristiceale §co/ii inovative. versitar in Republica Moldova. in: ConcepW
in: Tehnologii educa(ionale modeme, vol. §i sisteme actuale de invafamant in {arile
Ill. Chi§inau, 1994. CS/­ului §i in Europa. Chi§inau: Univ. "Ion
• Pregatirea organizatorului ­ manager din Creanqa", 1992.
(E. Noveanu)

ITU, Maria Aceasl pozi~e afirmata in numeroase studii


< ... >9 decembrie 1927, Ant.a§ (Cluj). de didactica invatamantului superior. Studii
a Univ. ''V. Babes" Cluj (1954), Fae. de de istoria pedagogiei §i sociologiei educa~ei.
Pedagogie-Psihologie. © • Forme institu{ionalizate de educafie
ti Doctorat in pedagogie (1973: Forme populara in Romania (1859­1918). Bue.: Ed.
institu(ionalizate de educape populara in $tiin~ca §i encclopedica, 1981.
Romania 1859­1918). • indrumari metodicepentru disciplinele: Ma­
§ Cariera didactlca; lnstitul Pedagogic de rinarie, Naviga(ie §i aparate de naviga(ie §i
3 ani, Gala~ (1959-1974), Univ. din Gala~ manevrarea nave/or §i ambarcafiunilor.
(1974-1986), Colegiul "Studium" Galati Bue.: EDP, 1983 (autor).
( 1994-1997),Univ. 'Dunarea de Jos" Gala~ • Dic(ionarde pedagogie. Bue.: EDP, 1979
(1996-) (coautor).
© Colaborari cu lnstitutul de $tiin\e Peda- • Tradi(ii ale activita(ii cu/tura/e de masa.
gogice (Bucure§ti), lnstitutul de cercetari Bue.: CSCA, 1968 (coautor).
pentru problemele tineretului (Bucure§ti). • Climatul afectiv al familiei §i inffuenta ce o
~ Educa~a permanent.a, a maselor §i adul- exercita in educa(ia copiilor. in vol.: li~eretul
~lor. Redimensionarea metodelorde educa- §i familia. Bue.: Ed. Politica, 1970.
~e-taxonomie. • Surse de satisfac(ie §i insatisfaefie profe­
© Pozitie ferma cu privire la educaua per- sionala ale unortineri ingineri, vol. lntegrarea
manent.a; educata populara, a maselor §i socio­profesionalaa tinerilormedici§i farma­
adul~lor, punct de vedere afirmat in nume- ci§ti. lasl; Ed. Junimea, 1980 (coautor).
roase lucrari publicate, toate con~nand certe *Co/aborarea§co/ii cu familia e/evilorde cla­
contribu~i personale pe linia cunoa~erii pre- sa I. in: Colaborarea §COlii cu farnilia etevilor
ocuparilor tarii noastre pentru educatia de clasa I. Bue.: EDP, 1974 (coautor).
populara, a institu~ilor, formelor de activitate •$coli de adul(i in inchisori. Gala~: Rev. Da-
§i metodologiilor de munca educativa prac- nubius, vol. VI-VII, 1972-1973.
ticate (Forme institu{ionalizate ... , 1981). *Din istoria §COii/or de adul{i din Romania.

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 55


in: RP. 1967, 11. logostele", "imparatul boilor cu coame de
fb Membra a Uniunii Scriilorilor din Roma- eur", "Fiecare oaie i§i poarta lana ei"§i allele
nia, filiala Galati. aparute in edilurile Hupatya §i Pae aura
A scris lileralura pentru copii, basme de fac- Mundi din Gala~. Unele din acesle crea~i
lura folclorica Inmanuchiate in volumele: sunlsemnale Pop Maria.Autoarea esle cu-
"Mandruf', Ed. Junimea, lasl, 1987; "Oni(a noscuta §i ca fidela culegaloare de folclor,
§i Domni(a fetele gainu§ii", Ed. I. Creanga, malerialul ob\inul fiind valorifical in vol. 'Tar­
Bue., 1987; 'Targul de pe Munte/e Miresii", gul de pe Munte/e Miresii", Ed. Dacia, Cluj,
Ed. Dacia, 1991; "Afin §i Dafin", "$apte stele 1991.
(E. Noveanu)

JOITA, Elena Craiova: Gh. Al., 1994.


<.~>4 martie 1942, Ciurea (lasl). * Managementul §COiar. Elemente de tehno­
a Univ. "Al. I. Cuza", lasl, Fae. de lstorie- logie manageriala. Craiova: Gh. Al., 1995.
Filosofie, Se~a Pedagogie-Limba rornana, • Eficien(a instruirii. Fundamente pentru o
licenta in pedagogie (1967). didactica praxiologica. Bue.: E.D.P. R.A.,
ti Doctoral ( 1976: Cunoa§terea §i forma- 1998.
rea elevilor din liceul de culture genera/a, in • lntroducere in §tiin(a educa(iei­pedagogia
perspectiva integrarii profesionale). (curs). Craiova: lipografia Univ. Craiova,
§ Conf.: Univ. din Craiova, Catedra de Psi- 1999.
hologie-Pedagogie, Departamentul pentru • lnterpretarea ­ obiectivformativ §i procedeu
Pregatirea Personalului Didactic (1996-). metodic eficient. in: RP, 1981, 3.
<9 invafamanlul formativ- dimensiuni, con- • Locul §i rolul metodelor activ­participative
cepere §i realizare. Orientarea §COlara §i pro- in inva(amantul actual. in: RP, 1982, 10.
fesionala. Melodologia didactica - strategii, • Disciplina ­ factor al randamentului §COiar.
melode, procedee de activizare. Proiectarea in: RP, 1983, 10.
in variante stralegii, metode, procedee de • Mapa didactica ­ mijloc de formare §i per­
activizare. Didactica aplicata §i diferen~ata. fec(ionare a actului de predare­inva(are. in:
Personalitalea educalorului - formarea ini- RP, 1984, 10.
~ala §i continua a cadrelor didactice. Mana- • Principiul unita(ii §i continuita(ii in activitatea
gemenlul scolar, Stalutul actual al pedago- educativa. in: RP, 1985, 12.
giei ca §tiin\8 inlegraliva a educatlel • Personalitatea inva(titorului §i eficien(a
Propune un model de abordare praxiologica munciisa/e. in: RP, 1989, 11.
a instruirii (Eficien(a ... 1998) conslderand * inva(area pe baza de scheme §i intrebari.
ca prin abordarea praxiologicaa procesului in: RP, 1990, 9.
de invatamant s-ar contura acea leorie • $tiin(e ale educa(iei sau §tiin(e peda­
practica generala "atat de sollcitata de gogice? in: Forum, 1998, 472-474.
practicieni §i s-ar rnlcsora distanta sem- fb Colaborari in Comisia Na~onala pentru
nalata inlre §tiinta. arta §i tehnologia di- UNESCO (1991-1995), in cadrul proiectul
dacdca". "Un curriculum pentru Europa de rnalne".
© * Didactica aplicata. I. Ciclul primar. (E. Noveanu)

56 Dictionarul pedagogilor romiini


L.Ascu~. Voicu ~ Membru fondator al Asocia~ei Pedago­
<... >13 septembrie 1937, Brani§ca (Hune­ gilordin Romania; pre§edinte al Societ3Vi Pe­
doara). dagogilorSociali; membru al AsociaVei NaVo­
a Univ. "Babes­Bolyal", Cluj, Fae. de nale de Orientare $colara §i Profesionala.
lstorie­filosofie, Seqia de pedagogie, 1962. © • Cercetari asupra oppunii profesionale.
~ Doctorat pedagogie (1975: Oppunea Bue.: EDP, 1972.
profesiona/S a e/evilor din cic/ul gimnaziaQ. • Parinpi §i profesiunea copiilor. Bue.: EDP,
§ Cariera didactica universltara: pre­ 1981.
parator (1962), asistent (1967) la Catedra • Pedagogia ocrotirii. Cluj­Napoca: Casa
de Pedagogie a Univ. Babe§­Bolyai, lector CarVi de $tiin\a. 1996.
(1970) la lnstitutul pentru Perfecvonarea • Deontologia pedagogica. Cluj­Napoca:
Personalului Didactic, filiala Cluj, lector Genesis, 1996.
(1980) la Catedra de Pedagogie a Univ. • Organizarea !ji conducerea case/or de
Babes­Bolyai, profesor titular (1992) la copii. Cluj­Napoca: Genesis, 1996.
Catedra de $tiin\e ale Educa\iei a Univ. •Natura umantil §i condi(ia ei socio-cu/tura/S.
Babe§­Bolyai (§i in prezent). Dia/oguri cu Nico/ae MSrgineanu. Cluj­Na­
C9 Gere. st la Filiala Cluj a lnstitutului de poca: Genesis, 1997.
$tiin\e Pedagogice (1969). • Elemente de psihopedagogiepentru cadre-
~ Pedagogia sodala, orientarea §colara /e didactice tehnice. Cluj­Napoca, 1979.
§i profesionala, istoria pedagogiei. • Co/aborarea !jCOlii cu familia !ji educapa in
a) Vocational guidance ... 1985. b) principiu! familie. Cluj­Napoca, 1974.
permanentel orientari profesionale in: The • Heimerziehung fiir Minderjahrige in Ru-
Principle of Permanent Orientation, (in manien. Gestrige, heutige und zukunffige
Studia Universitatis Babes­Bolyai ­ Probleme. in: Heribert Morsberger (Hrsg.).
Philosophia, XXXI, 2, 1986). c) principiul Europa -Herausforderung fiirdie Erziehung-
flexibilitaVi orientarii profesiona!e (in Studia shilfe. Freiburg im Breisgau: Lambertus
Universitatis Babes­Bolyai ­ Philosophia, Verlag, 1995.
XXXI!, 2, 1987. • Padagogische Hi/fen fiir Kinder in Ruma-
© Prima fundamentare teoretca a discipli­ nien. in: ZeitschriftfOr Kinder ­ und Jungend­
nei pedagogia ocrotirii (privind educata in hilfe ­ Jungendwohl. 1996 (77), Heft 6.
case!e de copii. in: Pedagogia ... , Ed. Casa • Verbesserung der Erziehungshilfe in Ru-
carvi de §tiin\a, Cluj­Napoca, 1994); formu­ manien und die Politik aus/ander Hilfe. in:
!area a trei principii in domeniul orientarii §CO­ Tagungsdokumentation - Pf:idagogische
lare §i profesionale: a) principiul caracterului Hi/fen far Kinder in Rumanien. Worth a.d.
social al orientarii profesionale (Vocational Donau, 1995.
guidance as a social question. in: SUBB ­ • La formation des pedagogues sociaux en
Philosophia, XXX, 1985), b) prindpiul perma­ Roumanie. in: Empan (Toulouse), 1998, 26.
nen\ei orientarii profesiona!e (The Principle "" Strategii de documentare in domeniul
of permanent Orientation. in: SUBB­ Philoso­ pedagogiei sociale in: Danemarca (1993),
phia, 1986, 2) §i c) principiul flexibilitaVi orien­ Belgia (1994), Germania (1994, 1995) §i
tarii profesiona!e (SUBB, 1987, 2). Pentru sis­ E!veva (1995).
tematizarea activitaVi de informare profesio­ Organizator §i decan al primei FacultaV de
nala a elevilor introduce termenii de informare Pedagogie Sociala din Romania (1992: in
profesionala pe orizontala §i informare cadrul UniversitaVi "Avram lancu" din Cluj­
profesionala pe verticala ( Cen;etSri ... , 1972). Napoca). (E. Noveanu)

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 57


MACAVEI, Elena © * Ro/ul educapei ca act terapeutic in echi-
<... >OB februarie 1943, Targovi~te (Dam­ librarea afectiv volitivii a copiilor. in: RP, nr.
bovita), 12, 1980.
a Univ. Bucure§ti, Fae. de Filosofie. * Jocu/ §i munca. Rolul for de maturizare
~ Doctorat Pedagogie (1963: Univ. psiho-socialii a copiilor §i ado/escenplor. in:
Babes­Bolyai, Cluj­Napoca, Optimizarea RP, nr. B, 1986.
educapei in case/e de copit). * Probleme de pedagogie socialii in preo-
§ Cariera universitara: 1990­1999 rector cupiirile A STREI. in: volumul "ASTRA-125
univ. ~i conterennar: Univ. "Lucian Blaga", de ani de la infiin(are", redactor Victor V.
Sibiu. Grecu, Sibiu, Societatea pentru $1iinte Filo­
1'- Metode active de predare­lnvatare: zofice, Sibiu, 1967.
psihopedagogia studiului individual; crea­ *Familia §i Gasa de copii. Bue.: Litera, 1969.
tivitatea; edu.; pedagogia familiei; terapia * Pedagogie. PropedeutictJ. Didactica. Bue.:
educa~onala; psihopedagogia ocrotirii so­ EDP, 1987.
ciale a copiilor defavoriza~; aslstentasociala * Jocul didactic in metodologia /ecfiilor de
a familiei ~i a copilului defavorizat; optimi­ /imM romlinii. in: Cercetiiri de limblJ §i /itera-
zarea educa~ei in casele de copii; asistenta tura, (coord. VictorV. Grecu), Sibiu, Societa­
sociala religioasa­spirituala;problemede pe­ tea de ~tiinte filologice din Romania, 1966.
dagogie a culturii; comunicarea intercul­ * Cultura-cadrul formiirii omului. in: Dirigin-
turala; evaluarea activita\ii culturale ~i peda­ te/e. Ore/e de dirigenpe. Vol. II, Bue.: Ti,
gogice a unor personalita~ (Onisifor Ghibu, 1995.
J.C. Petrescu s.a.): metacomunicarea(alitu­ * Dialogul intercultural in fami/ii cu parteneri
dinile mentale pozitive, simtul umorului, far­ de naponalitate diferitii. in: Familia interetnictJ
mecul personal s.a), in societatea civilii din Romlinia, StudiiPsiho-
@ in pedagogia familiei: pregatirea tinerilor sociologice (coord. Ana Tucicov­Bogdan),
pentruintemeiereafamiliilor,pregatireacuplu­ Bue., 1998.
lui pentru acceptarea realita~i psihologice a * Metacomunicareain managementuluniver-
copiilorla diferite varste, profilaxia desertismu- sitar. in: Tratat de management universitar,
/uifamilial; profilaxiaabandonariireale §i apa­ (coord. loan Petrescu), Brasov Lux Libris,
rente a copilului (Ro/u/ educa(iei ... , 1960 1998.
Astra). * Consecin(ele separarii de familie asupra
in pedagogia ocrotini sociale a familiei §i a dezvo/tiirii psihosocia/e a copi/ului. in: RP,
copilului prefigureazasolu~i de ocrotire sodala 1966, 1.
a familiei, descrierea formelor de manifestare * Educapa pentru problemele lumii contem-
a hospitalismului (in condi~i experimentale), porane. in: Forum, 1969, 5.
coreleaza retardului psihofizic cu decom­ * ASTREA, tribunii a educapei. in: Memoriile
pensarea afectiva a caren\ei mateme; psiho­ s~ei de ~tiinte istorice. Seria a IV­a (tom II,
grama copilului abandonat(Familia ... , 1989). 1986). Bue.: Ed.Academiei Romane, 1989.
in psihopedagogia invatarii §i a rela~ei edu­ * Terapia educapona/ii §i crearea climatu/ui
cator­educat propune o viziune personala optim de invii(are. in: RP, 1991, 4.
a unui curriculum al cursului de pedagogie * Educape §i politicii eco/ogicii. in: Forum,
pentru studen~ §i pentru perfe~onarea per­ 1991, 7­8.
sonalului didactic, cu un mod interdisciplinar *Frustrarea §i consecin(ele ei asupra com-
de abordare a problemelor instruirii §i edu­ portamentului. in: Revista invatamantului
ca~ei (Pedagogie, 1967). Prescolar, 1997, 3­4. (E. Noveanu)

58 Dictionarul pedagogilor romiini


MALINOVSCHI, Viorel cuno§fintelor de fiziclil (Buletinul $tiintific,
< ...>2 septembrie 1950, Socol (Caras­ Seria Fizica §i Chimie, An 2, Nr. 2, Univ.
Severin). Pite§ti, 1997).
a Univ. din Sankt­Petersburg, Fae. de * Metodicaprelucrariidatelordate/orobfinute
Fizica. in experimentul §COlar(Didactica,1998).
ti Drd. (Tendinfe noi in didactica fizicil); * Didactica fizicii. Pite§ti, Univ. Pite§ti, 1998.
gr.did. I (Metode de detecfie a radiafiilornude- * Metodica rezolvlilriiprob/emelor de meca-
are. Metodica organizMi §i desfa§Urarii ac- nicti, Pite§ti, Univ. Pite§ti, 1997.
tivftc}Worde instruirepracticti a e/evi/orin /abo- * Metodica rezolvlilriiprob/emelorde e/ectrici-
ratorul de mlilsurare §i detectare a radiafiilot). tate §i magnetism. Pite§ti, Univ. Pite§ti, 1996.
§ Ceriera didactica unlversltara: lector: * Metodica rezolvlilrii probleme/or de fizicti
Univ. Pitestl, catedra de Chimie­Fizica a mo/ecu/ara §i termodinamicti. Pite§ti, Univ.
Facultc'iVi de $tiinte. Pite§ti, 1996.
© * Metodica formlilrii la elevi §i studenfi a * Metodica rezolvlilriiproblemelorde opticti.
unor deprinderi §i priceperi generalizate de Pite§ti, Univ. Pite§ti, 1995.
invlilfare: de activitate independenta cu ma- * Fizicti atomiclil §i nuc/eara. Vol. 1­11. Pite§ti,
nualul §i literatura de specialitate, de mlil- Univ. Pitesti, 1998.
surare, de observare §i experimentare. * indrumar pentru laboratorul de fizicti ato-
(Buletinul $tiintific, Seria Fizica §i Chimie, micti §i nuc/eara. Vol. I­II. Pite§ti, Univ. Pite§ti,
an 1, nr. 1, Universitatea din Pite§ti, 1997; 1996.
Buletinul $tiintific, Seria Fizica §i Chimie, an fh Membru al SocietaVi Romane de Fizica,
3, nr.1, Univ. Pite§ti, 1998). seqiunea Fizica §i invatamant; Membru al
* Metodicti a rezo/vlilriiproblemelor de fizicti Societc'iVi Europene de Fizica, sectiunea
§i modalitlilfile de inc/udere a for in sistemu/ Educave.
(E. Noveanu)

MATEIA~, Alexandra (1988­1990); Seminarii de


< ... >6 ianuarie 1951, Potlogi, pedagogie in facultatlle de
judetul Dambovita. chimie, rnatematlca, de limbi
a Univ. Bucuresf ­ Faculta­ straine din Universitatea
tea de filosofie, Sec\ia Peda­ Bucurasf (1991­2000).
gogie ­ limba franceza. (9 Cercetator la lnstitutul de
ti Doctor in pedagogie (1999 $tiin\e ale Educa\iei Bucuresf
- Eva/uarea competenfelor de (1990­2000: studii documen­
comunicare verballil a copiilor tare, elaborare §i realizare de
din gradiniflil §i din clasa I); Gr. proiecte de cercetare, publi­
I (1987: Cunoesieree con9tiinfei morale catll):
a adolescenfilor - premislil a educafiei 1'J. Metode de tnvatare, mijloacele
morale). didactice §i formele de organizare ale
§ Profesoara de pedagogie: Liceul activitatli instructive §i educative din
pedagogic Slobozia ( 1975­1983); gradini\e, folosite cu scop formativ
profesor de limba franceza, Liceul (1993); Caracteristicile cornuntcarn
industrial de chimie, nr. 1, Slobozia verbale a copiilor de 3­8 ani, interpretate
( 1981­1988); $coal a genera la litu­Gara prin prisma datelor §tiin\elor comunlcarf

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 59


§i metodologia educarii cornunlcarf prin (rnernbra fondatoare).
limbaj oral §i scris, fondata pragmatic §i ~ "Tendinte in planificarea actlvitatli
functionalist, inclusiv pentru receptarea instructive §i educative in invatamantul
§i creatla beletrlstlca (1998); Analiza prescolar contemporan" (1990­1991 );
tehnicii actuale de initlere in citit §i scris "Educatla prescolara in Romania",
in limba romana, dezvoltata in esenta proiect al Asoclatiel Internationale de
pe criterii de tratare lingvistica a Evaluare ­ proiect colectiv ­ (1992­
dlficultatllor, ajunqand astfel sa 1997); "Evaluarea tnvatarnantutu!
foloseasca texte aride, slab legate de prescolar Waldorf in Romania" ­ proiect
rnotlvatla de comunicare a copiilor, §i colectiv ­ (1995); "Realizarea
elaborarea unei alternative coerente, dar contlnultatll intre grupa preqatltoare §i
nu structurate rigid, in care pot fi clasa I prin tnvatarnant diferen\iat"
respectate partlcularitatlle de varsta ale (1997­1998); "Stimularea dezvoltarll
copiilor, interesele §i cornpetentele lor psihomotrice a copiilor prescolarl"
diferite de folosire a limbajului scris, in (1999­2000).
care debutul se face prin folosirea ex­ ©* Metodele de invafare folosite in gra-
cluslva a literelor mici de tipar §i printr­o dinifa; forrnele de organizare ale activita-
practica bogata de citire §i scriere a fii instructiv-educative din gradinifa. in:
numelor unor aspecte ale realltatll, alese Elena Popescu, (ed.).
de copii sau propuse de adult, in context • Pedagogia prescotere. Didactica.
de comunicare freasca, ceea ce permite Manual pentru scolile normale, clasa a
depasirea mai raplda a numeroaselor XI­a, specialitatea educatoare. EDP RA,
probleme elementare ale desclfraril §i Bucuresti, 1993.
scrierii, usureaza parcurgerea celorlalte * Comunicarea la varsta pre§colara §i in
trepte ale utilizarii limbajului scris §i clasa I. Tritonic Media, Bucuresti, 1998.
favorizeaza invatarea consnenta, activa, • Citesc §i scriu! Tehnica de inifiere in
autonorna (1999); Modalitatile didactice citit §i scris a copiilor de 3-8 ani. AFIR,
de stimulare a structurarll cunostlntelor Bucuresti, 1999.
pre§tiin\ifice ale copiilor (1999). • Structurarea cuno§tinfelor pre§tiinfifice
© Asoclatla Romana pentru t.ectura ale copii/or, AFIR, Bucuresti, 1999.
(E. Noveanu)

MANDACANU, Virgil Mihai Pedagogica de Stat "Ion Creanqa",


< ... >27.07.1936, Mihaileni, Ri§cani (Bal\i, Chi§inau.
RM). <9 Desfa§oara o bogata activitate de cer­
El Univ. de Stat din Moldova (Chi§inau), cetare §tiinlfficain cadrul laboratorului"Baze­
Fae. de lstorie (1963). le tehnologiei §i rnalestriel pedagogice"
~ Doctoral in pedagogie, Academia de (1984­) al Univ. "loan Cuza". Principaleledo­
$tiin\e Pedagogice (Moscova); doctorhabil. menii investigate: personalitateapedagogu­
Academia de $tiin\e Pedagogice (Moscova, lui; strategii §i metodologi educationale;
1991 ­ Maiestria pedagogica a educa- idealul educa~ei;curriculum­ulde baza; teh­
torulw). nologiile educa~onale modeme. Prin cola­
§ Cariera didactlca universltara, Univ. borare cu speciali§ti din alte \ari rezultatele

60 Dictionarul pedagogilor romani


cercetarilor au fest publicate in mai multe (Direqia invatamantului Munieipiului Chi­
volume deosebit de utile pentru moder­ $inau, 1998).
nizarea invatamantului in Moldova (Con­ © * Deprinderi/e comunicative ale invafa-
ceppi §i sisteme actuate de invafamant in torului. Chi$inau, 1987.
~rile CSl-ului §iin Europa, 1992, Dusseldorf; * Tehnica §i maiestria pedagogi~ a inva-
Filozofia educapei - imperative, cautari, fatoru/ui. Chi$inau,1992.
orientari, Chi$inau, 1997). * Bazele tehnologiei §i maiestriei pedago-
Un Joe important in activitatea acestui la­ gice. Chi$inau, 1997.
boratorn au investiga~ile privind tehnologiile * Etica pedagogi~. Chi$inau, 1998.
educaVonale modeme; rezultatele sunt pu­ * Etica §i eleganfa invafatorului. Chi$inau,
blicate in seria de volume Tehnologii ... 1­6. 1999.
e. Pozqiile personale ale pedagoguluiVirgil • Personalitatea educatorului in configurapa
Mandacanu sunt reflectate in lucrarile publi­ maiestriei pedagogice. in: V. Mandacanu
cate in ultimii ani: pedagogul trebuie sa fie 0 (coord.) Tehnologii educaponale modeme.
personalitatespirituala (Pedagogia ... , 1983), Vol. I. Personalitatea pedagogului. Chi$inau,
invatamantul pedagogicsuperiortrebuie do­ 1994.
tat cu tehnologiimodeme (Tehno/ogii... , 1994­ * Conpnutul invafamantului in context curri-
1999);bazele maiestriei pedagogiceartrebui cular. in: V. Mandacanu (coord.) Tehnologii
formatein anii de studii la farultate (Bazele.... educaponale modeme. Vol. II. Conpnutu/ in
1997);evaluarea $i atestareacadrelordidae­ context curricular. Chi$inau, 1994.
tice se impune a se realiza cu mijloace moder­ • Promovarea tehnologiilor moderne in
ne (Tehnologia eva/uarii, 1998); educa~ pen­ context curricular. in: V. Mandacanu (ooord.)
tru valori ramane un deziderat(Etica ... 1999). Tehnologii educaponale modeme. Vol. Ill.
© Pre$edintea Asocia~ei Profesorilor"Ma­ Cercetarea pedagogi~. Chi$inau, 1995.
iestria pedagogica", organizaVe non­guver­ • Metode active - curriculum - tehnologii
narnentala . modeme. in: V. Mandacanu (coord.) Tehno-
.Q in ultimii ani a lansat proiecte importante logii educaponale modeme. Vol. IV. Metode
pentru invatamantul moldovenese: active. Chi$inau, 1996.
$coala de copii supradotat (Liceul Universi­ * Spre un model tehnologic de studiere a
ta~i pedagogice de Stat din Chi$inau $i in pedagogiei umaniste. in: V. Mandacanu
Liceul teoretie $i de retonca din Chi$inau, (coord.) Tehno/ogii educaponale modeme.
1996);Centrul de educa~e religioasa (Direc­ Vol. V. De la orientari teoretice la modele
tia Invatarnantulut Munieipiului Chi$i­ tehnologice. Bue.: Le Mot. 1999.
nau, 1997); Centrul de Tehnologii modeme (E. Noveanu)

MIRCESCU, Mihai C9 lnstitutul de $tiin\e ale EducaVei.


< ... >11 martie 1954, Buzau e. Creativitateatehnica. Curriculum$i eva­
a Univ. Bucurestl, Fae. de Filozofie­ luare in invatamantul profesional $i tehnic.
Pedagogie. Standarde oeupa\ionale.
~ Doctoral (Activitatea extra§CO/ara - fac- © Dezvolta strategia reformei in invata­
tor complementar de educape). rnantul profesional $i tehnie, conceptul de
§ Univ. Politehnica Bucure$ti. educa\ie tehnologica $i modularitate,

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 61


coautor al Programei de educate teh­ va(amantul profesional §i tehnic. Bucure§li,
nologica. Elaboreaza un Ghid metodologic ISE, Coleqia Pro­Voe, 1995, 5.
pentru curriculum in invatamantul profesio­ * Sistemufmodular in invafamantul profesio-
nal §i tehnic. nal §i tehnic. in: Formarea formatorilor
Q. Membru in Asodata NaVonala a Peda­ Stagiul 1. Pregatirea psiho-pedagogica §i
gogilor, AsociaVa Nationala de Orientare metodica a cadre/or didactice. Bucuresti,
$colara §i Profesionala. Membru in Consiliul Ministerulinvatamantului, Unitatea de coor­
pentru Standarde Ocepatonale §i Atestare. donare a programului de reforma in inva­
© * Antrenamentuf creativitafii. limi§oara, tamantul profesional §i tehnic. PMU, EU,
Editura Eurobit SRL, 1996. Phare­Vet, Ro 9405, 1996.
* Curs de pedagogie. Bucuresti, (Universi­ * Pentru o strategie a reformei in invafa-
tatea UNEXA­Z), 1993, Vol. I §i II. mantuf profesional §i tehnic. in: RP, 1994,
* Prefiminarii la studiuf pedagogic privind 11­12.
desooperirea§i punerea in vafoare a copiifor * Pentru inovarea procesului educational.
dotafi §i supradotafi. in: RP, 1990, 7. in: Revista invatamantului prsscolar,
* Opinii privind inovarea in invatamant I §i 1995, 3­4.
fl. in: RP 1991, 1,2. * De ce invafamantul vocaponal? in: RP,
* O componenta a culturii de baza in inva- 1994, 11­12.
famantuf modem - educafia tehnologica.in: * Educafia, lumea muncii §i protecfia
RP, 1993,3. mediului inconjurator. in: RP, 1994, 11­12.
* Ghid metodologic pentru cunicufum in in- (E. Noveanu)

Mllif, Poesis © * lnteligenfa emofionala. in: ACADRES,


< ... >11.04.1952, Lugoj 1996.
a Univ. Bucurestl, Fae. de Psihologie * Re/afia dintre dislexie §i strabism la copil.
(1976). Analele Univ. din limi§oara, vol. Ill, 1992.
ti Doctoral in pedagogie (1999: Stresul * Abuzul asupra copilului. in: Coloana lnfini­
§COiar}. tului, 1998, oct
§ lector, Univ. de Vest, Tlmisoara. * Coordonate psiho/ogice§i activitatea ma-
~ Stresul in §coala ­ factori, consecinte, nageriala. in: Viitorul Manager (limi§oara),
forme de manifestare; agresivitatea­ com­ 1996.
portamentul agresiv la adolescerf ; forme * Formele agresivitc'1fii. in: Caiete de peda­
de manifestare; abuzul asupra copilului. gogie, (Var§et) 1997.
@ Membru in AsociaVa psihologilordin Ba­ * Creativitate§i agresivitate. in: Analele Univ.
nat, colaborare cuAsociaVa«Muzica §i Tem­ Banatul, 1998.
pie» (Londra}. * Experienfa senzoriala. 1999.
(E.Noveanu)

62 Dictionarul pedagogilor romani


NARLY, Constantin unii istorici ca o "pedagogei a
<...> 18/30mai1896, Tecuci­6 iulie personatttatii" (dr. Heinz
1956, Bucurestl (este inhumat la Brandsch) sau "personalitara"
cimitirul Belu). (Ion Gh. Stanciu). Considerand
a Facultatea de litere §i filosofie ca in om "se adaposteste cea
a UniversitaVidin la§i (1914­1919). mai inalta valoare pe care omul
Studii postuniversitare la o poate cunoaste", ca omul este
Universitatea din Berlin (1921) "valoarea suprerna", ca este
unde audiaza prelegerile unor "creator §i purtator al specificului
profesori celebri precum W. Sombart, E. uman", Narty define§te personalitatea ca
Spranger, W. Koehler, A Riehl, M. Dessoir "maximum de desavarsire tntr­o fiinta
s.a. urnana a originalitaVisale specifice, in cadrul
t> Doctor in filosofie "magna cum laude" al principiului social, principiu prin care in\ele­
UniversitaVi Georg August din Gottingen (7 gem armonia productiva cu mediul",
august 1924) avand ca disertatle tema "Die armonie ce se concretizeaza in profesie.
soziale Schichtung Rumaniens" (184 p.) §i Prin aceasta definiVe Narty ambltoneaza §i
drept referent pe prof.dr. Walther. reuseste realizarea unei sinteze a celor
§ Profesor in invaiamantul secundar intre doua puncte de vedere opuse ­ pedagogia
1920­1926 (Liceul de baie~ din Braila, $colile individualista§i pedagogia sociala ­, caci ori­
normale de baie~ din Ramnicu Sara~ Focsani ginalitatea specifica defineste substratul
§i Cemau~). Asistent suplinitor la catedra de individual, posibilita~leoriginale §i origine ale
"Pedagogie" de la Facultatea de litere din lasi individului, in limp ce profesia reprezintaex­
(1924­1926), profesor agregat (1927­1931) presia imperativului social. in consecnta,
§i profesor titular (1931­1940) la catedra Narty subliniaza ca nu orice profesie atesta
"Pedagogie §i istoria pedagogiei" de la afirmarea de sine ca personalitate, ci doar
Facultatea de filosofie §i litere a Universita~i protesla­vocadein cadrul careia individualul
din Cemau~. profesor la aceeasi catedra de §i socialul conlucreaza in acord teleologic.
la Universitatea din Bucure§ti (1940­1947). Pentru Narty persoanlitateaastfel inteleasa
in calitate de profesor, conform legii inva­ echivaleaza cu "superiorul uman in forma
iamantului universitar a fost §i director al lndlvlduala",
Seminarului pedagogic al Universita\ii din Narly considera, asemenea lui John
Cemau~ §i ulterior din Bucuresti, Referent Dewey, ca deoarece 0 cultura §i 0 civilizaVe
titular la Consiliul legislativ(1925­1934), unde nu por fi asimilate in toto, invaiamantul tre­
se ocupa in special de legislaVa §colara. buie sa fie "o institUVede introc:luceremetodi­
C9 Pedagogie generala, istoria pedagogiei. ca in mediul sintetic", un mediu cultural com­
~ Pentru C. Narty intreaga istorie a peda­ primat, astfel incat sa realizeze un "maxi­
gogiei ... este istoria idealurilor care au sta­ mum de introducere in mediu, maximum
panit mentalitatea diverselor epoci, idealuri de desavar§ire a individului, in minimum de
pe care educada a atins sa le realizeze in timp posibil, cu minimum de cheltuiala de
om". ldealul este "luneta prin care noi privim, energie". in procesul paideutic Narty pre­
vedem §i concepem realitatea pedagogica conizeaza, fide! conceptel sale, utilizarea
insa§i". Acest ideal, consldera Narly, este unor "metode personalitare", care "tind sa
personalitatea "imperativul categoric al per­ dezvolte §i sa desavarseasca in elev tot atat
sonalitaVi", concept fundamental pentru pe­ de putemic trasaturile referitoare la individul
dagogia sa, caracterizata nu intamplator de ca atare, cat §i pe acelea referitoare la me­

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 63


diul inconjurator si, mai ales, la mediul social comunitatea pedagogica, punand in lumina
9i etic". Aceste metode sunt lucrul pe echipe universalitatea mesajului educaVei. Lucrarile
sau grupe de elevi (metoda proiectelor, me­ tiparite 9i "Cursul de istoria pedagogiel'
toda centrelor de interes a Jui Decroly, me­ (partea a 11­a) constituie sursa poate unica
toda Cousinet etc.) 9i asa­numitele "forme a unor subtile 9i bogate infomlaVi privind
complexe" (planul Jena, planul Winnetka viata 9i activitatea unor mari pedagogi.
etc.). in pedagogia rornaneasca, Narly este © Membru titular al Academiei de 9tiin\e
primul care subliniaza in realitatea peridon­ din Romania (6 iunie 1939), presednte al
tic8 se constituie intr­o forma specifica de secVei a VIII­a ­ istoria 9i filosofia 9tiin\ei.
existenta; comunitatea pedagogica. "Prin Membru al "Gesellschaft fi.ir Kultur­
comunitatea pedagogica, precizeaza Narly, morphologie" (Munchen), al 'The Academy
trebuie sa in\elegem acea fomla de viata of Political Science" (New York, 1937).
proprie oricarui act educativ 9i care constitui­ Presedlnte al seCVei de pedagogie 9i codi­
ta de conlucrarea sui-generis a educatului rector (cu Romulus Candea) al lnstitutului
§i educatorului, se concretizeaza in institu­ de cercetari (sociale) al Romaniei, regionala
Vile educative, ce ne apar astfel ca insa9i CemaUV (Suceava) de la infiintarea acestuia
intruchiparea comunitaVi pedagogice in di­ (1939). Partldpa cu cornunicari la nume­
versitatea infaptuirilorei reale". DefiniVa edu­ roase reuniuni 9tiinVfice din tara §i din strai­
caVei avansata de Narly sintetizeaza con­ natate (Primul Congres al invatamantului
cepna sa despre structura pedagogiei universitar ­ Bucuresti, 1921; eel de­al pa­
sistemaUce, fara a­9i propune prescripVi de trulea Congres intemavonal pentru protecta
tip norrnatv; "educata este un act complex, copilului ­ Viena, 1924; Gel de­al saselea
in care, fiind data posibilitatea ei, un om sau Congres internatonal de educade rnorala
un grup de oameni intreprind asupra altora, ­ Cracovia, 1934; primul Congres de filo­
cu care impreuna alcatuiesc o comunitate sofie cu tema "invatamantul filosofic in scoa­
cu un in\eles caracteristic, 0 actune de in­ la secundara" ­ Bucuresti, 1934; sesiunea
fluentare consuenta, deci prin mijloace cat organizata cu ocazia celebrarii a 100 de ani
mai adecvate, cu inten~a de a desavfu'§i in de la nasterea filosofului Sri Ramakrishna
ei un ideal a carel ultima esenta. gandita ­Calcutta, 1937 s.a.) fiind de multe ori mem­
constlent sau nu, este tendinta spre perso­ bru al Comitetelor de organizare. AVnut nu­
nalitate". Pentru Narly istoria pedagogiei meroase conferin\e in cadrul "Seminarului
este "chiar chintesenta istoriei culturii, caci umanist roman" la a carei infiintare a avut
in educaue se rasfrang 9i se rezuma ca un rol detemlinant (1942), la Universitatea
intr­o lentila toate tendin\ele unei epoci", libera, la Universitatea populara N. lorga din
"in educate se rastrange astfel intregul Valenll de Munte etc. Organizator la
univers cultural dat, precum intr­o picatura CemaUV al "Saptamanii pedagogice" ma­
de apa se oglinde9te intreaga orbita a ce­ nifestare anuala ce ofera cadrelor didactice
rului instelaf'. Atat in volumul "lstoria peda- cursuri teoretice §i leCVi practice (1936).
gogiel' cat 9i in studiile dedicate operei unor Q Editor al "Revistei de pedagogie"
ganditori precum Tolstoi, Kant, Basedow sau (1931­1943) revlsta de inalt nivel 9tiin\ific,
Helvetius, Narly incearca sa identifice in cu un prestigiu unanim recunoscut, in
ideile inainta9ilor preocuparea permanenta care au aparut 9i multe din studiile Jui
fata de cele patru mari probleme ale pe­ Narly, alatun de cele ale unor numeroase
dagogiei sistemice: posibilitatea educaVei, personalltati din \ara 9i strainatate. in
idealul pedagogic, mijloacele eoucatiel, 1940 ini\iaza 9i conduce "Colecfia pe­

64 Dictionarul pedagogilor romiini


dagogilor rornanl 9i straini" (Cultura ro­ * Patru mari educatori: John Locke. Vasile
rnaneasca) contlnuata in 1941 cu "Bi­ Canta. Sigmund Freud. Georg Kerschen-
blioteca de pedagogie" (Cugetarea ­ steiner, Bue.: Editura "Cultura Romaneas­
Georgescu Delafras) in care vor aparea ca", 1933.
importante lucrarl ale pedagogiei uni­ • Pedagogia Jui Immanuel Kant, CemauV:
versale 9i rornanesti (Peter Petersen, PublicaVile lnstitutului 9i Seminarului Peda­
Giovanni Gentile 9.a.). gogic Universitar, 1935.
© • Problema idea/ului pedagogic. Leqie * /storia pedagogiei. Volumul I: Cre§tinismul
de deschidere a eursului de lstoria Pe­ antic- Evul Mediu-Rena§terea, Cemauv:
dagogiei, Vnuta la Univ. din la9i, la9i, lnstitutul Publicavile lnstitutului Pedagogic, 1935.
de Arte Grafice ''Viata Romaneasca", 1925. * Gatre o politica §CO/ara, Bue.: Editura "Cul­
* Un muzeu Eminescu la Seminarul peda- tura Romaneasca"; S. A. R., 1937.
gogic universitar (Rolul sc'lu educativ), lasl, • Pedagogie genera/a, Bucur99ti: Cultura
lipografia Viata Rornaneasca, S.A., 1925. Rornaneasca, 1938 (ediVa a II­a, revizuita
* Educafie §i ideal, Bue.: Editura Casei 9i adaugita, Bue.: EDP, R.A., 1996).
$coalelor, 1927. • Metode de educape, Bue.: Casa $coalelor,
* Pedagogia sociata §i personalitatea, Bue.: 1943.
Editura Casei $coalelor, 1928. • Texte pedagogice (Antologie), Bue.: EDP,
* Opera pedagogica a profesorului I. G.jjv.jl­ 1980.
nescul, Bue.: Editura "Cultura Rornaneas­ Fb Detinator al ordinelor Coroana Ro­
ca", 1929. maniei 9i Meritul Cultural.Autor al unui velum
* Tolstoi educator. Bue.: Editura Casei de proza (Evocari venepene, 1928) 9i al
$coalelor, 1929. unuia de versuri (/spite §i biruinp, 1930).
(Viorel Nicolescu)

NENCIULESCU, Silviu Camlin 0 adaptare pentru chimie a unei taxonomii


<... >10.09.1954, Pite9ti (Arge9). propusa pentru fizica in 1984, de I. lorga 9i
a Univ. Bucur99ti, Fae. de Chimie. S. Anghel. (1. Obiective cognitive inferioa­
ti Grad didactic I ( 1991: Set de probe de re: recunoastere 9i denumire; reprodu­
eva/uare in cadrul unui program de invi!ifare cere; II. intelegerea: Transpunere, analiza,
a unui concept fundamental de chimie). evaluare, sinteza; 111.Aplicare; IV. Explorare).
§ Leetor: Univ. Pltestl, Fae. de $tiin\e © * Tipuri de probleme de chimie §i metode
(1992). de rezolvare. Pite9ti: Ed. lip­Naste, 1993,
e. Analiza detaliata a strategiilor, metodelor (coautor).
9i tehnicilor de evaluare utilizate in domeniul • Teste de chimie §i fizica pentru olimpiade
chimiei in Romania. Prezentarea cornplexa §i concursuri de admitere in invi!ifamantul
a posibilita~lor de realizare a evaluarf pe superior. Pite9ti: Ed. Arg­Tempus, 1995
baze 9tiin\ifice; noutate 9i continuitate in (coautor).
pedagogia noastra; radaeinile actualului • Experiment didactic pentru formarea §i
sistem de evaluare in lucrarile din deceniile educarea capacitapi de autoevaluare §i in-
7 9i 8 ale speciali9tilor rornani, terevaluare. in: CHIM­Tim, 1997, 17.

Revista de Pedagogic nr. 1­12/2000 65


* Teste grilfl de chimie. Pitei;;ti: Tipografia * Ghid de eva/uare la chimie. Buc.: 1997
Universita~i. 1998 {coautor). {coautor).
* Metode [ii tehnici de evaluare in chimie. fb Membru al Comisiei c.entrale la Olim­
Brasov, 1996 {coautor). piadele na\ionale de ehimie 1986­1999.
(E. Noveanu)

NICOLA,lon de "Cadranele soeiometrice" care nuan­


<•.>05.01.1938, Horea {Alba). \eaza metodologia propusa de soeiologul
a Univ. Bueurei;;ti, Fae. de Fnosofie, s. Pe­ american J.L. Moreno.
dagogie. © * Cercetarea psihopedagogicfl. Tirgu
ti Doctorin pedagogie (1974: Microsocio- Murei;;: Ed. Tipomur, 1993, 1995 (coautor).
logia co/ectivului de elevi). * Diriginte/e §i sinta/itatea colectivu/ui de
§ Prof.: Univ. «Petru Maior», Targu­Murei;;. e/evi. Bue.: EDP, 1978.
~ Dominanta c.ercetarilor sale se concen­ * Pedagogie§colara. Bue.: EDP, 1992, 1994.
treaza in diree\ia surprinderii variabilelor * Pedagogie genera/fl. Manual pentru clasa
psihosociale ale fenomenului educahonal, a IX­a. Bue.: EDP, 1992­1998 (coautor).
Contribu~ile sale mai importante, rezultat al • Tratat de pedagogie §CO/ara. Bue.: EDP,
unor investiga~i originale, se concentreaza 1996.
in direqia surprinderii multitudinii de variabile • Teoria educa(iei §i nofiuni de cercetare
pe care le implica fenomenul educatona', pedagogicll. Manual pentru clasa a XI­a.
(Microsociologia ... 1974; Dirigintele ... Bue.: EDP, 1992­1998 (coautor).
1978). Cercetarile intreprise au contribuit la * Microsocio/ogia co/ectivului de elevi. Bue.:
rafinarea metodologiei de cercetare a feno­ EDP, 1974.
menului psihopedagogic. Este demn de fb Academia Romana a acordat premiul
rnentonat in ac.est sens conceperea unui "Constantin Radulescu­Motru" (pe anul
instrument original de cercetare a fenome­ 1998) Tratatului de pedagogie §Colarfl
nelor psihosociale, cunoscut sub denumirea (1996).
(E.Noveanu)

OPRICA, Octavian Educa~a civica.


< ... >20.07.1940, Bucurei;;ti. Manuale scolare de limba
a Univ. Bucuresti, Fae. Limbi engleza cl. II, Ill. Exerci~i pentru
germanice. aceste clase. Filme didactice
§ Acad. Studii Economice1992 (scenarii) pentru inva\are si­
­ prezent. tua~onala (la hotel, la restaurant).
© lnstitutul de $tiin\e ale Traduceri din John Dewey, i;;i al~
Educa\iei 1967 ­ 1982, 1996 ­ pedagogi americani; J.B. Caroll
prezent. (Umbaj §i gandire); Edward L.
~ Predarea limbilor straine la vsrste mici. Thorndike (fnvfl(area umanfl}; Wilga Rivers
Predarea limbii romans la rnlnorltati, (Psihologul §i profesoru/ de /imbi straine).

66 Dictionarul pedagogilor rornani


© Grupul roman de lingvistica aplicata. editata de "Revista de pedagogie'). Bue.:,
Societatea de §tiinte filologice. Asodatia 1976.
profesorilor de limba engleza (BETA). • Dezvoltarea conceptelor §i inva(area lim-
~ IEA ­ Educa~a Civica ­ lnvestiga~e in bilor straine. in: Tatiana Slama­Cazacu
27 de tBri. (red.). Ungvisticaaplicata in diverse domenii
© • Aplicarea testelorde aptitudinelingvisticlJ practice. Bue.:, 1977.
la §COlarii mici. in: Orientarea scolara §i pro­ • Fi/mu/ de limbi strfline la televiziune. in:
fesionala, 1972, 2. Radiotele§coala., 1977, decembrie.
• Pregatirea educatoarelor de limbi straine • Utilizarea filmului didactic in Jecpa de limbi
in liceul pedagogic. in: invatamantul pre­ strfline. in: RP, 1977, 9.
scolar", 1972, 2. • Obiectiveleinva(ariilimbilor strfline in dclul
• insu§irea limbilor straine la vtirsta pre- primar (Taxonomie §i evaluare). in: RP,
§colara prin grupe organizate in gradinqe. 1978, 6.
in: Tatiana Slama­Cazacu {red.). lnvti(area • inva(area limbilor strfline in gradini(a - o
limbii. Bue., 1973. noua perspectiva. in: Revista invatamantului
• Tehnologia inva(Mi limbilor straine. in: prescolar, 1990, 1­2.
in~(area inte/ectuala a copiilor pre§colari. *Cohesion and Diversityin National Identity:
Bue.:, 1975. Civic Education in Romania. in: Judith
• Experiment privind inva(area unei limbi Tomey­Purta, John Schwillw and Jo­Ann
straine in gradinqa de copii. in: Copilul §i Amadeo (Ed.) Civic Education Across
mediul social. Buc.:,1976. Countries: Twenty-four National Case
• Factori deterrninan(iin inva(area unei limbi Studies from the /EA Civic Education
straine de clJtre copiii pre§COlari. in: Gra­ Project. IEA, 1999, (in colaborare).
dinqa, familie, §COB/a. (Culegere metodica (E. Noveanu)

PANA, Ligia-luliana unor noi interpretari ale modului


< ... > 18 august 1951, Bucure§ti. in care acestea se formeaza;
a Univ. Bucure§ti, Fae. de limbi §i Ianaliza comparativa a lexicului
literaturi straine, specialitatea · manualelor de limba enqleza,
limba englezallimba franceza franceza, gennana; elaborarea
(1978). unor sisteme de exercltii
ti Grad didactic I (The Develop- structurate in raport cu dinamica
ment of the English - Language fonnarii deprinderilor de limba;
Skills in the Second Form of the Primary proiectarea unor instrumente de evaluare
Schoo~. a progresului elevilor.
© Cercetator asocial la lnstitutul de $tiinte Dintre problemele generale de didactica pe
ale Educa~ei (1978­1982); (1990­2000). care le­a abordat se remarca in mod
~ Preoceparile sale teoretice §i experi­ deosebit studierea §i experimentarea mo­
mentale din domeniul limbilor straine au vi­ delului taxonomic al actelor intelectuale
zat in principal: fonnarea §i dezvoltarea de­ elementare propus de d'Hainaut, model
prinderilor integratoare de limbi straine; nive­ care prezinta reale avantaje fatB de taxo­
lul §i corela\ia dintre deprinderi cu relevarea nomiile anterioare prin aceea ca ~ne cont

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 67


de interaqiunea dintre activitatea intelec­ * Nivelul §i corelafia dintre deprinderile fun-
tuala a elevului §ii materia asupra careia ea damentale. in: Limbile modeme in scoala,
se exercita. 1979, vol. r.
in premiera la cidul primar, a coordonat mai * Relevarea randamentului §COiar pe tipuri
multe ac\iuni investigative ce au vizat concre­ de comportamenteorganizatetaxonomic. in:
tizarea, la nivelul unor clase §ii discipline dife­ Radio­tele900ala, 1979, 3­4.
rite, a conceptului de .recapitulare orientatif'. * Lexicul manualelor §i pregStirea specificiJ
A ini~at §ii coordonat un important demers in­ a elevilor de liceu. in: Limbile modeme in
vestigativ de transpunere in practica a mo­ scoala, 1980, vol. I.
delului invajarii eficiente (la dasele I ­ IV­a), * Sisteme de exerci(ii cu suport vizual. in:
care s­a remarcat atat prin numarul mare de Limbile modeme in 9coala, 1980, vol. II.
cadre didactice antrenate in in\elegerea teo­ * Didactica limbilor modeme. Metodologia
retica a mecanismetor §ii a modalita~lor prac­ cercetMi experimentale. Bue.: EDP, 1981
tice de aplicare a noului concept, cat 9i prin (coautor).
receptivitateaelevilor .~~~­­­­~­~­~~­­ * lmpactul dintre tele-
faja de impactul cu o Re,,.~ag~giai Ki ~~­ viziune §i §coals. in:
noua manlera de Radio­tele9coala,
lucru. •"!'ilUr~u~: 1980, 1­2.
Realizeaza o meto­ .Mmory Zti~ll * Tehnici de deterrni-
dologie originata de Falu&J'Yi'i:r.i nare a dificultSfii ite-
mare finete in evatua­ mului §i a puterii lui de
rea nivelului atins in ~~­~ discriminare. in: Ra­
:l'lh­1!U!!."' CWIJ2
dezvoltarea unei de­ lilt lUun dio­telescoela, 1980,
prinderidelimbastra­ ~oflr.> 3­4.
ina prin depistarea, in • O metodS de eva-
cadrul continuumului, luare structural-dina-
care ii deflneste miraa forrnSriideprin-
structura, a punctului derilor. in: RP, 1981,6.
ta care a ajuns elevul * Proiectarea instru-
in formarea unei mentelordeevaluare
clase comportamen­ a progresului elevilor.
tale dispunand de un in: Limbile modeme
anumit material de in 9coala, 1985,vol.II.
limba 9i din care sa * Recapitulareaorien-
decurga atat posibili­ M;e~:~;!lli tats - ca forms de re-
tatea elaborarf unui glare a procesului de
sistem de indicatori care sa permita dife­ instruire. in: RP, 1985, 4.
ren~erea unor momente ale procesului de * Concretizareamodelului invli(Mi eficiente
formare a deprinderii respective, cat 9i a unor in ciclul primar. Probleme practice ale pro-
interven~i diferen~ate prin exersari specifice iectMiinstrumentelordelucru. in: RP, 1987,
sau reinva\ari complete (0 metodS de 12.
evaluare structural-dinamiciJ... 1981). * Coordonatelemetodiceale predSriilimbilor
©* Deprinderilecaelementefunc(ional-inte- modeme in ciclul primar. in: invajamantul
gratoare ale materialului de limM. in: RP, primar, 1991.
1978, 8. (E. Noveanu)

68 Dictionarul pedagogilor romani


PASLARU, Vlad @ Membru al Consiliului Ligii Pedagogilor
<...> 24.01.1948, Crocmaz (Causenl, RM). din R. Moldova.
a Univ. Pedagogica "Ion Creanga" (Chi§i­ © lnj\iator §i coautor al Concepfiel dezvol­
nau), Fae. de Litere (1971 ); specializari: Inst tarii invatamantului in R. Moldova; coautor
de $tiinte ale EducaVei (Bucure§ti) 1990; al Programului NaVonal de dezvoltare a in­
Centrul International de Limbi Modeme vatamantului, al Curriculum­ului de baza §i
(tasl), 1998; Olanda, 1998; Cambridge, al Conceptel educaVeiin R. Moldova; coor­
(Anglia), 1998. donator al Curriculum­ului la disciplinele
~ Doctor in pedagogie (1983: lnterac(iu- socio­umane; membru al grupului de lucru
nea literaturilor in educa(ia etic-esteticij a pentru elaborarea Curriculum­ului psihope­
elevi/or}; postdoctoral (1998: Fundamente/e dagogic universitar de baza,
pedagogice ale educafiei literar-artistice a * Metodica predarii literaturii rnoldovene§ti.
elevilor}. 1985 (coautor).
§ Cariera didactica universitara: Prorector * Valoarea educativa a interacfiunilorliterare.
la lnstitutul NaVonal al lnstruirii Continue din 1985.
Chi§inau (1992­1994); conferenvarla cate­ * $coala nafiona/a in contextul cu/turii na-
dra de Pedagogie generala a Univ. Pedago­ (ionale. in: Nistru, 1990, 8.
gice "Ion Creanga" (Chi§inau: 1994­1995); * Educafia literar-artisticaa elevilor. Chi§inau,
cercetator §tiinVfic, §ef de laborator la lnsti­ 1991.
tutul de $1iin\e pedagogice §i Psihologice * Concep(ia dezvoltMi in~f~mantului in R.
din Chi§inau (1975­1992, 1995­ ). Moldova. Chi§in~u. 1993 (coautor).
C9 in domeniul teoriei §i metodologiei edu­ * Un poet al simbolurilorartistice na(ionale.
caVei literare, al reformeiinvatamantului, cu­ Prefata. in: Gr. Vieru. Curafarea fantanii.
rriculum­uluinatonal §i eel disciplinarde lim­ GalaV. 1993.
ba §i literatura romana. * Concep(ia educa(iei lingvistice §i literare.
~ ContribUVilepersonalein definirea §i sis­ in: Limba Romana, 1995, 5.
tematizarea principiilor educatiel literar­ * Curriculum de baz~. Documente regla-
artislice a elevilor (Metodicapred~riiliteraturii toare. 1997 (ooautor).
moldovene§ti, 1985; fundamentarea princi­ *Curriculum disciplinarde limba §i literatura
piilor §i structurarea acvunilor de influenta romens. Clasele V­IX. Chlsinau, 1997
formativa in procesul predarii­invatarii lite­ (coautor).
raturii navonalein interacvunecu fenomene * Tehnologii ale educa(iei /iterar-artistice. in:
ale literaturii alter popoare (Valoarea edu- Tehno/ogiieduca(ionale. Ghid metodologic.
cativ~ .... 1985); elaborarea reperelor con­ 1998.
ceptuale ale educaVei lingistice, literare, ar­ fb Colaboreaza la revistele Uniunii
tistice §i estetice (Concepfia educafiei ... Scriitorilor din Moldova: Nistru (Basarabia);
1995); structurarea tehnologiilor specifice Literatura §i Arta precum §i la Revista de
educaVei literare (Tehnologii... 1998); defini­ Pedagogie; Limba Romana, Faclia s.a
rea §i proiectarea atitudinilor fundamentale Specializari: lnstitutul de $tiin\e ale EducaVei
(Atitudini ... 1998). Aceste poziVi sunt imple­ (Bucure§ti) 1990; Centrul lntemaVonal de
mentate in invatamantul din R. Moldova prin Limbi Modeme (la§i), 1998; Olanda (1998),
cele 5 programe §i 2 manuale scolare, Anglia, (1998).
(E. Noveanu)

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 69


PARNUTA, George Balcanica §i Orientul apropiat. La vol. al 11­
< ... >31.05.1915, Rucar (Arge§). lea are suostantale contrib~i privind invata­
a $coala Normala "Carol I" din Campu­ rnantul satesc §i orasenesc, invatamantul
lung­Muscel (1934). Univ. Bucuresti, Fae. pentru fete, invatamantul muzical §i semina­
de Litere §i Filosofie a Universitatii din rial. Pagini documentate se refera la inva­
Bucure§ti, licen~at in filosofie. tamantul rornanesc in Balcani.
~ Doctoral in pedagogie (1968: Evo/ufia Numeroaselor volume Ii se adauga peste
§colii romane§ti §i gandirea pedagogica din 200 de studii §i articole in presa pedagogica,
Tara Romaneasca, sec. XVIII-XIX). in publica~i de istorie §i biblioteconomie.
§ Tnvatatorinjudetele Muscel §i Ciuc, apoi © • lstoria invi!ifi!imantului §i gandireapeda-
profesor de pedagogie la liceul de gogici!J din Tara Romaneasca secolele XVI/-
pedagogie din Campulung­Muscel (1948­ XIX. Bue.: EDP, 1972.
1950). Cercetator la lnstitutul de $tiinte Pe­ • inceputuri/e culturii §i invi!ifi!imantuluiinjud.
dagogice,apoi cadru didactic la lnstitutul Pe­ Dambovifa. Targovi§te. 1971.
dagogic §i la Universitatea din Bucuresti, • Gh. Lazar. Contribufia sa la dezvoftarea
~ lstoria invatamantului rornanesc:s­a re­ invi!ifi!imantului romsnesc. Bue.: Ed. $tiin­
marcat prin publicarea unorvaloroase studii ~fica, 1973.
fiind unul din pu~nii cercetatori rornant con­ • /storia invi!ifi!imantu/ui din Oltenia (in
temporani, cu forma~e pedagogica, care a colab.), vol. I. Craiova, "Serisul Romanese",
cercetat cu competenta documente vechi 1977; vol. 11­1981; vol. 111­1994; vol. IV ­
in chirilica, referitoare la invatamant Aadus 1998.
noi predzari in legatura cu exlstenta unor • lstoria invafi!imantului din Romania, vol. I.
§COii (lstoria invi!ifi!imantului.... 1971), cu Bue.: EDP, 1983; vol. 11­1993 (in colab.).
nurnarul §i activitatea scriitorilor de docu­ • Monografia §co/ii Normale"Carol /" (1867-
mente. Tntr­un alt velum (lstoria invi!ifi!iman- 1992) (in colab.), 1992.
tu/ui ... 1997), revine asupra invatamantului • Metodica predarii limbii §i literaturii romane,
satesc, 0 documentare min~oasa in arhive curs. Bue.: Tip. Univ., 1971.
i­a ingaduit sa ofere ample informa~i despre *lstoria invi!ifi!imantului §i cufturii din Bucu-
participarea invatatorilor §i profesorilor la re§ti (de la inceputuri pani!i la 1864). Bue.:
pregatirea §i desta§urarea revolu~ei de la Editura Semne, 1997.
1848. • Gandirea pedagogica a generafiei de la
0 contribu~eremarcabilaa adus P. la elabo­ 1848. Bue.: EDP, 1968.
rarea celor doua volume de lstoria invafi!i- • invi!if;!jmantul din Musce/ - sec. al XVIII-
mantului din Romania, vol. I, pana la 1821 /ea -al XIX-lea (in colab). 1968.
(1983), vol. II, 1821­1918 (1993). La primul • invafi!itori §I profesori in re110lufia de la 1848.
volum este autorul capitolelor referitoare la Bue.: EDP, 1976.
invatamantul din Tara Rornaneasca, ince­ • invi!ifi!imantul §I cuftura dinjudeful on (sec.
pand cu sec. al XV­lea, pana in 1821, in­ Xlll­1864). Pite§ti: Ed. Hardiscom, 1997.
clusiv ultimul capitol ­ Sprijinu/ acordat de " Manolaehe, Anghel. Activitate didactica
(Mle romane invi!i(i!imantului din Peninsula bogata §i valoroasa. Tn: RP, nr. 5, 1985.
(1. Gh. Staneiu)

70 Dictionarul pedagogilor rornani


PETROMAN, Pavel familiei. Munca rnetodlca in §coala.
< ... >30.03.1935, Rapsig, Arad. © Societatea de §tiinte filosofice.Asocia~a
a Univ. Bucu~ti. Fae. de Filologie­Peda­ psihologilor.
gogie (Psihologie). © * Educafia noastra cea de toate zile/e.
ti Psihologie (Perceperea §i priceperea, Timisoara; Eurobit, 1992 (coautor).
receptarea frumosului operei literare). * lstoria psihologiei universale §i romane§ti.
§ Univ. de Vest Tlrnlsoara, Fae. de Timlsoara; Eurobit, 1996.
Sociologie. * Psihologie educapona/1l limi§Oara: Mirton,
Inspect. $colar, Colegiul Na\. C.D. Loga, 1998.
Fae. de Sociologie, Psihologie. * Psihologia familiei (sfanta noastra familie).
1'- Perceperea, priceperea §i receptarea limi§oara: Eurobit, 1996.
frumosului, conducerea invatamantului, psi­ * Dicfionar antologic de literatura romanil
hologie educatlonata, psihopedagogia Bue.: Nova 2001, 1995 (coautor).
familiei, istoria psihologie. * ConsultafiipentnJ bacalaureat liceu, inircl-
Predarea­lnvatarea literaturii in lieeu (lb. fatori §i profesori-sinteze, anto/ogie §i ana-
romana in liceu, metodica, articole publicate lize. Tlmlsoara, 1994 (coautor).
in lb. romana, Rev. de Pedagogie, Tribuna). * Dicfionar anto/ogic de prozatori (pentru
Aspecte ale procesului de invatamant ­ in gimnaziu, /iceu, capacitate, baca/aureat,
psihologia educatonala, psihologie gene­ olimpiade §i admiteri in facultafi). Bue.:
rala. lstoria psihologiei universale §i rorna­ Nieulescu, (coautor).
nesti; predare altemativa. Psihopedagogia (E. Noveanu)

POENARU, Romeo de cercetare a olimpismului.


< ... > 17.09.1941, Bucuresti, © * Deontologia genera/a. Substanfa, idei.
a Univ. Bua.ire§!i, Fae. Filosofie. Bue.: Erasmus, 1992.
ti Doctoral in pedagogie. * Profesorul- un manual dotat cu sentimen-
§ Prof. Univ. din Timi§Oara. te. Bue.: Danubius, 1997 (subtiUul Deonto/o-
7. Pedagogie generala, deontologie, istoria gia didactica aplicata).
pedagogiei. * Codul deontologic al educatorilor (proiect).
A introdus in invatamantul superior primele in: RP. 1991, 2; 2/1991, §i Ti, 1991, 7 (ne­
cursuri de deontologie §i estetica didactica. semnat).
in~iul titular al unei catedre de deontologie * sa citim mai repede §i mai eficient. Bue.:
din Romania. Algorilm propus penlru Ed. $1iin!ffica, 1990.
asimilarea lehnicii de eitire rapida. Contribu~i * Didactogenia in §COB/a. Pentru prevenirea
in lstorta invatamantului §i a pedagogiei, §i combaterea didactogeniilorin invafamant.
indeosebi din sfera sporturilor: considera ca in: RP, 1980.
educa~a este mai mull decal ed. fizica, dar * Didactogenia in §colaa. Aspecte deonto-
ea esle foarte Putin fara ed. fizica. logice, psihologice §i pedagogice. Bue.: Ed.
© Asoclana Pedagogilor din Romania ­ Danubius, 1998.
vlcepresedinte: a propus §i publical codul * Valoarea §i ponderea comportamentelor
deontologie al edueatorilor; membru in interogative implicate in dialogul §COiar. in: RP,
Universala Esperanto Asoeio. Membru al 1988, 10.
Academiei Olimpice Romane ­ in comisia * Observafii asupra metodei socratice sau nu

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 71


numai despre intreMrile profesorilor. in: RP, *Pedagogia olimpismului. Tlrnlsoara: Ed.
1990, 2. Eurobit, 1996.
(E. Noveanu)

POPA, Cornelia (Beatrice) elementelor de con9nutin fun~e de acesta;


<... >20.03.1957, Bucu~ti. extinderea evaluarf programuluide formare
a Univ. Bucure~ti. Fae. de Filosofie­lstorie. ~i la nivelul calitatii presta~ilor formatorilor,
ti Doctorandin $tiintele Educa~ei (Forma- pe baza sondajelor de opinie aplicate for­
rea educatorilor puericultori:condifii, proble- mabililor.
me §i perspective). Transformarea lectoratelor cu parintii in in­
§ Univ. "Ovidius"din strumente de realiza­
Constanta ( 1993­ re a parteneriatului
1994). 11.'ll fOP!Sctl , edueatonalcorespon­
C9 Adiacenta fun~ei 'lf\lJ$AN sabil, prin intermediul
de coordonator ~tiin­ caracterului interactiv,
~cal CJAP Conslanla. pe teme de interes real
~ Modalita~lede ac­ (nu doar sbictadminis­
centuare a caracteru­ trativ sau constative),
lui formativ al proce­ cu exduderea forma­
sului instructiv­educa­ lismului aces tor
tiv gimnazial, liceal ~i lectorate.
postliceal, din pers­ Accentuarea corelarii
pectiva dezvoltarll finalita91orspecifice ci­
curriculare. Optimiza­ dului primar cu cerin­
rea modalltatilor de tele ini9ale ale ciclului
consiliere a viitorilor gimnazial, pe baza in­
manageri scotart, troducerii sistemului
Metodologia consilie­ de lnteraslstente la
rii privind cariera viito­ class (inva\atoare ­
rilor absolven~ai inva­ fiMM'.1 drta••t.fO
~!-fctt
,. ~· viitori profesori, diri­
tamantului preuniver­ ginti), a proiectarii ~i
sitar, inse~a obiecti­ realizarii in comun a
vului de pregatire pentru viata a elevilor. activita91orextracurriculare etc., elemente ce
Elaborarea unui nou algoritm de proiectare arfi puMconduce la anularea instrumentelor
­ realizare ­ evaluare a formarii continue a ce ~n de adaptarea elevilor la condj\iile unui
cadrelor didactice, algoritm care sa prevada nou cidu de invatamanl
analiza ini~ala a nevoilor reale de formare a Necesitatea realizarii parteneriatului educa­
acestora, cx:mcomitent cu inse~a opticii co­ ~onal coresponsabil, necesitatea proiectarii
evolutive (formator­formabil)pe tot parcursul modalita~lor eficiente, viabile ~i efective de
procesului formaril, depasindu­se astfel educa9e parentala, concomitent cu schim­
aspectul strict al informarii vizate pana la barea mentalita9i profesorilordirigin9 fa\8 de
aceea data de acest gen de cursuri; inclu­ problematicaorientarii scolare ~i profesionale
derea inprocesul formarii a modalita~lor de a elevilor; acc:entuarea punctului de vedere
inregistrare a feed­back­ului, structurarea conform caruia aceasta orientare nu repre­

72 Dictionarul pedagogilor romani


zinta doar un moment al procesului instruc­ de la invatamantul primar la eel gimnazial.
tiv­educativ din anii terminali ai invataman­ in: Dynamis, 1996, 8.
tului preuniversitar, ci o activitate de durata, * Orientarea §colara §i profesionalaa elevilor
care presupune continua luare in calcul a la intersecpa educa(ieiparentale cu schim-
dinamicii dezvotarii personale a fiecarul elev, barea opticii cadrelordidactice.in: RP, 1997,
continua colaborare cu parin~i elevilor §i an­ 1­12.
trenarea e!evilor in demersul specific auto­ * $ansa de a invata sa fii. Co/ocviiDidactice
definirii, autccuroasterf personale. {Constanta). 1996.
© * Optimizarea sistemului de perfecpona- Ri Sus~ne ca lector un "Special Seminar"
re a cadrelordidactice. in: $cola/a in schim- in Israel {1997), in cadrul lnstitutului
bare. Parteneriatul in educafie, Colocvii Weizmann ca invi!ata a Departamentuluide
didactice {Constanta). 1995. "Science Teaching".
* Bemente oprimizatoare la nivelul trecerii (E. Noveanu)

POPEANGA, Vasile • $coala §i colectivitatea sociala. Bue.: EDP,


<... >22.12.1920, Lele§ti {Gorj). 1970.
a Univ. Bucure§ti. * Clasa de elevi, subiect §i obiect al actului
ti Doctoratin pedagogie ( Contribufia §CO/ii educativ. Tlrrusoara. 1973.
romane§ti din Transilvania la desava/'§irea * $coa/a romaneasca din Transi/vania in pe-
unificarii statului national roman) rioada 1867-1918 §i /upta sa pentru unire.
§ Univ. 'V. Goldi§", Arad. Bue.: EDP, 1974.
~ lstoria inva\amantului romanesc din • Un secol de activitate §CO/am romaneasca
Transilvania, metodologia comunicarii §i in parfileAradu/ui. Bue.: EDP, 1974.
inva\arii, situa\ia scolilor cu limba de pre­ * $coala romaneasca din parple Aradului in
dare rornana din Ungaria, lugoslavia, perioada 1867-1918 §i /upta sa pentru unire.
Basarabia. Arad, 1976.
© Remarcat prin descoperirea §i punerea • Studii din domeniul discipline/or pedago-
in valoare a unor texte pedagogice, manus­ gice. Arad, 1983.
crise din secolele XVIII­XIX, precum §i prin • Marturii privind lupta romanilor din parple
colaborarea cu instit~i de invatamant din Aradului privind pastrarea fiinfei naponale
Ungaria §i lugoslavia. prin educape §i cultura. Arad, 1986.
©•Presa pedagogica din Transi/vania. Bue.: • Pedagogie. Tirnsosra; Mirian, 1994.
EDP, 1966. • Studiul literaturii romane in §COlile medii
• Munca educativa in intemate. Bue.: EDP, transilvanene (1841-1918). Arad: Multime­
1961. dia, 1985.
* Contribufii la istoria invatamantului roma­ Ri Reediteazaopere §i alcatuie§teculegerii
nesc. Bue.: EDP, 1970. de studii din opera lui V. Goldi§, 0. Ghibu,
• Pedagogia genera/a. Cluj: Facla, 1975. Secer Sueur.
• lstoria invatamantului romanesc din Banat A desfa§urato indelungata activitate de coo­
pana la 1800. Bue.: EDP, 1978. perare cu §COii romane§ti din lugoslavia, Un­
* Tnvatamant frontal, invatamant individual, garia §i Basarabia, sprijinind activitatea lor
invatamantpegrupe. Bue.: EDP, 1981. de predare in limba rornana,
(E. Noveanu)

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 73


POPESCU-TEIU$AN, llie munca ­ scrie T. ­ s­a nascut sub inspiratia
<... > 2.02.1895, Teui§, ( Olt)­1979, Bucure§ti. §COlii active" (p. 243). Spre deosebire de sis­
a Universitatea din la§i (1921). temul daselor, in care elevii se afla impre­
§ Profesor de pedagogie la $coala una, dar lucreaza individual, "metoda" cre­
Normala din $endriceni. Din 1926 pana in eaza condi\ji pentru o activitate prin coope­
1949 la $coala Normala de invaiatori din rare, Iuand in considerare particularitatile
Craiova unde a fest director in perioadele individuate ale fiecarula dintre membrii co­
1926­1934 §i 1938­1945. Ca profesor de munita\ji. Referindu­se la cele mai cunos­
pedagogie §i director a initiat o serie de cute teorii ale "soclalizarii", din acea vreme
a~uni cu caracter educativ: camin cultural ­ socializare prin autoritatea adultului (Em.
(pentru ucenicia viitorilor invaiatori in ac­ Durkheim)§i sodalizarea prin "respectul mu­
tivitatea culturala de la sate), cooperativa tual catre egali" (J. Piaget)­ T. consldera ca
§colara, comunitati de rnunca §i o serie de prima este adecvata varstei de pana la 1 o
publicatii ­ "Culegeri pedagogice" ­ revista ani, iar celelalte, pentru perioada 10­15 ani.
a §COlii de aplicatie (1928), "Almanahul §COlii T. preia de la P. Petersen ideea selectiei
§i al familiei" (1935/1936 §i 1936/1937), "§efilor", a celor mai capabili sa conduea;
revista "Horia, Cosca §i Crisan" (1942). acestia ­ apreciau adep\ji comunita\jlor de
t'; Adept al "educatiei noi", T. s­a remarcat rnunca ­ se impun in grup prin calita\jle tor.
printr­o serie de scrieri de valoare in care Din 1963, a functonat ca cercetator (sef de
analizeaza probleme de larg interes §i i§i sector), la lnstitutul de $tiinte Pedagogice,
exprima propriile pozitii. Astfel, in volumul calitate in care a elaborat §i coordonat o se­
"Pedagogia comunitlifilorde muncli" (1940) rie de remarcabile lucrari de istoria peda­
i§i manifesta adeziunea pentru teoria §i prao­ gogiei.
tica scolil in varianta "cornunitatilor de Un valoros apart la lstoria invaiamantului
rnenca", Se propunea ca sistemul traditional nostru I­a avut opera sa Contribufiila studiuf
de instruire, cu elevii grupati in dase, in care tegis/a(iei §CO/are romane§ti-tegea instruc-
se vatorittca mai ales disponibilitatea tor (iuniipub/ice din 1864 (1963). Ca §i celelalte
pentru receptarea informa\jei sa fie inlocuit lucrari cu caracter istoric ale sale §i aceasta
cu un sistem care se intemeiaza pe spon­ se caracterizeazaprintr­o informa\je bogata,
taneitatea §i nevoia lorde activitate. Un astfel obtinuta din cercetarea unor surse din arhi­
de sistem TI constituie activitatea in grup. ve, care i­a permis o mai buna cunoastere
Pedagogii francezi utilizau, pentru desem­ a imprejurarilor in care a fost elaborata §i
narea acestui sistem de instruire, sintagma adoptata legea din 1864.
"le travail par equipes a l'ecole" (munca pe © • Pedagogia comunitafilor de munce.
echipe in scoala): teoreticienii germani ai (1940).
educatiei foloseautermenul "Arbeitsgemein­ • Psihologia copilului §i adolescentului.
schaft'' (comunitate de rnunca) pus in circu­ (1941).
latie de Peter Petersen, creatorul acestui • invafa'!1antut tancasterian in Tara roma­
sistem de instruire. Pedagogul roman a pre­ neasca. In: vol.: C/asici ai pedagogiei univer-
ferat traducerea din limba germana, cu atat sa/e §i gandirea pedagogicli romaneascli
mai mutt cu cat termenul interesa vocabula­ sub redacua lui S. Stoian. Bue.: EDP, 1966.
rul rornanesc, (Legea invatamantului se­ • invafamantut in Ottenia, secotut at XVIII-
cundar din 1939 propune introducerea /ea §i inceputut secolului al XIX-lea (1968).
"metodei"comunitatilorde monca §i practica • Legis/afia §COlara feudata in TMfe Romane
§COlii romane§ti). "Metoda comunitatilor de (1970).

74 Dictionarul pedagogilor romfini


* Pedagogi §i oameni de §coala din Ro- Craiova, Ed. "Scrisul rornanesc", 1941.
mania, (1975). * Tnsemnari despre arta educatorului. Ed.
* tstoria inva~mantului din Romania - Com­ AIUS, Craiova, 1995.
pendiu (in colab., 1971). er Andrei, N. Ifie Popescu-Teiu§Bn - omul
* lstoria pedagogiei. Craiova, Ed. "Scrisul §i opera. in: I. Popescu Teiu§Bn. Tnsemnari
rornanesc", 1937. despre arta educatorului.Craiova: Ed. Aius,
* Pedagogia comunitaplor de munce. Cra­ 1995.
iova, Ed. "Scrisul rornanesc", 1940. Popovici Victoria. Ifie Popescu Teiu§Bn -
* Pestalozzi. 1746­1827, Cu prilejulfmplinirii promotor al unei §coli active democratice.
a 100 de ani de la moartea lui. Craiova, Ed. in: I. Popescu Teiu~n. insemnari despre
"Scrisul rornanesc", 1927. arta educatorului. Craiova: Ed. Aius, 1995.
* Psihologia copilului §i adolescentului. (I. Gh. Stanciu)

POPESCU-MIHAE~TI, Alexandru membru al "Societa~i Na~onalepentru inva­


< ... > 14.03.1933, Mihaie§ti (Valcea). tatura Poporului Roman".
a Univ. Bue., Fae. de Pedagogie §i Filo­ ©* Terminologielingvistica. Bue., 1964 (co­
logie, specializare: pedagogie §i filosofie autor).
(1958). • Dic(ionarde sinonime. Bue.: Albatros, 1972
~ Doctoral in pedagogie (1980: Relapa (coautor).
dintre tipurile de lec(ii modeme §i organiza- • Dic(ionarde omonime. Bue., litograf., 1966
rea structurala a manualelor §Co/are de (coautor).
timba romana). • Omonimia. Dic(ionar de omonime. Bue.:
§ Cariera didactica universitara: lector la Casa de editura Avram lnacu, 1993.
lnstitutul Central de Perfecdonere a Per­ • Prelegeri de pedagogie. Bue.: Conserva­
sonalului Didacticdin Bucure§ti; Prof. ( 1993) torul de Muzica "Ciprian Porumbrescu",
§i in oontinuare la Univ. "Spiru Haref'; Decan 1988.
al Colegiului Univ. Pedagogic din Rm. • Problemele fundamentale ale instruirii §i
Valcea. educarii. Rm. Valcea: Conphys, 1993;
@ Membru activ a numeroase societa~ • Criterii psihopedagogice de organizare
§tiin~ce §i profesionale:al Funda~ei "Roma­ eficienta a situa(iilor de invatare. Bue.:
nia de Maine", unde este $i presedinte al Editura Fundatiei "Romania de Mai­
Filialei Valcea; al Consiliului de Conducere ne", 1995.
al "Asocia~ei invatatorilor §i Educatoarelor • Omonimia -probleme teoretice §i Dic(ionar
din Romania"; al "Asociatei Pedagogilor de omonimie. Bue.: Discipol, 1999.
din Romania"; al "Societa~i Profesorilor de Artioole §i studii in: "Almarom" (Rm. Valcea);
Filologie din Romania"; membru al Colegiu­ "Buletinul Artistic"; "Colocvii"; "Gazeta
lui de redacde al Revistei "invatamantul pre­ invaiamantului"; 'Tribuna invaiamantului";
scolar", membru al Colegiului de Reda~e "invatamantul liceal $i tehnic profesional'';
al revistei "invatamantul primar"; membru, "Limba §i literatura"; "PrimavareaAradeana";
director adjunct la "Biographical Institute "Revista de pedagogie"; "Revista de
Research Association" (Carolina, SUA); psihologie"; ":;koala §i familia"; "Romania
membru al Funda~ei "Dascalul Valcean"; llterara"; "Studia bibliologica"; "Tribuna

Revista de Pedagogie nr. 1­1212000 75


tatomltel": "Jurnal de Valcea": "Opinia Ri in ianuarie 1997, American Biografical
nanonala"; "Curierul de Valcea"; "Orizonf' Institute (Carolina, SUA) pentru contributiile
(Rm. Valcea); "inva\amantul prescolar": exceptonale profesionale9i de comunicare
"invatamantul primar"; "Contemporanul"; ii contera Diploma de onoare.
"Almanahul parinVlor". (E. Noveanu)

POTORAC, Elena pedagogie, 1967, 11); Spiru Haret §i prob/~


<~.> 1.04.1930, Gala\i. mele educafiei adulfi/or (indrumator cultural,
a Univ. 'V. Babes", Cluj; Fae. de Peda­ 1967, 11).
gogi~Psihologie (1954). © • lnfluenfa succesului §i a insuccesului
t> Doctor in Psihologie (1975: Nive/u/ de asupra nive/uluide aspirafie al elevilor. Bue.:
aspirafie la e/evii de varsta §CO/ara mijlocie RP, 1976, 8.
§imare). • lnfluenfa nivelului de aspirafie asupra per-
§ Cariera didactica universitara: lector la formanfelor §CO/are. Catedra, Gala~. 1976.
lnstitutul Pedagogic de 3 ani (1961­1974), • lnfluenfa modelului social al clasei asupra
apoi la Univ. 'Dunarea deJos, (1974­1986). asuprifilor individua/e ale e/evilor. Buletinul
~ lnvestiga\iile s­au orientat in doua Univ. din GalaV, 1978.
directii: aspiratiile scolare 9i aspecte ale • Dinamica nivelului de aspirafie pe temeiul
istoriei activitaVi culturale din Romania. realizt'1rilor §co/are. in: RP, 1982, 5.
@ lnvestigat nivelul de aspirate la varste • Aspirafii §i opfiuniprofesionale post-liceale.
900lare diferite 9i in diverse corelaVi: rela~ile Catedra, GalaV. 1982.
dintre nive!ul de aspiraVe 9i nivelul de perfor­ • $colaru/ - intre aspirafii §i realizare. Bue.:
man\8, influenta autoaprecierii asupra nive­ EDP, 1978.
lului de aspiraVe, dinamica nivelului de aspira­ • Relafia dintre nivelul de aspirafie, autoapre-
Ve sub influenta succesului 9i a 99ecului, re­ ciere §i aprecierea obiectivc}. in: RP, 1977, 3.
laVi ale nivelului de aspira~e al elevu!ui cu • Relafii ale nivelului de aspirafie al elevului
satisfaqia 9i insatisfaqia sa scolara, influenta cu satisfac(ia §i insatisfac(ia sa §COlara. in:
grupului social de referin\8 asupra nivelului RP, 1980,2.
de aspira~ individual, influenta modeluluiso­ * L'influence des groupes sociaux de refe-
cial al clasei asupra nivelului de aspira~e in­ rence sur le niveau d' aspiration individuel.
dividual, rela~a dintre aspiraVile profesionale in: Revue de pooagogie, 1979­1980.
ale unor elevi din ultimul an de liceu 9i reali­ • Nivelul de aspirafie - factor al realizarii
zarile lorvocsuonalepe 0 perioada mai lunga §CO/are. in: RP, 1983, 2.
detimp. • Tradifii ale activitafii culturale de masa in
Unele aspecte ale istoriei activitaVi a.Jlturale Romania. Bue.: Ed. Comitetuluide Stat pen­
din Romania (studiatein colaborarea.i Maria tru Cultura 9i Arta, 1968 (coautor).
ltu} 9i­au gasit reflectarea in lucrarile: \I.A • Activitatea Jui \I.A. Urechia privind organi-
Urechia - despre concepfia §i activitatea sa zarea §Co/ii din timpul seu. ln: Studii 9i
in domeniul invc}~mantuluisuperior(Revista articole de istorie. Vol. VIII. Bucure9ti, 1966
invatamantului superior}, 1966; Din istoria (coautor).
§coli/or de adulfi din Romania (Revista de (E. Noveanu)

76 Dictionarul pedagogilor rorndni


ROMAN, Precup els. I­IV. in: scoaia §i viata. 1972.
<... >29.09.1926, Top, Padureni: Mintiul * Modalitafi de realizare a relapei invafator -
Gherlei (Cluj). elevi la clasele I-IV. in: RP, 1974, 9.
a $coala pedagogicade baie~ din Gherla, * Eficienfa planificarii la clasele mici. in: RP,
1951. 1975 (coautor).
ti Grad didactic I ( Contribu(ia predarii citirii * Nota zece la purtare la clasele mici (in
la formarea §i dezvoltarea trasaturilormorale colab. Cu Virginia Roman). in: RP, 1976, 4
ale copilului de varsta §colara mica). (coautor).
§ Cariera didactica : invatator, prof. de lb. * Forme §i procedee pentru indrumarea §i
rornana §i franceza, director. adj. la Lie. Tg. verificarea lecturii suplimentare la clasele /-
LapU§. IV. in: Perfecvonarea procesului instructiv­
© Cerceteaza fenornene istorice din Tara educativ in cilcul prirnar, 1977, 1.
Lapu§ului (Pagini din istoria poporului ro­ * Modalitafi de insu§ire a numerelor zeci-
man, 5dec. 19181a Tg. Lapu§;Oviafapen- male. in: invatarnantul in clasele I­IV, 1978.
tru o cauza dreapta- Vasile luga, notar asa­ * Gat mai aproape de elevi. in: A ti educator,
sinat in Suciu de Sus la 1878 pentru ca a 1978.
luptat §i lucrat in favoarea romanilor; Petru * Elevii de varsta §colara mica §i ideile de
Rare§ §i Tara Lapu§ului). prietenie §i pace intre popoare. in: RP, 1979,
lnvestigheaza aspectele scolare §i social­ 8.
culturale, elaboreaza rnateriale didactice * Fi§ele curente, mijloc eficient pentru activi-
originale, studiaza rnediul familial al copiilor. zarea elevilor. in: Modemizarea invaftiman-
Q Activeaza in cadrul asociaVeiASTRAca tului primar, 1981, (coautor).
preseolnte, apoi ca sirnplu rnernbru. fb Distins cu titlul de invatator fruntas in
© * Procedee folosite pentru activarea ma­ 1966, invatator emerit in 1972, Medalia
xima a elevilor in timpul controlului temei rnuncii in 1968, Ordinul rnuncii clasa a Ill­a,
scrise acasa la limba romana §i matematica, in 1972.
(E. Noveanu)

RUPESAC, Ecaterina Constanta: Metafora, 1997;


<...>26.12.1956, Cochirleni Exerci(ii§i probleme pentru clase-
(Constanta). le I-IV, Constanta: Ed. Dobrogea,
a Academia de Studii Econo­ 1998.
rnice, Fae. de Corner!. Q Membru fondator al FundaVei
ti invatatoare, Grad~l I. "Logo", in cadrul careia militeaza
§ Prof.: Liceul Pedagogic, pentru introducerea calculatoru­
Constanta. lui in invatarnantul primar, al
t'J. Elaboreaza sisterne de exer­ limbajului "Logo".
ciVi §i probleme pentru predarea matematicii © * Metode §i procedee folosite in orele de
in clasele mici; Culegere de probleme pentru limba §i literatura romani1 in ciclul primar.
clasele 1-11, Constata: Poligraf, 1993, 1994; in: Dynamis,1991.
Culegere de exercifii §i probleme pentru * Primii pa§i in LOGO. invatatorul, 1998, 4.
c/ase/e Ill-IV, Constanta: Metafora, 1997; * Modalitafi de introducere a graficii pe
Exerciµi §i probleme pentru clasele I-IV, calculator in limbajul LOGO. in: invatatorul

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 77


(Aramis), 1998, 3. in 1995, 1996 §i 1997, unde prezinta referate
• Pledoarie pentru profesia de invStStor. in: §i sustne leqii demonstrativeprivind integra­
Ec:ouri (Constanta). 1998. rea calculatorului in invati§mantul primar;
Fh Ca membru fondator al orqanlzatiel concepe o programa analitica de instruire
"PROLOGO", a participat la toate colocviile asistata pe calculator§i de aplica~i in limbajul
desfa§urate la Eforie Sud §i la Constanta. "LOGO" la ciclul primar.
(E. Noveanu)

SACALI~.Nicolae tindeni unde educa~a a fest neglijata, ceta~le


< ... > 28.01.1944, Bucuresfi, au primit o lovitura funesta.
a Univ. Bue., Fae. de Filosofie, s. Peda­ De asemenea, N. Sacali§ a cautat sa se fa­
gogie. ca acceptata, in cultura §i societatea roma­
~ MA (1976), Ph.D. (1979), Universitatea neasca, ideea ca democrada §i dezvoltarea
de Stat Ohio ( Societatea :ji Educa(ia Ame- industnala rnodema, presupun o viziune
ricans ContemporanS). Primul roman care pragmatica.
a ob~nut un doctoral in filosofie (pedagogie) Pragmatismulinteles, insa, ca o filosofie ma­
dupa 1944 in Statele Unite. jora §i rnatura, ca o "teorie generala a edu­
§ Conf.: Univ. de Teatru §i Arte Vizuale, ca~ei", cum spunea John Dewey §i nu ca
Bue. (1993 ­ ); Decan: lnstitutul Teologic un expedient pentru ob~nerea profitului ime­
Adventist, Fae. de filologie­teologie,(1998.­ dial Pragmatismul in\eles ca o respectare
); Colegiu de Educatie. prof. asocial, a principiuluiverificabilita~i.atat in viata §tiin~­
Universitateade Stat din Ohio, SUA (1977); fica, cat §i in cea politica. Principiu potrivit
educator si logoped la $coalaAjutatoare nr. carula numai ideile §i teoriile care pot fi
8 din Damaroaia (Bucure§ti)intre anii 1982­ verificate §i testate de marea majoritatea a
1990; prof. de limba engleza la Univ. oamenilor pot fi recunoscute ca adevarate.
Populara loan I. Dalles (din 1993). De aici legatura stransa pe care pragmatis­
C9 Cercetator,intre anii 1968­1974 §i 1979­ mul o presupune intre §tiinti§, dernocrate §i
1982 la lnstitutul de Cercetari Pedagogice educate, deoarece principiul verificabilita~i
§i Psihologice; iarin perioada 1990­1993 la nu poate funcuona decal intr­o societate
lnstitutul de $tiinte ale Educa\iei. Director dernocratlca fonnata din oameni educati §i
general adjunct la lnstitutul Na~onalde Studii cultiva~.
§i Strategii privind Problemele Persoanelor in colaborare cu I. Gh. Stanciu §i V. Nico­
cu handicap (din 1997). lescu realizeaza prima deschidere spre pe­
~ Pedagogie comparata; filosofia edu­ dagogia americana §i pragmatismul ameri­
ca~ei; teoria educa~ei; teoria curriculumului; can dupa 1944 prin volumele Antologia
istoria pedagogiei. Pedagogiei Americane §i John Dewey,
© N. Sacali§ a cautat prin lucrarile §i actM­ Democra(ie §i educa(ie.
tatea sa sa restabileasca,in pedagogie, le­ A publicatprima lucrare despre invati§mantul
gaturile cu marea pedagogie umanista ro­ §i pedagogia in Suedia ( Suedia §i $coala
mana §i europeana §i sa reaseze, din nou, SuedezS, 1994).
pedagogia la locul de cinste pe care ii merita. Fondeaza revista Paideia (1993) care ple­
Adica sa devina principalaactivitate umana deaza pentru ie§iirea din criza prin educa~e
convins ca, asa cum spunea Aristotel, pretu­ §i cultura. in perioada 1990­1993 redac­

78 Dictionarul pedagogilor romiini


teaza o rubrica (Paidea) in revista Tribuna suri Morile Domnului.
§co/ii, in care a sustnut ideea de reforma Fb Este membru in Colegiul de redactie al
sutennca a §COlii §i invatamantului rorna­ revistei Teaching Education (SUA); Pre­
nesc. sedinte al AsociaVei UniversitaVlorPopulare
in 1997 publlca lucrarea Po/itica CulturallJ din Romania; Membru in Colegiul de re­
§i Polilica EducaponallJ cu o contrib~e sem­ dactie al revistei Societate §i Handicap.
nificativa la o abordare comparata §i tradiVo­ Este partener cu llZ/DW, lnstitutul de Coo­
nal­modema a reformei educatonsle rorna­ perare lnternanonala al Asoclatel Univer­
nesti, sitaVlor Populare Germane intr­un proiect
Se afirma ca poet prin volumele de versuri care se desfci~ra in Romania de mai mul\i
Roibul, 1990 §i volumul bilingv, Norul- The ani ~i care urmarsste dezvoltarea educaVei
Cloud, in 1987, iarin 1997 volumul de ver­ adultilor.
(E. Noveanu)

SAVA, Lidia Simona distanta. proiect derulat in colaborare cu


<... >30.01.1972, Caransebes, Fundatia pentru o Societate Deschisa
a Univ. Bucurestl, Fae. de Sociologie, ( 1998­1999).
Psihologie §i Pedagogie. ©* Viitorulorganiza(iilorbirocratice.in: Teo-
4. Doctorand (fnvaflJmantul deschis §i la ria organiza(iilor. Buletinul invatamantului
distanflJ. Bazele teoretice §i practice). militar, 1996, 1­2.
§ Asist. Univ. la Univ. de Vest, Fae. de * Managementul organizafii/or militare. Bu­
Sociologie §i Psihologie, Tlrnisoara letinul invatamantului militar, 1996, 3 (tradu­
~ EducaVa permanenta §i educada adul­ cator §i coautor).
tilor, managementul universitar, educatia * Manualul de pedagogie (coord. I. Jinga,
deschisa §i la distanta. PosibilitaV §i strategii E. lstrate). Ed. All, 1998 (coautor).
de dezvoltare a educatiei continue, deschise Fb Readactor al revistei Logos, editata de
§i la distanta in Univ. de Vest din limi§oara. Asoc. NaVonala a UniversitaVlor Populare
Proiectarea §i elaborarea ghidului metodo­ (ANUP). Expert pentru Romania in EUCEN
logic pentru realizarea de suporturi de (European University Continuing Education
cursuri conform educatiei deschise §i la Network).
(E. Noveanu)

SAULESCU, Gheorghe gatirea filologica §i filozofica la Cemauti.


<... >04.03.1798, Ro§ie§ti (tinutul Falciului)­ § invatator la scoala lncepatoare orga­
06.09.1864, ? nizata de mitropolit in chiliile de la "Trei
a A crescut §i s­a instruit prin grija §i protecta lerarhi". Dupa infiintarea "Gimnaziului Vasi­
mitropolitului Veniamin Costachi. A urmat lian" (1 martie 1828)­consideratca un conti­
cursurile in limba greaca de la ~coala dom­ nuator al Colegiului organizat de Vasile Lupu
neasca de pe 11inga Mitropolia din la§i (1812­ in 1639/1640 ­ profesor §i director al aces­
1819), apoi laAcademiagreaca din Hies, unde tuia; preda limba romana, istoria, logica,
a studiat filozofia §i literatura greaca (1819­ retorica, mitologia, istoria naturala pe scurt.
1821). in anii 1821­1826 §i­a adancit pre­ Colaborator apropiat al lui Gh. Asachi la

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 79


Epitropia $colilor publice. Redactor (im­ in Moldova: Descrierea istorico-geograficS
preuna cu V. Fabian) al gazetei "Albina a ceti!lfii Caput Bovis (Capu/ Bo_ului) sau
Romaneasca" (1829). Ghertina (Tiglina - Galafi)­1837. In acelasl
© in 1832 a publicat Abecedaru/ - intaile an publlca Hronologie §i istorie universals
cuno9tin\e de litere 9i idei pentru tinerimea (2 volume)­ prima lucrare de acest profil in
9colarilor Incepatori, destinat "9colilor ~nu­ Moldova. in 1843 se pensioneaza, dar con­
tale". Prin acest Abecedar (sapte edi~i ­ tinua sa fie prezent in publica~ile vremii 9i
ultima in 1856)s­a facut trecerea de la meto­ in viata scolara, in 1855 parucpa, impreuna
da slovenirii la metoda fonetica. in 1833 pu­ cu C. Negri, la Conferin\a de la Viena a re­
blica Gramatica romaneasdl-doua volume prezentantlor puterilor implicate in razboiul
­ etimologia 9i sintaxa, pentru "scotile Crirneii. Curand se retrage la Vladnic (~nutul
normale" (de fapt, pentru "clasele normale" Falciu), unde i9i are proprietatea,continuand
ale §COlilor lncepatoere) §i gimnaziu. Era ­ sa se preocupe de problemele culturale,
in Moldova ­ prima incercare de teoretizare indeosebi lingvistice. B.­P. Hasdeu a
asupra limbii; in acelasi limp era §i o carte subliniat importanta contribu~a a lui S. in
didactica, §i inca una pentru lncepatort. Gh. dezvoltarea 9colii rornanesn "Asachi 9i
Asachi insU§i a formulat obie~a ca "aceasta Saulescuin Moldova, Lazar9i Eliade in Tara
gramatica nu poate fi oranduita de carte Rornanesca, au dat sernnalul noii mi9cari
elementara pentru 9coli", fiind excesiv de ( .... )ca scoala sa devina a na~unii intregi
incarcata; in consecinta. S. publica, in 1833, ... spre a nu fi numai pentru slujitorii bisericii
Gramatica romsneescs prescurtata 9i sau nurnai pentru aristocra~." (B.­P. Hasdeu,
volumul Ill al primei forme: Prozodia. Dupa Monitorul oficial, nr. 146, 1880, p. 4150).
infiintareaAcademiei Mihailene (iunie 1835), © •Abecedar. la9i: lip. Albinei, 1832.
S. devine profesor al noii instit~i scolare. *Gramatica romaneasci!l. lasi: Entropia
in noiembrie 1835, ca o recunoastere a me­ Moldovei, 1833.
ritelor sale, i se acorda rangul boieresc de <r- Barsanescu, $t. lstoria pedagogiei roma-
pahamic. in cursul anilor 1835 ­1836, ras­ ne§ti. in: /storia filosofiei modeme, vol. V,
punzand unei solicltarl a mitropolitului Bucuresti, 1941.
Veniamin Costachi, transcrie §i tipare9te in Enescu, C.N. Gh. Si!lulescu, D. Pop, Anton
Moldova: Hronicul vechimii Romano- Velini. Buc.:EDP, 1970.
Moldave, de Dimitrie Cantemir (2 volume), lorga, N. lstoria invi!lfi!lmantului romenesc.
pentru care a scris 9i prefata, Lui i se dato­ Bue.: EDP, 1971.
reaza prirna lucrare de arheologie tiparita (I. Gh. Stanciu)

SIMA, Ion Lucian Blaga, Sibiu, Fae. de $tiin\e, Catedra


<... >25.03.1938, Fllea de Jos (Cluj). de Psihopedagogie.
a Univ. Babes Bolyai, Fae. de lstorie­ ~ Aspecte psihopedagogice 9i metodice
Filozofie. privind invatamfmtul special, pedagogic,
~ Doctoratin psihologie (lmplicafii ale mo­ prescolar §i varsta 9colara mica.
tiva(iei in formarea deprinderilor de munce ldeile mai importante care se desprind
la e/evii deficienfi mintali, comparativ ci nor- din lucrarile abordate se refera la aspecte
malii). privind optirnizarea procesului de tnva­
§ Cariera didactica universitara: prof. Univ. tarnant la diferite niveluri 9i profile:

RO Dictionarul pedagogilor rornani


1. Copilul are nevoie de ajutor. Ajutorul * Prevenirea §i corectarea devierilor de la
trebuie acordat prin ac;\iune, iar ac;\iunea conduita verbali§ normata. in: RP, 1981, 5.
trebuie indreptata intotdeauna pentru * lnterrela(ia cuno§tin(elor intereselor §i
imbunataVrea starii de sanatate a fiecarul nivelul deprinderilor. in: RP, 1981, 7.
copil §i asigurarea fericirii personals * Nivelul de aspira(ie §i con§tiin(a valorii
(Psihopedagogia speciali§, vol. II). proprii la elevi. in: Problems de defectologie.
2. Ambianta din colectivul didactic sa Bue.: EDP, 1983.
fie creata pe criterii constructive §i optimiza­ • L'image de soi de /'adolescence et /'attitude
toare, bazata pe incredere §i respect reci­ a /'egard des valeurs. in: Pedagogica­
proc. Model care trebuie insuflat §i co­ Veroffentlichungen des Padaqoqischen
lectivelor de elevi (Creativitatea la varsta Institutes, Linz, 1997, 4.
§co/ara mira §i pre§COlara). *Le conflict la frustation et le stress- fadeurs
3. Copilul trebuie respectat, dar acest de la non-adaptation scolaire dans le cycle
respect este vizibil §i benefic, numai daca primaire. in: Pedagogica­VeroffenUichungen
va respectaf §i dv. (Psihopedagogie, vol. des Padagogischen Institutes, Linz, 1998, 1.
I). * Psihologie §colara. Vol. I. Sibiu: Univ.
4. Nu­i permis ca elevii vosm sa va Lucian Blaga, 1995 (coautor).
vada nervosi, furlosl, ci mai degraba * Psihologie §Colara. Vol. II. Sibiu: Univ.
suparati/necaji\i la neimplinirile lor Lucian Blaga, 1995 (coautor).
(Irnblnarea afectiuntl §i exlqentei in * CreatMtatea la varsta pre§colara §i §coala
procesul de invatamant). mira. Bue.: EDP­RA, 1997.
© * Decizie §i temperament.Acfiune, deci- * Psihopedagogie speciata. Tn: Studii §i cer-
zie, responsabilitate. Bue.: Ed. Academiei ceti§ri. Vol. I. Bue.: EDP­RA, 1998.
RSR, 1976. * Psihopedagogogie speciali§. Tn: Studii §i
• Factoripsihopedagogiciimplicafi in insuc- cercetari. Vol. II. Bue.: EDP­RA, 1998. 126
cesul §COiar. in: Rev. de Psihologie, 1980, pag.
3. (E. Noveanu)

STAMATINA, Otilia preuniversitare §i universitare, totodata stu­


<...> 25.03.1947, Romani/ Baurci­ Moldovan diaza problema pregatirii cadrelor didactice
(Cahul, RM). precum §i psihologiei conducerii §i a relaVilor
a lnstitutul Pedagogic din Chi§inau (1955), interetnice.
Fae. de fizica §i rnatematca. © Adepta a democratizarii proceselor pe­
~ Doctorat in psihopedagogie, lnstitutul dagogice la instituVile de invatfimant preuni­
Pedagogic din Moscova (1967). versitar §i universitar.
§ Cariera didactica universitara: din 1968: Elaboreaza primul program al cursului de
Univ. Pedagogica "Ion Creanga" din Chi­ psihologie pentru elevii §COlilor medii sub
§inau (lector, sef de catedra, decan). denumirea "Cunoaste­te pe tine §i faure§te­
C9 Aclivitatea de cercetare: din 1962 la V soarta", recomandat de minister pentru
lnstitutul de Cercetari l;ltiintifice din domeniul toate instituVile de acest fel. Organizeaza
pedagogiei §i psihologiei (Chi§inau). primele seminarii de psihopedagogie pentru
~ Studiaza problemele formarii persona­ cadrele didactice universitare.
litaVi tinerilor ce i§i fac studiile in instituVile Q Din 1989 ­ presednte al AsociaVei Re­

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 81


publicane non guvernamentale "invaiatorii * ModalitfJ{i de realizare a puterii §i influenffJ
pentru pace" 9i membru al asoclatei ana­ persona/fJ in actMtatea primarilordin Moldo-
logice Mondiale. Expert in elaborarea do­ va din perioada de tranzipe. Chi9inau, 1999.
cumentelor pentru atestarea cadrelor didac­ * G.D. U§inskii - marele psiholog rus. Chi­
tice 9i membru al Comisiei de atestare. 9inau: 1974 (coautor).
Prin asoclatla "invatatorii pentru pace" * Dependenta stabilitfJ{ii comportamentului
realizeaza mai mu!te proiecte de propagan­ onest al elevilorc/aselor superioare de moti-
da a drepturilor copii!or, a metodelor de vafia de ctJtre ei a necesitfJpi acestei calitfJ(i.
educave fara violenia. atat in scoala, cat §i in: Materialele congresului psiho!ogilor, Mos­
in familie. cova, 1977.
© * Structura §i dinamica procesului de for- * TrasfJturile de personalitate ale pedago-
mare a onestitfJfii la elevii c/aselor supe- gului. in: Tehno/ogii educa(ionale modeme.
rioare. Chi9inau: $tiinta. 1987. Vol. I. Chi9inau, 1994.
* ln scoeie din BatfJr. Cartea Moldove­ * Practica social-politicfJ a studen{ilor ca
neasca, 1964. mijloc de formare a unei pozi{ii active de
* $tiinta psihologicfJ: progres, probleme §i viaffJ. in: Rolul practicii social-politice in
perspective. Chi9inau: $tiinta. 1996 (coord.). educa(ia studen(ilor. Chi§inau: $tiinta. 1980.
(E. Noveanu)

STOICA, Marin gogiei (Psihopedagogia ...


< ... > 2.11.1928, Dobresti­Caclu­ 1982), mai ales in psihopeda­
lale§ti (Doij). gogia formarii personalitaVi (Psi-
a Univ. Bucurestl, Fae. de hopedagogia personalitfJ{ii. ..
Pedagogie (1953, diploma de 1996).
merit). © * loan Maiorescu - concep(ia
~ Doctoral in pedagogie §i activitatea pedagogicfJ. Bue.:
(1970: loanMaiorescu-concep- E.D.P., 1967.
pa §i activitatea pedagogicfJ). * Tineretul §i educa(ia §colara.
5. Cariera didactica in invaia­ Craiova: Ed. Scrisu! Romanesc,
rnantut superior in Craiova: ~ 1973 (coautor).
lnstiMul pedagogic de 2 ani ­ 1959­1960; * Psihopedagogia§Colara. Craiova: Ed. Scri­
lnstitutul pedagogic de 3 ani (1961­1966); sul Rornanesc, 1982 (coautor).
Universitatea din Craiova: ­ lector (1967­ * Sinteze de pedagogie §i psihologie. Cra­
1970): corferentar (1971­1989); profesor iova: Ed. Universitaria, 1992.
(1990­ ). * Pedagogia §colara. Craiova: Ed. Gh.
1'- Arii problematice investigate: istoria pe­ Alexandru, 1995.
dagogiei, psihopedagogia scotara §i * Psihopedagogia personalitfJfii. Bue.:
psihopedagogia personalitaVi. E.D.P., 1996.
© Contributii personale in domeniu! valo­ * Pedagogie - pentru definitivat, gradul al /I-
rificarii gandirii pedagogice §i a traditiilor lea, gradul I, perfecponare §i studen(i. Cra­
progresiste ale §colii rornanestl (loan Maio- iova: Ed. Gh.Alexandru, 1997.
rescu 1967), (Contribu(ia unoroamenide * TndrumfJtor pentru practica pedagogicfJ.
cultura 1967), in domeniu! psihopeda­ Craiova: Univ. din Craiova, 1978/1988.

82 Dictionarul pedagogilor rornani


• fnceputurile Academiei Romane. in: RP, §i in domeniul §CO/ii, la realizarea uniti1fii na-
1966, 4. (ionale §i culturale a poporului roman. in:
• Activitatea §i ideile pedagogice ale lui loan RP, 1967, 2.
Maiorescu. in: RP, 1965, 4. * Concep(ia lui l.P. Eliade despre educa(ie
• Contribufia unor oameni de cu/tum, de la §i invi1fi1mant. in: RP, 1967, 12.
mljlocul secolului al XIX-lea, cu preocupfJri (E. Noveanu)

$ANDOR, Atanasie critice la adresa unormanuale de gramatica,


< ... > 1809, Nadlac ­ ? care foloseau norme ortografice diferite §i
a Studii de filozofie la Seghedin §i de propune editarea unui diqionar al limbii ro­
medicina la Pesta. mane cu ortografia corecta a fiecarui cuvant,
§ inanii 1832­1838afostmedielaCenad, Considerand ca formele autentice ale limbii
Pecica §i Lipova. in 1838 s­a transferat la rornane se afla in creaua populara, §i­a in­
Arad. De la 16 februarie 1846, pana la 1879, demnat elevii sa euleaga folclor.
cand s­a pensionat, a fast profesor titular la in 1861 a participatla intemeiereaAsocia~ei
Preparandia din Arad. A predat un numar Na\ionale aradene pentru cultura poporului
impresionantde discipline: pedagogie§i me­ roman, al carui membru activ a fast pana la
todica, istorie, limba romana, limba maghia­ sra~itul vie~i.
ra, limba germana, geometria, istoria natu­ © • Observari asupra gramaticii lui Vasile
rala, desen. loanovici. Viena, 1851.
© A elaborat mai multe manuale care au * ObservM asupra gramaticiiscrise de Sava
ramas in manuseris: Abecedar, Gramatica Popovici-Barcianu. Sibiu, 1853.
limbii rornane (care propunea 0 "ortografie '7 Boti§, T. lstoria §co/ii Normale (Prepa-

adeevata, usoara, potrivita limbii rornane"), randia) §i a lnstitutului Teologic Ortodox din
Epistolografie. Arad. Arad: Ed. Consistorului, 1922.
A manifestat o preoeupare speciala pentru Popeanqa, V; Gavaneseu, E.; Tarcovnieu,
stabilirea normelor ortografiee. ObservaVi V. Preparandia din Arad. Bue.:EDP, 1964.
(1. Gh. Staneiu)

$ERDEAN, loan © Contribll\iipersonalein formulareaobiec­


< ... >30.10.1927, Limba (Alba). tivelor, a con~nutunlor§i a fundamentelorpsi­
a Univ. Bue., Fae. de Pedagogie­Psihologie. hopedagogiceale instruirii practice a §C()larilor
~ Doctoral in pedagogie (1976 ­ Contribu(ii mici.
la ameliorareainstruiriipractice a elevilordin Demersuri intreprinse §i lucrari elaborate §i
cic/ul primar). valorificate in acest scop, pe langa teza de
§ Cariera didactica: 1952­1979: IPPD; 1979 doctoral: fndrumM metodicepentrupredarea
­1990: UB, Cat. de Pedagogie­Psihologie; indeletnicirilorpracticela c/asele /­/V(1964);
1980­1990: inspectorgeneral in MEN; 1991­ Metodica predi1rii lucrului manual (1967);
1994: Univ. "Spiru Harer (Bucure§ti)­ decan Metodicapredarii activitafilorpractice (1977).
al Colegiului Universitar pedagogic de lnsti­ Preocupan pentru stabilirea §i formularea
tutori. unor temeiuri §tiin\ifice ­ psihologice, ling­

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 83


vistice 9i literare ­ necesare elaborarii unei zarea §i desfi!J§urarea procesu/ui de fnvi!Jfi!J-
didactici speciale a studiului limbii 9i litera­ mant fn cic/ul primarfn vederea cre§teriiran-
turii romans in scoala prirnara, finalizata in damnetului §Colar (in colaborare, 1974);
Metodica predi!Jrii limbii romane la c/ase/e 1- Randamentul §COiar- semnffica(ii §i moda-
IV (1980); Orienti!Jri noi fn metodologia stu- liti!Jfi de realizare (1977); Randamentul§COiar
dierii limbii romane tn ciclul primar - citit- fntre accesibilitate §i tehno/ogia instruirii
scris, citire, compunere (1981); Didactica (1978).
limbii romane tn §coala primarfl (1998). fl:J Autor, in colaborare al unui nurnar de
ConbibtJtii la definirea conceptuluide randa­ trei manuale scolere (Citire, Gramatici!J §i
ment scolar, cu referire speciala la locul 9i compunere. Cuno§tinfe despre naturfl) pen­
roful pe care­I au clasele primare in general, tru clasa a Ill­a, cares­au aflatin uzul 9colilor
9i studiul limbii rornane, in special, pentru timp de peste doua decenii.
intelegerea clara a acestui concept, Organi- (E. Noveanu)

THEODOSIU, Dumitru de instruire.


< ... > 28.11.1890, Pantelimon {llfov)­ 09.02. Prezentin presa pedagogicaa vremii cu arti­
1990, Bucure§ti. cole, studii, conferinte.T. s­a afimiatca promo­
a $coala normala din Bucure9ti (1911 ­ 99f ter al pedagogiei modemein proces de scien­
de promote); Univ. din Bue., Fae de litere 9i tizare, de fundamentare 9tiintifica a practicii
filosofie (1922). scolare.
§ invatator 9i director (1912, Vii90ara, Tele­ © * Metodul fonomimic. in: Uniunea membri­
orman), invatatorla $coala de aplica~ea $co­ lor corpului didactic roman, 1914.
Iii normale din Bue. (1913­1926); institutor9i • Predarea unei nara(iuni. in: Uniunea mem­
director (1918­1921 ); profesorde pedagogie brilor corpului didactic roman, 1916, 3­4.
la $coala norrnala din Bue. (1921­1947); ca­ • Tnvi!J(i!Jmantul intuitiv la Pestalozzi. in: Re­
riera universitara:asistentla Catedra de peda­ vista generala a invatamantului, 1927, 2.
gogie a Univ. din Bue. (1930­1931 ). Inspector • Pedologie (Studiul copilulw). Bue.: Ed. Libra­
general al invatamantului primar 9i normal riei Socec, 1922.
(1941­1944); • Pedagogiapractici!J. I. Didactica fnvi!Jfi!Jman-
~Auter al mai multor manuale pentru §COlile tu/ui primar. Bue.: Ed. Librariei H. Steinberg,
normale 9i al unor lucrari destinateinvatatori­ 1923.
lor, T. promoveaza orientarile modeme ale • Pedagogia orecuce. II. Metodica
primei jumata~ a secolului XX ­ pedagogia fnvi!Jfi!Jmantului primar. Bue.: Ed. Librariei H.
experimentala 9i scoala activa. Steinberg, 1923.
Experientade pedagog practiciana reu9it sa • lntroducere biologici!J fn psihologie. Bue.: Ed.
9k> expuna intr­o serie de lucrari (Metodul ... Librariei Socec, 1927.
1914, Predarea ... 1916, Tnvi!lfi!Jmantulintuitiv • Aptitudinile §i selecfia elevilor din punct de
... 1927, lntroducere ... 1927). vedere §colar§I profesional. Bue.: Ed. Librariei
0 activitate deosebit de importanta o desf8­ Socec, 1928.
soara ca cercetator, reprezentantal pedago­ • Mai aproape de elevi. Bue.: Ed. Librariei
giei experimentale.in aceasta activitateabor­ "Principele Mircea", 1939.
deaza probleme fundamentaleale educa~ei • Pedagogia inimei. Bue.: Ed. Librariel "Prin­
§COlare­ariainvatarii, aptitudinileelevilor, ele­ cipele Mircea", 1939.
vul ca obiect de studiu, eficienta unor metode • Revizuiri. Observi!Jriasupra gre::;elilor fn pre-

84 Dictionarul pedagogilor romani


darea invtlfamantului primar. Bue.: Ed. "Culh.J­ rr Muster, D. Dumitru Theodosiu. Scrieripe-
ra rornaneasca", 1940. dagogice. Antologie, studiu introductiv, note
* Psihologia copilului §i adolescentului pre­ §i comentarii. Bue.: EDP, 1981.
cedata de Elemente de psihometrie. Bue.: Stoian, Stanciu, lliescu, Vasile. Contribu(ii la
Ed. Socec & Co. (1946). istoricul cercetarii pedagogice §i al §coli/or
*Mai aproape de e/evi. Bue.: EDP, 1972. experimentale din Romania. Bue.: EDP, 1967.
* $co/are. Bue.: EDP, 1975. (E. Noveanu)

TOFAN, George Redutabil gazetar, T. este prezent cu nu­


< ... > 05.11.1880, BTica (Radauti) ­ 15.07. meroase studii, articole, note biografice etc.
1920, Cemauv. in publicaVile romane9ti din toate provinciile.
a Liceul de baieti din Suceava (1892­1900), intre timp, lucreaza mereu la o importanta mo­
apoi Univ. din CemaLJti, Fae de I. romana, nografie ­ invatamantul public in Bucovina ­
istorte §i geografie. al carei manuscris este extrem de prevos mai
§Profesorla Suceava (1904), apoi la $coala ales prin datele privind literatura didactica din
Normala din Cemau~ (1906). Bucovina (manuscrisul se pastreaza la Biblio­
~ Eminent pedagog, spirit intreprinzator §i teca Centrala Pedagogica "J.C. Petrescu" din
bun organizator, este ales pre§edinte al "Reu­ Bucure9ti).
niunii scolare rornane din Bucovina" (1907), ~ Colaborator apropiatal lui Sextil Pu§cariu
devenita ulterior "AsociaVa Corpului Didactic la elaborarea "DiCVonarului Limbii Romane"
Roman din Bucovina", calitate in care reinvie © • in chestia Reuniunii §CO/are romane. in:
revista "$coala" §i militeaza pentru promova­ Vointa poporului, 1907, 30.
rea §i cultivarea specificului na~onal. infiintea­ * fnvafamantulprimar §i roadele lui. in: Viata
za 14 §COii prtmare in satele ce!e mai amenin­ rornaneasca, 1907, 11.
tate cu pierderea iden~~i natlonsle, infiin­ * Catedra de istorie romana la Universitatea
teaza §COii normale particulare (de fete) cu din Cemaup. in: Viata rornaneasca, 1908,4.
predare in limba romana, organizeaza cursuri * Studiul limbii mateme in §coli/e secundare
de vara pentru invatatori. §i in pedagogiu. in: scoeia, 1908, 12.
Organizeaza Congresul de la Suceava (7­8 * Douazeci §i cinci de ani de activitate cultu-
iunie 1914), eveniment cu adancl rezonante rali!i. Jubileul "$coalei romane" (1883-1908).
in randul invatatorilor bucovineni, ultima mare in: Viata romaneasca, 1909, 1.
manifestare spirituala a romanilordin Bucovi­ * Spre §Coala nafionata.$coli normale la
na in cadrul imperului habsburgic. Printre prin­ Cemaufi. Divizarea $co/ii Normale de invtl-
cipalele probleme abordate se numara extin­ (atori din Cemau(i. in: Viata rornaneasca,
derea folosirii limbii rornane in predare in cla­ 1909, 9.
sele gimnaziale 9i liceale romane§ti, introdu­ * Jubileul unei universiti!ifi romane§ti. in:
cerea istoriei nationale ca obiect de studiu, $coala, 1911, 10­12.
infiintarea unorscoli comerciale §i de meserii * Lecfiile de deschidere a cursului de istorie a
cu predare in limba romana, infintarea biblio­ neamului pentru invtifi!itorii basarabeni. in:
tecilor scolare romane§ti §i a unei universitaV :;>coala moldoveneasca, 1917, 24.
nationale. * Organizarea invi!ifatorimii din Bucovina. in:
in 1917­1918, la solicitarea Jui Pan $coala Basarabiei, 1918, 1.
Halippa, participa, impreuna cu mulV alV inte­ * invtlfamantul din Bucovina. in: Calendarul
lectuali romani, la organizarea invatamantului "Glasul Bucovinei", 1920.
in limba romana in Basarabia. (Gh. Giurca)

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 85


TRIFOI, Mihai intemavonal pe baza limbii esperanto).
< ...> 8.08.1944, Sighetu Marma~ei. © * MicfJ gramaticfJ a limbii romane (Pentru
a lnstitutul Pedagogic, Baia Mare. uz §COiar §i admiteri). Sf. Gheorghe: Pre­
~ Grad didactic I ( Optimizarea predtirii-in- served Cathedra, 1995.
SLJ§irii problemelor de ortoepie, ortografie §i * Evaluarea cunO§tin(elorde gramaticfJ (Cla-
de punctuafie la secfiile cu limba de predare se/e I/I-VIII). Sf. Gheorghe: Preserved Ca­
maghiarti). thedra, 1995.
~ Realizarea unor lucrari de specialitate * Esperanto - Curs rapid de invt§(are a limbii
destinate sprijinirii elevilorin activitatea lorde intema(ionale ftJrti profesor. Sf. Gheorghe:
invaiare. COVA, 1996.
© Ac!Mtate didactica 9i in domeniul limbii * Letero el Rumanio. in: Tutmondaj Scienko
esperanto publicate in diverse reviste: Tut­ kaj Tekniko. Beijing: 1996, 2.
mondaj Scienko kaj Tekniko (apare sub aus­ * Pasoj al progreso. in: lntemacia Pedagogia
piciile Academiei Chineze de $tiin\e); lnter­ Revue, 1997, 4.
nancia Pedagogia Revue (organul de presa fb inscrierea cu o clasa de elevi care stu­
al Ligii lntema\ionale a Profesorilor Espe­ diaza esperanto la FUNDAPAX­Projekto
ranti9ti); Esperanto Eko (Anglia; La Verda (proiect intema\ional sus\inut de UNESCO;
Proleto (Anglia); Bazaro {Cluj). participanv: 56 ~Ii din 22 de \ari)/ anul sco­
~ Membru al Asocia~ei Romane de Es­ lar 1994­1995. lniVerea 9i organizarea tabe­
peranto, membru al Asocia~ei Universale de rei interscolare de vara "Informatica 9i Espe­
Esperanto 9i al Ligii lntemavonale a Profe­ ranto" (2 edj\ii: 1997, 1998) vizand pregatirea
sorilor Esperanti9ti; membru al PASPORTA informatizariiinvaiamantului din mediul rural,
SERVO (care vizeaza dezvoltarea turismului in sensul Reformei.
(E. Noveanu)

TOPA,Leon profesor la diferite scoli, iar din 1963 9i 1978


< ... > 02.06.1912, Carapciu pe Cerernus, jud. a activat ca cercetator la lnstitutul de cercetari
Storojine\­ 1996, Bucure9ti pedagogice 9i psihologice.
a Univ. din Cerna~. Fae. de Psihologie 9i Activitatea 9tiin\ifica a lui T, se rernarca
Litere, SecVa de filosofie (sociologie­peda­ printr­o temeinica documentare, datorita fap­
gogie). Ca student a fest membru al societa~i tului ca acesta era un bun cenoscator al mai
academice "Junimea". la fest bursier. Ca multor limbi straine ­ engleza, franceza, ger­
licenvatal Universita~i a fest trimis pentru spe­ rnana, italiana 9i rusa Acest fapt i­a permis
cializare la Roma (Academia di Romania). sa publice studii 9i articole in publica~i de pres­
~ Doctoratul la Univ. Cemau~ (Relafia din- tigiu mai multe \ari.
tre forma de guvemt§mant §i organiza(ia in prima perioada a activita~i. l abordeaza
militarti la romam). problematica sociologica a universita~i \8r8­
§ Din 1938 asistent la Catedra de socio­ ne9ti (Universitatea ... 1935 ), dedlcand un
logie, etica 9i politica. in 1939 cercetarea mo­ spa~u important unui evantai de capitole ­
nografica sociologica a micro­regiunii Gura Partea I (Privire teoretict§ §i istoricfJ)-cu §Bse
Humorului, Verone\, Manastirea Humorului, capito/e: Educa~a 9i cultura; Educa~a 9i cultu­
inqiata de Dimitrie Gusti, la care au participat ra poporului; Mijloacele educa~ei poporului:
absolven~ ai Universita~i din Cemau~. a fest cuvantul scris, cu 4 diviziuni 9i cuvantul vorbit
concusa de l Dupa 28 iunie 1940 a fest cu 4 diviziuni; Mijloacele artistice, tehnice 9i

86 Dictionarul pedagogilor rornani


de alta natura, cu 6 diviziuni; Societa\ile cul­ Colaboreaza cu articole la "Dicponarul de
turale 9i institt.qiile de educate a poporului; pedagogie"(Bucure9H, 1979) 9i la numeroase
Universitatea populara; Universitatea popu­ volume colective; in Revista de pedagogie
lara daneza (N.S. Grundwig); Universitatea publlca recenzii 9i articole, abordand o larga
populara in strainatate (Norvegia, Suedia, preblematca ­ pregatirea tineretului pentru
Finlanda, Germania, Marea Britanie, Franta, via\8 9i familie, instrumente de cercetare,
Italia, Elve\ia, Austria, Uniunea Sovietica, educata permanentain scoala de cultura ge­
Polonia etc.) 9i partea II (Experien\e9i progra­ nerala, integrareainvatamantuluiin educa~a
me practice) cu capltolele: Cultura 9i educava permanenta, invatarea valorilor.
poporului in Romania 9i Expunereacomenta­ © * Universitatea taraneasra. Teoria §i prac-
ta a lucrarilor de la R~­Stanca (Cemau~) a tica. Cemauv. 1935.
Universita~i tarane9ti. *La realizatione tra la forma di Govemo e l'or-
in acelasl plan al cercetarilor sociologice se ganizzatione militare romana dai Gracchi ad
inscrie o lucrare dedicata "orasuul" ca "depo­ Auguste. $coala Romana din Roma, 1940.
zitar ale civiliza~ei umane" (lstoria ... 196/J), * lstoria ora§ului. Bue.: 1969.
dar 9i doua volume dedicate sociologieiedu­ * Sociologia pedagogica. Bue.: 1971 (co­
ca\iei (Socio/ogie pedagogira, 1971 coautor; autor).
9i Sociologia educapei permanente, 1973). * Sociologia educafiei permanente. Bue.:
in volumul dedicat proeesului creativ 1973.
( Creativitatea, 1980) r. analizeaza progresul * Colaborarea §co/ii cu familia elevilorde clasa
sociologiei, psihologiei 9i pedagogiei in do­ I. Bue.: 1974 (coord.: Ll §i lulian Nica).
meniul premiselor 9i metodelor ereativitaVi, * Metode §i tehnici de munra intelectuala.
aducand o contribu\ie interesanta la dezvol­ Bue.: 1979 (coordonator9i coautor).
tarea noii 9tiin\e a creatologiei in Romania. * Creativitatea. Bue.: 1980.
(M. Grigorovi\8)

VASILE, Vasile tinologie muzlcala: Didactlca


<...>3.06.1941, Borle9ti, Neam\. muzicala.
a Conservatorul de Muziea ~ Aetivitate in asoeia\ii profe­
"GheorgheDima" din Cluj­Napoca; sionale (inteme, internatonale):
Universitatea "Al.I. Cuza" lasi, Membru al Uniunii Compozito­
Fae. de Filologie. rilor 91 Muzicologilor; Membru al
ti Grad didactic I (Manastirea Asocia~ei Oamenilor de $tiin\8,
Neam\ ­ vatra de cultura muzi­ Membru al International Pheno­
cala rornaneasca): Doctoral in ~ ~ menology Institute 9i al Euro­
pedagogie (Evolupa conceptului de educafie pean Association for Research on Leaming
muzica/a in Romania); Doctorat in muzi­ and Instruction.
cologie ( Gavriil Galinescu - reprezentant de lnventarierea 9i prezentarea manuscriselor
seama al folcloristicii romane§b). muzicale din manastirile muntelui Athos.
§ Cariera didaetica: $coala de Muzica din © * Profiluri de muzicieni romani sec. XIX-
Piatra Nearnt; cerc.st, pr.Ill ISE; Conf. XX, Vol. I. Bue., 1986.
Universitatea de Muzica din Bucurasti, * Constantin Brailoiu - reprezentant de sea­
~ lstoria pedagogiei 9i a invatamantului ma al pedagogiei muzicale romane§ti. RP,
muzical; lstoria eulturii rornanesti; Bizan­ 1993, 3.

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 87


• Aptitudinile muzicale. RP, 1993, 4­7. VII­a. Bue.: EDP, 1997.
• George Breazuf sau un model pentru edu- * Educafie muzica/a. Manual pentru clasa a
cafia muzicala romaneascS. RP, 1991, 11; VIII­a. Bue.: EDP, 1997.
1994. 517. • Concerted activity of the traditional Roma-
• Curs de istoria muzicii bizantine. Bue.: Aca­ nian Church and School. 7­th European
demia de Muzica, 1995. Conference for Research on Leaming and
• Pagini nescrise din istoria pedagogiei §i a Instruction. Athens­Greece, 1997.
culturii romane§ti. Bue.: EDP, 1995. • Necesitatea restituirii drepturilor educafiei
* Educape muzicala. Manual pentru clasa a muzicale in liceul romanesc. RP, 1995, 9­12.
(E. Noveanu)

VELINI, Anton ei in 1831, pentru pregatirea invatatorilor,


<...> 1812­1873 (descendent dintr­o farnilie fie ca a folosit aceleasi surse ca §i acesua;
originara din Italia). Felbiger, l.G., Niemeyer, H.A., Villorn.
a Bursier al Colegiului "Sf. Sava" din Bue. §i Existenta­ in scrierea lui V ­ a unor titfuri §i
al "Girnnaziului Vasilian" din la§i (1826­ subtitfuri identice cu cele din rnanuscrisul
1831). Frecventeaza un curs de pedagogie lui Asachi §i Botezatu ii tndearnna pe
ini~at de Epitropia $coaler §i devine "pro­ Enescu sa considere ca autorul Manualului
fesor provizoriu" la o scoala publica din de metodica §i pedagogie s­a folosit de
Botosanl, La propunerea lui Asachi Gh. textul dascalilor sai la cursul de pedagogie
obpne o bursa la Viena (1833), unde face din 1831/1832, lmboqatlndu­l rnult. Ma­
studii de filozofie, drept §i econornie politica. nualul cuprindea sase parti: 1. "despre
~ Doctorat in filozofie (1839). invatatura sau cultura lntelectuata"­eel rnai
§ Profesor la Serninarul de la Socola, unde arnplu; 2. "despre cultura", unde se trateaza
se desfa§urau cursurile de teologie ale Aca­ problerne de educatie rnorala; 3. "despre
derniei Mihailene. Preda disciplinele filo­ disciplina§COlara §i rnodurile de a o infaptui";
zofice (logica, psihologie, istoria filozofiei), 4. "despre educata fizica"; 5. §i 6. "Sala de
dar §i fizica §i chirnie. Distins cu titfuri bole­ dasa, inSU§irile §i datoriile invatatoruluicatre
re§ti de serdar §i de cornis. La infiintarea scoala"
§COlii preparandaledin la§i (1855) este numit in concepta lui V., educata este arta de a
profesor de pedagogie §i director. in pe­ creste copiii, §i "nici o §tiinta nu este rnai
rioada 1863­1864 a fest director al Acade­ necesara decat §tiinta de a­llnvata". "Scopul
rniei Mihailene, iar in 1864 a prirnit func~a invataturii este din copii a face barba~ care
de inspectorregional pentrujudetul Covur1ui. sa poata intrebuinta bine intelegerea lor, sa
Pensionat in 1866. cugete §i sa lucreze moraliceste, ca astfel
~Manualul de metodica §i pedagogie pen- in rnisiunea la care ar f ei destina\i sa fie
tru profesorii §coli/orprimare este, dupa pro­ capabili §i folositori". Realizarea acestui
pria rnarturisire, o prelucrare dupa autori scop, care acorda prioritate aspectului for­
straini, in care a ~nut searna de trebuintele rnativ al procesului de instruire, devine cu
§COlilor sate§ti din acea penoada, N.C. putin\a prin utilizarea a doua "rnijloace":
Enescu, care a cercetat cu aten~e docu­ obiectele de invatarnant §i rnetodele de
rnente ale vrernii, apreciaza ca V., fie ca a instruire. "Sunt avute in vedere toate disci­
folosit rnanuscrisul "Despre metoda" al lui plinele scolare incluse in planul de invata­
Gh. Asachi §i Botezatu Samuil, intocrnit de rnant al vrernii ( citit­scris, aritrnetica, grarna­

88 Dictionarul pedagogilor romiini


tica, religia, istoria naturala, geografia, ca­ fizice, intrucat numai in condi\iile in care
ligrafia s.a.), V. aprecia 9i el, ca 9i alV peda­ "corpul ca organ al sufletului este dezvoltat.
gogi ai sec. al XIX­lea, ca factorul esenVal atunci 9i sufletul e bine dispus a cugeta,
in realizarea scopului invataturii i1 constituie imaginaVa e mai vioaie". in ultima parte a
metoda utilizata, tine el sa precizeze, pe manualului sunt formulate lnsuslrlle
baza cunoasteril "(a} plecarfl" copiilor. specifice ale unui invatator: sanatos, cu
Manualul lui V. promova o alta teorie didac­ corpul intreg, pronuntare corecta, stapan pe
tica decat ce "mutuala" (monltoriala) care cuno9tin\ele ce are de predat, sa 9tie cum
se practica in Tarile Romane inca din anii sa predea, voin\a hotarata, fire blanda,
'20; el avea in vedere un sistem de instruire raodare §ii modestie.
in care invatatorul conducea direct activi­ V. are meritul de a fi realizat, la noi, prima
tatea de cunoastere a 9colarului. Se deschi­ sinteza a ideilor pedagogice din primajuma-
de astfel "o noua perioada=de modemizare tate de a seco/ului al XIX-lea; el pune astfel
­ a 9colii romanesn", Referirile la educata bazele "pedagogiei sistematice" romane9ti.
morala au vizat atat scopul acesteia ­ ©*Manual de metodica §i pedagogie pentru
"dezvoltarea sim\ului moral 9i determinarea profesorii §COii/or primare. lasl, 1860.
voin\ei catre bine" ­, cat 9i mijloacele de r:r Barsanescu, $l lstoria pedagogiei to­
realizare: sfaturi, discUVi pe teme de morala, mane§ti, in: lstoria filosofiei modeme, vol.
supraveghere s.a. Concomitent cu V, Bue., 1941.
dezvoltarea puterilor sufletestl, educatia Enescu, C. N. Gh. Sau/escu, Dimitrie Pop,
trebuie sa asigure 9i dezvoltarea puterilor Anton Velini. Bue.: EDP, 1970.
(Ion Gh. Stanciu)

VELOVAN, ~tefan din 1890, in fntemeierea ... , unde este


<... >22.09.1852, Rusca Montana ­ 26.07. evidenta _influenta psihologiei pedagogului
1932, Rusca Montana. german. In 1892, este solicitat de prof. loan
a Studii liceale la Tlmisoara, apoi cu o bur­ Popescu de la Sibiu, sa colaboreze la
sa a FundaVei "Gojdu" studiaza filozofia 9i revizuirea, pentru a noua editie. a volumului
9tiin\ele naturii la Universitatea din Viena Pedagogia /ucrata pe baze/e psihologice §i
(1872­1875). Faceapoiospecializare in pe­ etice ale realismu/ui herbartian. Un an mai
dagogie la Gotha. tarziu, Tache Ionescu, in calitate de ministru
§ Funcvoneaza la catedra de pedagogie al lnstrucVunii din Romania, ii adreseaza
de la Preparandia din Caransebes (1877); chemarea de a ocupa funCVa de profesor
in 1883 a devenit pre§edinte al Reuniunii la $coala Norrnala din Bucul'e§iti unde preda
invafatorilor romani de la scome confe- pedagogia, timp de doi ani, dupa care se
sionale ortodoxe din eparhia Caranse- transfera, cu intreaga scoala, la Campulung­
be§. Muscel, iar in 1896, la $coala Normala din
inca din aceasta perioada a colaborat cu Craiova.
studii 9i articole pe teme pedagogice la Anii in care a functional la Craiova (1896­
"Convorbiri literare". Publica mai multe 1926)au fost cei mai bogaV in realizari; a
brosuri cu caracter melodic. Fara a sus­ cautat sa dea activitaVi practice a norma­
Vne integral teoria lui Herbart, V. a fost totu9i li9tilor un fundament teoretic. in acest sens
un herbartian. Aceasta orientare apare inca a infiintat revista "Chestiuni metodice",in ca­

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 89


re se ofereau elevilor normalii;;li indrumari rii ... 1926) i;;i Metoda proiectMi ... 1928).
pentru alcatuirea "planului de leqii". intalnim asadar; la pedagogul craiovean ide­
V. concepea pedagogia ca i;;tiinta prin exce­ ea ulilizarii proiectelorca rnetoda de aplicare
lenta normativa; normele acesteia se in­ a cunoi;;lin\elor.
ternelaza pe legile psihicului uman. "Gat limp 0 problema mult discutatain cercurile peda­
educatorul nu cunoaste nici legitatea, in ge­ gogice ale invatamantului rornanesc din
neral, a psihicului omenesc, nu e pregatit a jurul anului 1900 a fost aceea a "planului de
intelege parlicularitaVlecopilarei;;ti."(Mecani- leqie" pe care trebuiau sa­1 realizeze atat
ca ... ). in volumul CunO§tinta pregatitoare elevii normalii;;li cat i;;i invatatorii in primii ani
este expusa teoria sa asupra legilor dupa de lucru in i;;coala.. inca inainte de 1900 se
care se genereaza reprezentarile; legi care adoptase "planul de leqir' dupa modelul her­
stau la baza aclivitaVi didaclice (legea aso­ barlian al structurii unei lecVi. Pastrandu­se
cieriiprin contopire, /egea asocieriiprin com­ in limitele teoriei herbarliene, V. a adoptat o
plicare, /egea reproduceriispontane §i legea noua structura a leqiei i;;i o noua termino­
reproducerilor reflexe). logie: 1. pregatirea (elevilor pentru lectie):
Susvnand ca pedagogia este o i;;tiinta nor­ 2. formarea cunO§tintelor. a) cunoi;;lin\e con-
maliva, V. nu admitea ca aceasta ar putea fi crete - prin induqie; b) cunoi;;lin\e abstracte
i;;i o i;;tiinta expenmentala(Pedologia §i peda- ­ prin generalizari; 3. ap/icarea cuno§tin(elor
gogia ... 1916). (formarea deprinderilor) prin: a) fapte re­
in domeniul didaclicii acorda, ca i;;i Herbart, flectate; b) fapte proiectate.
intaietate fonnarii ideilor, dupa care se poate © * fntemeierea psiho/ogica a actelor e/e-
trece la aclivitatea praclica. Pentru formarea mentare ale gandirii. Caransebes, 1891.
cuno§tin(elor propunea sa se apeleze * Cercul apercep(iei. Bucuresti, 1895.
metode de cercetare i;;liintifica, metodele * Despre memorie. Studii de psihologie pe-
logice, care slimuleaza gandirea logica. De dagogica. 1913.
aici i;;i concluzia ca: pedagogia trebuie * Metoda reflectarii faptelor. Craiova: Scrisul
fundamentata nu numai pe etica i;;i psi­ Romanesc, 1926.
hologie ­ cum apreciase Herbart ­ ci i;;i pe * Metoda proiectarii faptelor. Craiova: Scrisul
logica. Efortul de a da procesului instruirii Romanesc, 1928.
un caracter logic apare i;;i in modul in care a • Pedologia §i pedagogia. in: $coa/a Nor-
gandit aplicarea cuno§tintelor. in concep­ ma/a, 1916.
Va sa exista doua forme de aplicare a cu­ er Dumitrescu, G.T. $tefan Ve/ovan. in vol.:
noi;;tintelor: aplicarea sub forma de reflec- /storia pedagogiei romane§ti. Vol. IV. Bue.:
tare (recunoastere, dislingere, apreciere) EDP, 1969.
aplicaresub forma unor proiectM (construc­ Tarcovnicu, Victor. Contribu(ii la lstoria
Ve. creave. rezolvare de probleme). Aceste invatamantuluidin Banat (1780-1918). Bue.:
doua modalitaV de aplicare le trateaza in EDP, 1971.
doua lucreri distincte (Metoda reflecU3- (1. Gh. Stanciu)

90 Dictionarul pedagogilor romani


VlADULESCU, Lucia cuno§tintelorTn forme logice adecvate §i ur­
< ... > 14.06.1938, Constanta. rnaresc formarea stilului cognitiv tehnologic
a Univ. Bue., Fae. de Fdosofie, s. Pedagogie. (Fundamente ale educatiel §i profesiona­
ti Doctorat in pedagogie (Particularitafiale llzarll tehnologice; Specificul actlvitatil
insu!jirii cuno9tinfelor tehnice) . tehnologice ­ implicaVi pentru organizarea
§ UPB (1965­ ). §i desfasurarea pregatirii profesionale;
1'- Fundamentele teoretice ale educaVei §i ConsideraVi cu privire la particularttaVle insu­
profesionalizarii tehnologice; probleme de §irii cunostintelor tehnologice in invataman­
didaclica a invatamantului tehnic; comunica­ tul industrial).
rea profesionala. in volumul "Ghid melodicpentru proiectarea
© Pomind de la conotafile conceptului de §i desta9urarea activitafii de calificare din
tehnica, (domeniul distinct de activitate uma­ inva(8mantul profesional tehnid' propune o
na: totalitatea mijloacelor materiale de rea­ viziune originala a pregatirii prin invataman­
lizare a aclivltaVi socio­economice; structu­ tul tehnic. in capitolele I §i II sunt prezentate,
rare intelectuala §i lnstnmental­operatonala sintetic §i printr­o concepte personala, pro­
a unei anumite activitaV). delimiteaza do­ blemele psihopedagogice ale Tnvatarii pre­
meniul de definire a tehnologiei §i stabile§te cum §i cele ale metodologiei instruirii. in capi­
eonseclntele ce decurg pentru ecucade cu tolele 11­IV sunt stabilite cornpetente tehnice
privire la: distincVa dintre educata tehno­ pe care trebuie sa le dobandeasca elevii
logica, educa~a profesionala §i educava poli­ din anul I de §COala profeslonala, sarcinile
tehnica; esenta educaVei tehnologice; do­ didactice §i obiectivele pedagogice prin ca­
meniile care pot fumiza con~nuturile educa­ re se pot dobandi competen\ele respective.
~ei tehnologice; criteriile de selectare §i struc­ Originalitatea demersului investigativ consta
turare a conVnutului educatiel tehnologice. Tn faptul ca au fost corelate toate disciplinele
ParticularitaV ale insu§irii cuno§tin\elor teh­ de specialitate prevazute in planul de
nice §i formarea proteslonala prin liceele in­ tnvatarnant §i s­a stabilit contrlbutla si­
dustriale; Fundamente ale educatel §i pro­ multana a acestora la dobandrea compe­
fesionalizarii tehnologice; EducaVa tehnolo­ tentelor tehnice pe parcursul pregatirii.
gica, profesionala §i politehnica ­ calificari ~ Proiectul TEMPUS "Comunicarea pro­
conceptuale; Fundamentarea conVnutului fesionala, factor cheie Tn imbunataVrea pro­
educavei tehnologice. cesului educatonal": derulat la UPB in cola­
in sfera problemelor de didactica a invata­ borare cu Fachhochschule Frankfurt am
mantului tehnic evidentiaza particularitaVle Main (Germania) §i Hogeschoole van
activitaVlor de predare §i invatare a cunos­ Amsterdam, Olanda (1996).
Untelor tehnice rslevand specificul cognitiv © * Fundamente ale educa(iei §i profesio-
§i modul in care se pot insu§i pentru forma­ nalizarii tehnologice. Bue.: EDP, 1995.
rea deprinderilor §i priceperilor profesionale. * Ghid melodic pentru proiectarea !ji desft1-
Pomind de la faptul ca in pregatirea tehnica 9urarea activita(ii de calificare in invaft1-
exista doua situaVi principale de tnvatare mantul profesional tehnic. Bue.: Cerma,
(a. invatarea cunoslintelor despre obiecte 1997 (coorcl.).
§i sisteme tehnice; b. invatarea cuno§Untelor * indrumari metodice pentru predarea disci-
despre operaVi §i procese tehnologice), a plinei "ma9ini §i aparate e/ectrice". Bue.:
propus modele specifice de predare ­ pen­ EDP, 1982 (coautor).
tru fiecare situa\ie de inva\are in parte. * Personalitatea copilului. Bue.: Ed. Politica,
Aceste modele pun accent pe structurarea 1972 (coautor).

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 91


* indrumar de metodi~ §i practica pedago- * Considera(ii cu privire la particularitaple in-
gica. Bue.: Printech, 1998. su!:jirii cuno!:jtinfelor tehnologice in invafa-
* Tehnici de comunicare umene. Bue.: m§ntul industnal. in: RP, 1990, 5­6.
Printech, 1998 (coautor). * Educapa tehnologi~, profesionala §i poli-
* Formarea g§ndirii tehnice la elevi. in: RP, tehni~ -califi~ri conceptuale. in: RP, 1992,
1971, 9. 5­6.
* Specificul activitapi tehnologice - implica(ii * Fundamentarea conpnutuluieducapei teh-
pentru organizarea §i desfci!:jurareapregatirii nologice. in: Paideia, 1996, 2.
profesionale. in: RP, 1984, 4. (E. Noveanu)

VOICULESCU, Florea 0 contribuVe semnificativa o are


< ... > 14.08.1949, Faget V. in problematica masurani in
(Prahova). educate (Masurarea ... 1997):
a Univ. Bucuresti, Fae. de luerarea dezvolta ideea conform
Filosofie, s. Pedagogie ­ Limba carela a rnasura nu tnsearnna
rornana. doar a cauta fapte cantitative, ei
~ Doctoral in $tiintele Educatiei a descoperi, a dezvalui cantitatea
(1995) §i relaVa cantitativa latenta, as­
§ Carlera dldactlca: Univ. "1 cunsa sau rnascata in complexi­
Decembrie 1918" din Alba lulia, . ~ tatea calitativa §i in dinamica
incepand cu anul 1993. necesita~i §i intamplarii, a regulii §i exceptel,
~ Proiectarea pedagogica; teoria §i practica a varietaVi §i constantei ce caracterizeaza
elaborarii obiectivelor educatonale: taxo­ fenomenul educational. Aceasta viziune
nomii de obiective pe discipline; evaluarea permite §i diminuarea dlstinctlei dintre
in educave: proiectare §i evaluare a eurrieu­ abordarea cantitativa §i eea calitativa in
lumului universitar. investigarea fenomenului socio­uman.
@ Dezvolta teza conform carela in dome­ ~ Membru in Colegiul Director al Ro­
niul obiectivelor educationale este necesara manian Foundation for International Studies.
depa§irea nivelului tehnie al operaVonalizarii, © * Elaborarea obiectivelor educaponale.
demersul extmzandu­se asupra sursei §i Teorie-Cercetari-Ap/icafii. Sibiu: IMAGO,
semnificaVei obiectivelor, lncorporand astfel 1995.
nu numai definirea, ci §i analiza eritica a sco­ * Statistica sociala. Metode !:ji tehnici
purilor din care se deriva obiectivele res­ statistice in !:jtiinfele socio-umane. Alba lulia,
pective (Elaborarea ... 1995). Luerarea pro­ 1996 (coautor).
pune strategii de elaborare a obieetivelor * Masurarea §i analiza statisti~ in !:jtiinfele
care imbina demersul deductiv (de elabo­ educapei. Teorie !:ji aplicapi. Sibiu: IMAGO,
rare a obiectivelor prin concretizarea §i ope­ 1997 (coautor).
ravonalizarea scopurilor generale) cu de­ * Proieetarea pedagogi~ in managementuf
mersul induetiv, care porneste de la de­ lp)lar. in: Florea Voiculescu (Coore!.). Ghiduf
scrierea §i analiza sareinilor invatarii, de la directorului din institufiile de educape spe-
conoasterea elevilor §i a contextului in care ciala §i de protecfie socia/a a copilului. Sibiu:
se desfci§Oara procesul educatonal, IMAGO, 1997.

92 Dictionarul pedagogilor romani


* Guidelines fora Reform and Institutional Alliance of Universitiesfor Democracy: Cen­
Development Program in Higher Education. tral and East Europe Center, 1997.
in: Perspectives in Higher Education Fb Membru fondator al Universitatii "1
Reform. Vol. 6. University of Tennessee, Decembrie 1918" din Alba lulia.
(E. Noveanu)

ZELETIN, ~tefan in viata §colii (con~nut, metode) cu elemente


(pseudonim al lui Mota§ $tefan). rornanestl, in edificarea noii §COii sa se por­
<, •• > 19.06.1882, Burdusanl (Bacau) ­ neasca de la nevoile specifice, adaptan­
20.07.1937, la§i. du­le individual "la conditiilesale sociale, sau
a Univ. din lasl, Fae. de Filosofie (1906). cu alte cuvinte, sa se creeze buni cetateni,
Din 1909 frecventeaza cursurile universita­ solldarizand genera~ile tinere romane cu
~lor din Berlin, Leipzig §i Erlangen. societatea romana, asa cum se prezinta ea
ti Doctoratulla Erlangen (1912: ldea/ismul in timpul cand tralesc aceste generatii"
persona/isl contra idealismuluiabsolut in fi/o- (Naponalizarea §CO/ii, 1925, p. 28). Ca §i
sofia engleza contemporana). Em. Durkheim, Z. avea in vedere "solida­
§ Profesor de limba germana §i filosofie riza rea generatiilor", prin socializarea
la liceul din Barlad. Dupa razboi se transfera rnetodica a celor tineri. $coala romana insa
la Liceul "Mihai Viteazul" din Bueuresti i§i desfasura activitatea intr­o atrnosfera de
( 1920). in 1927 a fost numit profesor la cate­ cntlca soclala, cultlvand o atitudine de
dra de lstoria filosofiei vechi §i medievale §i neincredere, de discriminare fata de
introducerein filosofie la Facultateade Litere asezarnintele sociale in care urmau sa
§i Rlosofie a Universita~i din la§i. traiasca tinerii. Se aprecia, de aceea, ca
@ in anii 1925­1927 a publicat mai multe scoala, platita ca sa faca educate ceta­
caf1i in cares­a afirmat ca sociolog §i econo­ teneasca, se manifesta ca un dusrnan pri­
mist Burghezia romana. Originea §i rolul ei mejdios al societa~i. lncercarile facute de
in istorie (1925); Naponalizarea §CO/ii (1925); Spiru Haret pentru a reorienta scoala n­au
Neo/ibera/ismul (1927). in luerarile sale a avut urrnarile sperate.
fost preocupat de problema formarii §i dez­ Se impunea, de aceea, sa se dea §colii un
volta rii capitalismului §i burgheziei in spirit nou, asa cum il cerea societateavremii
Romania. lui, sa i se dea un "suflet social romanesc",
in Na(ionalizarea §CO/ii sl­a expus conceptia pentru ca tinerii educa~ de ea sa fie "domici
cu privire la organizarea invatamantului din sa traiasca in Romania". Pentru aceasta,
Romania, despre care, in Prefata. mentona era necesar ca tinerii sa cunoasca instit~ile
ca lucreazaimpotriva menirii sale de a forma sociale, cauzele apari~ei lor §i progresul pe
buni cetateni. " ... el joaca mai curand rolul care I­au realizat. lntrucat considera ca
unui ferment de dezagregaresociala", in opi­ poate partea esen~ala a invatamantului o
nia sa, istoria invatamantului rornanesc este constituie "materia" (con~nutul), propunea
istoria imprumuturilor din afara, imprumuturi ca in centrul invatamantului­ al carui obiectiv
fcicute dupa bunul plac al diver§ilorlegiuitori. era educa~a cetateneasca ­ sa se afle stu­
Se impunea, de aceea "nationalizarea" diul sociologiei rornane modeme; invata­
§COlii, adica inlocuirea a ceea ce este strain mantul va raspunde astfel unor nevoi na­

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 93


\jonale. in plus, propunea sa se studieze initiativa 9i spontaneitatea. in locul relaVei
"istoria socializatiY - o istorie a aseza­ metooa­pslholoqle el propunea relatla:
mintelor culturale ale statelor europene materie (convnut)­ metoda ­ condj\ii sociale.
carela i se adaugau elemente de economie Metoda intuitiva nus­a putut aplica in scoala
politica, de drept, de politica, de sociologie rornaneasca atata timp cat a dominat in­
generala. Se va ie9i, astfel, din limitele alter­ vatamantul clasicist 9i accentul era pus pe
nativei realism­clasicism; 9tiin\ele naturii se pregatirea funcnonarilor, Abia industria­
vor studia atat cat va fi necesar societatii lizarea \arii ­ aprecia el ­ urma sa orienteze
rornanestl, Punand accent pe conunut, pro­ tnvatarnantu: rornanesc spre metoda
blema metodei de invatamant devine ceva intuitiva; cat prive9te "scoala muncii" nu erau
secundar. Metoda, spune el in spiritul lui H. pe deplin create cond~iile pentru adaptarea
Spencer, izvora9te din conditiile sociale ale unei astfel de metode. Lipseau condi\iile
timpului, ea se schimba de la o epoca la naturale care ar putea fi permis organizarea
alta. Daca Evului Mediu i­a corespuns o laboratoarelor, atelierelor, pregatirea adec­
rnetoda "intelectualista", care punea pe elev vata a personalului didactic; lipseau 9i "religia
in contact direct cu abstracvunile, in secolul muncii 9i a pietatii fa\8 de omul muncitor".
al XVII­lea­ al XIX­leas­a utilizat cu prioritate Referindu­se la scoala sateasca aprecia ca
metoda intuitiva (noVunea se constituie din nu se poate merge inainte, spre o 9coala
datele slmturllor), in secolul al XX­lea a asezata pe temelie burgheza moderna, cu
devenit dominanta "metoda activa" (la no­ o mentalitate rurala.
\june se ajunge prin activitatea cu lucrurile). © * Burghezia romaniJ. Originea §i rolul ei
Potrivit conceptel sale, activismul nu este o istoric. Bue.: 1925.
conseclnta a unor teorii psihologice, ci a * Nafionalizarea §CO/ii. Fundatia culturala
condj\iilorsociale. Un W. James 9i J. Dewey, Principele Carol, 1926.
care au stimulat prin filosofia lor praqmatlca, * Neo/ibera/ismul. Bue.: 1927.
activismul didactic, n­ar fi fost cu putinta ­ ~Bogdan, N. lstoria filosofiei rnodeme. vol.
scria Z. ­ in Rusia tarista, care nu arfi permis v. 1911.
(I. Gh. Stanciu)

in atenpa citftorilor Revistei de Pedagogie!

in numiJrul de fafi!J oferif!l cititorilor Revistei de Pedagogie un extras din DICTfONARUL


PEDAGOGILOR ROMANI, realizat intr-o fonni!J preliminara. Scopul mi!Jrturisit al acestei
ac{iuni ii constituie, in primul rand, necesitatea de a sensibiliza comunitatea pedagogici!J din
fara noastri!J, solicitati!J si1 reac{ioneze la aceastiJ intenpe de a cuprinde intr-o lucrare cu profit
specific un numi!Jr cat mai mare de oameni ai §CO/ii atestafi prin /ucrari publicate.
Tn al doi/ea rand, am dorit si1 supunem atenfiei cititorilor no§tri coordonatele metodologice
de e/aborare ale DICTIONARULUI. Tn acest sens a§tepti!Jm din partea tuturorcelor interesafi
observafii §i propuneri privind atat specificitatea infonna{iei, cat §i structurarea ei in artico/.
Pentru a facilita organizarea observafiilor; propunerilor §i completi!Jri/or (la materialele deja
trimise) vii rugi!Jm si1 folosi(i ca ghid orientativ structura fi§ei "DPR- 2002" de lap. 108.
Mulfumim anticipat tuturor celor care prin observafii/e §i propunerile for vor contribui la o mai
buni!J §i mai completi!J punere in lumini!J a modului in care a evo/uat gandirea §i practica
educafionali!J in arealul lingvistic romanesc.

94 Dictionarul pedagogilor romiini


PEDAGOGI ROMANI (ATESTATI PRIN PUBLICATll) PENTRU
CARE NU DISPUNEM DE DATE PERSONALE*

Abager, Ion (I); Abagiu, M. (111); Abaza, N.V. (111); Acatrini, Gh. (I); Achille, 8. V. (I};
Achim, Valeriu (Ill); Achimescu, Maria (Ill); Acsinte, Nicolae (Ill); Adamescu,
Gheorghe (I}; Adarnut, Anton (Ill}; Adusan. A. (Ill}; Agachi, Lucian (111); Aguletti, Th.
Avr. (I}; Albescu, loan (I); Albrecht, Scarlat (I); Albu Emilia (II); Albu Nie. (II}; Albu,
Carolina (Ill); Albu, Gheorghe (I}; Albu, Monica (Ill}; Albu, Nicolae (I}; Alecsandrescu,
Dirnimtrie(I}; Alecsandrescu, Elisa (I}; Alecsandrescu, Emilia (I}; Alecsandrescu,
Gh.(1); Alecsandrescu, Marin (I); Alecsandrescu­Dersca, Const. (I}; Alecu Viorel
(II}; Alecu, Dan (I}; Alecu, Gabriel (Ill}; Alexandrescu Julieta (II}; Alexandrescu, Gh.
(Ill); Alexandru, Constanta (Ill}; Alexandru, Gheorghe (Ill); Alexandru, Julieta (Ill);
Alexandru, Lazar (Ill}; Alexandru, Tiberiu (Ill}; Alexe, Luana­Mariana (Ill); Alexei,
Mihail (Ill}; Alexi, Artemiu Publiu (I}; Alexianu, V. (Ill}; Alexiu, $tefan (I); Alicka, llljet
(Ill); Aliman, Felicia (Ill}; Alistar, loan (Ill); Almas, Dumitru (Ill); Aman­Ciurea, George
(I}; Amza, I. (Ill}; Amzar, Dumitru Cristian (I}; Ana, N. (111); Anastasiu, Cezar (I};
Anastasiu, Felicia (I); Anastasiu, $tefan T.(I); Anatole, M. (I); Anca, George (Ill);
Andreescu Fiorica (II}; Andreescu, Constantin I. (I}; Andreescu, Gh. Dem. (I};
Andreescu, losif (I); Andreescu, Petre (I}; Andrei Nicolae (II}; Andrei, Constanta
(Ill); Andrei, Hortensia (Ill); Andrei, Ovidiu (Ill); Andrei, Petre (I}; Andrei, Petre Gr.
(Ill); Andrei, Victor (I}; Andritoiu, V. (Ill}; Andronache, Nicolae (Ill}; Androne, Camelia
(Ill); Andronescu, Anastasia (I}; Andronescu, Dumitru I. (I); Andronescu, S. (Ill);
Andronie, Elena (Ill); Andronovici, Gheorghe (I}; Angelescu, Constantin (I};
Angelescu, Constantin I. (I}; Angelescu, I. P (I}; Anghel, Florentina (Ill); Anghel,
Georgeta (Ill}; Anghel, Gheorghe (II I); Anghel, Ion (I); Anghel, Maria (I II); Anghelescu,
Anton {I}; Anghelescu, Grigore (I); Anghelescu, Virgil (I); Antal, Andrei (Ill}; Antinescu,
Zacharia (I); Antoci, Marin (Ill); Anton, Laurentiu (Ill}; Antonescu, George A. (I);
Antonescu, George G. (I}; Antonescu, Ion A. (I}; Antonesei, Liviu (Ill); Antonovici­
Barladeanu, Jacob (Ion S.) (I}; Antila, Lazar (I}; Antila, Persida (I); Apostol, M. (I};
Apostol, Odiseu (I); Apostolescu, Nicolae (I); Aprozeanu, Ancu\a (Ill); Ara ma, George
(I}; Arama, Nicolae Gr. (I}; Arbore, Alexandru P. (I}; Arbore, Nicolae D. (I); Arcan,
Tudor (I); Areas, Slivia (Ill}; Arcus, Nicolae (Ill); Ardelean, Gheorghe (Ill}; Ardelean,
Petru (Ill}; Ardeleanu, loan (I}; Ardeleanu, Ion (Ill}; Ardeleanu, $tefan (I); Arghirescu,
Gheorghe (I); Arrnasu, Margareta (Ill}; Arrnasescu (Severin), losif (I); Arrnasescu,
Roza (Ill}; Aron, losif (I); Aron, Nicolae (I); Arsenescu, Petre (I); Arsovici, llie (Ill);
Asanachescu, Vasile (Ill); Asiminei, Constantin (I); Atanasiu, Constantin (I}; Atanasiu,
DA (I); Atanasiu, M. (Ill}; Atanasiu, V. (Ill); Atanasiu, Victoria (Ill); Athanasiu, loan
(I); Athanasiu, Sava (I); Athanasiu, Vasile (I}; Avadanei, Mihai­Eugen (Ill); Avram,
Fiorica (Ill}; Avram, S. (111); Avram, Viorel (Ill}; Axinte, Miron (I);

Babu, Rodica (Ill); Bacaloglu, Alexandru (I}; Baciu, Cornelia (Ill}; Baciu, Elena (Ill);
Baciu, loan (Ill); Baciu, Petru (Ill); Baco, Irina (Ill); Bacula, S. (Ill}; Badea, Dan C.

• Cu lucrari apilrute intre anii 1785-1948- (/); intre anii 1948-1980- (//); intre anii 1980-2000- (Ill).

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 95


(Ill); Badea, Ion (Ill); Badica, Georgeta (Ill); Badoi, Aurelia (Ill); Baes, Ana (Ill);
Baes, Radu (Ill); Bagdasar, Fiorica (I); Bagdasar, Fiorica (I); Bahrim, Constanta
(Ill); Bahrim, Dumitru (Ill); Bahrim, Violeta (Ill); Baicu, Constantin(!); Bala, Constantin
(Ill); Bala, Riodica (111); Balai, Emil (111); Balaj, Petru (111); Baldescu Emil ­ (II); Baldovin,
Mircea (111); Balmos, Irina (I); Balmus, Constantin(!); Balrnus, loan (I); Balog, loan
(Ill); aaltaslu, Nicolae (I); Balta, Natalia (Ill); Ban, Ecaterina (Ill); Banciu R.M. (II);
Banciu, Axente (I); Banciu­Niculescu, Rodica (Ill}; Bancota, loan (Ill}; Banita, M.Petre
(Ill}; Santo Magda (II); Banu, Constantin (Ill); Banu, Gheorghe (I}; Banu, Nicolae
(Ill}; Bara, Stere (Ill); Baraian, Traian (Ill); Barbu, Caroline (I); Barbu, Dumitru (I);
Barbu, Florin (111); Barbu, Hristu (Ill); Barbu, Nicolae (Ill); Barbu, Petru (I); Barbu,
Rodica (111); Barbu, Zevediu (I}; Barbul, Eugen (I); Barca Anatolie (II); Barcianu,
Daniil (I); Bardan, $tefan (I}; Barlea, Petre (111); Barliba, Dan Mihai (Ill); Barliba,
Maria Cornelia (111); Barlogeanu, Liliana (Ill); Barsan, Alexe (I); Barsanu, Andreiu
(I}; Barsescu, Alexandru (Ill}; Bavita, Elena (Ill); Bazac, Dumitru (111); Bacanu, Julia
(Ill); Badescu, Lazar Spiridon (I); Badila, Elena (Ill}; Badulescu, Emil (Ill); Badulescu,
Virgil (I}; Baicoianu, Constantin (I); Baileanu, Gheorghe (I}; Baileanu, M.G. (I};
Bajenaru P. (I}; Balan, E. (111); saran, Ion Dodu (Ill}; Balan, Lucia (Ill}; Balan, Luciana
(Ill); Balan, Marin (Ill); Balan, V. (I); Balan­Mihailovici, Aurelia (Ill}; Balai;;a, Eugenia
(Ill}; Balai;;a, Fiorica (Ill}; Balacescu, $tefania (I}; Balanescu, Grigore (I}; Baldescu,
Adriana (Ill); Balteanu, Eniu Dumitru (I); Balteanu, Maria Eniu (I); Bana\eanu, Vlad
(I}; Bancila, Maria (Ill}; Bancila, Vasile (I}; Banescu, Nicolae (I); Barbat Ileana (II);
Barbat, Joana (Ill}; Barbat, Virgil (I}; Barbatu, l,G, (Ill); Barbo], Constanta (Ill);
Barbulescu Didina (II}; Barbulescu E. (II); Barbulescu, Aritina (Ill); Barbulescu, Didina
(Ill); Barbulescu, Elena (Ill}; Barbulescu, Florin (Ill}; Barbulescu, N. (I); Barbulescu,
Petre (Ill}; Barbulescu, Valerica (Ill); Barcacila, Alexandru (I); Batrinoiu, Mariana
(Ill}; Batrinu, Emilia (Ill); Becleanu­lancu, Adela (Ill}; Bedreag, Constantin (I}; Beiu­
Paladi, Maria (I}; Bejan, Augusta (Ill}; Bejan, Silvia (Ill}; Bejat Marian (II}; Bejenaru
Luca (II); Bejenaru Petre (II); Bejenaru, Petre (Ill); Bejinaru, Ana (Ill}; Bejinaru, Mihai
(Ill}; Belcescu, Traian (I}; Belcigateanu, Anita (I}; Beldeanu, Adrian (Ill}; Beldie,
Carneluta (Ill); Belea, George (I); Belean, loan (Ill); Belean, Zora (Ill); Bellisimus,
Georgiu (I}; Belous, Vitalie (Ill); Belu, Constantin (Ill}; Bembea, Nicolae (I}; Benes,
Jiri {Ill}; Senta, $tefan (Ill}; Berar, loan (Ill}; Beraru, Ion (Ill}; Berea, Ion (I}; Bercea,
Elena (Ill}; Berechet, Florian (Ill}; Bertea, Marcela (Ill); Bertea, Mircea (Ill}; Berza,
Maria (Ill}; Besteley, Mihail (I}; Beu, llie (I); Biber, loan {I); Biber, tvancuta (I); Bibiri,
loan (I); Bibiri­Putna, Nicolai (I}; Biciulescu, Marin (I); Bindea, loan (Ill); Biolanescu
F. (II); Biolanescu, Florian (Ill}; Birte, Vasile (Ill}; Birte, Viorica (Ill}; Birliba, Constantin
Mihai (Ill}; Birliba, Dan Mihai (Ill); Birliba, Venturia (Ill}; Blatt, Nicolae (I}; Blagaila,
Ion (I); Blanaru, Constantin (Ill}; Blidar, T. (Ill}; Blidar, Vasile (Ill); Blideanu, Elena
(Ill}; Blideanu, Eugen (Ill}; Bobancu, Tatiana (I}; Bobiu, Ion (I); Boboc, Gheorghe
(Ill); Boboc, Ion (Ill); Boboc, Mircea (111); Bocinca, R. (Ill); Bococi, Livia (Ill); Bocociu,
I. (Ill); Bodiu, $tefan (I}; Boerescu, Constantin (I}; Boerescu, Ion (Ill); Boerescu,
Zoe (I); Boeriu, M. (I}; Boga, loan (Ill); Bogdan, Alexandru (I}; Bogdan, Gheorghe
(I); Bogdan, loan {I); Bogdan, Nicolae (I); Bogdan, Petru (I); Bogdan, $tefan (I};
Bogdan, Tiberiu (Ill}; Bogdan, Virgil (I}; Bogdan­Tucicov, Ana {Ill}; Bogdanescu,
Elena (I}; Bogrea, Vasile (I); Bogza, M. {I}; Boia, V. (Ill); Boian, Octav (I}; Boiangiu,

96 Dictionarul pedagogilor romiini


Dumitru (I); Boieriu, Gheorghe (I); Bojin, Irina (111); Boldea, Eugenia (Ill); Bolodan,
Victor (Ill); Balog, Vasile (Ill); Bonchis, Elena (111); Boncota, loan (111); Bandar, Mihai
(Ill); Bontas, loan (111); Bontila, George (I); Bontis, Elena (Ill); Ber, R. (Ill); Berea, Ion
Gheorghe (111); Borcea, loan (I); Bordei, Rita (111); Bordeianu V. (II); Baradi, Elena
(Ill); Boros Max. (II); Boros, Maximilian (111); Berta, Elena (Ill); Borza, Alexandru (I);
Boscaiu, Emilia (Ill); Bola, loan (I); Bola, Ion M. (Ill); Bola, lonel (Ill); Bolez, loan (I);
Botezatu, Sorin (111); Botis, Gheorghe (111); Botis, Teodor (I); Brad, Nichifor (I); Braga,
Aurelia (Ill); Braga, Paula (Ill); Braha, Eusebia (I); Brancovici, Emil Mihail (I);
Brandsch, Heinz (I); Brandza, Marcel (I); Branzan, Gh. (I); Branzeu, Nicolae (I);
Brala, Gra\iana Emilia (111); Bratu Bianca (II); Bratu Savin (II); Bratu, loan (I); Bratu,
loan G. {I); Bratu, Traian (I); Bradeanu, Ion (111); Bradi9leanu, Slancu (I); Braiescu,
Marian (Ill); Branescu, D. (I); Brani9teanu, Floarea (Ill); Brateanu, Ion (I); Brateanu,
Maria (Ill); Bratescu, Elisabeta (Ill); Bratianu, loan (I); Bratila, loan (I); Bratulescu,
Victor (I); Breazul, George (I); Breban, Silvia (Ill); Brebenaru, Maria (I); Briscan,
Alexandrina (Ill); Brincoveanu, Romulus (Ill); Brociner, Andre (I); Bronzetti, Gheorghe
(I); Bross, Catalina (Ill); Brucar, Ion (I); Brudariu, C. (I); Brunswick, Etienne (Ill);
Bubulac, Alexandru (I); Bubulac, Elvira (111); Bubulac, l.D. (I); Bucatura, Marius (I);
Bucovineanu, loan (I); Sueur, Maria (Ill); Bucurescu, George (I); Budescu, Catalina
(111); Suga, Maria (111); Buicu, loan (111); Bujila­Daieni, D.P. (I); Bulacu, Mihail (I);
Bulbuc, Margareta (Ill); Buleau, Mariana (Ill); Bulzan, Aurel (Ill); Bungetianu, Dimitrie
(I); Burada, Theodor (I); Burchi, Aurelia (I); Burcin, Hilda (Ill); Burdun, Lucia (I);
Buricescu, Ion (I); Burlacu, Ion (Ill); Burloiu Petre (II); Burs, Lucian (Ill); Burs,
Ruxandra (Ill); Buruiana, Dumitru (Ill); Busneag, Deina (Ill); Bu9ila, Constantin (I);
Butaru, Gheorghe (Ill); Butnarescu, Elena (Ill); Butnariu, Vasile (I); Butoi, Adrian
(Ill); Butoi, Virginia (Ill); Butucaru, Ecaterina (Ill); Butureanu, Maria (I); Buzamet,
Mihaela (Ill); Buzatu, Maria (Ill); Buzinschi, Fiorica (Ill); Buzoianu, George (I);

Calavarezo, Constantin (I); Calcan, R. (Ill); Calistru, Mlluta (Ill); Calloianu, Mihail
(I); Calmuschi, Constantin (I); Caloghera, lanes loan (Ill); Caloghera, lanes Lili (111);
Calomeri, Lucia (I); Calomfirescu, Doina (Ill); Calude, E. (Ill); Caluschi, Mariana
(Ill); Cantacuzino, George (I); Cantcuzino, Alexandrina (I); Cantemir, Gheorghe (I);
Cantuniar, Nicolae (I); Capata, Mitrofan (Ill); Capsa, Grigore (I); CarabogdanA. (II);
Caragea, Mihail (Ill); Caraiman, F. (Ill); Caraman, Al. (Ill); Caraman, llie (Ill); Carnu,
Violeta (111); Carp, Gheorghe (I); Carp, Mihail (I); Carpen, $tefan (I); cartana, Julian
(Ill); Casangiu, Maria (Ill); Casap, M. (Ill); Caseriu, Cezar (Ill); Catana, Maria Elena
(Ill); Catargiu, Virgil (Ill); Catina Anca (II); Cavaleru, Elena (Ill); Cazacu, Aculin (Ill);
Cazacu, I. (Ill); Cazan, Elena (Ill); Cazangiu Alex. (II); Cazangiu, R. (111); Cadariu,
loan (I); Calbureanu, George (Ill); Caliman, Tiberiu (Ill); Calin, Ion (I); Calin, Marin
(111); Galina, Ion (Ill); Callnescu, $lefan (Ill); Calugarita. Gheorghe (Ill); Capita. Laura
(Ill); Caramida, Elena (Ill); Carbunaru, Constantin (Ill); Carbunaru, Viorica (Ill);
Catana, George (I); Catuneanu V. (II); Ceamurian, Hripsime (Ill); Cercea, Silviu
(Ill); Cerchez, Emanuela (111); Cerchez, Leon (I); Cerchez, Nicolae (Ill); Cerchez,
Nicolae I. (Ill); Cergau, Titus (I); Cemea, Maria (Ill); Cernichevici, Silvia (111); Chelaru,
Val (I); Chencinski, Eduard (I); Cherchez, N.I. (Ill); Chetlanu.Ambroslu (I); Chetianu,
Onoriu (I); Chiajna, Gheorghe (I); Chichernea, V. (Ill); Chiesa Clara (I); Chircev,

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 97


Anatolie (Ill); Chirea, Fernande (111); Chiriac, Maria (Ill); Chiriac, Mihai (Ill); Chlrlca,
George {I); Chirlcuta, Toma (I); Chirila, Gheorghe (111); Chlrila­Stanclu. Alexandru
{Ill); Chirita Georgeta (II); Chlrita, Gabriela (Ill); Chlritescu, I. {I); Ohirltescu­lasl, G.
(I); Chiru, Ion (I); Chls, Constanta (Ill); Chlsu, Maricica (Ill); Chltu, 0. {Ill); Chivu,
lulian {Ill); Ciachir, Valeria (Ill); Cinca E. (II); Cloata Elena (II); Cioata, Simien (Ill);
Ciobanu, Ludovic (I); Ciobanu, Maria {Ill); Ciobanu, Natalia (I); Ciobanu, Valentin
(Ill); Ciobanescu, Nicolae (I); Cioc, M. {I); Ciocan, Elena (111); Ciocan, loan (I);
Ctocarlan Maria (II); Clocarlan V. {II); Clocarfle, loan (I); Cioflan, Paulina {I); Cioflica,
Smaranda­Maria (Ill); Ciofu I. {II); Ciolan I. (I); Cionca, loan (I); Cioroianu, Cecilia
{Ill); Cioroiu, N. M. {I); Ciotori, D.N. {I); Ciplea A. (II); Clres, Vasile {I); Ciubotaru,
$tefan (111); Cluca, Dumitru {Ill); Ciuca, Ion (111); Ciuchi, Gerogeta (Ill); Ciucureanu,
loan (Ill); Ciudan, George (111); Ciuhandu, Gheorghe (I); Ciulianu, Paraschiva (111);
Ciuntu, Lacramioara (Ill); Ciupe, Ion (I); Ciura Alexandru (I); Ciurea Rodica (II);
Ciurmelia, Viorica (111); Cimpeanu, loan (111); Cimpian, Marcela (Ill); Cimpianu, loan
(Ill); Cirolan, Ion (Ill); Clatici, Olivia (Ill); Climescu, Constantin (I); Clinciu, Ion (I);
Clesca. Ion (Ill); Clujan, Grigorie (I); Coasan, Aurelia (Ill); Coatu, George (I); Cobianu­
Bacanu, Maria (111); Cocea, George (I); Cociorva, Alexandru Grigore (Ill); Cociu,
Emil (I); Cocoslla, Constantin (111); Coculescu, Nicolae (I); Codarla R. (II); Codrea,
Gheorghe {I); Codreanu, Elena (111); Codrescu, Constantin(!); Codrescu, Theodor
(I); Codru, Ion (Ill); Codru, M.I. (I); Codru, Steliana (Ill); Cojan E. (11); Cojocaru,
Constantin (Ill); Cojocaru, Gheorghe (Ill); Cojocaru, Maria (Ill); Cojocaru, Mihaela
(111); Colceag, Nicolae (I); Colonas, Constantin(I); Coman, D. (Ill); Comanescu,
loan (Ill); Comicescu, Cornelia(!); Comicescu, Gheorghe(I); Cornisel, Ecaterina (Ill);
Comorovschi, Constantin (111); Cornsa, Grigorie (I); Cornsa, lulian (111); Comsa,
Nicolae (I); Condiescu, loan (I); Condurache, Ion (Ill); Constantin, Alecu (Ill);
Constantin, Constantin A. (Ill); Constantin, Gheorghe (Ill); Constantin, Maria I. (Ill);
Constantin, Matei (Ill); Constantin, Nicu (Ill); Constantin, Petre (Ill); Constantin,
Sabina {Ill); Constantinescu Elena (II); Constantinescu Paula (II); Constantinescu,
Cristian {I); Constantinescu, Dan (I); Constantinescu, Dimitrie (I); Constantinescu,
Dimitrie (Mitrita) (I); Constantinescu, Eliodor (I); Constantinescu, Emilia (Ill);
Constantinescu, Florin (Ill); Constantinescu, Ion (111); Constantinescu, Maria (Ill);
Constantinescu, N.K.(1); Constantinescu, N.N. (111); Constantinescu, Paula (111);
Constantinescu, Pimen (I); Constantinescu, Stelian (I); Constantinescu, Victor (I);
Ccnstantinescu­Codrut, Maria (Ill); Constantinescu­Dobridor, Gheorghe (Ill);
Constantinescu­Stoleru, Paula (111); Constantiniu, $tefan (I); Constantin­Stoica, Ana
{Ill); Cont, Neculai (I); Conta­Kernbach, Ana (I); Corban, George (Ill); Corbu, George
(Ill); Cordescu, Daniel 1871 (I); Cordescu, Mihail­Virgiliu (I); Cordoneanu, Constantin
(I); Cordoneanu, Elena (I); Cordoneanu, Emilia (I); Cordes. Violeta (Ill); Corescu, A.
(Ill); Corneliu, Vasile (Ill); Cornlta, Georgeta (111); Coroi, Eugen (Ill); Coroiu, Zenea
(Ill); Corpade, Vasile (Ill); Cosacescu, Nicolae (I); Coseriu, Elena (Ill); Cosescu,
Elena (Ill); Cosma, G. (I); Cosma, Gheorghita (Ill); Cosma, Maria (Ill); Cosma, Traian
(Ill); Cosmovici, Andrei (Ill); Cosmovici, Leon (I); Cosmulei, Demetrie (I); Costache,
A. (Ill); Costache, G. (Ill); Costache, Rodica (Ill); Costa­Foru, Constantin (I); Costa­
Foru, George (I); Costan, loan (Ill); Costangioara, Constantin (Ill); Costea, Elena
(Ill); Costea, $!efan (Ill); Costescu, Gheorghe (I); Costin, Ana (Ill); Costin, C. (Ill);

98 Dictionarul pedagogilor romani


Costiniu, Alexandru (I); Costrut, Nicolae (Ill); Cati, Mariana (Ill); Cotofrei, Vasile
(111); Cater C. (II); Cotruta, Corneliu (111); Cotruta, Raluca (Ill); Cotuna, Vasile (111);
Covrig Andrei (II); Cozma, Teodor (Ill); Cratianu, Anghel (I); Crausu, T. (Ill); Craclun,
Corneliu (111); Craciun, Emil (I); Craciun, loachim (I); Craclunescu, Aureliu (I);
Craciunescu, Radu (Ill); Craciunescu, Romulus (111); Craciunescu, si.o.
(I);
Cralnlceanu, G. (I); Cralnlceanu, M. (I); Creanqa, Axente (I); Creanqa, N. (I); Cremer,
Isidor (Ill); Cretoiu, Gheorghe (111); Cretu Elvira (II); Cretu, Carmen (111); Cretu, Florin
(111); Cretu, Napoleon (I); Cretu, Nicolae (I); Cretu, Tinca (111); Cretu, Victor (I); Cretu,
Virginia {Ill); Cricu, Maria (111); Crihan, Eugen (111); Cristea Dumitru (II); Cristea,
Alexandru (Ill); Cristea, Maria (Ill); Cristea, Mircea (Ill); Cristea, Rodica (Ill); Cristea,
Valeria (111); Cristescu, Dima (I); Cristescu, Florian (I); Cristescu, V.D. (Ill); Cristian,
Tache (Ill); Cristofor, Aurelia {I); Crisan, Alexandru (Ill); Crlsan, Ana (Ill); Crisan,
Ascantu (I); Crisan, Ion Horatlu (Ill); Crislanu, loan (I); Croitoru, Georgeta (Ill);
Cruceru. Ion (111); Crudu, Tiberiu (I); Csapo, Ernst {I); Csengeri, Ecaterina (111); Oucos,
Constantin {Ill); Culea H. (II); Culea, Nicolae S. (I); Cumpata, Constantin {I); Cunescu,
Stavri {I); Cureteanu, S. {Ill); Cureteanu, V. (Ill); Cureu, Lurnlnlta (Ill); Curutlu,
Salomeea (111); Cusiner, Mina (I); Cuza, A.C. (I); Czerny, Ad. (I); Czitron, Elisabeta
(Ill);

Dagmar, Maria Anca (Ill); Damian, Eugenia (111); Damian, Rodica (111); Oarnsa, loan
{Ill); Dan, llie {Ill); Dan, Virgil (Ill); Dancsuly, Andrei {Ill); Dan­Spanolu Georgeta {II);
Dan­Spinoiu, Radu V. (Ill); Darie, Alexandru (Ill); Darjan, loan (111); Dascalu, Aurelia
(Ill); Dascalu, Gheorghe {Ill); Dascalu, Mircea {Ill); Datcu, lordan (Ill); Dascalescu
Romeo (II); Deleanu, Aristide {Ill); Delion, Pavel {Ill); Demetrescu M. {II); Dersidan,
loan {Ill); Diac, Florin (Ill); Diaconescu, Valentina (Ill); Diaconu Marin (II); Diamandi,
Ion {Ill); Dima, Silvia (Ill); Diminescu, Nicolae (Ill); Dimitrescu V. (II); Dimitriu Emilian
(II); Dimitriu, Eliade (Ill); Dimitriu, Gabriel (Ill); Dimitriu, Rodica (Ill); Dimitrovici, Rodica
(Ill); Dimofte, C. (Ill); Dlnca, Dorina (Ill); Dinca, Maria (Ill); Dinescu Viorica {II); Dinu
Ctin {II); Dinu, Alexandru F. (Ill); Dinu, Nicolae (111); Dinu­Calin, Camelia (Ill); Dinu­
Marusteru, Felicia (Ill); Dionisie, V. (Ill); Dituleasa, Florian (Ill); Dituleasa F. (II);
Dirjan loan {Ill); Dobre, Elisabeta {Ill); Dobre, Ghena (Ill); Dobrescu, Victor (Ill);
Dobridor, loan {Ill); Dobritolu, Elisabeta (111); Dominte, Constantin (Ill); Donea, Valeria
(Ill); Donea, Valerica (Ill); Dorobat, Ana (Ill); Dragnea, Zoe (Ill); Dragomirescu Virgil
(II); Dragomirescu, Monica (Ill); Dragomirescu, N. {Ill); Draqos, Clara Liliana {Ill);
Drago9, Liliana {Ill); Dragota, Nicolae (Ill); Dragu, Ion {Ill); Dragu, Rodica (Ill); Dragan,
Marcel {Ill); Dragatoiu, Ion {Ill); Dragoi, Calin (Ill); Dragoiu, Teodor (Ill); Dragoiu,
Valeria (111); Dragulin, Ecaterina (Ill); Dragut. Corneliu (Ill); Dragut. Maria (Ill);
Dreghiciu, Ana (Ill); Druta, Florin (Ill); Druta, Marilena (Ill); Dudi\a Floarea (II);
Duican Maria {Ill); Duiuleasa, Eugenia (Ill); Dulca, Elena {Ill); Dumitrache, Sebastian
{Ill); Ournitrascu, Georgeta {Ill); Dumitrescu Gh. {II); Dumitrescu Ion (II); Dumitrescu,
Anca {Ill); Dumitrescu, Aurelia {Ill); Dumitrescu, Eugenia {Ill); Dumitrescu, Gheorghe
(Ill); Dumitrescu, Ion (111); Dumitrescu, Vasile {I); Dumitru Ctin (II); Dumitru Gh. (II);
Dumitru, Emilian (Ill); Dumitru, Floarea (Ill); Dumitru, Ion {Ill); Dumitru, Mihai (Ill);
Dumitru, S. {Ill); Duta. Petre (Ill); Dutu. Mircea (Ill); Duvle, llie {Ill); Dzitac, Ion (Ill);

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 99


Efrim, M. {Ill); Enache, Constantin {Ill); Enache, Marin {Ill); Enachescu, Eugenia
{Ill); Enculescu, Ana {Ill}; Enculescu, Sever (Ill); Ene, P. (111); Ene, Sim ion (Ill}; Enescu,
Anca {Ill); Enescu, Nicolae C. (I}; Epuran Mihai (II); Erdei, M. (Ill); E~anu, L. (111);

Falnita, Eugen (Ill); Fanaru, Dumitru (Ill); Farcas, Ananie (Ill); Farcas, Valeriu (Ill);
Fazoli, Alexandru (111); Fagara~anu, Rodica {Ill}; Fatu, Mihai (Ill}; Fatu, S. (111);
Fatulescu, $tefan (Ill); Fechete, Rodica (111); Felea, Ruxandra (111); Ferenczi, luliu
(Ill); Ferent, Lucia (Ill); Fetescu, Vasile (Ill); Feyes, luliu (111); Fifor, Rodica (Ill);
Filimon, Margareta (Ill}; Filimon, V. (Ill}; Filipescu,Aristia C. (111); Filipescu, Valentina
(Ill); Fischer, Anuta (Ill}; Finaru, Dumitru (Ill); Fintina­Pralea, Nicolae (Ill); Fleancu,
Gheorghe (Ill}; Fleancu, Gheorghita (Ill); Floarea, Emilia {Ill); Floarea, Octavian
{Ill}; Flocea, Mihai (Ill}; Flore, Fiorica (Ill}; Florea, Avram {Ill}; Florea, Ion (Ill}; Florea,
Stan (Ill); Florea, V. (Ill}; Florescu, Laurentiu H. (Ill); Florescu, Rodica (Ill); Fiorica,
P. (111); Floricel, C. (111); Fluleras, Vasile (111); Fodor, Dumitru (111); Fornea, Vasile (Ill);
Fotici, Mirotin Dan (Ill); Fra\ila, Ion (Ill); Frincu, P. (Ill); Fulga, Elena (Ill); Furnarel,
Steliana (111); Fumea, loana (Ill); Fumurescu, Livia (Ill}; Funariu, loan (111); Furnica,
Amalia (Ill};

Gagiu, Adriana {Ill); Gal T. (11); Gal, Teodor (Ill}; Galateanu, Marcela (Ill}; Galeriu,
Constantin (Ill); Gamulescu, Letitia (Ill); Garleanu, Rodica (Ill}; Garleanu­Costea,
Rodica (Ill}; Gaspar, Mihail (Ill); Gavenea, Alexandru (Ill); Gavrilescu, Adriana (Ill);
Gavrilita, P. (Ill); Gavrilita, Pompilian (111); Gavrls, Victor (Ill}; Gazdaru, Petruta (Ill};
Genea,Anghel (Ill}; Georgescu, Daniela (Ill); Georgescu, Elisabeta (Ill}; Georgescu,
Florin (Ill}; Georgescu, Ion {Ill}; Georgescu, Tania (Ill); Gecrqescu­Bostlna M.I. (II};
Gheorghe Adrian (II); Gheorghe, Diana (111); Gheorghe, Mariana (Ill); Gheorghe,
Smarandache (Ill); Gheorghe, Veronica (Ill}; Gheorghita. Ion (Ill}; Gheorghiu VI.
(II); Gheorghiu, Alexandru (111); Gherasim, Miroslava (Ill}; Gherghia§, Constantin
{Ill}; Gherghina, Dumitru (Ill); Gherghina, Maria (Ill); Gherghinescu, Ruxandra (111);
Ghetea, Ana­Gabriela (Ill}; Ghetia, Ana (111); Ghika, Vladimir (111); Ghimi~. E. (Ill};
Ghimi§, M. (Ill}; Ghimpu, Sanda (111); Ghinda, Cornelia (Ill); Ghinda, Gheorghe (Ill);
Ghinescu, A. (Ill}; Ghit, Eugenia (Ill}; Ghitera, Alexandru (111); Ghi\a, Georgeta (Ill);
Ghi\a, Nella (Ill); Ghitescu, Mihaela (Ill}; Ghiviriga Lurninita (II); Ghiviriga Mihai (II);
Giordan, A. (Ill); Girbovan, Dumitru (Ill); Girboveanu M. (II); Girboveanu, Maria (Ill);
Glavan, Mariela (Ill}; Gligor, Daina (Ill}; Gligor, Traian (Ill}; Gluk, Eugen (111); Goga,
Aurelia {Ill}; Goga, Vasile (111); Goia, Vistian (Ill); Goian, Sarina Dana (111); Goldu,
Corneliu {Ill}; Golu, Mihai (Ill}; Golu, Pantelimon (111); Gombos, lonel (Ill); Goras,
Ion (Ill}; Garcea, Petru Mihai (111); Gosa, Gheorghe (Ill); Gracian, Baltasar (Ill);
Gragas, Liliana (Ill); Grecu V. (II); Grecu, Maria St. (Ill); Grigora§, loan (Ill);
Grigorescu, C. (Ill); Grigorescu, Nicolae (111); Grigoriu B. (II}; Grigoriu, Paul (111);
Grigoroiu Maria (II); Grosu, Daina (Ill); Graza, Ion (Ill); Graza, T. (Ill}; Grozea, loan
(Ill); Gugiuman, Ana (Ill); Gurgui, Mihalache (Ill}; Gu\u, Ion T. (Ill); Gutu. Octavian
(Ill); Gyorfi, Viorica (Ill}; Gyr, Radu (Ill);

Hadarean, Gavril (111); Haica, Felicia (111); Hangu, Irina (111); Harko, St. (Ill); Has,
Florina (Ill); Havareanu, Corneliu (Ill); Hazgan Aristide (II); Harabor, Viorica (Ill};

I 00 Dictionarul pedagogilor romiini


Herdean, Gheorghe (111); Herivan Mircea (II); Hinescu, Arcadie (111); Holban, Ion
(Ill); Homan, Roger (111); Hornes Tudor (II); Hossu, Valer (111); Hosu, Viorica (111);
Hristea, Irina (Ill); Hristu, Barbu (Ill); Hrisca, Corina (Ill); Huianu, Teodora (Ill);
Hurducaciu, Petru (Ill); Husar, Emil (111); Hutira, Toma (Ill);

lacob.Adrlana (Ill); lacob, loan (111); lacobescu, Lucia (Ill); lacomi Florian (11); lancau,
Rodica (111); lancu, Adela Becleanu (111); lancu, Marin (111); lancu, Stela (Ill); lchim
Ana­Maria (II); lchim, Ana­Maria (Ill); lftimie Gh. (II); lgnat, Constantin (111); llchi,
Mioara (Ill); llie Silvia (11); llie, Aurora (111); llie, Elena (111); llie, Pantelimon (111); llie,
Valeria (Ill); llies, Moise (111); lliescu Vasile (II); lliescu, Marin (Ill); lliescu, Veronica
(Ill); llisiu, Ana (Ill); loan, Andrei (Ill); loan, B. (111); loan, J. (Ill); loan, N. (Ill); loan,
P. (Ill); Ion, Anghel (Ill); Ion, C. (Ill); Ion, Ion Gr. (111); Ion, L. (Ill); Ion, Pauna (111); Ion,
V. (Ill); lonas, Letitia (Ill); lonas, Maria (Ill); lonel, Margareta (Ill); lonel, Maria (111);
lonel, Viorel (Ill); Ionescu 0. (II); Ionescu, Adriana (Ill); Ionescu, Andrei (Ill); Ionescu,
Sueur (111); Ionescu, Cristina (Ill); Ionescu, Elena (Ill); Ionescu, Ion (Ill); Ionescu,
Maria (Ill); Ionescu, Octavian (111); Ionescu­Zanetti, Andrei (Ill); lonlca, Constantin
(111); lonita. Gheorghe (111); lonlta, Petre (111); lonita. V. (111); lordache, loana (111);
lordachescu, Costlca (Ill); losif, Gh. (111); losifescu, Cecilia (Ill); lovan, Martian (Ill);
lovan, N. (Ill); Jovan, 0. (111); Jovan, Ovidie (111); lrimescu, Petru (Ill); lrimia I. (II);
lrimia, Constanta (111); lrimia, lacob (Ill); lrimia, Joana (111); lrimie, Elena (Ill);
lstodorescu, llie (Ill); lstrate, Anghelina (Ill); lstrate, Elena (Ill); lucu, Rornlta B. (Ill);
lura, Dumitru (Ill); Ivan, Deina (Ill); Ivan, Gabriela (Ill); lvas, Spiridon (Ill); lvascu,
Angela (Ill); lvascu, Marin (Ill); lvanescu, Comel (Ill); lvanescu, Lelica (Ill); lvanescu,
Maria (Ill);

Insuratelu, A. (Ill); Insuratelu, R. (Ill);

Jebeleanu, Tudor (111); Jelescu, St. (Ill); Jelev, Viorica (111); Jelezniac, Elena (111);
Jemaneanu, Nina (Ill); Jian, Valentina (Ill); Jigau, Mihaela (Ill); Jigau, Mihai (111);
Jinga loan (11); Jinga, Adrian (Ill); Jinga, loan (Ill); Jingau, Mihaela (Ill); Jiplea,
Nicolae (Ill); Jisa, Eugenia (Ill); Jitaru, Constantin (Ill); Joanta, Viorica (Ill); Judele,
Horatiu (Ill); Juga, Alin (111); Jula A. (II); Juravle, Mariana (Ill); Jurcau, Nicolae (111);

Katz Ana (II); Kiraly, Ligia (Ill); Klein, Inger (Ill); Klein, loan (Ill); Kramar, Mihai (Ill);
Kramer, Brigitte (111); Kramer, I. (Ill); Kroner Michael (11); Kulcsar liberiu (11);

Lache, T. (111); Lacrltlanu, C (I); Lalu, S.D.(I); Lanescu, li)erban (Ill); Laptes, Nicolae
(I); Lascaraki, lulia C. (I); Lascar, Constantin (I); l.ascar, I. (I); Lascu, Ion C. (I);
Latcan Silvia (111); Latis, A. (I); Latug, Filip (111); Laudat, l.D. (Ill); Lauranu, Augustin
(I); Laurentiu, Anton (Ill); Laurian, Dem. August (I); Lauterman A. (II); Lazar, Alexandru
(Ill); Lazar, loan P. (I); Lazar, Niculina (Ill); Lazar, Petre C. (I); Lazar, Victor (I);
Lazin, Gheorghe (111); Laudat, Ion (11); Lazarescu, George (II); tazarescu S. (II);
Lazarescu, Constantin (I); Lazarescu, Georgeta (Ill); t.azarescu, Gheorghe (I);
Lazarescu, Gheorghe (Ill); t.azarescu. Paisi­Mihaela (111); t.azarolu D.F. (II); Leahu,
E. (Ill); Lefteriu, Gheorghe (I); Lehliu, Lucretia Gr. (I); Leon, Gheorghe N. (I); Leon,

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 101


Nicolae {I); Leonida, Dimitrie {I); Leonin, Elena (I); Leonte, Adrian (Ill); Lerescu, Ion
C. {I); Leric, loan (Ill); Lesnic, Evdochim (I); l.eslan, loan (I); Liber, B. (I); Licherdopol,
Ion P.{I); Linul, Macedon {I); Linul, $tefan (I); Linul, $tefan (Ill); Lipan, Paulina (I);
Lisievici, Petru {Ill); Litarczeck, C. (I); Li\a, Ana (111); Livescu, Maria (I); Liviu, Matei
(Ill); Locusteanu, Alexandru (I); Loghin, Constantin (I); Loqofatu, Constantin (Ill);
Lohan, Vasile (I); Loichi\a, Vasile (I); Longinescu, George G. (I); Longinescu, lonel
(I); Longinescu, Neculai G. {I); Longinescu, $tefan G. (I); Lovineescu­Radaseni, V.
(I); Lovinescu V.A. {II); Lovinescu, Carmen (Ill); Luca, Ana (111); Luca, Ion V. (I);
Luca, Lauren\iu {Ill); Luca, Olimpiu (111); Luca, Rodica {Ill); Lucaciu, Constantin (I);
Lucescu, Stela (111); Luchescu, Cornelia (111); Luchescu, Gheorghe (Ill); Ludusan
Petre (II); Ludwig, Eugen (I); Luncanu, Maria {Ill); Lungu, Joana (Ill); Lungu, Nicolae
(Ill); Lungu, $erban (I); Lungu, V. (Ill); Lungu­Nicolae Sora (II); Lupascu­Schultz,
Felicia (Ill); Lupas loan (I); Lupas, loan (I); Lupescu, Mihai (I); Lupu, Constantin I.
(I); Lupu, Jean (Ill); Lupu, Viorica (111); Lupu­Antonescu, Anton (I); Lupu­Antonescu,
I. (I); Lupulov, Petru (I); Lutescu, Fiorica (Ill);

Macadzide Denis (II); Macarie, Augustin (111); Macarie, Doina, Cristina (111);
Macarovici, Pavel (I); Macaveiu, Voicu loan (Ill); Maciuc, Irina (Ill); Macsiniuc, Valeria
(111); Mada, Ana (111); Maiesu­Caraman, L. (111); Mailat, Viorel (111); Maior, luliu (I);
Maiorescu, loan (I); Malec, Elena (Ill); Mamali Catalin (II); Mamali, Constantin (Ill);
Man, Vasile (Ill); Manafi, N. (Ill); Manasia V. (II); Mancas, M. (Ill); Manciulea, $tefan
(I); Mandrea, Nicolae (I); Mandreanu, Vasile (I); Mandrut. Octavian (Ill); Manea,
Valeria (Ill); Manicatide, Alexandru (I); Manicatide, Vasilichia M. (I); Manicatide­
Venert, Elena (I); Maniu, Juliana (Ill); Manliu, loan (I); Mancil, A. (I); Manoilescu, C­
tin P. (I); Manoilescu, Mihail (I); ManolacheAnghel (II); Manole,Aurelia (Ill); Manole,
Georgica (Ill); Manolescu, Marin (Ill); Manolescu, Nicolae (I); Manoliu, Emil {I);
Manoliu, Radu (I); Manoliu, Sandu (I); Manoliu, $tefan (I); Manolescu, Alexandru
{I); Manta, Mihaela (Ill); Manzat, George (I); Manzat, Ion (Ill); Marc, lolanda (Ill);
Marcu, Alexandru (I); Marcu, Elena (Ill); Marcu, loan (I); Marcu, lone! (Ill); Marcu,
Isidor (I); Marcus, Rita (Ill); Marcus, Stroinel (Ill); Mardare, Gabriel (Ill); Mardare,
Maria­Mariana (Ill); Mare E. (II); Mare V. (II); Mare, Calina (Ill); Mares, Toma (Ill);
Marghinescu, Emilia {I); Marica, George E. (I); Marin, Dlnuta (Ill); Marin, l.D. (I);
Marin, Mihail (Ill); Marin, Tinca {Ill); Marinca, Maria {Ill); Marinescu, Alexandru (I);
Marinescu, Anghel (I); Marinescu, Atanasie Marian {I); Marinescu, Constantin (Ill);
Marinescu, Eugenia R. (I); Marinescu, George (I); Marinescu, Gheorghe C. (I);
Marinescu, l.G. (I); Marinescu, loan Gh. (I); Marinescu, loan M. (I); Marinescu, Justin
(I); Marinescu­Avramin, llie {I); Marts, Teodor (I); Mariu, Tinca (Ill); Marmeliuc, Dimitrie
(I); Martian, lronim (Ill); Martig, Emanuel (I); Martin, Avram (Ill); Maruta, Irina (Ill);
Marzescu, George (I); Mateescu I. {II); Mateescu, Adelaida (Ill); Mateescu, Dumitru
(Ill); Mateescu, I. (I); Matei, Constantin (Ill); Matei, Elena (Ill); Matei, Mihai (Ill);
Matei, Paul (Ill); Matei, Vasile (Ill); Mateiescu, Adelaida (Ill); Mateiu, Ion (I); Materiu,
Ion (I); Matlac I. (II); Mavriche, $tefan (I); Maxim, I. (Ill); Maxim, Tanase (I); Mayer,
Titus (I); Mazere, Nicolae (I); Mazu, George (I); Maescu­Caraman, Lucia (II);
Manescu, Veronica (Ill); Marculescu, loan I. (I); Marculescu, Octavian (I); Marcu9an,
losif (Ill); Marcu9anu, loan (Ill); Marginean, Adrian (I); Marginean, Vasile (Ill);

I 02 Dictionarul pedagogilor romiini


Margineanu, Dorina (Ill); Margineanu, Dumitru (I); Margineanu, Ion (I); Margineanu,
Maria (111); Marila, Ion (I); Matasariu, Lascar S. (I); Medar­lonescu, Elvira (Ill);
Meissner, Elena C. (I); Meitani, $tefan (I); Meleghea, Ileana (Ill); Melinescu, Eugen
(I); Melnic, Marilena (111); Mercan, Nicolae (111); Mereuta, L. (Ill); Merticaru, Mihail
(Ill); Merutlu, Vasile (I); Me9ter, Nicolae (Ill); Me9teru, Ana (Ill); Mic, Leon (Ill);
Michailescu, $tefan C. (I); Miclau9, Gheorghe (111); Miclea, Ion (I); Miclea, Liana
(Ill); Miclea, M. (Ill); Mielcescu, C.G. (I); Mierla, Ion (Ill); Mihai Toader (II); Mihai,
Anisoara (Ill); Mihai, Gheorghe (Ill); Mihail Tiberiu (Ill); Mihala, Ion (Ill); Mihalca,
Dan (Ill); Mihalevici R. (II); Mihaescu, Marian (111); Mihaescu, Mateiu E. (I); Mihaescu,
$tefan (I); Mihaila, I. (I); Mihaileanu, M. (I); Mihailescu, Al.C. (I); Mihailescu, D. (I);
Mihailescu, Georgeta (Ill); Mihailescu, I. (I); Mihailescu, M. (I); Mihailescu, M.I. (I);
Mihailescu, Maria (111); Mihailescu, Vasile (I); Mihailescu, Veronica (111); Mihailescu,
Vintila (I); Mihoc, Dan (Ill); Mihu A. (II); Mihu. loan (I); Mihut. loana (Ill); Mihut. Ion
(Ill); Mihut. Lizica (111); Mihut. Marin (I); Milan.Aneta (I); Militaru, Nicolae (111); Minovici,
Mina (I); Minovici, $tefan (I); Minulescu, Mihaela (Ill); Mircea, llarion (I); Mircea,
Radu (Ill); Mircescu, Tudorel (Ill); Mircescu, Valeria (Ill); Mircioiu, Gheorghe (I);
Mirescu, Dimitrie (I); Miroiu, Constantin (111); Miroiu, Mihaela (Ill); Mironescu,
Alexandru (I); Mironescu, Constantin M.(I); Mironescu, G.G. (I); Mironescu, Onoriu
I. (I); Mironescu, Simian (I); Mironescu­Mera, Petre (I); Missits, Gheorghe (I); Mitache,
M. (I); Mitrache, Gheorghe (Ill); Mitrache, Ion (Ill); Mitran, Ion (Ill); Mitrana, Dumitru
(111); Mitranescu, Gabriela (Ill); Mitrea, Georgeta (Ill); Mitrica, Elena (Ill); Mitrica,
Tomita (Ill); Mitrofan, lolanda (Ill); Mitroi, Fiorica (Ill); Mitru, I. (I); Mitru9 Traian (Ill);
Miulescu, George Dem (I); Mindrescu, Enache (Ill); Mindricel, llie (Ill); Mocanu,
Liubov (111); Mocanu, M.V. (Ill); Mocanu, Nicolae T.(I); Mocanu, Radu (Ill); Moceanu­
Miclea,Aurelia (111); Mocianu, Gheorghe (I); Mocioiu, Eugenia (Ill); Modrea, Margareta
(Ill); Modreanu, Petru A. (I); Moga, Gabriela (Ill); Moga, loan (I); Moga, N.I. (I);
Moga, Vasile S. (I); Moise, Constantin (Ill); Moise, Emil (Ill); Moisescu, Gheorghe I.
(I); Moisescu, Nicolae (I); Moisil, Constantin (I); Moisil, luliu (I); Molan, Vasile (Ill);
Moldovan, Elena (Ill); Moldovan, Gheorghe (111); Moldovan, Grigore (I); Moldovan,
loan (Ill); Moldovan, losif (I); Moldovan, Nicolae (Ill); Moldovanu, loan (I);
Moldoveanu, Mihaela (Ill); Monafu, Ion (Ill); Morar, E. (Ill); Morar, Maria (Ill); Morariu,
Aurel (I); Morariu, Constantin (I); Morariu, Leca (1): Morariu, Tiberiu (I); Morariu,
Victor (I); Moraru Marieta (II); Moraru, Eugen (111); Moraru, Gheorghe (Ill); Moraru,
Ion (111); Morarescu S. (11); Morarescu­Adria, $tefan (I); Morozov, Simeon (I); Moruzzi,
Alexandru Ctin. (I); Moscu, Constantin (I); Moscu­Filipidescu, Eleonora (I); Mo9oiu,
Aurelian (I); Motescu, N. (Ill); Motica, Marioara (111); Motoc, Constantin (Ill); Motescu
M. (II); Motoiu, Eufrosina (I); Movila, Juarez (I); Mrejeriu, Leon (I); Mucica, Teodor
(Ill); Mumuianu, Mihail G. (I); Muntean, Joachim (I); Munteanu Georgeta (I); Munteanu
R. (I); Munteanu, A. (111); Munteanu, Basil (I); Munteanu, Constantin (I); Munteanu,
Cornel (Ill); Munteanu, Corneliu (Ill); Munteanu, Daina (111); Munteanu, Henrietta
(I); Munteanu, l.G. (I); Munteanu, loan (Ill); Munteanu, Victor (I); Munteanu­Ramnic,
Dimitrie (I); Murariu, loan (Ill); Murariu, Viorel (Ill); Murarasu, Dumitru (I); Mure9an,
Camil (Ill); Muresan, Cornel (Ill); Muresan, loan (Ill); Mure9an, M. (Ill); Muresan,
Pavel (Ill); Mure9an, Valeria (Ill); Mure9an, Zoe (Ill); Mure9anu, C. (I); Mure9anu,
Constantin (I); Muresanu, Sylla C. (I); Mure9ean, Olimpia (Ill); Mure9eanu, Andrei

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 103


(I) Mureslanu, Aurel (I); Murgoci, Domnica (Ill); Murvai, Lazio (Ill); Mustatea, Maria
(Ill); Muster, Mihaela (Ill); Muslea, Candid (I); Mu§ilea, Ion (I); Musolu, Panait (I)
Muth, luliu (I);

Nan, Ecaterina (Ill}; Nazare, Ghita (111); Nastase, Lucia (Ill}; Nastasescu­Cruceru,
Steliana (Ill); Navodaru, Elena (Ill); Neag, Romulus (Ill}; Neagu, Alexandru (111);
Neagu, Constantin (Ill}; Nearnt, Livia (Ill); Neamtu 0. (II}; Neam\u, Gheorghe (111);
Nebunu, Mihai (Ill}; Necsulea D. (II); Neculai, Rodica (Ill}; Neculau, Viorica (Ill);
Nedelcu, Marin (111); Nedelcu, Tatiana (Ill}; Nedelea, L. (Ill}; Negoescu Victoria (II};
Negoescu, Georgeta (Ill); Negrila, lulian (Ill); Negru, Silvia (Ill); Negru\iu, Filofteia
(Ill); Negucioiu, Aurel (Ill}; Negulescu, Ana (Ill}; Negulescu, Ana Gabriela (Ill);
Negulescu, Gabriela (111); Negu\ Ion (II); Nestianu, Valeriu C. (111); Nestor l.M. (I);
Nica lulian (II); Nica, Dumitru C. (Ill); Nica, Elena (111); Nicoara E. (I); Nlcoara, Ana
(111); Nicola Gr. (II); Nicola, George (111); Nicola, Tiberiu (Ill); Nicolae G. (I); Nicolae,
Gra\iela (Ill); Nicolaevici, Octavian (Ill); Nicolau, Vasile P. (I}; Nicolin, Spomenca
(Ill}; Niculescu, Constantin (Ill}; Niculescu, Mariana (Ill}; Niculescu, Nadia (Ill};
Niculescu, Rodica Mariana (Ill); Niculescu, Stela (Ill}; Niculescu­Mizil, Elisabeta
(Ill); Nistor, D. (Ill); Nistor, Magdalena (111); Nistor, Vasile (Ill); Ni\a, Alexandra Maria
(111); Ni\u, Virgil (Ill}; Ni\u Mihaela (II); Novae, Cornel (Ill}; Novae, Elena (111);

Oghina, Marin (Ill); Olariu, Mircea (Ill); Oltean, Vasile (Ill); Olteanu,Ana (Ill); Olteanu,
Florian (Ill); Onciulescu D. (I); Oniciuc, Veronica (111); Onofras, Eugenia (Ill); Onofrei,
Adriana (Ill); Onofrei, I. (Ill); Opra, Silvia (Ill); Oprea Olga (II); Oprea, loana (Ill);
Oprescu, Daniela (Ill}; Oprescu, Mihai (Ill); Oprescu, Nicolae (111); Oprescu, Simona
(Ill}; Oprescu, V. (111); Oprls, Tudor (Ill); Oprisenescu, Olga (Ill}; Oproiu, Dragulita
(Ill); Oproiu, Elena (Ill); Orascu $erban (II); Orghidan Ion (II); Orghidan, Ion (Ill};
Oros, Doina (Ill); Oros, Dumitra (Ill}; Oros, Ileana (Ill); Oros, Valeriu (Ill}; Osloibanu,
D. (Ill); Ostache, Rodica (Ill); Ozunu, A. (Ill}; Ozunu, Dumitru (Ill);

Paal, Gustav (Ill); Pantea, L. (Ill); Pantelimon, Constantin (Ill}; Pantelimon, Eftina
(Ill); Panturu, Stan (Ill}; Paraschivescu, Cecilia (Ill}; Parfene C. (II}; Partene Ctin
(II); Pasca, Maria Dorina (111); Pascu, A. (Ill}; Pascu, Maria (Ill); Pascu, Mihai (111);
Patra§icu, loan (Ill); Patra§icu, Tudor (Ill}; Patriche Dtru (II); Patriche, Ion (Ill}; Patrinoiu,
Mariana (Ill); Pavel, P. (Ill); Pavel, Virginia (Ill); Pavelea, Traian (Ill); Panaitescu,
Maria (Ill); Paduraru Ion (II); Pasarica, A. (Ill}; Paun, Eugenia (Ill); Paun, Olga (Ill);
Paunescu, Constantin (Ill); Pau§i, Aura Viorica (lll);Pacurar, Doina Cornelia (Ill);
Pacurariu, Septimius (111); Padurariu, Elena (Ill); Padureanu, Victoria (Ill); Pai§i,Adrian
(Ill); Paiu§i, $erban (111); Parvu, Alexandrina (Ill); Parvu, Florin (Ill); Parvu, Florina
(Ill); Parvu, luliu (Ill); Parvu, Nicolae D. (111); Pelinescu, Costin (Ill); Penes, Marcela
(Ill); Pepelea, Silviu (Ill); Perovici M. (II); Perovici, Minodora (Ill); Persolu, Ion Titus
(Ill}; Pestrea, Stelu\a (Ill}; Pestisanu Ctin. (II); Peteanu Mihai (II); Petrarcu, Ruxandra
(Ill); Petrescu, Gh. (Ill); Petrescu, loan (Ill); Petrescu, Vasilica (Ill); Petrica, Ileana
(Ill); Petrina, Elena (Ill); Pintea, Leti\ia (Ill); Pinzaru, Petre (Ill); Piscoi, Viorica (Ill);
Pitariu A. (II); Pitariu, Horea (111); Pirlea, Maria (Ill); Pirvu, Alexandrina (Ill); Pirvu,
Florin (Ill); Pirvu, Radu Gabriel (Ill); Platonov, Maria (Ill); Placinta, Elena (Ill); Plae§iu,

104 Dictionarul pedagogilor romiini


Dan (Ill); Plae$U, Veronica (Ill); Plarndeala, M.I. (Ill); Plesciuc, Monica (Ill); Pocovici,
Mircea Mihail (Ill); Podar, Teodor (Ill); Podia, Andra (Ill); Pogingeanu, Alexandrina
(Ill); Poliakov, V.A. (Ill); Pop Traian (II); Pop, Avram (Ill); Pop, Lavinia (Ill); Pop, N.
(111); Popa Mircea (II); Popa Waldemar (II); Popa, Dumitru Valdemar (111); Popa, Ion
R. (Ill); Popa, lonel (111); Popa, Jana (Ill); Popa, Natalia (111); Popa, Simona (Ill);
Popa, T. (111); Popa, Tudor (Ill); Popa, Viorica (111); Popa, Virgil (Ill); Popa­Constantin,
Eleonora (111); Popescu Fiorica (II); Popescu I. (11); Popescu Pelaghia (I); Popescu,
Andrei (Ill); Popescu, Constatin (Ill); Popescu, Elena (111); Popescu, Eleonora (Ill);
Popescu, Eugenia (Ill); Popescu, Florentin (Ill); Popescu, Fiorica (111); Popescu,
Gh. (111); Popescu, lfrim (Ill); Popescu, loan lovit (Ill); Popescu, loana (111); Popescu,
Ion (Ill); Popescu, Magdalena (111); Popescu, Maria (Ill); Popescu, Mihaela (Ill);
Popescu, Olga (Ill); Popescu, Olimpia (Ill); Popescu, Paul (111); Popescu, Pavel
(Ill); Popescu, Petru (Ill); Popescu, Petru Demetru (Ill); Popescu, Rodica (Ill);
Popescu, $tefania (111); Popescu, Tiberiu (111); Popescu, V.M. (111); Popescu, Vasile
V. (Ill); Popescu­Neveanu, Paul (Ill); Popovici, Cezara (Ill); Popovici, Dumitru (Ill);
Popovici, Minodora (lll);Popovici, Rodica (Ill); Popovici, Victoria (Ill); Potcoava,
Monica (111); Potinga C. (I); Preda Ctin (11); Preda, Constantin (111); Preda, Rodica
(Ill); Preda, Vasile (Ill); Predescu, Constantin (111); Predescu, Mihai (Ill); Predi, Viorica
(111); Prelici, Viorel (111); Prelipceanu, Gh. (Ill); Preoteasa Demetra (II); Preoteasa,
Emanuela (Ill); Prepelita. Stelian (Ill); Presura, Cristian (Ill); Preutu, Ana (lll);Pricop,
Ovidiu (Ill); Pricop, Viorica (Ill); Protopopescu L. (I); Pruna liberiu (II); Prunianu,
Dumitru (111); Psait, Rodica (Ill); Pufan, Constantin (Ill); Pufan, Petre (Ill); Puha,
Elena (Ill); Pulu, Alexandru (Ill); Purtuc, Dumitru (Ill); Puscarciuc, Radu (Ill); Puscas,
Viorel (Ill); Puscasu, Ion (111); Puscasu, Petre (Ill); PU$Ca$U. Sofia (Ill);

Racota, luliu (Ill); Radu Gh. (II); Radu Ion (II); Radu Ion T. (II); Radu Maria (II); Radu
Nicolae (II); Radu Petru (II); Radu, Anna (111); Radu, Caliopia (Ill); Radu, Dorina (Ill);
Radu, Gheorghe (Ill); Radu, l.P. (Ill); Radu, Ion (Ill); Radu, Mircea (Ill); Radu, Nicolae
(Ill); Radu, T.I. (Ill); Radulian, Virgiliu (Ill); Radu­Radulescu N. (II); Raican, Viorica
(Ill); Rancea, Deina (Ill); Raportan, Teodor (Ill); Rau$ Lidia (II); Racaru, Viorica (Ill);
Rachieru, Vasile (Ill); Radai;;an, Traian (Ill); Raducanu, Mircea (Ill); Raducanu, Vanda
(Ill); Raducu, Constantin (Ill); Radulescu, Adrian (Ill); Radulescu, Eleonora (Ill);
Radulescu, Gheorghe (Ill); Radulescu, Lucilia (Ill); Radulescu, Melania, Christiana
(Ill); Radulescu, Nora (Ill); Radulescu, R. (111); Rebedeu, Ion (Ill); Rimbu, Veronica
(Ill); Rimer, David (Ill); Rizescu I. (I); Rizescu l.M. (II); Rizescu, Gheorghe (Ill);
Rizescu, Ion M. (Ill); Rimniceanu, llie (Ill); Roban, Maria (Ill); Robanescu N. (II);
Rodinciuc,Astrid (111); Roman Ion (I); Roman, Carol (Ill); Roman, loan C. (Ill); Roman,
Louis (Ill); Roman, Virginia (Ill); Romanescu, Gheorghe (Ill); Romeo, P. (Ill); Ropciuc,
Vasile (111); Rosca M. (II); RO$Ca, Constanta (111); RO$Ca, Olga (Ill); RO$Ca, V. (Ill);
RO$Ca, Vasile (Ill); RO$Ca, Viorica (Ill); Rosculet', Sanda (Ill); Rosianu M. (II); RO$U,
Maria (Ill); Rosu, Mihail (Ill); RO$Ut. Nicolae (Ill); Rotariu, Filofteia (Ill); Rotaru, loana
(Ill); Rotaru, Lucia (Ill); Rotche, Ana (Ill); Roventa­Frumusanl, Daniela (111); Roz,
Alexandru (Ill); Rudica, Elena (Ill); Rudica, Tiberiu (Ill); Rusu E. (I); Rusu, Albinica
(Ill); Rusu, loan (Ill); Rusu, Rodica (Ill); Rusltoru, Gheorghe (Ill); Rusltoru, Ion (Ill);
Ruthner, Ivan (Ill);

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 105


Sarivan, Ligia (Ill); Salavastru, Constantin (Ill); Salavastru, Dorina (Ill); Samant,
Felicia (111); Sandi\a,Adrian (111); Sandor, Richard (Ill); Sandovoci, Valeriu (111); Sandu,
Dumitru (Ill); Saraca, Dorin Viorel (111); Sarbu, Tanase (111); Sardini, Elisa (Ill); Sari,
Vasile (111); Saroiu, Maria (Ill); $arpe, Angelica (111); Saseanu, Aurel (111); Sava, Beloia
(Ill); Sava, lonica (Ill); Sava, Profira (111); Saveschi, Dumitru (Ill); Sacali9, Alexandrina
(Ill); Sandulescu, Dumitru (111); Savoiu, Dumitru (Ill); Savulescu, Dumitru (Ill); Scarlat,
Mia (111); Scheusean, loan Corneliu (Ill); Schifirne\, Constantin (111); Schultz, Felicia
(Ill); Sebe, Elena (Ill); Segal, Rodica (111); Segarceanu, Cornelia (Ill); Segherceanu,
Cornelia (111); Selagea, Minodora (Ill); Selagea, Sabin (111); Sferdean, Irina (111); Sfetcu,
Rada (Ill); Shute, Wayne R. (111); Silvestru, Pati\a (Ill); Simina, Elena (111); Simien,
Carolina (Ill); Simien, Sorin (Ill); Simionescu Teodora (I); Simionescu, Cristofor (Ill);
Simionescu, Sidonia (Ill); Simionescu, Valerian (111); Simoc, Sulvia (111); Sin, Nora
(Ill); Singer, Alexandru (111); Sien, Ion Grigore (Ill); $ipot, R. (Ill); Sireteanu, Gheorghe
(111); $irian, Vlad (Ill); Sisak, Clara E. (Ill); Singeorzan, Deina (Ill); Slabu, Valentin
(111); Smarandache, Gheorghe (Ill); Smeu, Georgeta (111); Scare, Dinica (Ill); Sofonia,
I. (Ill); Somitca, Rodica (Ill); Soroceanu, Elena (Ill); Soroceanu, Viorica (111); Spala\elu,
Ion (111); Spirea, Viorica (111); Spi\a, Deina (111); Spomenca, Nicolin (Ill); Spulber,
$tefanache (Ill); Stamp, Hans Otto (Ill); Stan Toma (II); Stan, Emil (Ill); Stan, Florea
(111); Stan, Maria (111); Stan, Toma (111); Stana, Filimon (111); Stancioi, Rodica (111);
Stanciu, Filip (111); Stanciu, Mihai (Ill); Stanciu, Virginia (111); Stancu, Nicolae (111);
Starcea, Dumitru (Ill); Stas, lunona (Ill); Stas, Marian (Ill); Stavarache, Aurora (Ill);
Stavinski, Magda (Ill); Stana9ila, Octavian (Ill); Stanciulescu, Traian Dinorel (Ill);
stancuiescu P. (II); Stanescu Maria (II); Stanescu, Adina (Ill); stanescu, Clreslca
(Ill); Stanica, Cornelia (Ill); Stanica, M. (Ill}; Stelean, loan (Ill); Sterian Steliana (II);
Stetiu, Carmen (Ill); Stinga, Maria (Ill); Stoean, Carmen (Ill); Stoenescu, Marioara
(Ill); Stoian Rodica (II}; Stoian, lspas (Ill); Stoian, Stanciu (Ill); Stoianovici, Dragan
(Ill); Stoica D. (II}; Stoica Ion (II}; Stoica, Adrian (Ill); Stoica, Ana (Ill}; Stoica, Angela
(Ill); Stoica, Cornelia (Ill); Stoica, D. (Ill); Stoica, Ion (Ill}; Stoica, Liviu (Ill); Stoica,
Mariana (Ill}; Stoica, Marilena (Ill); Stoica, Mihail (Ill); Stoicescu, Aurelian (Ill}; Stoiciu
Elena­Martha (II); Stoinescu, Ileana (Ill); Stoi\escu, Gheorghe (Ill); Stratilescu, Delia
(Ill); Strachlnaru, Ion (Ill}; Stralescu A. (II}; Streinu­Cercel, Gabriela (Ill}; Stroea,
Maria (Ill); Strungari, Gloria (Ill}; Suciu, Elvira (Ill}; Suhai, Erica (Ill); Surdu, Alexandru
(Ill); Surdu, loan (Ill); Szamoskozi, Elena (Ill);

$afran 0. (II); $erban, Andreea (Ill}; $erban, loan (Ill); $erban, Joana (Ill);
$erbanescu, Dumitru (Ill); $erbe, Elena (Ill); $incan. Eugenia (Ill); $orik, Constantin
(Ill); $ovu, George (Ill}; $tefan Mircea {II}; $tefan, Liana {Ill); $tefanescu, Alexandru
(Ill); $tefanescu, Deina (Ill); $tefanescu, Deina Olga (Ill); $tefanescu, Elena (Ill);
$tefanescu, Gheorghe {Ill); $tefanescu, Olga Delia {Ill}; $tefanescu, Sanda (111);
$tefanescu, Vasile {Ill}; $tirbu, Georgeta (Ill); $u9eala, loan (Ill); $uteu, Mariana
{Ill); suteu, Viorica (Ill), $uteu ntus (II);

Tache, Aurelian (Ill); Tacsi, Ladislau (Ill); Tacu, George (Ill}; Taiban Maria (II);
Talpasanu, I. (Ill}; Tanase, Al. (Ill}; Tanase, Paraschiva {Ill}; nnasescu, Gheorghe
(Ill); Tataru, Maria (Ill); Teodorescu T. (II}; Teodorescu, Nicolae (Ill); Teodorescu, P.

I 06 Dictionarul pedagogilor romani


(Ill); Teodorescu, Reka (111); Teodorescu, T. (Ill); Teodorescu, Vasile (Ill); Teoreanu,
Ion (Ill); lifer, Nicolae (111); Tigan, Iliana (Ill); Tigan, S. (111); Tiglea, Mircea (111);
Tircovnicu, Victor (Ill); Timbolschi, Mandica (111); Timofte, Felicia {Ill); Tiperciuc, Maria
(Ill}; Tirea, Daina (Ill); Tirli, Vasile {Ill}; Tltlca, Ion (Ill}; Titu, Dragomir (111); Tiutiuca,
Dumitru (Ill}; Tlutiuca V. (11); Toader, Alexandru, Dan (Ill); Todea, losif (Ill); Todor,
Virginia {Ill); Todoran D. {I}; Todoran Dimitrie (Ill); Tofan, Floarea (Ill); Toma, loan
(Ill); Toma, loana (Ill}; Toma, Steliana (111); Toma, V. (Ill}; Toma­Badeanu, Maria
(Ill); Tomescu, Nicolae Alexandru (Ill); Tomescu, Rodica (Ill); Tomoiaga, Natalia
(111); Tornsa, Gheorghe (Ill}; Tornsa, Gheorghe Ion (Ill}; Tonegaru, Zenovia (Ill); Topa,
Tudor (Ill); Toth, Margareta (Ill); Toth, Tiberiu (Ill); Trandafir, Maria (Ill}; Trandafiroiu,
Nicolae (Ill); Trif, Marioara (Ill); Trifu, Adriana (111); Trifu, Vasilica (Ill); Tripon, Dorina
(Ill}; Tripsa, losif (111); Triteanu, Stela (Ill); Trusca, Daina (Ill}; Trusca, Dorina (Ill);
Trusca, Dumitru I. (Ill); Trutzer, Tiberiu (Ill); Truta, Ion (111); Tucicov­Bogdan Ana (II);
Tudor, llie (111); Tudor, Maricica (111); Tudorache, Aurel (111); Tudose, Carmen (111);
Tudose, Maria (Ill}; Tudose, Petre (Ill}; Tudosie, Avram D. (Ill); Tufescu, Mircea (111);
Tulea, Emil (Ill); Tunsanu, E. (Ill}; Turbatu, Luiza (Ill); Turcu, Alexandru (Ill); Turcu,
Filimon (Ill}; Tuta. Dorel (111); Tuta. loana (Ill};

Tigana§, Maria (111); Tigaran, Debrita (111); '[uqul, Viorica (111); '[urcaslu, Corneliu
(Ill);

Ulrich, Catalina (Ill); Unguras, Elena (Ill}; Ungureanu, Elena (Ill); Ungureanu,
Gheorghe (Ill}; Urea, Ion (Ill); Ursache, Maria (Ill}; Ursu, Dorina (Ill); Ursu, Maria
{Ill); Ursu, Stelian {Ill); Usurelu, Lina (Ill);

Vaicar, Constanta (Ill); Valut, M. {Ill); Vascu, Teodora (Ill); Vasilache, Gheorghe
{Ill); Vasilache, Maria {Ill); Vasilache, V. {Ill}; Vasile, Corneliu {Ill}; Vasile, Paula {Ill);
VasilescuAnton (II); Vasilescu, Gheorghe (Ill); Vasilescu, Magdalena (111); Vasilescu,
Maria (Ill); Vasilescu­Tocono, Magdalena {Ill); Vasiliu, Cristina (Ill); Vass, Gheorghe
(Ill); Vacaru, llie (Ill); Vaideanu, Dan {Ill); Vaideanu, Rodica (Ill); Valdeanu, Viorica
(Ill); Valeanu, lvanciu Nicolae (Ill); Veber, Maria (Ill); Veghes, Vasile (Ill); Velicu,
Maria (Ill); Verdes, Ion {Ill); Verdetu, Nicolae (111); Verza, Emil (Ill); Vicoleanu, loan
(Ill); Vicsai, Ion {Ill); Victor, Pavel {Ill); Viirlan Dumitru (Ill); Vijulie, Cornelia {Ill);
Vilau, Georgeta {Ill); Vilsan Calin (Ill); Vin\anu Nicolae (II); Virgiliu, loan {Ill); Visu,
Eva {Ill); Vislnescu, Victor (Ill); Visotu, Aneta (Ill); Vlad L.N. {I); Vlad, Constantin
{Ill); Vlad, Ion (Ill); Vladcovski P. (I); Vlaescu, Valerian (Ill); Vlaescu, Valerica {Ill);
Vladu\, Mircea (Ill); Vofkoli, Laszo (111); Voicu, Elena {Ill); Voicu, Gheorghe {Ill);
Voicu, Maria (Ill); Voicu, Paulina (Ill); Voinea, Ana (Ill); Voinea, Emilia (Ill); Voinea,
Radu (Ill); Vornicescu, Simona (Ill); Vrabie, Dumitru (Ill); Vulpe, Nicolae (Ill);

Zaharia, D. (Ill); Zaharia, M. (Ill); Zaharian Ermona (I); Zahariuc, S. {Ill); Zahimic Ctin
(II); Zamfir, Elena (Ill); Zamfir, Virgiliu {Ill); Zamfirescu, Gabriela (Ill); Zanoaga, A. {Ill);
Zapirtan, Marioara (Ill); Zaulean, Ion (Ill); Zetu, Ecaterina (Ill); Zichisanu, V. {Ill); Zmau,
Nicolae {Ill); Zoila, Elena (Ill); Zugravu, Nelu (Ill); Zugravel, Constantin {Ill).

Revista de Pedagogie nr. 1­12/2000 107


DICTIONARUL PEDAGOGILOR ROMANI
Fi§a DPR­2002

A.1. Observatll privind categoriile de speelallstl din domeniul $TllNTELOR


EDUCATIEI asupra carora se extinde deflnltla "pedagog roman" acceptata
in DPR.
2. Dimensiunea spatlulul grafic acordat ­ maximum 2 coloane (RP).
3. Structura articolului de DICTIONAR.
4. Ponderea categoriilor de lnformatll.
5. Trimiteri la lucrarl ale autorului ­ maximum 12.
6. Lucrarl in care este analizata/ descrisa/ rnenttcnata activitatea/ pozita
teoretica a pedagogului prezentat ­ maximum 3.

B. 1. Opinii, observatll, propuneri privind redactarea articolelor de


DICTIONAR.
2. lncluderea imaginilor.
3. Realizarea grafica.

C. 1. Completari la materialele trimise pentru DPR.


2. Modificari/ corecturi/ dezvoltarl la articolele din prezentul EXTRAS.

D. 1. Propuneri de colaborare/ redactare de articole pentru pedagogii


mentionati in ANEXA "Pedagogi romanl atestati prin publicatii ... " (p.95)

E. 1. Propuneri de includere in baza de date a DPR a altor nume de


pedagogi.

F. Alte opinii, observatll, propuneri.

Va rugam sa trlrnltetl materialele dv. la adresa:

Dr. Eugen NOVEANU


lnstitutul de $tilnte ale Educatiei
$tirbei Voda 37, sector 1
Bucure§ti ­ 707331

E­mail: <enoveanu@ise.ro>

108 Dictionarul pedagogilor rornani


CONTENTS

Eugen Noveanu - Towards a Dictionary of Romanian Educators (D.R.E.)


- preliminary frameworks and approaches 3
Eugen Noveanu - From the first encyclopaediato the modern Who's who in Education 5
"Personal data" questionnairefor D.R.E. data base entry 11
Draftingstandards 12

EXCERPTS FROM D.R.E. • PRELIMINARY FORM


Albu, Gabriel (p.13), Amfilohie, Hotinul (p.14), Andrles-vraciu, Mihaela (p.15), Anghel, Sorin
(p.15), Anucuta, Lucia (p.16), Anucuta, Partenie (p.16), Asian, Garabet (p.17), Atanasiu,
Gheorghe (p.17), Aurelian, S. Petru (p.18),
Badea, Elena (p.19), Bal§, Vasile (p.20), Bari\iu, George (p.21), Barna, Andrei (p.22),
Bala§escu, Nifon (p.23), Barnutlu, Simien (p.23), Berghia, Ion (p.25), Bobitan, loan I. (p.26),
Bogdan-Duica,Gheorghe(p.26), Bojinca, Damaschin(p.28), Brezoianu,loan (p.29), Bunescu,
Vasile (p.30), Burdun, George (p.31), Butureanu, Constantin V. (p.31), Buzarnescu, $tefan
(p.32),
Capesius,Josef (p.33), Capraru, Marcel (p.34), Carlan, loan Gh. (p.35), Celarianu,Smaranda
(p.35), Chi§, Vasile (p.36), Constantinescu, Barbu (p.37), Copilu, Dumitru (p.37), Costachi,
Veniamin (p.38), Craciunescu, Ion (p.39), Cristea, Sorin (p.40),
Danciu, Elena (p.41 ), Diaconu, Mihai (p.42), Dobrescu-Arqes,Constantin(p.43), Dragu,Anca
Gh. (p.44), Dulfu, Petre (p.45), Dumitru, Al. Ion (p.46), Dutu, Olga (p.46),
Ezechil, Liliana (p.47),
Farcas, Vasile (p.47), Florian,Aaron (p.48), Fulea, Moise (p.49),
Gavra, Alexandru (p.50), Giurca, Gheorghe (p.50), Golescu, Dinicu (Constantin) (p.51),
Ionescu, Miron (p.52), lorqa-Sirnan, Ion (p.54), lzbestschi, losif (p.54), ltu, Maria (p.55),
Jolta, Elena (p.56),
Lascu§, Voicu (p.57),
Macavei, Elena (p.58), Malinovschi, Viorel (p.59), Mateia§, Alexandra (p.59), Mandacanu,
Virgil Mihai (p.60), Mircescu, Mihai (p.61), Miu\, Poesis (p.62),
Narly, Constantin (p.63), Nenciulescu, Silviu Catalin (p.65), Nicola, Ion (p.66),
Oprica, Octavian (p.66),
Pana, ligia-luliana (p.67), Paslaru, Vlad (p.69), Parnuja, George (p.70), Petroman, Pavel
{p.71), Poenaru, Romeo (p.71), Popa, Cornelia {Beatrice) (p.72), Popeanqa, Vasile (p.73),
Popescu-Mihasstl,Alexandru (p.75), Popescu-Teiusan, llie (p.74), Potorac, Elena (p.76),
Roman, Precup (p.77), Rupesac, Ecaterina (p.77),
Sava, Lidia Simona (p.79), Sacali§, Nicolae (p.78), Saulescu, Gheorghe (p.79), Sima, Ion
(p.80), Stamatina, Otilia (p.81), Stoica, Marin (p.82),
~andor, Atanasie (p.83), $erdean, loan (p.83),
Theodosiu, Dumitru (p.84), Tofan, George (p.85), Trifoi, Mihai (p.86),
Topa, Leon (p.86),
Vasile, Vasile (p.87), Velini, Anton (p.88), Velovan, $tefan (p.89), Vladulescu, Lucia (p.91),
Voiculescu, Florea (p.92),
Zeletin, $tefan (p.93).
List of Romanian Educators who's "Personal data" are missing in our data base 95
Stimati cititori,
'
abonatl-va
'
la
REV/STA DE PEDAGOGIE!

STIMATI CITITORI,
Revista noastra urrnareste, printre altele, populari-
zarea rezultatelor cercetarii stiintlfice in domeniul
educa~ei $i a experientelor in dorneniul scolil $i al in-
vatamantului din tara '$i din strainatate, dezbaterea
puhctelor de vede're :?i a opiniilor exprimate de spe-
ciali~ti sau de oarnenii de scoala privitor la problemele
invaiamantului rornanesc (management scolar, curri-
culum, evaluare, educatie permanenta etc.), particlpa la
procesul de preqatire' $i perfectlonare a cadrelor
didactlce etc.
in acest mod Revista de Pedagogie reprezinta o
sursa inepuizabila care conslderam ca nu trebuie sa
llpseasca din nici o biblioteca.
Avand in vedere tirajul limitat, va lnformarn ca puteti
beneficia de toate numerele revistei pe anul 1999 ~i
2000, expediind anticlpat suma de 54.000 lei $i respectiv
80.000 lei pe adresa: lnstitutul de $tiinte ale Educatiei,
Revista de Pedagogie, cont 5003ll-283279 Trezoreria
Sector 1, Bucuresfi. De asemenea, vom continua sa va
trimitem, la cerere, prin PO$ta, numerele solicitate din
revista, in functie de disponibilitati, urrnand ca dv. sa
achitati contravaloarea la primirea coletului.
Pentru lamuriri suplimentare va puteti adresa direct la
1

sediul revistei din strada $tirbei Vada,' nr. 37,.i sector 11


Bucure§ti sau telefonic la numerele 310.50.57 ii'
314.27.83/134.
Va rnulturnirn pentru interesul constant
REDACTIA

ISSN 0034-8678

Nr. 1- 1 2/2000 TIPOGRAFIA INSTITUTULUI


DE l;>TllNTEALE.EDUCATIEI
• Bucurestl • ROMANIA