Sunteți pe pagina 1din 1

E dimineaţă, e soare,  e sărbătoare în calendarul nostru sufletesc.

Pe uliţele
satului adie o miroznă încîntătoare născută feluritele flori pe care le poartă astăzi
de la mic la mare, simbol al iubirii, al cumsecădeniei, al împlinirii duhovniceşti. O
floare pentru şcoala care ne-a dus dorul, o floare pentru dascălii care ne-au
simţit lipsa, o floare pentru banca care ne-a aşteptat cu braţele deschise iar o
floare pentru cei mai iubiţi colegi, prieteni din lume. E o priveleşte neobişnuită, e
un basm de nedescris, sărbătoarea de 1 septembrie este resimţită în suflet de
fiecare.

Şi iată revenim la şcoală. Tot atît de enigmatici, veseli, doriţi de cunoştinţe,


îndrăgostiţi de frumosul etern pe care şcoala ni-l descoperă în fiecare zi…Poate
mai doarme încă dorinţa din noi, poate visul mai rămîne departe, a trecut o
vacanţă de vară ca un fulger, ca o adiere uşoară de vînt, ca un cîntec dorit,
reţinut pe întreaga viaţă… Şi totuşi revenind aici fiecare îşi promite cîte ceva, să
ne dorim un început cu succes, un început temeinic pentru încă un an de studii.