Sunteți pe pagina 1din 28

DOCHIEITE

FOARTE IMPORTANTE
PENTRU ISTORI'A BISERICEI

NATIUNEI ROAIANE.

IASSY",
DIPRIMEDIA ADOLF BED"

www.digibuc.ro
evalt,..KYVaco
ACAbfhlZi
POnWL

Fiule Timotel privighlizí Intru toate, phtimeste réu; fâ


luerul Evallgelistuluf." Cartea II. Timotel 4-5

Prea Inaltiate Doamne!


Puterile cele mart Europeene, conduse de Providenta
cereasca. Implinira prin Conventia de la Paris din 7,9 Au-
gusta' 1858, o datorie de dreptate cfitr6 Principatele Duna-
rene, recunosandu-ne vechiult dritt de autonomie pe te-
meiultt ratateloru vechi, i a§edindule prin chipult acesta In
sistemul6 dreptuluI popórelort Europeene.
Este pusg afara de tóta indoéla, ea scopult acestei
Conventil, ant dupa spirit, cat §i dupa liter* este numai a-
cela, ca Natia Romana, din Principatele-Unite Dunarene, a-
pdatrr frind sub scutulti tuturort Puterilort Europeene, sa se
póta desvolta, ne-Inpedecata de nime; elementele de cultura
§i de civilizatie ce se afla IntrInsa, sti se avente la cat mal
paltii grad de deplinatate §i de fericire, i ap se póta con-
tribui §i ea la prop.agarea civilizatiei §i cultureI cei adevê-
rate, §i la latirea imparatiei luI Durnnedet pre pamIntt.

www.digibuc.ro
O Chiemarea acéSta a natiei roinfine din Principatele-U-
nite, pre cat de Malta, de santâ si de frumásd, caci nimic
nu este mal sant, mai frumosti si mal înaltù, de cat a lati
imparatia lul Dumneded pre parnentd si a ferici omenirea
pre atat de gre pentru noi Romanif, de o cam data; pentru
cd nedreptatile timpuriloru trecute, ail gramadit In bietele
nástre teri tot felulu de rêle, care ad alungatd lumina stiin-
leloru atat din Statü, cat si din Bissericti si ad Intinsil peste
Intréga natie Intunericulu celd mai gros al nestiinteI, asa cat
ect nu se mai cunostea pe sine cine este, si ce chiemare a-
Tea de implinitil; ad stins din inima ei tot foculit simimin-
-Word nobile, nalte, religiose, morale si nationale, ail stinsü
-dragostea. cûtrli Patria sa, câtrâ bisserica sa, catrd natia
catre apröpele §i fratele sell, si ad incuibatil In loculd lord
egoismuld, nepasarea morala i religiósa, ura de frate,
rrécela -catre patrie si amortala nationald; bite acestea si al-
tele aseminea, ad rosii si rod(' Inca i asta-O la baierile
inimei natim romane, sacândui In -chipuld acesta tot din ce
in Ce, mal multI puterea de viata morala. Chiar starea nás-
tra de asta-di, in care tot domneste nelnvoirea, neunirea,
prigonirea Imprumutata, patriotismuld numai prefacut si stata-
torid numai In cuvinte, este o adeverintid strigdtdre la ce-
-rid despre acest tristA adevêrd. i daca natia Roma* n'ati
pefit cu totull intru asemenea decadere, sit Imbrilncire,
asta are de a o multumi numai singure bissericei, care sin-
gull ad remasil credinciòsa chietnarei si natiei sale, In táte
tiinpurile acele fatale; si prin puterea sa morala, ail mingaet
ail Insufletitu si ail Inbarbatatii pe toti Ail naiei, i In chipuld
acesta, ca mil Ingeril aparatorid, al mintuitil natia Romand
de periciunea totala ce o amerinta; dar din acesta lupta rnor-

www.digibuc.ro
5.

tala, purtata pentrui Mintuirea flatlet, n'art rest cu putinta ea


se nu capete si bisserica rane infipte adincii In trupula Et,
din: care mat singeréza Inca si asta-dit eara sufletulu Et
Vise aü rêmasa, cu totula ne atins
Daca arunctnn o privire nepartinit6re preste organiSniuPa
Statuld i preste al Bisserica preste relaÇiile Starilorii din Via-
ta sociala, preste: starea asedenlintelorii. de Invêtetura, de e-
ducatie si de 'cultira morala, asa precum- le tivem not ne11111:
in prezent de la nemijlocitulii trecut, aflâm cu durere pre-
tutindene .ntimat rane, cauzate i lasate de AriStulil. trecutii,
atit In Stata cat i. in Bisserica, care thte ëerù vindecare ne-
amanata refOrme dar reforme solide dictate de legile Dam-
nedeesti si omenesti, reforme rationale si temeinice In töta.
Intelesula cuvOntalul, porOncite de mintea cea senatós4 cad
numal prin asemenee reforme, se pOte pune, atat StatuL cat
Bisserica, adeca o natie Intrêgi, pe drumula renasterasi
al mantuirei; éra. nu .refOrme nelegiuite, ne rationale st ne
drepte, din care. se .surpa chiar din. partea Statului tot drep-
tula,. legalitatea i moralitatea, i asa se arunca natia intr'un
obis de nefericire i mat mare de cat cel de pinfi acum, din.
carele iipol se nu. se, Mal wita smulge pOte niet odata..
in aceste impregiurari atit de grele i pline de respun-
dere inaintea urmasilora,; ngia Ronfan A. te-aa. ales pe Maria
Ta fit Donum i conduCtOru pe aCestli drum al refor-
inelorull al renasteref, spre- ajungerea inaltet sale chiemart,
destinata de Provide* si insemnatui de Puterile Europeene.
Ea ag. asteptata i Wept& de la Maria Ta cu tot dreptulat
fad se pérA pentru tow deauna, nedreptatea, assupriree
arbitrariula cel de panil acum, sri domnésca numat drep-
tatea i legile cele drepte; sui Intrebnintezi tótul puterea ce-

www.digibuc.ro
6

Ve este datg i töte mijlöcele ce Vê stag In dispozitie, spre


acea : ca sil usuratt. fiulorù patriel, calea, In facerea legilor
drepte, sg V dati tOta nevointa, ca se Inpacati nenumarate-
le partide, In care sunt sfasiett fit natiei; ca asa
se lucrede ca totii frateste spre acelasi scopti, carele este
fericirea Romilnilor, sfl faceti ca sa se respecteze Legile si Ca-
nenele Bissericei, ca asa supt apararea i scutirea acelora,
Bisserica care este sufletulu Statulul, se'si póta plini 'Malta
chiemare, de a lati Mire toti flit patriei lumina stiintelor
cultura moralg, care sunt temelia ce neclatita, i taria ce ne
invinsg a eel carui stat si a ori carii
Fate cu aceste dorinte, i asteptari pre drepte i Incor-
date, ale Intregii natil romgne, ne au cuprins pe nea§tep-
tate o mahnire fórte adînca, cetind In Monitorulu Oficiala al
MoldoveI Decretulu MAriei Tale, cu No. 174, prin carele,
fora stirea Bissericei MoldoveI si a §efului el-a ChiriarhuluT,
sg trimite o Comissie, ea s5 ié administrarea averilor Mo-
nastirilor Chinoviale : Némtnlu, Seculu, Varaticulu, Agapia,
Adamulu, i Vorona din mAna calugarilor i calugaritelor,
s'o dea in mAna GuvermiluI, sub cuvInt ca averile monas-
tiresti, s'ar tine de ressursele Statului i cA ele nu s'ar ad-
ministra bine de cairn calugarI.
Ne pare fórte rêu, eg pe cAnd ne pregateam se Ve ce-
rem ajutorulu i sprijinulu Mariei Tale in Indreptarile i In-
bunatatirile, ce nevoea cere, sti le facem pentru Biserica
In sfera Inveteturilor ei, potrivit santelor Canóne, ea asa se
o scòtem din amortala In care se aflEl, i se o punem In
starea In care WO peta chiemare, de a
lati In natia BomAng, relfgiositatea, moralitatea, virtutea, na-
Vonalitatea si adevarta iubire de patrie; pe atunce ne air=

www.digibuc.ro
7

nevoiti, ca se lasAm tóte acestea la o parte, §i se aparAm


dupa datoria ce ne este pusa asuprN-ne, drepturile Bisericei,
ce se amerintrt a fi calcate in picióre de catra Guvernul Ma-
riei Vóstre !
Tot romAnulu bine simVitoriu §i cu judecata sanat6sa,
s'ati intristatu adîne cetind In acest Decret pasulu retAcit ce
l'au facut intru acésta Guvernul 1VIariei Tale; §i numai du§-
manfi Mariei Tale §fai natiei romAne, se bucurd de o ase-
minea fapta, croqind cí prin ea Iti vor puté mic§ura tot mai
mult cre4emIn1ulu, dragostea §i alipirea din partea natia
Prin actulu acesta al Guvernului actualu a Mariei Tale, es-
primat In Decretulu numitu mai sus, se ataca §i se nimicce§te :
L Dreptulu §i dreptatea, care sunt temeliele, nu numai
ale Statelor, ce §i ale societatiloru de tot feliulu;
deschide drum nelegiuirei; §i
III. SA surpd cu totulu moralitatea, care sIngura este
sufletulu statului §i al societatei.
I. Averile monastire§ti, dupa dreptulu canonicu, dupa
dreptulu firescu, i chiar dupa dreptulu roman, sunt proprie-
tate nemijlocita a acelor Monastiri, de care se tin, pe te-
meiul hrisóvelor prin care s7an ca§tigatu; ér proprietate mij-
locita §i absoluta a Intregii biserici, care singura numal are
dreptulu absolutu a dispune cu ele, cum va afla nrai de cu-
viintia. Tot In puterea drepiului canonicu, a dreptului firescu
§i acelui rornanu, se tine dreptulu ridministrarei proprietatei
de proprietari InsuO. i dreptulu acesta de adminitrare, se
piite ma dupa lege i dreptate, numai in cloud Intimplari, a-
deed, cand proprietariul este minorean, ori trupe§te ori suflete§te.
Se naqte acum intrebarea : care din aceste doua casuri de
drept, se péte aplica la acésta Intimplare ?

www.digibuc.ro
8

I3isserica Moldovei, ca proprietarulu celu adevaratu alu


acestor averi, este ea, minerena trupeste sag sufieteste óre;
câci numaI la una din aceste doug IntImplari, i s'ar pute lua
din maim administrarea proprietatei sale ? Acésta nu o pOte
ice niei un can cu mintea senatósa, precum nu o dice ilia
Decretulu Mariei Tale. Deci, daca bisserica nu este minorea-
na, nici trupeste nici sufleteste, atunce Decretulu Mariei
Tale, carele o disbraca de administrarea proprietfqi sale,
este nedroptu i contrariu dreptului firescu, dreptului cane-
nicu i tuturor drepturilor de pe fa ta pamIntuluT. Asa dar, din
punctulu de vedre de dreptu, nu se pote lua administrarea
proprietatei din miina proprietarului maioreanu i intregu la
minte, nici o data fora Invoirea lui.
II. Dupa tóte drepturile din lume, este recunoscutu, cA
administrarea proprietatei, póte se tréca legiuit din mâna pro-
prietariului maiorénu i Intregu la minte Intr'o alta mfing, nu-
maI prin Invoirea lui. Asa dar i administrarea averiloru mo-
nastiresti i bissericesti, pot se tréca legiuit de la monastire
si de la bisserica, la Statu ori Intre alte maul, numal prin
Invoélà facuta legiuit, de o parte intre biserica I monastire
care dau adminstrarea averilor sale, supt conditii anumite;
Oar de alta parte Intre Statu ori alle persOne, care primise
acea administratie, supt conditiile i stipulatiile anumite.
De acésta idee se vede a fi fost condus i decretul
guvernulu Mariei Tale, cAnd intre membrii comisiei numite,
au denumit i doug persOne bissericane; ca adeca acele se re-
prezenteze potestatea i vointa bisericesca, la töte lucrarile ce le
ya face acea comisie. De cum-va decretulu si Guvernulu Mariei
Tale, au denurnit pe acestI dol barbap bisericant intru adever
ca acelu scopu : atunce Inselatu i s'au amagitu Intru
aasta cu totulu; pentru ct dupa to:Ste legile Dumne4eesti

www.digibuc.ro
9

omefiestl, bisserica se pile representa ori unde, prin Urmare


si In acea comisie, numai prin sefulu ei celu legiuit, carele In
Moldova este Mitropolitulu, ori prin altu harbatu, trimis, ori
delegat din partea Mitropolitului, i Inzestratti de dare ace
Iasi cu inputernicire dep1in1. Deci flind cg parintii rectori ai
Seminariilor de Roman si de Husi, nu stint denumiti nid tri
misi la ace comisie precum cer santele canke, nici de catra
Noi ca legiuitul sefu al bissericei Moldovei si al Ierarhiei,
nici de catra respectivii lor Episcopi, locoVitori de Ro
mani] si de Husi, pentru ca Intru asemene cause ponderóse,
atingatóre de toita bisserica Moldovei, nici nu se pote trimite
numai din partea acelora, fora de stirea noastra ca Mitro
politu, (dupa Canonnlu Apostolic. 34) si Inca cu atata Mai
putin cu cat acea comisie, lucréza In tinutulu Eparhiei NOstre;
ce sunt denumiti i trimisi de catra potestatea politica, con
tra tuturor santelor Camine : de acea numitii nu numai nu
pot sa' fie In acea Cornisie ca reprezentanti ai Bissericei, find
CA it' In acésta IntImplare, aLIt dupa Candnele Bissericei, ciAt

chiar i dupa legile civile ale Statului, carele dic, cA trimi


suit], represinta numai pe trimititoriulu, se pot considera nu
mai ca mireni; ce Ind cad si supt pedépsa santelor CanOne
Intr'un chip Indoit: parte act ca persOne bissericesti, au pri
mit Insercinare 'bisericésc6 de la potestatea mirenéscd, ear
parte ciici au indresnit se iee parte la lucrarile numitei commisil
In causa bissericésa, Inteo Eparhie straina, fora stirea si In
cuviintarea Episcopulul Eparhiotu, care hicru este oprit prin
CanOne, supt pedépsa de pierderea darului preotiei, (dupa
Canonulu Apost: 35, si Sinodulu IIle Efes. Canon. 2); Asa
dar luarea administrarei averilor Monastirilor chinoviale nu
mite mai sus, s'au facut din partea Guvernului Mariei Tale,

www.digibuc.ro
10
fara stirea i invoirea Bisericei MoldoveI sea Monastiriloru
respective.
Deci find ci Deeretulu Mariei Tale, Intra In sfera drep-
tului Bisericei, si face schimbari In lucrurile bisericesti cu
violentia, fora stirea, Incuviintarea si consultarea NOstra ca
sefu alu Bisericei Moldovei i ca Episcop Eparhiotu al aces-
tei Eparhii In care ,se afla acele Chinovii : de acea, acésta
faptii a Guvernului Mariei Tale, este contrara legilor in chip
Intreit, pentru ca prin acea s'au calcat in picióre i s'au dis-
pretuit drepturile cele neInstrainate, parte ale bisericei intregi
a Moldovei, parte ale Bisericei speciale din Eparhia in care
se aflri acele Monastiri, ear parte dici s'au denumit la acea
-comisie, membri bisericani, contra Camínelor.
Ba mnc i mai mult de cat acésea, o asemene fapta este

violenta, pentrn cí Comisia trimisii, au Intrat in Monas-


tirea Némtulu cu putere inert-ante (cu jandarmi), asupra ca-
lugariforu ne Inarmqi, ca aa Infricindu'i se le ié cu deasila,
banii, töte documentele moiilor, condicele veniturilor si a
cheltuelilor Nonastiri.
Acest feliu de fapte contrare legilor i violente, asupra
bisericei, si a calugariloru, nu s'au mai facut nicAire, nici
Intr'un stilt, nu numai de catra Domnitorii si guvernile de ace-
easi religie i natie, dar chiar nici de catra Inparatii pagthi fAta
cu biserieile crestine. Asa ne spune Lactantins, cUImparatulti
roman Liciniu (307 pine la 324), pkán de religie, au dat
la anulu 313, un edict, prin carele poronceste ca sâ se dee
bisericilor crestine inapoi töte locurile i paminturile ce le-
an avut, de aice Inainte, sâ numai cuteze nime, a se a-
tinge de ele. (Laden: de mortib: persecutorum 48).
Decretulti Mariei tale, ca se arete lumii cd are temeiu

www.digibuc.ro
11

si indemnu legiuit, se' provOca la Art. 23 din Conventie, ca-


. rele dupre cum suna decretulu, poroneeste : Concentrareala
un- loc a tuturor reSurselor Statului. Si In puterea acestui
ArticolU, Maria Ta hotarêsti, ea veniturile averilor Monasti-
rilor, sa vie hite In casa Statului; insa Art. 23 din Conven-
tie nu &I nici tin drept la acésta, pentru cä acela graeste
apriat numai de veniturile StatuluI, i nici cum de ale bise-
ricei; apoi veniturile bisericei nu sunt socotite nici Intr'o Ora
pe fata pamintului, de venituri a le Statului, chiar rtici acolo
unde se va vede mai gios, ca administrarea acelora este data
de catra biserica prin Invoéla. In mina Statuhii.
Mai departe se pro*Oca Decretul Marie! tale la hotari-
rile votate de Adunarile generale din anii 1835 si 1844, cu
cuvênt ea ele ar'li hetarind 'principiulu, ca töte averile Mo-
nastirestI, sa se administrede de catra guvernu.
In privinta acestor hotariri, trebuie se observAm bine,
ea ele s'au facut i cu hyvoirea potestatii Bissericesti, a Mi-
tropolitului si a Episcopilor de pe atunce i cu votarea Adu-
narei generale,Prin urmare acele hotariri intru atita au le-
galitate, pe dud fapta ce de acum a- guvernului Marie! tale,
privitóre tot la asemenea mterie, s'au facut si fora votulu
Adunarei generale, i fora stirea i ineuviintarea competen-
tei potestati hissericesti; prin urmare acésta fapta a guver-
nului Mariei- tale, nu are cat de putina legalitate,si mai pre
urma se provOca Decretul Mariei tale la abusurile ce le-au
facut calugarii In administrarea averilor monastiresti. si dice,
ca acele abusuri Inca ar'fi un temeiii cà sa se iée adminis-
trap aceloru averi din mina born.- In acésta privire, tre-
buie observatu Maria ta, ca töte 4egile, dreptului firescu,
dreptului eanonicu i acelui Romanu, sun intr'unu glas:

www.digibuc.ro
12

1)Abusus non Mild usum;" prin urmare, cN. abusurile care


le-ar'fi facut calugarii In administrarea acelor averi, ori
cät se fi lost de mari, tot nu au putut da guvernului Mariei
Tale, un drept asa de Intins i arbitrariu, cà se ié adminis-
trarea din mina lor; ce acele abusuri, au iMpus guvernului
numal datoria, ca se restrIngti administrOa acelor averi In
condiqiile de danuire, i acésta In cointelegere cu chiriarhia
bissericesca ; si a$ ä se puie la cale modal In care ar'fi tre-
bait se se Intrebuinteze acele averi, potrivit destina0.ei lor
respunptorifi fiintei, ceri*lor i trebuintelor Bissericei.
Daca este vorba de abusuril atunce guvernalu Mariei
Tale, n'au avut drept se bee administrarea averilor monasti-
resti din mina calugarilor si a calugaritilor, nu numai din
punclulu de vedere a dreptului, dar nici din punctulu de ve-
dere al utilitäei; pentru ca, dapre cum este cunoscut de to0,
abusuri, salí facut din partea guvernului Moldovei de la
1844, incece i !Ana asta-qi In administrarea averilor mo-
nastiresti i bisericesti Intr'o masura cu malt mai mare de cit
de catra calugari ;asâ cit aice n'am pote esprimä lucrulu
destul de acurat, prin lissa strabunului Virgiliu Iliacos infra
muros peccatur et extra"-4icind c au pacatuit si calugarii
§i guvernul; pentru câ pacatele calugarilor In acésta privinta
dispar ca total alaturinduse cu ale guvernalui. Este cunos-
cut de tata natia rominä, cA averile 'monastiresti i biseri-
ce0 luate de guvern spre administrare la anul 1844, s'au
administrat si se administrep de catra acela, cu mult mai
ren de dt se administrase pina atunce de catra Bisseric6
de antra calugari, vécuri intregi. PAO clad erau averile
acele in mina Bissericci si a calugarilor, -kite acaretile de pe
la mosii. Linde erau, se pastra in starea cea mai buna; unde

www.digibuc.ro
13

nu érau se faceau. padtivele se Oneau In wilt integritatea


utilitatea ; i prin urmare, moii1e 1i aveati totdéima prqul
1or cel adeverat respunOetorit1 timpului lor ; pe linga acésta,
Bisserica i monastirile eau aparat cu cea mal mare energie
mosiile In töte processele ee le au avut cu dnevA, asa cat
'sd leau pastrat tot déuna ne resluite ; ér de CAnd au venit
acele averi In mina guvernului, abié dupa multe staruinte eau
pUtut face cAte cevA, pe unde cerea trébuinta neaparat,
chiar din acaretele cele ce se aflau In stare bung, mai pe
la tote mosiile cAnd s'au luat acelea, inch s'ail lassat din ne
ingrijire si din nepasare de ail caçlut In ruina totalh ; padu
rile eau desolat mai cu .totuln si prin acestea töte aU tre
huit ca o urmare firésch cA acele mesa', se'si piérdh fOrte
mult din adevaratul lor Pretu; iespunletoriu timpului i im
pregiurarilor. Pe linga aceste rêle, se mai adaogeau i altele:
este cunoscuit de tot publiculu rominu, ca multe din mosiile
bissericilor si ale monastirilor, se inpossesuiau de catra gu
vern, pe la favori0 i clienÇii sei, eu pretu fOrte scOut, cu
cea mai mare paguba i nedreptate a Bissericei si a Mona -
stirilor, ca adevarati proprietari ai .acelora. BA rêaoa admi
nistrare a mosiilor bissericesti i monastiresti din partea gu
vernului, nu s'au marginit numai In scalemintul i micsurA
tatea veniturilor acelor mosii, ce s'au Intins chiar i asupr%
fondului, adeca assuprá esistentiei lor ; cAci ate processe au
avut cu cinevamoiile bissericesti, i monastiresti cele din mina
guvernului, n'aii cAstigat mai nici intru unul de la 1844 Make,
ce au esit din táte aceste processe, resluite cite cu o parte.
De vA merger tréba tot ash: atunce este lucrul pre vederat,
ed dupa _un: gir de ani, regluinduSe prin processe, dupa da
that apucata, tot cate o particica din acelea, mai pe' urma

www.digibuc.ro
14

nu va reininé din trupulu loru celu mare fi intinsu chiaru


nimica; §i asa Bisserica i monastirile vor deveni odatâ lip-
site de tOta averea lor, ne mai avind cu ce et se susting
mai mult.
Judeand töte acestea cu singe rece, cu judecata aye-
data si 1initita, scutita de ori ce patima i cu cuget nepar-
tinitoriu, aflà ori ce cm cu minte sanatésii, ca guvernul
Mariei tale, daca doreste intru adevér binele §i fericirea Na-
tiei, precum II este datoria cé mai sfinta si nedispensata, ar
fi trebuit, nu mimai sâ nu se atingul de averile ce mai re-
massese in mina monastirilor numite mai sus, ci din Contra
sa déa ne aminat inapoi Bissericei Incui i administrarea a-
celor averi, care le luase spre administrare la 1844, pentru
ca asù se le scape o data de risluirea si de desfiintarea ce le
amenintia ne aparat.
Acésta trebuea se o faca guvernul Mariei tale, cu atita
mai virtos, cu cat este cunoscut Indecomun i aceea, câ ad-
ministrarea averilor monastiresti i bisericesti s potu controla
numai pina stau In mina Bissericel, ér find In mina guver-
nului, nu se mai potu controla nici chiar prin adunarca ge-
nerala. Esemplile adunariloru generale din trecutulu mai
de curindu, ne Intareste acestu adevêru de agiunsn. Ce se
tine de scble despre care raportéza Comissia trimissâ le Mo-
nastirea Nómtului la amilu 1858, Calugarilor nu li se pote
inputà, nici infiintarea acelorá spre merit, nici desfiintarea lor
spre osinda, precum stau dovada hrisovulu scólei primare
din tirgul Némtului din anul 1856 si hrisovulu Seminariei.
Acösta stare a lucrurilor, s'ar fi cuvenit, se o insem-
neze bine se o patruqe adine guvernul Mariei tale, cà ash
se fi putut fi In stare, chiar prin faptele sale, sil produa

www.digibuc.ro
15

se latésca factic, precum cere spiritulu timptilui de asta-di,


simtirnintulu moralu i nationalu, simtimintulu de dreptate
de naintarea fericirei patriei, a Bisericei si a natiei Romine.
Sé pote cugeta ca guvernulu Mariei tale, se fi voit
cest pas alu seu, se imiteze pe alte guverne din alte state,
de esemplu, pe guvernulu Rossiei, pe guvernulu Austriei
din Bocovina, pe guvernulu Prussiesi, i alu Germaniei ce-
le reformate i pe altele, In care state se dice eh s'ar ad -
ministra averile bissericei de catra stat ; de cum-và au
imitat guvernulu Mariei tale, pe acele terri intru adevér,
apoi au retacitu fOrte mult In acésta imitare; pentru eh
nici In Rossia, nici In Bucovina, nicI In Prussia si In cee-
lalta Germanie reformata, n'au luat guvernele respective ad-
ministrarea averilor bissericesti cu stirea
primirea potestatei competente bissericesti, precum face gu-
vernul Mariei tale ; ci pe când s'au facut acésta scbimbare,
s'au consultat mai intaiu Bisserica cu Statulu, si au facut In
asta privintia un feliu de transactie formal,Bisserica cu Sta-
tulu ash numai prin acésta invoéla leguita, au dat Bis-
serica administratia averilor sale in mina Statului. Ash dar
acolò nu se 'Ate dice, ca Statulu luat administrarea a-
verilor de la Bissericd, ci cû acésta adeca Bisseric'a, eh pro-
prietar'a lor i legiuita administratáre, Vau dat dreptulu de
administrare, prin invoéla legiuita in mina Statului, si a$ h
guvernele din acele terri, administrézd averile bissericesti, nu
cu vre o tituRt de drept propria al seu, ci numai cu drep-
tulu capatat de la Bissericdprin Invoéla legiuita, asa cât
averile acele, i asta-di inert stau supt nemijlocita privigiere
controlore a bisssericei respective ; In Russia supt a Sino-
dului, i In Bucovina supt a Episcopului si a Consistoriului lui.

www.digibuc.ro
16

Ce se a tinge de Aristria, trebue stiut bine, ca dintre


tOte provinciile ei, nurnai, sIngurA Bisserica ortodocsa din Bo
covina, 's'au dat administrarea averilor sale, prin Iuvoéla In
mina Statului, ér biserica ortodocsa din celelalte provincil
austriace, precuin, din Ardealu, Banatu, Ungaria, Voivodina,
Croatia, precum i celelalte bisserici : Unita, Catolica, Lute
rana, Calvina, Unitaria, îi administréza ele însei VA() ave
rile lor, fora de vre'un amestic din partea Statului; ér ce se
atinge de Prussia, i celelalte staturi germane reformate, In
tru acele, nuMai se pare, cN averile bisericesti, s'ar adrni
nistra de catra Statu, Or Intru adever, nu este asa, ci ele se
administréze de catra Bissericit prin Sinod, a cArne sef este
Domnitoriul, nu Insä ca Domnitorii1, ci ca IntAiul Episcop
al Bisericei respective,penfru cA la iI Domnitoril sunt Inbr.icati
cu puterea de Episcopi. Eata dar, cA decretulu Mariei Tale,
judecat i privitu cu singe- rece si fora cat de putina patima,
se arata ca contrariu legilor, In chip intreit; act calcA In
piciöre jurisdictia Bissericei Moldovei peste tot, si In specialu
si a Episcopiel din Eparhia In care se afla acele monastiri,
denumeste comisari bissericani, contra camMelor.
III. Pre cAt este actulu acesta al guvernului Mariei Tale
de nedrept, si contrariu legilor, din punctulu de vedere al
dreptului si al legalitateI, tocmai pe atita de stricacióse ur
mari produce acelas, i trebuie se producA i In privinta mo
ralitatei publice, pentru ca oamenii privescu si se cuvine se
privésca la faptele guvernului, ca la faptele. cele mai drepte
mai cuviincióse, si mai morale pe care se si le ié drept mo
dell' -de imitatu, In tOte faptele i lucrarile. sale.
Deci daca natia RomAnii, va privi In .actulu acesta al
guvernuluI. Mariei Tale, prin carele se ataca veciniculu si no

www.digibuc.ro
17

Instrainatulu drept, legat de proprietate, In loc sä se apere;


si calca in picióre santele CanOne, pazite nevatamate de sute
de ani i pIrla asta-4i de catra töte statele crestine, sâ dispre-
tueste si se nimiceste vada Bisericel, fora de care aceasi numai
'Ate fi In stare a'si implini nalta datorie, de a Intemeé, In tari si
lati moralitatea,daca va privi, icern, natia romina la acest
actu al guvernului Mariei Tale, ca la un model de imitatu,
si va ataca fieste carele dreptulu si proprietatea altuia, va
dispretui iurisdictia diregatoriilor legiuite, politice si bisericesti,
lucrand fieste carele dupa capulu sou, precum li vor dicta
patemile i egoismulu seu, va calca In picióre canónele
Inveteturile cele mIntuitóre ale bisericel, nu va mai ave nici
o stima catra preotime, nici catra Inv6teturile acelea; atunce
se spuie guveruul Mariei Tale, unde mai pOte fi vorba de
moralitatea publica care este temelia Statului si a tuturor
societfitilor ? Si ea se ne esprimâm pe scurt; daca morali-
tatea publicä, sä restórna i sâ nimiceste din partea Statului,
atunce unde mai 'Ate fi vorba, nu de Stat, nu de Biserica,
nu de societate, nu de securitatea propriet4i, ci chiar de
securitatea vietei personale ?
Iata dar ca guvernulu Mariai Tale, prin acest feliu de
actu, Ingrópa dreptulu, surpa legalitatea, restórna proprieta-
tea, nimiceste moralitatea i prin acésta rumpe legaturile cele
mai sante ale socitatei, prin care sunt legati oamenii,_In Stat,
In Biserica, In societate si in familie; si In chipulu acesta
produce tulburarea i resvratirea ce niai haotica i mai a-
narhicg Intre toti fiii natiei romine, disbinândal i resculin-
dul, unulu contra altuea. Oare acestea sâ fie reformele cu care
se facem inceputulu epohii celei noA, renascätóre a natiei ro -
mane? Oare pe drumul acesta se vor Inpaca töte spiritele de

www.digibuc.ro
partida si de ura? Oare Intiacest chip se vor infrati töte ini-
mele cele sfasiete In dusmanie ? Oare asa se vor alina pati-
mile eele colcaitóre, care töte amerintill peire i Statului
Bissericil i Intregii natii? Oare acesta R e ne fie drumulu pe
care se putem, Maria Ta ca Domn, si Not ca Mitropolitu a ne
implini nalta chiemare, impusa asupra-ne de Providentia
de puterile Europeene, prin vrointa nationalii; de a conduce
natia romana la cel mai nalt grad, de culture, do moralitate
si de civilisatie ? 0 nu! Intru adevâr nu! ci drumulu acela,
pe carele singur numai se perte face In töte privirile o na-
ie ferica, drumulu acela pe carele, precum ne arata isto-
ria tuturor timpurilor, au calatorit si calatorescu chiar i as-
ta-di ori care stat i natie, care au voit si voeste se ajun-
ga cel mai nalt grad de culture, de disvoltare, de civilisatie,
de tarie i putere; este nestramutatulu drum prescris de le-
gile cele Dumnedesti nesehimbate drumulu fratiel, al dra-
gostet p' al Envoirel Entre Stat Bissericd, singuril factori ai
fericirei sau ai nefericirei popoarelor, dupa cum 10 Impli-
nescu datoria, ori nu.
Acest adevêr este recunoscut de tóta lumea Inctit nu s6
mai aduce de catra nime la Indoéla. Pe tot loculu vide mlu-
craud Statulu cu Bisserica mina In mina; de acea ar fi de
prisos a voi al alai desfasura si al demonstra.
Una totusi voim se producem din trinsulu : Statulu páte se
dea legi, ori cAt de Imue, ori cAt de drepte, ori cat de umane, si se
privigheze cu inîn1 de fier implinirea acestora; i totusi se fie ne
secur, i poporulu guvernat de dinsul neferice, pentru câ acel
popor implineste legile nu din dragostea catra legi i catra buna
orinduóla, Conditionata prin acele legi, ci numai de frica pe-
depsil, de acea i calca acele legi fora sfial i fara mus-

www.digibuc.ro
19

trare de cugetu, tot deauna de cAte ori stint securi a nu


vor fi descoperiti de pedepsitórea mina a dreptatei. Acest rAu
si acésta Cangrena roletóre la maduva inimei Statului o
pote inlatura si desfiirqa numai bisserica, daca'si are depling
libertate in disvoltarea sa, ca se'si póta imdeplini chiemarea sa
neimpiedecata ; aci ea vine atunce la mijlocu, varsA in ini
mele oamenilor caldura cea singur mintuitóre a culturei mo
rale, si face pe toti fill natiei ca se Implinésca legile cele
bune, i drepte ale statului, nu din frica de pedépsa din afara,
ce din dragostea din launtru catra acele legi, stiind si cu
noscênd, câ numai prin pazirea constiinciósA a acelor legi,
este conditia fericirei fiecarue, si de acea le va i implini
constiincios, chiar si atunce and ar putea se le calce, fora
se fie vNut i pedepsit. Numai asta singur, adecâ lucrarea
guvernului maTA in maim cu Bisserica, este securitatea ce
nesgudnita i neclatita, si taria ce neinvinsa a statelor.
Inaltimea VOstra I numai cugetând , la acest act al guver
nului Mariei Tale, si la infricosatele urmari ale acelueasi, atit
pentru guvern, at si pentru nap intréga, ni se otereste su
fletulu, ne plange inima i ne aflâm nevoit ca Arhipastoriu
si Mitropolit al Bissericei si al natiei romane din Moldova, a
Ne redica glasulu si a Vit atrage luarea aminte asupra ace
lui Actu, atât de nedrept, de contrariu legilor, si surpatorin
de téta moralitatea,ruginduVli cu bite cuviinta pe tot ce
aveti mai sant, pe fericirea naVeI romine, pe care sInteli in
datorit se o inaintati i s'o fericii, pe inflorirea Patriei si a
Bissericei Romane, care Ve zace la iiiimui ca se poronc4i
guvernului Mariei Tale, se oprés ca cu totulu acel Actu ne
fericit i ilegalu, si se desfiiinteze cu totulu ace comisie, la
sinduse mosiile in starea lor de pana acum, pina se va ho

www.digibuc.ro
20
tart de catra Biserica In Intelegere cu guvernulu, cum au sû
se reguleze acelesi pe drum legiuit, prescris de scopulu da-
nuitorilor, dupa tOte legile Dumnedeesti i omenesti, spre a-
devaratulu folos al Bisericel si al natiei.
Imi place a crede, c5. Maria Ta, eondus de curetenia
sinitimintelor de dreptate si de Inaintarea fericirel natiei, ca-
re le pastratl In pieptu-Vg, i Indemnat de santenia i pu-
terea temeiurilor ce Vi le-am Infatiosat aice, Veti bine-voi
a da ascultare acesteI rugaminti fierbinti a Arhipastoriului
Bisericei Moldovel, si nu suferi ca se póta dice lumea
ca dreptate; câ nu numai Imparatii de alte rituri crestine pre-
curn al AustrieI i alii, respectéz legUe i Carninele Bise-
ricel ortodocsit, cu mare scumpatate; dar chiar si din Impa-
ratii pagâni In vechime, precum un Liciniut i altii, au fost
cu IndestulA reverintia. Nu veli suferi ca Domnitoriu orto-
docsti al unei natii ortodocsä, sg se qica : câ, pe tOta fata
pamintului, nurnai sIngur guvernulu Domnitorului Cuza, s'au
aflat carele se'si dispretuiasca Biserica, s'o disbrace de drep-
turile ei, se'l nimicescI1 tOta vaza, se'i dea lovitura ce de pe
urmil si de mOrte, In loc de a o apara i scuti, precum fac
töte guvernile; nu yeti suferi ca sâ se póta dice en dreptulu,
câ A lecsandru cel Bun Domnitorulu MoldoveI (1401-1433)
Intru Intflea epocil a renasterei, cresterei, Intfirirel si neatirnareI
patriel, au lntemeiet Biserica Moldovei, au organisat-o, au In-
zestrat-o cu tot feliulu de mijlóce, spre sustinerea i dis-
voltarea ei, i'i au câstigat, nu numaI libertatea deplina ab-
soluta din launtru, ci chiar si neatirnarea dinafarit, nu numal
de la Ohrida dar chiar si de la Patriarhia Tarigradénäl fa-
cAndu-o neatarnata de ori ce potestate bisericésa, ca asa se
póta desvolta liber, si se póta Inplini naltasi chienaare de a

www.digibuc.ro
21

desvolta, Internee §i lap moralitatea In top fil napei romine,


care precum este cunoscut, Vau §i Inplinit cu santenie ace
chiemare, pastrInd limba §i nationalitatea romAna de ante su-
te de ani si pina asta-li; iar Alecsandru loan I. Domnitoriulu
Principatelor-Unite, in a doa epocil de renastere si de neatir-
nare a acelora, recunoscute si garantate de catra puterile
Europeene, au desbracat acea Bisericit de drepturile ei, au
lipsit-o de mijlócele sus-pnerei §i disvoltareI sale libere, 'iau
nimicit vaza §i au aruncat-o Inteo stare precarie si lipsita de
drept, In care se nu'§i mar péta inplini acea Malta chiemare
ca pina acum.
01 acesta ar'fi un lucru dureros §i un seninu Ride trist
pentru Moldova, daca s'ar poté dice §i scrie In istorie, câ
supt Alecsandru celu Bun, s'au Intemeet In Moldova Bisserica,
moralitatea qi taria Natiei, ear supt Alecsandru loan I. s'au
Ingropat vaza Bissericei §i impreunil cu Ea §i moralitatea §i
taria Napei 01 se feréscil Dumne4eu de a§à cevA Acesta
ar'fi numai o repetire a tristei sorti a imparatiei romane, care s'au
Inteineét sub August §i s'au resipit supt August pentru tot déuna,
Prea Inaltate Dórniiel NoI nutrim in pieptul nostru de-
plinui sperantiA cA Maria Ta, nu vei luà in nume de rêu, daca
eh Arhipastoriu §i Mitropolit al Bissericei Moldovei, me-am
Inplinit ne iertata datorie a Ve disfa§urA fora cat de putina
repnere, cu tóta sinceritatea, ternéele cele adeverate, necla-
tite §i ne resturnate, pe care se razima dreptul i libertatea
Bissericei, care nu i se 'Ate ataca supt nicii un cuvênt, daca
nu voim s'o nimicim cu totul, §i impreuna cu Ea se ingro-
pam §i securitatea Statului insu§; din contra Noi speram cA
Maria TA cA urma§i lui Alecsandru celu Bun. Veti favora ti
Intari Bisserica §i mai mult de cat acela, Ii Veti (IA sprijinulu

www.digibuc.ro
22
ajutoriulu, eh sse páta smulge din starea amortita, in
care au aruncat-o si au inpilat-o nefericitele timpuri trecute,
.0 se disvölte liber cu pasi repezi, ca asà se'si pota .in-
plini nalta'si chiemare.
imi place a crede, Maria TA, Ca nu Vei lasso ca acest
merit neméssurat i acésta glorie neperittire, se fie a altuia
nu a Mariei tale ; Eara daca am avea necreduta i ne asteptata
nenorocire (de care se ne feréseri Dumnesleul), sa se intimple,
cit Maria Ta, pe linga töte temeele drepte i neresturnate,
ce Vi le-am adus mai sus, pe tota umilita rugaminte
ce V'am infatiosat-o in a césta privintiti, uiti totusi de
santa i nalta datorie ce o ai luata asuprali ea Domnu, cà
se aperi dreptulu, legalitatea si moralitatea i prin aceea se
Inaintedi si se Intaresli bindle i fericirea Natiei ; de s'ar In-
thupla sa dispretuesti cu tote acestea cuvêntulu dreptatei §i
Arhipastoriului illoldovei; atuncea noi eh sefu al Bisseri-
cei Moldovei, In poterea inaltei datorii ce am luat asupra-ne,
ne simtim indatorat, de si cu inim'a sfasietA, a ne redica cu-
vintul contra hi ast feliu de nedreptati contrare legii; nemo-
ralitati, ripiri i jacuri de cele sante: Drept aceea Protestant
prin acestea serbatoreste Inaintea lui Dumnedeu, inaintea ome-
nirei i Inaintea Natiei Romine intregi, contra acelui actu,
nedrept, ilegalu si nernoral alu guvernului Mariei Tale, prin
carele s'au Intiintat i s'au trimis Cotnissie ca se ié admi-
nistrarea averilor Monastirilor Chinoviale Némlulu, Seculu,
Varaticulu, Agapia, Adamulu, Vorona i altele.
A inaltimei Vostre
Catra Dumnedeu smerit rugatoriu.
(Subscris) Sofrollie Mitropolit Moldovel.
No. 1334.
lassii, 1859 Septenwrie 10. 8-]

www.digibuc.ro
23

NOTIT IA.
Anulu 1859. Septem. 20. Din ordinul inalt Prea-san-
titului Mitropolit, s Inscriu mai gios terrninii cu care presi-
dentele Cabinetului, d-lu Manolachi Costachi Epurénu, au ve-
nit si au Inapoiét anaforaoa No. 1334 ; i anume : Maria Sk
Domnitoriulu, au qis d-lu Presidentele Cabinetului catra Inalt
Preasantitulu Mitropolit, m'au trimis a se vê spun a nu r6
primeste acésta Anaforà, si se v'o arunc In obrazu ; i pe
viitoriu se ye marginiti cu asemene, cd-ci yeti pati de la
inaltimea SA, ca un monahu prost."
Asupra acestora, linalt Prea santitulu Mitropolit, au res -
puns d-lui Epurénu Oicand : Te rog se artati inaltimei Sale,
di smerit multurnesc; si nu voiu Incetà de drill Implini datoria.~
Aceste respunsuri schimbate intre presidentele Cabine-
tului d-lu Epurénu i Inalt Prea santitul Mitropolit, s'au ur-
mat In fiinta a mai multor persOne. Drépt care, conform ci-
tatului ordin, trecanduse aice cele de mai sus, spre ne uitare
sciintia, se adevereste de subscrisulu Director al Mitro-
poliei. Arhimandrilulu Varahd Latef.

Copia precricd mai sus de pe Anaforaoa cu No. 1334,


si de pc Notiti6, cetinduse din err-Out In cuvênt, qi frind In-
tocmai cu originalulu, se adeyereste. 1859. Septemyrie 25.
Directorul Mitropoliei Arhimandritulu Varahdu

www.digibuc.ro
24

Onoratet Cornisii cercetdtóre factelor .administrative ec-


spuse In olWesca adunare de D. Preydinte alu consiliulul
Ministrilor.
Monitorul oficialu din 1859, au publicat masuri admi
nistrative, prin care s'au trimis o comisie de amploeati §i doue
fete biserice§ti ca sit ea administrarea averilor Monastirilor
Chinovil din lama calugarilor, §i a calugariVilor, §i. se o de
In mâna Guvernului. sub cuvent cil aceste averi s'ar tine de
resursele statului, §i ca ele nu se administréM bine de ca
lugari.
Pomenila comissie Intovânlita de jandarmi, §i de co
mandirul Tinut. Nemtu cu alti jandarmi, de'ndata a secfes
trat Inzestrarile, §i averib chinoviilor, au pecetluit cbilii, ca
mari, bibliotici, gberghire; au inlâturat autoritatle legiuite
canonice ; au inlaturat a§ezemintele legiuite lucratóre ; vu In
fiinat cornitete.Au desbracat chinoviile de töte drepturile,
au redicat arhivele cu tot soiul de acte §i lucrari, atilt acele
ce suut a administratiei, cât i acele privitóre ,de lucrarile
duhovniceVi ; au luat cheele de la gherghirele cu documen
tele mo§ielor chinovielor, au pus straji de jandarmi pe din
nauntru, §i pe dinafara, spre a opri comunicatia §i relaVia
intre sobornici §i Intre societate ; aci nu putea ei fara de
biletul comandirului, sau for5 un innadins jandarm care'i tre
cé prin Straji ; Stareg staretile, departap din autoritatea lor
legiuiUt canonia ; unii din monahi parasese Monaslirea §i fug
In lume, al01 surguniti de comisie §i de comitetulu ei ; In
zestrarile mo§iilor §i a monastirelor, averile §i vitele, boi,
vaci, oi, cai, bivoli, bivoliti §i altele, se vand, le cumpara
§i unii din comisari find lipsa mare de bani In tiarra.

www.digibuc.ro
25

Mosiele ce sunt oprite pentru gospodariele chinovillor se dan


In me4at ; de aseminea i mosiele pe care sunt zidite chinoviele.
Tipografia Monast. Némtului, s'au Nat dupa masura pu-
blicata prin Monitorul Oficial No. 1, din 1859 In care se ti-
parea cartile bissericesti pentru Intemeerea rnoralei, si a evla-
viei poporului.
Tinerea chinoviilor, a Bisericilor si a sobórelor acestora,
se dau In antrepriza prin mezat.
Fabrica la care lucrau calugarii postav i cergi, a'au des-
fiintat, niainele fabricei s'au vandut.
Rectorul i cati-va profesori, fete monahicesti, aú parasit
Seminariulu Monast. Neamtului, si parte din studentii seininariei.
Dritul firese a Ierarhiei Bisericei de Epitropi Seminarie-
tor Eparhiald, i a scólelor catihetice ; s'au desfiintiat.
Scólele catihetice de tinuturi, s'au concentrat cu scOlele
publice.
Rectorii iprofesorii pe la Seminarii, se Inlocuesc de
acia carii cauta aseminea posturi.
Lipsa de tipografii bissericesti., este o lipsa de viatia
pentru Bisserica, i pentru poporul ei ; tipografia Metropoliei
Ind de pe la anulu 1848, seafla Instréinata si data de Di-
partament, fora macar se fi fost Mitropolia Intrebata ; si dupe
necurmatele reclamatii ce am facut, tot nici pana astali nu
S'au mai dat Metropolie itipografia sa; s'au adus dar, un tése
cantitate de litere, care erau nelucratóre la Mon. Netn-
ul. ; dupa ce s'au regulat In stare lucratdre §i Incepuse a ti-
pari, cassa Metropoliei au patinait i au suferit Incalcare
violare de la unii d'in amploétii i jandarinii Deparlarnentului
averilor clerului, §i a altor Ministerii, cara In polere sfara-
mand Incuetorile, au radicat fitertle i teasculu.

www.digibuc.ro
26

Mosiele pe care sunt zidit ;0 111onastirele, care dupa legea


.din 1835_, Art. 4 erau lasate Egunienilor ea an pretu euvi-
incios dupe trebuinta Monastir elor ; a'au luat CU thte cele
flatöre pe dAnsele si se Valid la mezaturi.
S'au statornicit prin legea d'in 1835, Art. I. ca pe vii-
torime Statul e bite cheltuel ele de preste an, se tie pentru
fie-care Monast. siedat potri vit ea veniturile ce are fie-care
Monast. Veniturile s'au tot suit cu tempul, cheltuelile Mo-
imstiriler inse lasat tot in marginirea stutului facut cu
25 de ani In urma.
Legluirea d'in 1844, .A.r 6 §§ a, b, Oice: cä d'in ve-
niturile respective, a fie eerie Episcopii, cinci septimi
lase cu total In dispozitia Metropolitului ; i cate patru gap-
timi in dispositia Episcopilor, pentru indestularea casselor, a
celelaite, ct i lefile a tot personalului cu-
priqinduse DicasteriuL, Consistorii, aseminea i cheltuelile
Bissericei ; lipsa Inse in care se afla mai cu sama, cassa
Episcopiei de Reman, nu. numai de lefe, ce si de hrana vil-
niea, eu nevoit pe pernonalul acelei casse, a declare, cil vor
parasi Indatoririle, si se vor duce unde vor gasi hrana; ace-
ste sunt cunnscute Sfa tatui d'in adresele armate d'in partea
Locotenentulai de Roam], si din partea mea.
S'au r'eaduit o comisie d'in amploq, si fete bissericesti,
.d-e lucrat proecte peritru reorganisarea clerului d'in tOtii tiara,
Seminarii, Monastirt, Schituri, Bisserici, shima monahica, cul-
tele straine administ-rarea domenurilor clerului si allele.
Tóle ,aceste meci: sus, fi allele care pOte nu le film in-
ca, sunt fapte wrmale fora lavoirea Bissericee Moldovei it a
Chiriarhalui ei; qi ,fora invoirea autoritatilor legiuite canonice
Acesta store de lucruri, au desbracat Bisserica de kite

www.digibuc.ro
27

dreptarile leginite canonice; incat terarhia Bissericei nu se


mai cunopte de ninvirte pi tagmele clerulin nu mai cunoscu
pe a loru superiori legiu.iJi canonici; cdci religia este baza
pe care se statornicepte ordinal social $a lóle na fiele i po-
pórele civilisae, card religia se respectézd pr'in del-Wu
povafuitoriu dupa cant3ne,, candu clerulu este descredinlata,
atunci i principiile lai cadu, pi religiea se disprefuqte.
lar cdnd religia este desprefuita, resturnarile cele mai mari
lnfricopaze pe popor.
Catra acestea, alaturand In copie hartiele ce adre -
sat StareVul Monast. Némtul i Secul, Egumenul Monastirei
Vorona, §i starita Monast. Adamul, prin care me rógit, se le
sprijinesc drepturile legiuite canonice a acestor chinovii in
care privire prin anaforaua No. 1334 din 1859, m'am adre -
sat catre inalVmea sa Domnut Stapanitoru ; si sub No. . .
catra comisia centrala; dupe' datoria cu care sunt Imbracat a
sprijini si a apara drepturîle ce le are Bisserica de la Inte-
meerea sa, si care s'aii calcatu.
adresesu acumu i catre onorabila Comisiune, i o
rogu, In numele BissericeI, ca Mitropolitul terei, se bine-vo-
escg a cerceta cu religlositate i cu amanuntime tOte aceste
precum §i acele espuse In adunare de D. Presedintele Con-
siliulul Ministriloru, care se atingu de driturile Bissericei si a
Monastirelor Chinovii, pentru care cerem de a se cerceld §i:
actele de fondafie, §i de danuire, spre imbunatatirea i res-
Iitaarea unor asemenea.
(Sub-scris) Sofro nie Mitropolit Mohlovei.
No. 384.
1860 Martie 21.

www.digibuc.ro
26

Protesturile ce au dat Monastirile Chinovil asupra pro-


cedarei prin Ordonante in contra dreptului firescu, dreptului
Canonic, dreptului romanu, i tuturor drepturilor de pe fata
pamintului i asupra nedreptatilor, clevetirilor, ripirilor sija-
furilor de cele sante, Ina lt Preasantitulu Mitropolit Sofronie,
pe ltinga adresele sale cu N.No. 384, 400, 421, 437, 443
si 444, le-au comunicat Comisiunif rinduita de Adunarea E-
lectiva spre cercetarea factelor administrative a guvernului;
de a carora primire, Comisiunea au dat adeverintele urmatóre :

Adeverintia.

Adresele Mitropoliei cu NNo. 384, 400, 402, 421, si


437, s'au priimit la Comisia rinduitiI de Obsteasca Adunare,
spre cercetarea factelor Ministeriale a Moldovei, i s'au slo-
bmjit acésta de a lor primire. In 11 April 1860.
(Sub-scris) C. Hurmuzachi.

Adeverintia.

Adresele Mitropoliel N./Vo. 443 si 444, s'au primit la


Cornisia rinduita de catra Adunarea Electivri spre cercetarea
factelor Ministeriale. In 13 April 1860.
(Subscris) C. Hurmuzachi.

NB. Ceitir ce vor bine-voi, de a vide find si ulte ucte se re-


coinânO doSarele din Mitropolia Moldovel, cu No. 917. 1859.

www.digibuc.ro
:

www.digibuc.ro

S-ar putea să vă placă și