UI 1.

METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Unitatea de învăţare nr. 1

METEOROLOGIE
Unitatea de studiu 1.15
ANTICICLOANE
Ritm de studiu recomandat: 100 min.
Cuprins
Definiţie, întinderea şi evoluţia anticicloanelor şi reprezentarea barică a unui
anticiclon;
Tipuri de anticicloane (clasificare), vremea asociată anticicloanelor;
Deplasarea maselor de aer şi direcţia vânturilor în anticiclon, reprezentarea grafică a
anticicloanelor pe hărţile meteorologice.

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 1.15.

Studentul să fie capabil să:
• Definească: Anticiclonul şi parametri caracteristici;
• Prezinte: Clasificarea anticiloanelor, procesele ce au loc in dezvoltarea acestora
precum şi vremea asociată,
• Reprezinte şi să recunoască corect pe/de pe hărţile meteorologice anticicloanele
deplasarea maselor de aer şi direcţia vânturilor caracteristice acestora.

1.15.1 Definiţie, întinderea şi evoluţia anticicloanelor.

Definitie
Sunt forme pozitive ale reliefului baric reprezentate pe harta sinoptică prin izobare mai
rare în părţile loc centrale şi mai dese către periferie. Diametrul izobarei închise de la
periferia unui anticiclon variază între 200 – 300 km când acesta are dezvoltarea redusă (fiind
conturat de o singură izobară) şi peste 3000 km când dezvoltarea lui este maximă, ajungând
in unele cazuri extreme şi la 10.000 Km. De regulă, însă măsoară 1000 -1500 km. Suprafaţa
ocupată de un anticiclon variază între câteva sute de mii de km2 şi câteva milioane km2
Activitatea anticiclonică nu poate fi desprinsă de cea ciclonică. Anticiclonii şi ciclonii
constituie două laturi ale unui proces general de dinamică a atmosferei care se condiţionează
reciproc si odată cu aceasta intră în relaţii de reciprocitate si cu suprafaţa activă, asigurând
continuitatea circuitului global al transformărilor de energie, masă, de umezeală si de impuls
în cadrul întregului geosistem terestru.
Anticiclonii reprezintă deci, opusul ciclonilor.
Presiunea în centrul anticiclonilor oscilează obişnuit între 1020 şi 1030 mb, dar poate
depăşi uneori 1060 mb în regiunile intertropicale şi 1080 mb în cele extratropicale.

1
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Fig 15.1Miscarea orizontală a aerului intr-un anticiclon situat in emisfera nordică

Mişcările aerului sunt descendente, în plan vertical (slab ascendente la periferii) şi

divergente, în plan orizontal. La suprafaţa terestră vânturile formează un vârtej orientat în
sensul acelor de ceasornic, de la centru spre periferii (Fig 15.1; 15.2).
Temperatura aerului este distribuită neuniform, partea estică a anticiclonului,
unde predomină vânturile de nord, fiind mai rece, iar cea vestică, în care predomină
vânturile de sud, mai caldă.

Fig 15.2 Miscarile caracteristice intr-un anticiciclon si proiectia acestora in plan orizontal

2
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Nebulozitatea şi precipitaţiile depind de umezeala şi stabilitatea aerului din

diferite părţi ale anticiclonului şi de anotimp. Deplasarea anticiclonilor are loc mai ales de la
nord – vest spre sud est, adică pe direcţia vântului conducător din stratul de aer cu înălţimi
cuprinse între 3 – 5 km

Temă pentru studiu 1.15.1: Observati pe o hartă sinoptică reprezentarea grafică a

anticicloanelor.Identificaţi elementele caracteristice.

1.15.2 Tipuri de anticicloane (clasificare), vremea asociată anticicloanelor

1.15.2.1 Localizarea anticicloanelor in cele două emisfere pe anotimpuri (Fig 15.3):

Fig 15.3 Localizarea anticicloanelor pe glob

Emisfera nordică
vara
- anticiclonul azorelor (1025 mb) – are influenţe până în S-E Europei şi S-E Statelor Unite.
La pătrunderea pe continent determină averse de ploaie cu descărcări electrice. În
interiorul continentului determină o vreme foarte caldă şi secetoasă ;
- anticiclonul hawaian (1022 mb) – este perechea primului. Produce ploi pe coastele de vest
ale Statelor Unite, Canada ;

3
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

iarna
- anticiclonul siberian (1050 mb) – pe uscat. Produce o vreme frumoasă şi foarte rece;
acţionează iarna;
- anticiclonul canadian (1025 mb) – determină o vreme frumoasă şi răcoroasă;

Emisfera sudică
- anticiclonul sud-atlantic – Insula Sf.Elena;
- anticiclonul indian – Insula Sf.Mauriciu;
- anticiclonul pacific – Insula Paştelui.
Toţi trei anticicloni au valori ale presiunii de 1020 mb şi îşi păstrează zona lor de acţiune
în tot timpul anului.

1.15.2.2.Clasificarea anticicloanelor

Anticiclonii pot fi clasificaţi pe baza mai multor criterii (S. Ciulache, 1985; Pop, 1988;
Moldovan,1999; Ecaterina Ion-Bordei, Simona Căpsună, 2000; Ecaterina Ion-Bordei, Gabriela
Taulescu, 2008 etc.)
După origine remarcăm:
- anticiclonii termici de iarnă formaţi din cauza răcirii radiative a suprafeţei active continentale în
timpul semestrului rece (ex. anticiclonii Est-Europeni, Siberian, Canadian);
- anticiclonii dinamici, care au la bază cauze dinamice, pe suprafeţele de apă (asa sunt anticiclonii
subtropicali din ambele emisfere, ex. A. Azoric, A. Sud-Atlantic).
După înălţime se deosebesc:
- anticicloni josi, la sol, cu dezvoltare verticală redusă, în troposfera inferioară. Sunt asimetrici si
reprezintă faza iniţială a anticiclonilor,
- anticicloni la înălţime, întâlniţi numai în straturile înalte, fără a avea corespondenţă la sol;
acestia ocupă poziţii în altitudine deasupra ciclonilor,
- anticiclonii înalţi cu dezvoltare verticală mare, păstrându-si izobarele închise si în troposfera
superioară. Sunt calzi, puţin mobili si au miscări descendente pronunŢate.
După temperatură vom avea:
- anticicloni calzi, de brâu tropical cu temperaturi superioare celor din troposfera superioară
limitrofă, cu mobilitate redusă si înălţime mare cât toată troposfera (deasupra lor, tropopauza
este
bombată); acestia sunt anticicloni de brâu subtropical;
- anticicloni reci de calotă polară care se dezvoltă în aer rece si numai în troposfera inferioară.
La înălţime le corespund formaţiuni barice ciclonice; au la centru temperaturi foarte scăzute -40°
... -50°C si presiuni foarte mari, 1040 -1050 hPa.
După miscare intalnim:
- anticicloni mobili, cei care se deplasează la latitudini medii, din sectorul vestic spre cel
estic, în alternanţă cu ciclonii mobili.
- anticiclonii staţionari, care au deplasare foarte lentă sau sunt imobili într-un interval mare de

4
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

timp (mai ales cei subtropicali oceanici, sau continentali, de iarnă).

După poziţia în serie se pot deosebi:
- anticicloni iniţiali, care deschid seria lor;
- anticicloni finali, care închid seria de cicloni sau anticicloni de invazie (transportă aerul polar
sau arctic spre sud producând răcirea vremii).
După poziţia geografică sunt:
- anticicloni arctici;
- anticicloni antarctici;
- anticicloni din zonele temperate, de origine termică (ex. siberian, canadian);
- anticicloni subtropicali, calzi, de origine dinamică, situaţi pe oceane în
emisfere, între 20° si 30°, cu presiune de 1025 - 1030 hPa la centru, după cum urmează:
- Anticiclonul Azorelor (Nord -Atlantic);
- Anticiclonul Hawaii (Nord - Pacific);
- Anticiclonul Pacificului de Sud (Insula Pastelui);
- Anticiclonul Sud-Indian (Insula Mauritius);
- Anticiclonul Sud - Atlantic (Insula Sf. Elena).

1.15.2.3 Structura anticiclonului mobil şi vremea

Anticiclonul are o structură simetrică, la suprafaţa terestră , el fiind lipsit de fronturi

care apar, desigur destrămate, către periferiile lui, adică la contactul cu periferiile ciclonilor
învecinaţi.
Starea timpului în anticiclon este deteminată de : însuşirile maselor de aer care îl
alcătuiesc, de înălţimea inversiunii termice, de caracteristicile suprafeţei active şi de
anotimp. În general, predominarea mişcărilor descendente, care compensează împrăstierea
aerului prin divergenţa vânturilor de sol, determină înseninări frecvente pe suprafeţe mari
din centrul anticiclonului. Timpul senin poate fi înregistrat atât vara, cât şi iarna.
De aici, concluzia ca vremea în anticiclon este in general o vreme frumoasă, mai
răcoroasă vara şi rece iarna, fără precipitaţii, singurul fenomen întâlnit fiind ceaţa.
Mişcarea descendentă a aerului provoacă această vreme frumoasă. Sunt însă situaţii când în
semestrul rece timpul poate fi închis, cu precipitaţii slabe, extinse pe suprafeţe foarte mari.

Se poate afirma că un anume anticiclon se poate încadra, după diverse criterii, în mai multe
categorii.
- De obicei, anticiclonii se caracterizează prin timp frumos, stabil şi de durată, aspect
determinat
de caracterul descendent al curenţilor de aer, care destramă sistemele noroase, atât vara, cât si
iarna.
• Iarna, se poate produce :
-uneori pe timp închis, precipitaţii slabe, neînsemnate cantitativ, extinse
pe suprafeţe foarte mari, de tipul burniţei, sau legate de trecerea fronturilor destrămate de la
periferia
anticiclonului, sau a fronturilor din altitudine (Stoica, 1960).
-alteori, pe timp anticiclonic, vremea este senină, secetoasă fi geroasă, cu temperaturi
minime coborâte, răciri noctume, puternice, care accentuează inversiunile de temperatură şi
ceţuri de radiaţie.
• Vara, pe timp anticiclonic:

5
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

-vremea este senină, secetoasă si călduroasă, cu inversiuni termice noctume, care sunt
distruse ziua de convecţia termică; aceasta din urmă poate crea, uneori, nori Cumulonimbus,
din care pot cădea precipitaţii convective cu caracter de grindină însoţite de vijelii si oraje.
Răcirile noctume favorizează depunerile de rouă, în cantităţi bogate care pot acoperi până la
1/3 din cantitatea medie multianuală de precipitaţii (Buiuc, 1990), iar uneori, formarea
ceţurilor de radiaţie pe uscat, si de evaporaţie pe suprafeţele de apă.

În general, regimul elementelor meteorologice este foarte clar exprimat si cu

amplitudini apreciabile, mai ales pentru temperatură si umezeală. La periferia anticiclonilor
se observă situaţii de timp cu caracter de tranziţie de la anticiclon la ciclon. Astfel, ţinând
seama de poziţia anticiclonului de o parte sau de alta a unui ciclon tânăr prezentat in cursurile
anterioare, se poate constata in cazul in care va situaţi cu nava in una din uonele specificate,
următoarele caracteristici:
- în partea estică a anticiclonului (M), învecinată cu cea vestică a ciclonului tânăr (D), pot
apărea nori cumuliformi si stratiformi, care se diminuează treptat. spre interiorul
anticiclonului;
- în partea sudică a anticiclonului (M), invecinată cu cea nordică a ciclonului (D), se pot
observa nori Cirrus, Cirrostratus si Altostratus, chiar si Nimbostratus;
- în partea vestică a anticiclonului (M), învecinată cu cea estică a ciclonului (D) se remarcă
primele semne ale apariţiei frontului cald, cu nori Cirrus, Cirrostratus si scăderea presiunii,
după care apar norii Cumulus;
- în partea nordică a anticiclonului (M), vecină cu cea sudică a ciclonului (D) se constată
prezenţa unor nori stratiformi compacţi, uneori si ceţuri advective în semestrul rece si timp
senin pe continente în semestrul cald.

Anticiclonii mobili polari (AMP)

Cercetările moderne, bazate pe imagini satelitare, consideră că principalul factor care
modifică stările de vreme si de climă din zona temperată, nu îl constituie ciclonii extratropicali, ci
anticiclonii mobili polari (AMP) (Leroux, 1993, Ecaterina Ion-Bordei, 2000, 2008). Acestia,
formaţi deasupra calotelor de gheaţă din regiunile celor doi poli, transportă pe la sol, spre
latitudini mici (respectiv spre zonele tropicale), aerul rece polar sau arctic, care ia locul celui cald
dirijat prin altitudine spre latitudinile mari (respectiv spre poli), realizându-se astfel, o miscare
compensatorie.
În deplasarea lor, AMP-urile se unesc formând aglomerări de anticicloni, care constituie
adevărate "baraje termice" în calea deplasării ciclonilor extratropicali pe care îi blochează.
Scurgerea laminară de aer rece si dens polar prin intermediul AMP-urilor determină
variaţii însemnate de presiune, temperatură, umezeala aerului, direcţia vântului, nebulozitate si
precipitaţii care au loc continuu, ceea ce provoacă modificări însemnate de vreme si climă.

Anticiclonii se resping astfel ca, daca apare un anticiclon langa Islanda, anticiclonul
Azorelor se va retrage spre sud la o distanta de circa 1500…2000 mile marine, lasand o zona
mai larga la discretia depresiunilor barice, care vor patrunde astfel, in vestul si sud-vestul
Europei. In emisfera Nordica, nucleele de presiune inalta (anticicloni tineri) sunt produse de
presiunile inalte din Siberia si Canada, (mai redus) si impinse spre est, la intervale de timp,
astfel incat sa refaca (intareasca) anticiclonii de deasupra oceanului, care se deplaseaza spre
ele, le inghit si revin la pozitiile lor anterioare.
Datorita deplasarii spre est cu viteze de 20…30 Nd. acesti anticicloni aduc perioade scurte
de vreme frumoasa peste zonele deasupra carora trec.

6
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Temă pentru studiu 1.15.2: Stabiliti un voiaj al navei pe rută in bazinul de nord al
Oceanului Atlantic, astfel incât să traversaţi un anticilon situat pe o harta sinoptică (o puteti
obtine de pe http://www.ecmwf.int/ products/forecasts/d/charts sau www.wetter.com).
Urmăriti caracteristicile vremii pe masura parcurgerii anticilonului: directia si viteza vantului,
nebulozitate, tipuri de nori asociaţi etc.,

1.15.3 Deplasarea maselor de aer şi direcţia vânturilor în anticiclon, reprezentarea

grafică a anticicloanelor pe hărţile meteorologice.

Miscarea aerului într-un anticiclon este descendentă în plan vertical în porŢiunea centrală (usor
ascendentă spre periferie unde vine în contact cu un ciclon) si divergentă (centrifugă) în plan
orizontal (fig. 15.2).
În secţiune verticală, anticiclonul are o formă de cupolă, de relief pozitiv.
În emisfera nordică, miscarea aerului în plan orizontal, la sol este conformă acelor de
ceasornic, iar în cea sudică, invers acestora (v. Fig. 15.2).
Vântul înclină sub un unghi de 30° faŢă de izobare, iar abaterile faţă de gradientul baric
orizontal pot fi de 20° ca si la ciclon.
Principalii parametri meteorologici datorită miscării maselor de aer, evoluează astfel:
Temperatura se distribuie diferit: pe partea de est unde predomină vânturile de nord
temperaturile sunt mai reduse, fiind mai rece, în timp ce pe latura de vest, unde predomină
vânturile de sud, acestea sunt mai ridicate.
Umezeala aerului este redusă.
Nebulozitatea este absentă si transparenţa aerului mare. Curenţii de aer descendenţi
destramă norii si predomină timpul senin.
Apar inversiuni termice care împiedică convecţia, deoarece predomină curenţii de aer
descendenţi
Din această cauză, din anticicloni nu cad precipitaţii, sau dacă se produc, acestea sunt
slabe si cad din sectoarele lor periferice, unde vin în contact cu ciclonii. De asemenea, pe sol, din
cauza răcirii radiative a suprafeţei active, vaporii de apă rezultaţi din procesele de evaporaţie si
evapotranspiraţie condensează sub forma depunerilor bogate de rouă vara, sau formează ceţuri, ori
nori stratiformi în sezoanele de tranziţie si iarna.
Datorită predominării timpului senin, în zilele calde de vară, se pot dezvolta local, curenţi
de,convecţie termică care formează nori convectivi de mică extensiune de tipul Cumulus Humilis.
Convecţia termică distruge inversiunile de temperatură si dezvoltă, uneori, nori de tipul
Cumulonimbus din care cad precipitaţii locale, de scurtă durată, sub formă de aversă, cu
intensitate mare, însoţite de grindină, vijelii, oraje, după care, cerul se înseninează rapid. Datorită
caracterului stabil al timpului într-un anticiclon nu se formează fronturi atmosferice, iar cele
preexistente se distrug.
Precipitaţiile lipsesc, nefiind sisteme noroase care să le favorizeze. Totusi pe la periferia
lor, se
poate prelinge aerul cald, care favorizează precipitaţiile, relativ slabe, după cum s-a precizat mai
sus.
Direcţia de deplasare a anticiclonilor în emisfera nordică este de la nord-vest spre sud-est,
conform cu direcţia vântului din troposferă, la înălţimi de 3 - 5 km (anticiclonii se dezvoltă mai
puţin pe verticală decât ciclonii).

7
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Sunt si situaţii de deplasare a anticiclonilor pe direcţie nord-sud, meridională, mai

frecvente decâtîn cazul ciclonilor. În genere, anticiclonii sunt mai puţin mobili decât ciclonii. În
ultimele faze de dezvoltare, au viteză de deplasare redusă, mai ales în ultima fază; ei se pot
menţine multe zile consecutiv. (Fig 15.4)

Fig 15.4 Axele de deplasare a anticiclonilor in Europa (Adaptare după Multanovski,

citat de Gh. Pop, 1988)
Anticicloni (se notează pe hartă cu M, B, H) marcându-se cu albastru.Reprezentarea pe
harţile sinoptice si caracteristicile vremii – vezi curs 3 sem I.

Fig 15.5 Harta sinoptică cu reprezentarea unui anticiclon tipic pe timpul verii in zona europeana

Reprezentarea unor zone anticiclonale din bazinul Oceanului Atlantic de nord pe harţi
sinoptice, respectiv imagini satelitare (Fig 15.6)

8
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Pressure Chart - Midday

UK - Satellite Image

Fig 15.6 Zone anticiclonare reprezentate pe harta sinoptică la data de 19 febr 2012 insoţite de imagini
satelitare. A se urmari prin comparatie, nebulozitatea asociată fronturilor atmosferice aferentei zone
depresionare din sudul Groenlandei

Temă pentru studiu 1.15.3: Urmariti deplasarea anticilonilor prin evaluarea

succesivă a unor harti sinoptice (din 6 in 6 ore). Accesaţi on-line următoarele adrese:

9
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

www.wetter.com, www.weatherzone.com.au; http://www.ecmwf.int/; www.ecmwf.int

/products /data /software /metview3 http://worldweather.wmo.int/ şi analizaţi această
evolutie.

1.15.4. TESTE DE AUTOEVALUARE

1) Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:

a ) Vreme frumoasa b ) Cer innorat si c ) Precipitatii continue si d ) Cer complet acoperit
si uscata vanturi puternice rafale de vant si vant slab
2. Cum sunt miscările aerului intr-un anticiclon :
a. convergente in plan vertical (slab descendente la nivelele superioare) şi centrifuge in plan
orizontal
b divergente in plan vertical (slab convergente la nivelele superioare) şi centripete in plan
orizontal
c. ascendente, în plan vertical (slab descendente la periferii) şi convergente, în plan orizontal
d. sunt descendente, în plan vertical (slab ascendente la periferii) şi divergente, în plan
orizontal.
3.Cum va fi miscarea aerului pe orizontală intr-un anticiclon in emisfera sudică?
a.In sensul acelor de ceasornic
b.In sens invers acelor de ceasornic;
c. In sens trigonometric
d. In sens direct

1.15.5 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Prezentati clasificarea anticiclonilor după inaltime si pozitia geografică

2. Se da următoarea hărtă sinoptică:

Precizati care sunt formele de relief baric si caracteristicile generale ale vremii asociate, dacă
vă situaţi cu nava în punctul marcat prin dreptunghi.

10
 UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

1.15.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

1.Raspuns corect: a 2. Răspuns corect: d . 3. Răspuns corect: b,c,d

1.15.7. BIBLIOGRAFIE

1. Neguţ L., Meteorologie maritimă, Editura Sport-Turism , Bucureşti 1981.

2. Atodiresei D., Meteorologie şi oceanografie -Note de curs, Editura ANMB,Constanţa, 2011
3. Pescaru, Cornelia ; Pescaru, Al., Meteorologie marină , Editura Nautica, Constanta, 2005.
4. Butterworth-Heinemann., An introduction to dynamic meteorology., Elsevier Oxford, 2004.
5. Balaban Gh., Tratat de navigaţie maritimă, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1996.
6. Şelaru O., Elemente de meteorologie şi hidrologie maritimă, Editura Tipofin, Constanţa, 1997.

Cărţi, articole şi surse de internet

1. www.wetter.com,
2. www.weatherzone.com.au;
3. http://www.ecmwf.int/;
4. www.ecmwf.int /products /data /software /metview3
5. http://worldweather.wmo.int/

11