LUCRAREA Disertatie Adrian

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

STUDII POSTUNIVERSITARE DE SPECIALIZARE- INFORMATICĂ
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Profesori coordonatori:
conf. univ. dr. Ion Mierluş-Mazilu
prof. univ. dr. Steliana Toma
Absolvent:
Adrian Dorin Șerbănică
2015
Tema lucrării:
Aplicația Joomla.
Pagina web a
Școlii Postliceale Sanitare „Hippocrate”
din Focșani
2
CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………………....…… pag 4

CAPITOLUL I: REŢEAUA INTERNET................................................................. pag 6
I.1. Internet şi world wide web....................................................................................... pag 6
I.2. Reţele de calculatoare............................................................................................... pag 8
I.3. Arhitectura world wide web..................................................................................... pag 10
I.4. Tehnologia realizării siturilor WEB......................................................................... pag 12
I.5. Concluzii.................................................................................................................. pag 14
CAPITOLUL II: SISTEME DE ADMINISTRARE A CONȚINUTURILOR.......pag 16
II.1. Sisteme de administrare a conținuturilor.................................................................pag 16
II.2. Operarea...................................................................................................................pag 17
II.3. Terminologia........................................................................................................... pag 18
II.4. Tipuri de CMS-uri................................................................................................... pag 18
CAPITOLUL III: APLICAȚIA JOOMLA…………………………………….........pag 19
III.1. Introducere în Joomla............................................................................................. pag 19
III.2. Meniul Joomla........................................................................................................ pag 19
III.3. Administrarea utilizatorilor.................................................................................... pag 20
III.4. Configurări de bază................................................................................................ pag 21
III.5 Secțiuni categorii și articole.................................................................................... pag 22
III.6. Editare unui articol................................................................................................. pag 24
III.7. Administrarea meniurilor în Joomla...................................................................... pag 29
III.8. Extensii în Joomla.................................................................................................. pag 31
CAPITOLUL IV: UTILIZAREA APLICAȚIEI JOOMLA LA REALIZAREA
PAGINII WEB A ȘCOLII POSTLICEALE SANITARE „HIPPOCRATE”...........pag 36
IV.1 Template.................................................................................................................. pag 36
IV.2. Conducerea școlii................................................................................................... pag 39
IV.3 Revista școlii.......................................................................................................... pag 40
IV.4. Galerie foto............................................................................................................. pag 41
IV.5. Galerie video........................................................................................................... pag 42
IV.6. Legături utile........................................................................................................... pag 42
IV.7 Oferta educațională.................................................................................................. pag 43
CAPITOLUL V: PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE LA DISCIPLINA
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ȘI COMUNICATIEI...................................... pag 44
V.1. Proiecte de lecţii....................................................................................................... pag 44
V.2. Protecţia muncii în laboratorul de informatică......................................................... pag 77
CONCLUZII................................................................................................................... pag 84
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................ pag 85
3
INTRODUCERE
Utilizarea calculatorului în procesul de învățământ devine o necesitate în condițiile

dezvoltării accelerate a tehnologiei informației. Pentru noile generatii de elevi și studenți, deja
obisnuiti cu avalansa de informatii multimedia, conceptul de asistare a procesului de
invatamant cu calculatorul este o cerinta intrinseca. Calculatorul este perceput pe rand, ca o
jucarie, o unealta, o resursa de informatii. A intrat deja in obisnuinta zilnica utilizarea
calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.
Interactiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitand
accesul elevului la informatii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in
modalitati diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul in sine ca obiect fizic, ingloband
chiar configuratie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor
create si vehiculate corespunzator, a produselor informatice, integrate dupa criterii de
eficienta metodica in activitatile de instruire.
Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware
(calculator), a software-lui (programelor) si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si
valorificare in mediul instructional.
Pe langa hardware si software, tehnologia inseamna si alte resurse de informare,
inafara de profesor ca furnizor de cunostiinte. Comunicarea cu specialisti, acces la biblioteci
virtuale, articole stiintifice sunt posibilitati ce se ofera celui ce vrea sa se informeze, prin
utilizarea facilitatilor oferite de legatura la reteaua globala, “INTERNET” si a aplicatiilor
specifice acesteia.
Scoala trebuie sa tina pasul cu tehnologia, sa inteleaga si sa anticipeze impactul
asupra modului de invatare. Calculatoarele au fost incorporate in programele educationale
oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate si flexibilitate mai mare dar si individualitate in
clasa. Folosirea Internetului de catre elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturala
dintre elevi/studenti si Internet a dat nastere mai multor proiecte orientate inspre elevi, initiate
de elevi, conduse de elevi.
Invatarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezinta un tip de instruire care ii da
elevului un rol activ in procesul de invatare. Elevii, participanti activi, isi imprima ritmul
propriu si propriile strategii. Modalitatea de invatare este individualizata nu
standardizata.Invatarea care il situeaza pe elev in rol central, asociaza invatarea focalizata pe
particularitatile fiecarui individ (ereditate, experienta, perspective, pregatire, talente, capacitati
si nevoi) cu focalizarea pe predare, impartasire a cunostintelor respective (cea mai buna
4
informatie ce se furnizeaza, stimularea motivatiei, invatarii si acumularii de cunostinte de
catre toti elevii).
Ca o consecinţă a dezvoltării extraordinare a Internetului în ultimii ani, din ce în ce
mai mulţi utilizatori ai sistemelor birotice doresc să îşi creeze propriile lor pagini sau chiar
situri Web. Paginile Web sunt de fapt fişiere scrise în limbajul HTML (HyperText Markup
Language) care se interpretează de către navigatoare astfel incât să se afişeze în formatul
dorit, împreună cu obiectele incluse şi să se asigure accesarea hiperlegăturilor sau scu ajutorul
mai multor aplicații (Joomla WordPres).
Având în vedere creşterea continuă a numărului de utilizatori ai internetului atât la
nivel internaţional cât si naţional, s-a demonstrat faptul că dezvoltarea şi crearea unei pagini
web, generează cel mai bun raport dintre valoarea investiţiei şi efectul generat astfel:
-investitie intre 200 - 700E, in funtie de complexitatea website-ului;
-disponibilitatea si accesibilitate 24h din 24, 7 zile din 7;
- pagina web este considerata ca fiind o carte deschisa a unei organizatii, unde sunt
consemnate principalele informatii, o carte de vizita disponibila in orice moment;
- cresterea vertiginoasa a tendintei privind obtinerea de informatii si / sau achizitionarea de
bunuri sau servicii de pe internet;
- o companie posesoare a unui web site oficial, va genera o notorietate mult superioada si va
beneficia de mult mai multa incredere din partea clientilor sau potentialior clienti, in
comparatie cu alte companii concurente, care nu detin o pagina web;
- web site-ul creeaza apropierea, interactiunea si comunicarea continua intre client/potential
client si companie.
Prin abordarea acestei teme se doreşte realizarea unei aplicaţii internet accesibilă celor
interesaţi. Astfel, orice cadru didactic, elev, viitor elev sau părinte se va putea informa într-un
sistem modern, care va putea oferi acces la materiale online.
Avantajele acestui sistem sunt:
 disponibilitatea permanentă a materialului (care poate fi consultat pe Internet);
 interactivitatea între cadre didactice, elevi şi părinţi;
 actualizarea permanentă a informaţiilor.
5
CAPITOLUL I
REŢEAUA INTERNET
I.1. Internet şi world wide web

Istoria Internetului, desi sub acest nume va aparea mult mai tarziu, incepe in
1966 odata cu crearea Agentiei pentru Proiecte de Cercetare Avansata (ARPA).
Obiectivul agentiei era crearea unei retele de comanda a trupelor SUA, care sa poata
ramane operationala chiar si in cazul unui atac nuclear (de unde se vede ca multe lucruri
bune apar din ratiuni militare). Reteaua a fost denumita ARPAnet si a fost operationala
in 1969, cand lega 4 calculatoare din laboratoarele unor universitati.
Agentia ARPA a finantat proiecte de cercetare in domeniul retelelor ale universitatilor
americane, pe baza carora s-a dezvoltat reteaua. Realizarea "practica" a retelei a fost
incredintata firmei BBN (constructia subretelei de comunicatie). S-a hotarat ca
subreteaua sa aiba ca routere minicalculatoare IMP Honeywell DDP-316 special
modificate (memorie de 12 KB, cuvant de 16 biti, fara discuri mobile considerate
nesigure), conectate prin linii telefonice de 56 Kbps inchiriate de la diverse firme de
telefoane. Fiecare nod al retelei era format dintr-un calculator gazda si un IMP (Interface
Message Processors) aflate in aceeasi incapere. Pentru a spori siguranta comunicarii,
fiecare IMP era conectat cu alte doua. Initial, ARPAnet a functionat experimental prin
conectarea a patru universitati, iar in cativa ani s-a extins pe intreg teritoriul SUA. In
1983, ARPAnet a fost divizata in doua sisteme distincte: MILNET (retea destinata
operatiunilor militare) si ARPAnet. Reteaua ARPAnet a aratat cercetatorilor cat este
de utila comunicarea rapida intre echipele de cercetatori aflate in diverse orase ale SUA
si s-a dorit conectarea cat mai multor universitati. Procedura de conectare era restrictiva
deoarece reteaua ARPAnet era finantata de ARPA (adica, pe scurt, de Pentagon).
6
La sfarsitul anilor '70, din initiativa Fundatiei Nationale de Stiinta (NSF), a demarat
proiectul de conectare a universitatilor care nu aveau contract de colaborare cu ARPA.
Initial au fost oferite servicii de posta electronica. In 1986 a fost creata o subretea care
conecta sase centre de supercalculatoare din sase orase americane, fiecare supercal-culator
conectat fiind legat de un minicalculator LSI-11 (FUZZBALL), numit si "fratele mai mic".
Fuzzball-urile au format subreteaua la care au fost conectate, in timp, 20 de retele regionale.
Reteaua a fost denumita NSFNET. La mijlocul anilor '80, retelele ARPAnet si NSFNET au
"fuzionat" si, odata cu marirea exponentiala a numarului cererilor de conectare, lumea a
inceput sa perceapa colectia de retele ca fiind o uriasa conexiune de retele. Putem spune ca
este momentul nasterii retelei Internet. Aceasta cuprindea, in 1990, 3000 de retele si 200 000
gazde pentru a ajunge astazi la cateva zeci de mii de LAN-uri si milioane de gazde.
Expansiunea spectaculoasa a retelei a inceput in 1992, dupa ridicarea interdictiei de a
desfasura activitati comerciale pe Internet si odata cu aparitia WWW. Una dintre activitatile
profitabile este aceea de furnizor Internet (Internet provider= firma care ofera servicii de
conectare la Internet. Înainte de a putea înţelege ce înseamnă şi cum funcţionează World Wide
Web, va trebui să clarificăm anumite noţiuni, definiţii, tehnologii pe care se bazează.Una
dintre cele mai importante părţi ale Internetului a fost construită la mijlocul anului 1980, cu
sprijinul Fundaţiei Naţionale de Ştiinţă a Statelor Unite (FNS), pentru a permite tuturor
cercetă-torilor universitari din ţară să benificieze de resursele costisitoare ale celor cinci
centre de calcul regionale , pe care FNS le construia simultan. La vremea aceea, folosirea
Internetului era limitată exclusiv la instituţiile academice şi guvernamentale. Totuşi, la
începutul anului 1990, conectările au devenit accesibile nu numai companiilor mici,ci şi la
nivel de individ, iar această realitate, cumulată cu intenţia guvernului StatelorUnite de a
construi la nivel naţional o infrastructură informaţională, a declanşat o explozie a numărului
persoanelor şi calculatoarelor conectate. În 1995, statisticile confirmau conectarea în reţea a
peste 35 de milioane de oameni, din 135 de ţări. Internetul este cea mai mare reţea de
calculatoare din lume, dar nu este singura. Mai sunt multe alte feluri de sisteme „online”, care
se pot accesa prin linii telefonice, folosind un modem (modulator/demodulator); acesta
transformă datele pe care computerul le poate citi, în zgomote ce pot fi transmise şi decodate
la celălalt capăt. Sistemele „online” oferă, în general, aceleaşi servicii ca şi Internetul. Acestea
includ poşta electronică, biblioteci de fişiere şi de alte informaţii, conferinţe electronice şi
acces la baze de date cuprinzând informaţii des-pre anumite companii sau articole ale unor
publicaţii periodice. Multe sisteme de acest gen, cunoscute ca „bulletin board sistem”
(BBSs), sunt gratuite; altele cum ar fi vechiul sistem „online” de informaţii comerciale
CompuServe, trebuie plătite de către utilizator, plata făcânduse în funcţie de timpul efectiv pe-
7
trecut „online” şi în funcţie de serviciul folosit. Deoarece Internetul a fot construit din banii
publici şi primii lui utilizatori au fost universităţile şi cercetătorii, informaţiile de pe Internet
erau gratuite. Situaţia însă începe să se schimbe, pe măsură ce finanţarea vine tot mai mult
privat şi sunt dezvoltate sisteme de securitate tot mai performante. Pe lângă e-mail, Usenet
şiWeb, cele mai uzuale servicii de pe Internet sunt Te-lnet şi FTP. Fiecare din aceste servicii
are o funcţie diferită şi necesită câte un software diferit, numit software „client”, instalat pe
server, dar care poate fi rulat pe calculatorul utilizatorului. Cu cât sistemele comerciale sunt
mai mari cu atât este mai uşor pentru utilizatori, pentru că acestora le este furnizat un set
complet de software sau de facilităţi. Telent, de exemplu, permite utilizatorului conectarea la
calculatoare înde-părtate, ca şi cum s-ar afla în faţa unui terminal direct conectat la acel
computer. FTP, adică File Transfer Protocol, permite utilizatorului trimiterea sau recuperarea
fişierelor spre sau de la computere îndepărtate.
I.2. Reţele de calculatoare
Reţea de calculatoare este o colecţie de calculatoare (zeci sau sute) interconectate între
ele prin cabluri speciale cu scopul de a putea interschimba sau folosi în comun anumite
resurse (fişiere, imprimante, etc.).Pentru a comunica între ele calculatoarele folosesc un set de
reguli care definesc noţiunea de protocol de comunicaţieReţelele de calculatoare locale pot fi
la rândul lor interconectate ,formând reţele globale de calculatoare, adică inter-reţele. O reţea
de calculatoare reprezintă un mod de conectare a unor calculatoare individuale, astfel încât să
poată folosi în comun anumite resurse. Aceste resurse includ componente de genul unităţilor
de disc, fişiere (baze de date), imprimante şi echipamente de comunicaţie. În plus, reţeaua
permite o interacţiune mai mare şi o comunicare mai bună între membrii reţelei, prin
intermediul poştei electronice, bazelor de date şi a altor metode de utilizare în comun a
informaţiilor de orice fel.Calculatoarele conectate la reţea sunt denumite noduri. Când
nodurile aparţin aceleiaşi clădiri sau aceleiaşi organizaţii, reţeaua este locală (Local Area
Network - LAN), de exemplu reţeaua unui liceu.Dacă nodurile sunt dispersate pe o zonă mai
extinsă, de exemplu pe suprafaţa unui judeţ sau a câtorva judeţe, la nivelul ţării sau pe întregul
glob, reţeaua este pe plan extins (Wide Area Network - WAN). O astfel de reţea ar putea fi
constituită, de exemplu, la nivel naţional, pentru toate instituţiile Ministerului Educaţiei şi
Cercetării. Cea mai mare inter-reţea cu access public este reţeaua Internet.
8
Niveluri ale unei retele si tipuri de retele
Există şapte niveluri de clasificare a unei reţele. Cinci dintre aceste niveluri sunt
prezentate în continuare. Nivelul fizic este constituit din cablurile sau alte echipamente ce
leagă între ele calculatoarele, adică partea palpabilă a reţelei. Aici intră şi plăcile de interfaţă
ale reţelei, elementele de conectare şi orice altă componentă hard (inclusiv concentratoare şi
amplificatoare). Nivelul logic este cel care interpretează semnalele obţinute, le traduce sub
forma de date în cod binar (0 si 1), ce pot fi transmise celuilalt nivel şi care pot fi prelucrate
de calculator. Nivelul de reţea răspunde de identificarea calculatoarelor din reţea. Nivelul de
transport răspunde de corectitudinea recepţionării datelor transmise între calculatoare. Nivelul
de aplicaţie este pachetul de programe (software-ul) folosit de fiecare calculator pentru
accesul la alte resurse ale reţelei, de exemplu la tipărirea la o imprimantă din reţea. Ca tipuri
de reţele se reţin: magistrala (toate calculatoarele conectate la cablul principal al reţelei); în
stea (calculatoarele interconectate prin intermediul unui concentrator); circulară (un calculator
între alte două calculatoare), magistrală în stea (combinaţie a primelor două tipuri).
Calculatoarele se conectează prin plăcile adaptoare pentru reţea. Aceste plăci au rolul de a
realiza legătura între cablurile reţelei şi staţia de lucru. Placa dispune de puncte de conectare
în care se cupleză cablurile reţelei. Placa are o mică memorie folosită ca memorie tampon. Ca
tipuri de cablu se folosesc cabluri coaxial şi fibrele optice (transmitere prin unde luminoase).
Pot fi folosite şi sisteme de transmitere prin unde luminoase sau prin unde radio, cu aparate de
emisie şi de recepţie. Pot fi conectate şi doar două calculatoare, printr-un cablu serial cu un
adaptor null-modem.
Definiţia data anterior este foarte generală şi mai necesită câteva completări:
 Internetul este un mijloc de comunicare – este un mediu foarte eficient de expunere a

ideilor unei audienţe foarte mari.
 Internetul este o resursă de informare – este un imens depozit de informaţii. Oricând
ai nevoie de o informaţie legată de orice domeniu vei putea găsi undeva publicat pe
Internet o lucrare care să te ajute.
 Internetul este o comunitate – face posibilă şi foarte eficientă comunicarea între
oameni cu aceleaşi preocupări.
Pentru toate facilităţile enumerate mai sus, Internetul oferă mai multe metode de access –
servicii Internet :
9
 World Wide Web – serviciul ce permite accesul la informaţia stocată pe un calculator
aflat oriunde în lume,
 E-Mail – este un serviciu de mesagerie electronică. Permite schimbul de mesaje între
utilizatorii Internet,
 FTP – este prescurtarea de la File Transfer Protocol care înseamnă în limba română
protocol pentru transferul fişierelor,
 Telnet – serviciul ce permite accesul la resursele altui calculator din Internet
Protocolul de comunicaţie folosit în Internet pentru oricare din serviciile de mai sus
este TCP/IP (şi pentru altele). Acesta defineşte:modul în care calculatoarele ar trebui să fie
conectate în Internet, modul în care se stabileşte o legătură de la un calculator la altul din
Internet,modul în care sunt transmise date între calculatoarele din Internet.Pentru a se putea
conecta şi a fi identificat în reţea un calculator trebuie să aibă o adresă de reţea unică În
Internet această adresă se numeşte adresa IP. O adresă de IP este formată din 4 numere
cuprinse între 0 şi 255 separate prin caracterul “.”. 66.249.85.99 este un exemplu de adresă IP.
Deoarece acest format de adrese este greu de reţinut de către om există posibilitatea asocierii
unei forme mai prietenoase de adresare fiecărei adrese IP. Această formă de adresare poartă
denumirea de Nume de Domeniu. De exemplu pentru adresa IP de mai sus este asociat
următorul nume de domeniu: www.google.com
I.3. Arhitectura world wide web
World Wide Web, cunoscut şi sub numele de WWW, W3 sau Web,

reprezintă cel mai utilizat şi mai atractiv serviciu Internet. În traducere aproximativă aceasta
înseamnă “ţesătură răspîndită în întreaga lume”. Metafora este sugestivă, deoarece serviciul
WWW acoperă ca o pînză de paianjen întreaga lume. Pînza este formată dintr-o colecţie de
documente specifice acestui serviciu, conectate logic între ele, denumite hipertexte. Un
10
hipertext este un document care conţine pe lîngă text, imagini, sunete (într-un cuvînt,
elemente multimedia) şi legaturi către alte documente de tip hypertext, care pot fi localizate
pe orice server Web din reţeaua internet. Hiprtextele sunt denumite deseori pagini Web. Să
presupunem, de exemplu, că doriţi să creaţi o pagină web despre câini. Probabil în cadrul
paginii veţi legături catre alte pagini ce conţin principalele categorii de rase de câini. În
cadrul paginii fiecărei categorii, veţi crea legătură către paginile care conţin informaţii
despre fiecare rasă în parte. O legătură dintr-un hipertext poate deci să conducă către un
alt hipertext, dar şi către alte resurse: un fişier ce conţine text, imagini sau sunete, un
grup de ştiri, un server FTP, etc. În plus, resursa către care se creează legătura poate fi
de pe un calculator din reţeaua Internet situat oriunde pe glob. Consultarea
informaţiilor organizate sub formă de hipertexte se realizează cu ajutorul unui
program special, denumit browser. Utilizînd un browser, utilizatorii serviciului WWW
au posibilitatea de a se “ mişca liber ” pe reţea, de la un document la altul, indiferent
de serverul pe care documentele sunt memorate, motiv pentru care această operaţie a
fost denumită sugestiv “navigare ”. În acest fel, World Wide Web, reprezintă un nou mod
de organizare a informaţiilor din reţeaua Internet, un spaţiu informaţional universal, comun
tuturor, o modalitate de comunicare flexibilă şi creativă.
Deşi Internet-ul are o istorie mai veche seviciul WWW a fost creat începînd cu 1989.
Iniţiatorul acestui nou mod de comunicare a fost TIM Berners-Lee, cercetător la CERN
(Consiliul European Pentru cercetatarea nucleară), care intenţiona să creeze un nou sistem
informaţional pentru a facilita cercetătorilor schimbul de informaţii şi colaborarea în cadrul
proiectelor ştiinţifice. Prima utilizare apublică a serviciului WWW a fost în ianuarie 1992 la
Geneva.Prin proiectul lui Tim Berners-Lee au fost stocate documente pe mai multa
calculatoare denumite servere Web, apoi au fost consultate prin intermediul unui browser.
Tim Berners-Lee şi echipa sa au dezvoltat primele versiuni pentru cele patru componente
cheie necesare serviciului WWW: protocolul HTTP (hyper text transfer protocol) ,limbajul
de scriere a hipertextelor HTML (hyper text markup language),servsrul Web ,şi browser-ul.
Primul browser nu funcţiona în mod grafic ,ci în linie de comandă,dar ulterior cercetătorii
,printre care şi Marc Andreessen,au început să dezvolte browser-e cu interfaţă grafică (GUI-
Graphical User Interface). Deşi iniţial a fost destinat cercetătorilor,acest nou mod de
comunicare nu se mai limitează la schimbul de informaţii ştiinţifice. Serviciul WWW s-a
dezvoltat exploziv ,astăzi fiind utilizat în şcoli,în lumea afacerilor ,în casele a milioane de
oameni,Web-ul constituind platforma dezvoltării a sute de noi aplicaţii ,cum ar fi tranzacţii
financiare on-line,servicii multimedia on-line sau servicii de căutare a informaţiilor pe reţea.
11
WWW reflectă într-un mod realist dinamica relaţiilor noastre sociale, modul în care astăzi
muncim şi ne distrăm
I.4. Tehnologia realizării siturilor WEB
World Wide Web sau pe scurt Web este un sistem de calculatoare în Internet care
poate efectua schimb de fişiere într-un anumit format,denumit HTML care suportă existenţa
de legături către alte documente sau către fişiere grafice sau audio. Acest schimb de fişiere se
face folosind tehnologia client-server care presupune existenţa următoarelor entităţi:
 Pagini Web – Fişiere cu un anumit format ce permite

 organizarea asociativă a informaţiilor – HTML,
 Web Site – Este o mulţime organizată de pagini Web
 Server – Un calculator conectat la Internet pe care sunt stocate paginile Web şi pe care
rulează un program – Web server – care poate servi aceste pagini Web la cerere unui
alt calculator din Internet,
 Client – Un calculator conectat la Internet pe care rulează un program – Web Browser
– ce permite comunicaţia cu HTTP server la care face cerere pentru a primii o resursă
Web specificată de un URL introdus de utilizator pe care este apoicapabil să îl
interpreteze şi să îl afişeze.
URL – Fiecare pagină sau resursă WEB are asociată o adresă unică în Internet cunoscută sub
acronimul de URL (UniformResource Locator).
URL : Fiecare document are o adresă unică (Uniform Resource Locator, URL) folosită pentru
accesarea sa de către programul de navigaţie. Ea se scrie fără spaţii şi este compusă din 3
părţi : protocolul folosit, numele calculatorului gazdă şi cale :
http://www.zdnet.com/pcmag/special/web100
Figura 1.
Arhitectura World Wide Web
12
În Figura 1 este prezentat “locul” fiecărei entităţi descrise mai sus ca fiind parte din
World Wide Web, şi de asemenea ordinea etapelor pentru accesul la resursele
Web:Utilizatorul introduce URL-ul care identifică resursa Web dorită în browserul care
rulează pe calculatorul client,clientul conectat la Internet formulează o cerere de resursă către
Web-Serverul identificat de URL,Web Serverul primeşte, analizează cererea şi întoarce ca
răspuns la client resursa cerută dacă aceasta există. In caz contrar întoarce un răspuns ce
conţine un mesaj de eroare.Web Browserul de pe calculatorul client primeşte răspunsul de la
Web-server şi îl afişează.
Conţinutul paginilor Web
Comunicarea unor informaţii cu caracter personal ;
 Distribuirea de informaţii cu caracter ştiinţific ;

 Promovarea unor firme, asociaţii, cluburi etc.
 Prezentarea de produse ;
 Formulare pentru comanda de produse ;
 Liste cu locuri de muncă ;
 Informaţii necesare pentru a fi contactat ;
 Glume, bancuri, etc.
Paşii realizării paginilor Web
1. Stabilirea subiectului şi reunirea informaţiilor necesare;

2. Organizarea informaţiilor. Informaţiile trebuie grupate în secţiuni, fiecare
secţiune făcând ulterior obiectul unei pagini Web;
3. Alegerea unei platforme Joomla, WordPress sau crearea în modul clasic
HTML;
4. Adăugarea imaginilor (referinţe la fişiere care conţin imagini);
5. Legarea paginilor prin adăugarea în fiecare pagină a referinţelor spre alte
pagini;
6. Publicarea (transferul) pe un server Web.
În orice sit Web există o pagină care prezintă succint conţinutul acestuia şi conţine
referinţe spre pagini care detaliază informaţiile. De regulă fişierul în care aceasta este
memorată poartă numele index.html.
13
I.5. Concluzii
World Wide Web este o metodă (serviciu) de acces la informaţia stocată pe un

calculator aflat oriunde în lume. WWW conţine un volum imens de informaţii organizate
după modelul hypertext. Este un sistem distribuit pe mii de situri.
Paginile Web au urmãtoarele caracteristici:
 sunt multimedia, adică ele conţin infomaţii sub formã de text, imagini, sunete, filme etc;
 sunt interactive, adică rãspund la cererile utilizatorului;
 sunt independente de platforma hardware şi software, adică se văd la fel pe orice calculator,
având instalat orice sistem de operare şi utilizând orice browser.
Avantajele serviciului World Wide Web:
- Este un sistem dinamic, adică actualizabil în orice moment.

- Este un sistem interactiv – permite colectarea de informaţii prin formulare.
14
CAPITOLUL II
SISTEME DE ADMINISTRARE A CONȚINUTULUI
Un sistem de administrare a conținutului sau CMS (în engleză Content

Management System, CMS) este un sistem software creat pentru automatizarea cât mai
deplină a gestiunii conținutului, în special a siturilor web. Scopul este de a reduce sau elimina
intervenția programatorilor la editarea și administrarea siturilor lor. CMS-ul facilitează
organizarea, controlul și publicarea de documente sau alt tip de conținut, cum ar fi imagini și
resurse multimedia. Un CMS facilitează adesea crearea in comun de documente. Un "CMS
web" este un CMS cu facilități adiționale pentru ușurarea publicării de conținut pe diversele
situri.
Date fiind complexitatea siturilor web și inexistența unui model standard, definirea
unitară a CMS precum și a părților sale componente este foarte greu de realizat. Granițele
dintre portale, sisteme CMS, DMS (Document Management System – Sistem de Administrare
a Documentelor) și ECS (E-commerce Systems – Sisteme de Comerț Electronic) nu sunt
evidente și acestea adesea se suprapun.
15
Sistemele de administrare a conținutului web sunt folosite adesea pentru stocarea și
controlul documentelor cum ar fi articole, manuale tehnice sau de alte naturi, ghiduri de
vânzări și broșuri de marketing. Un CMS poate avea următoarele funcții:
 Crearea și transferul de documente și material multimedia
 Identificarea utilizatorilor cheie și a rolului lor în gestionarea conținutului
 Atribuirea de roluri și responsabilități diferitelor categorii de conținut
 Definirea de sarcini de lucru, adesea cuplate cu trimiterea de mesaje în funcție de
eveniment, astfel încât managerii de conținut sunt alertați automat când intervin schimbări ce
îi privesc
 Urmărirea și organizarea mai multor versiuni ale aceluiași element de conținut.
 Publicarea conținutullui într-o bibliotecă, pentru a sprijini accesul la conținut. În
ultima vreme biblioteca (bază de date) este o parte tot mai importantă a sistemului; ea poate
fi ușor interogată.
II. 1 Sisteme de administrare a conținutului web ( CMS )
De obicei un asemenea sistem oferă unelte software prin care utilizatorii fără
cunoștințe de programare pot totuși crea și organiza conținutul cu relativă ușurință.
Majoritatea sistemelor folosesc o bază de date pentru stocarea conținutului, și un layer de
prezentare pentru afișarea acestuia vizitatorilor obișnuiți, bazat pe un set de modele sau
mostre (templates). Administrarea se face în mod normal printr-un browser web, dar unele
sisteme pot fi modificate și pe alte căi.
Un CMS web diferă de creatoare de situri precum FrontPage sau Dreamweaver prin
faptul că un CMS permite utilizatorilor fără cunoștințe tehnice să facă schimbări în sit cu
training puțin sau deloc. Un CMS este ușor de folosit și permite utilizatorilor autorizați să
administreze un sit web. Un CMS este mai mult o unealtă de întreținere decât de creere de
situri.
Un sistem de administrare a conținutului web oferă următoarele facilități cheie:
 Templateuri automate - Creează templateuri vizuale standard care pot fi aplicate
automat conținutului nou și existent, creând un punct central pentru schimbarea interfeței
unui sit web.
 Conținut ușor editabil - Odata ce conținutul e separat de reprezentarea vizuală a
sitului, editatul și manipulatul devin de obicei mult mai ușoare și mai rapide. Cele mai multe
16
CMS-uri includ unelte de editat WYSIWYG ce permin personalului ne-tehnic să creeze și să
editeze conținut.
 Scalable feature sets - Cele mai multe CMS-uri au pluginuri sau module care pot fi
instalate ușor pentru a extinde funcționalitatea.
 Upgrade-uri după standardele web - Soluțiile active de administrare a
conținutului primesc de-obicei update-uri regulate care includ noi facilități și țin
sistemul la standardele web.
 Administrarea workflow-ului - Workflowul este procesul creării de sarcini
secvențiale și paralele care trebuiesc indeplinite de către CMS. De exemplu, un creator de
conținut scrie un articol care nu este publicat pe sit până cand nu este curățat de editorul de
copii și aprobat de editorul șef.
 Administrarea documentelor - CMS-urile pot veni cu mijloace de gestionare a
ciclului de viață al unui document, de la creare, prin revizii, publicare, arhivare și distrugere.
II.2 Operarea
Un sistem de administrare a continutului unui sit web rulează des pe serverul sitului.
Majoritatea sistemelor oferă acces controlat pentru diferite ranguri de utilizatori cum ar fi
administratorii, editorii si creatorii de conținut. Accesul se face de obicei prin browserul
web, posibil combinat cu FTP pentru uploadarea conținutului.
Creatorii de conținut incarcă documentele lor in sistem. Editorii acceptă sau resping
documentele, editorii de layout aranjează situl. Editorul șef este deci responsabil cu
publicarea conținutului pe situl live. CMS-ul controlează și ajută la controlarea fiecărui pas
din workflow, incluzând partea tehnică a publicării documentelor pe unul sau mai multe
servere web.
Conținutul și toate informațiile care au legătură cu situl sunt de-obicei stocate într-o bază de
date relaționala pe server. CMS-ul ține în mod normal evidența edițiilor anterioare ale sitului
și a edițiilor nepublicate încă. Paginile controlate și publicate printr-un CMS pot fi apoi văzute
de vizitatorii sitului.
17
II. 3 Terminologie
Următorii termeni sunt adesea folosiți referitor la CMS-urile web, dar nu sunt nici
standard nici universali:
 Bloc - Un bloc este un link către o secțiune din situl web. Blocurile pot de-
obicei fi setate sa apară în toate paginile sitului (de exemplu pe un meniu de navigație) sau
doar în pagina principală.
 Modul - Un modul de conținut este o secțiune a sitului, de exemplu o colecție
de articole de știri, o secțiune FAQ, etc.
 Temă - O temă definește aparența fiecărei pagini din sit, controlând proprietăți
cum ar fi culori și fonturi.
II. 4 Tipuri de CMS-uri
 CMS-uri bazate pe module - Majoritatea sarcinilor din ciclul de viață al unui

document sunt îndeplinite de module ale CMS-ului. Module comune sunt crearea și editarea
de documente, transformarea și publicarea.
 TODDS CMS - TODDS (din engleza "Totally Organic Data Driven
System"). E o unealtă nouă care ajuta departamentele IT să-și facă slujba mai eficient, în
special când ar trebui să aparțină unei organizații de tip marketing.
 CMS bazat pe web - O altă apropiere față de construirea de CMS-uri folosește
baze de date cum ar fi PostgreSQL, MySQL sau MS SQL, și limbaje de scripting cum ar
fi Coldfusion, PHP, JSP sau ASP pentru interacțiuea cu datele, pentru a le introduce în
conținutul vizual. Datele sunt compilate în pagini HTML sau alte documente și transformate
folosind CSS. Aceste sisteme pot include un număr de alte funcții, cum ar fi forumurile,
blogurile sau newsletterele e-mail.
18
CAPITOLUL III
JOOMLA
III. 1 Introducere in Joomla

Joomla! este un Content Management System (CMS), premiat in nenumarate
ocazii, care te ajuta sa construiesti si sa administrezi siteuri si alte aplicatii online. In plus,
Joomla! este o solutie Open Source disponibila tuturor, gratuit. Printr-o interfata web simpla,
veti putea adauga foarte usor stiri, articole sau declaratii de presa, sa administrati pagini cu
detaliile angajatilor, oferta de munca, imagini cu produse si sa creati un numar nelimitat de
sectiuni sau pagini pe site.
Accesarea panoului de configurare Joomla se face la
adresa: http://www.adresa.ro/administrator/ unde “adresa.ro” reprezinta numele de
domeniu al site-ului dumneavoastra.
Prima fereastra deschisa este Control Panel. În partea de sus – stânga avem meniul
principal Joomla, iar sub acesta pe partea stânga avem niste iconite (sunt scurtaturi catre
sistemul de management pe care însa nu le vom folosi deocamdata). Ne putem întoarce în
aceasta fereastra oricând prin accesarea meniului Site –> Control Panel. Pe aceeasi linie cu
meniul Joomla, dar în dreapta, avem butonul Preview cu care accesam rapid site-ul pentru a
vizualiza modificarile efectuate si butonul Logout de iesire din panoul de configurare. Ultima
casuta din bara este cea a editorului text. Daca modificati aceasta optiune va trebui sa iesiti
din panoul de administrare si sa va autentificati din nou pentru a se incarca editor ales. NU
UITATI ca la terminarea sesiunii sa dati logout intotdeauna. Închiderea browserului nu
termina sesiunea si lasa o portita deschisa pentru accesul persoanelor neautorizate.
III. 2 Meniul Joomla
Meniul general Joomla este structurat în urmatoarele categorii:
 Site – partea de configurare generala a site-ului si management a utilizatorilor.

 Menus – partea de configurare a meniurilor site-ului.
 Content – configurarea continutului site-ului: sectiuni, categorii, articole.
19
 Components – aici veti gasi toate componentele instalate în Joomla: VirtueMart,
ccNewsletter, sh404SEF, PhocaGallery, SOBI2, etc.
 Extensions – partea de configurare a extensiilor instalate: tema grafica, module,
pluginuri.
 Tools – unelte interne Joomla: mesagerie, cache.
 Help – linkuri de ajutor.
In urmatoarele articole ale acestui manual Joomla vom lua pe rand fiecare meniu in parte
explicand pe intelesul unui simplu utilizator, ce se poate si cum se poate modifica site-ul dvs.
web.
III. 3 Administrarea utilizatorilor
Pentru a administra utilizatorii inregistrati sau pentru a crea un nou cont, navigati in
meniul Site -> User Manager.
Pentru a crea un utilizator nou faceti click pe "New", iar pentru a edita un cont
existent faceti click pe numele respectiv din lista. Atentie la grupul in care situati un anumit
utilizator. Implicit un nou cont este pus in grupul Registered, optiunile fiind limitate.
20
III. 4 Configuratiile de baza ale site-ului
In meniul Site -> Global Configuration se pot modifica optiunile de baza ale site-ului,
platformei si accesului serverului. In partea de sus a ferestrei (vezi imaginea de mai jos) avem
o bara cu trei optiuni:
 Site - configuratii de baza ale site-ului (dezactivarea site-ului, descrierea si cuvintele

cheie globale);
 System - configuratii de baza ale platformei Joomla;
 Server - configuratii de baza privind interactiunea platformei cu serverul.
21
III. 5 Sectiuni, Categorii si Articole
Continutul unui site Joomla, reprezinta partea de text si imagini ce apar pe paginile
site-ului. Joomla face ca adaugarea de articole sa fie o treaba foarte usoara si intuitiva, nu va
trebuie cunostinte de programare. Utilizând partea de administrare a site-ului, puteti adauga
foarte usor continut, utilizând un editor care seamana cu Microsoft Word Document. Imediat
ce salvati în panoul de administrare, noul continut va fi automat afisat în paginile site-ului.
Continutul (Content în meniul panoului de configurare) este organizat pe 3

niveluri: Sectiuni (Section Manager), Categorii(Category Manager) si Articole (Article
Manager).
Articolele în site-ul Joomla, sunt continute în categorii si categoriile fac parte din sectiuni.
Este un mod foarte util de a va tine toate articolele într-o perfecta ordine. Administrarea
acestora se face din panoul Joomla, din meniul Content.
Primul pas, daca nu aveti deja creata o structura cu sectiuni si categorii, ar fi crearea
unei noi sectiuni. Pentru aceasta navigati in meniul Content –> Section Manager si faceti
click pe butonul New. Completati numele acesteia si aliasul (NU folositi spatii sau litere
majuscule). Salvati.
22
Pentru crearea unei categorii pasii sunt similari doar ca de aceasta data navigati in
meniul Content –> Category Manager. In plus la categoria creata trebuie sa precizati
sectiunea din care face parte.
Odata creata structura de sectiuni si categorii dorita se pot crea sau modifica
articolele existente. Accesând meniulContent –> Article Manager veti vedea un tabel
asemanator cu cel din imaginea de mai jos.
Tabelul cu articole contine mai multe coloane cu urmatoarele informatii:
 # - numar curent,
 casuta de selectare,
 Title - titlul articolului,
 Published – indica daca un articol este publicat sau nu,
 Front Page – indica articolul afisat pe prima pagina,
 Order – ordinea articolelor în cadrul categoriei (prin click pe sageti se poate muta un
articol mai sus sau mai jos in lista),
 Access Level – indica cine are acces la citirea articolului (implicit este Public),
 Section – sectiunea din care face parte categoria,
 Category – categoria din care face parte articolul,
 Author – autorul articolului,
 Date – data la care a fost creat articolul,
 Hits – numar de accesari de la publicare (accesari din panoul de configurare în vederea
revizuirii, si nu accesari de catre vizitatori),
 ID - identificator unic.
Spre exemplu, pentru a sterge un articol se bifeaza casuta din dreptul numelui articolului, si
se face click pe butonul Trash. Articolul nu este sters complet, ci este mutat în Content –>
Article Trash. Pentru stergerea definitiva a unui articol, acesta trebuie eliminat si din cosul
de gunoi.
Pentru editare se poate da click pe titlu sau se poate selecta articolul si apoi se face click pe
butonul Edit din meniul de sus. Pentru crearea unui articol nou se da click pe butonul New.
23
In tutorialul "Editarea unui articol" se vor prezenta detaliat optiunile necesare
crearii, modificarii si salvarii unui nou articol.
III. 6. Editarea unui articol in Joomla
Adaugarea unei noi pagini in site presupune doi pasi mari: crearea continutului
(articolul propriu-zis) si adaugarea link-ului în meniul site-ului. În acest tutorial va fi
prezentata doar partea de creare si editare a unui articol. Accesând meniulContent –>
Article Manager vom ajunge în pagina unde se regasesc toate articolele din site. Daca site-ul
dumneavoastra contine foarte multe articole este mai usor sa afisati doar articolele dintr-o
anumita categorie sau sectiune. Pentru aceasta se pot folosi listele de selectie aflate sub
meniul din partea de sus, deasupra capului tabelului în care sunt listate articolele (indicate in
imaginea urmatoare).
Pentru a crea un articol nou se alege din meniul din dreapta sus optiunea " New", iar
pentru a edita un articol deja existent se bifeaza casuta corespunzatoare acestuia si se alege
optiunea "Edit" (sau mai simplu se face click pe titlul articolului).
În continuare sa analizam pagina de editare a unui articol. În partea dreapta sus

avem meniul paginii cu butoanele Save (salvare si iesire), Apply (salvare fara a iesi din
pagina de editare), Close (iesire fara salvare).
Zona de editare este împartita în doua coloane.

Coloana stânga contine câmpurile de setare a titlului articolului, a linkului prietenos (alias) si
24
a sectiunii si categoriei din care face parte articolul. Folositi un Titlu sugestiv pentru articol,
care sa aiba maxim 65 de caractere. Alias-ul reprezinta titlul folosit în linkul site-ului si acesta
este recomandat sa fie scris doar cu litere mici si fara spatii.
Mai jos gasim câmpul de editare propriu-zis ce are doua bare de instrumente. Sus sunt
butoanele de formatare a textului, similare cu cele din Word, iar în partea de jos vom gasi
butoane suplimentare de inserare imagini, video sau sfârsit de pagina. Bara de formatare a
textului poate diferi in functie de editorul de text ales.
Coloana din dreapta contine 3 zone (Parameters Article, Parameters Advanced si Metadata
Information) ce reprezinta o serie de parametri pentru modul în care este afisat articolul în
site. Este recomandat sa lasati setarile globale pentru Parametri, întrucât acestea pot fi
configurate pentru întreg site-ul in meniul Content -> Article Manager -> Parameters. În
zona “Metadata information” pot fi adaugate descrierea (Description) si cuvintele cheie
(Keywords) pentru articolul respectiv. Descrierea trebuie sa aiba maxim 160 de caractere, ea
nu apare pe site, ci doar în codul sursa, având importanta doar pentru SEO. Cuvintele cheie
trebuie sa fie în numar de 5 – 8, despartite prin virgula si scrise cu litere mici si fara caractere
speciale sau diacritice.
Daca nu completati aceste câmpuri, nu este nici o problema pentru ca articolul va mosteni
descrierea si cuvintele cheie globale ale site-ului.
Sunt câteva lucruri simple pe care e bine sa le stiti înainte de a va lovi de unele
probleme suparatoare în editarea articolelor:
 Când editati un articol aveti grija cât stati pâna salvati, pentru ca se poate ca timpul
sesiunii voastre de administrator sa expire si sa aveti neplacuta surpriza sa fiti dati
25
afara din panoul de control si sa pierdeti articolul la care tocmai ati muncit. De aceea
este bine sa salvati cât mai des sau sa redactati textul în Notepad, sa îl copiati în
editorul Joomla si apoi sa realizati formatarea finala a acestuia.
 Avem 2 posibilitati sa salvam în timpul editarii: Apply si Save, adica aplica
schimbarile sau salveaza definitiv. Care este diferenta: odata ce ati dat click pe Apply,
salvarile se aplica (le puteti vedea în site) si fereastra de lucru ramâne deschisa; când
dati click pe Save se salveaza editarile facute, însa fereastra de lucru se închide.
 Exista si Cancel, puteti renunta la editare cu ajutorul acestui buton, fereastra de lucru
se închide si nu se salveaza ceea ce ati scris de la ultima salvare.
 Daca iesiti din editare în alt mod decât Apply, Save sau Cancel (sa zicem ca închideti
browserul sau se opreste curentul electric), când o sa reveniti în lista de articole o sa
vedeti ca apare un lacatel mic în fata numelui articolului. Acel lacatel ne arata ca
articolul este în "editare", nu a fost salvat. Nu-i nimic, intrati pe acel articol si la iesire
utilizati unul din butoanele prezentate mai sus.
 Evitati sa copiati text direct din Word. Odata cu textul, se vor insera si coduri
invizibile ce vor incarca suplimentar pagina site-ului. Daca totusi aveti text redactat in
Word, copiati-l mai intai in NotePad si de acolo copiati-l in editorul Joomla.
26
Adaugarea imaginilor intr-un articol
Adaugarea unei imagini intr-un articol se face foarte usor din bara aflata in subsolul
editorului articolului. Puneti cursorul de la mouse în locul unde vreti sa inserati imaginea si
dati click pe butonul "Image". Alegeti o imagine existenta pe server (în site) sau dati click
pe Browse pentru a alege o imagine de pe calculatorul dvs. Nu uitati sa dati apoi click
pe Start upload pentru a încarca pe server poza de pe calculator. Adaugati detalii ca Image
description si Title pentru ca acestea servesc atât utilizatorilor ce au activata functia de
blocare a imaginilor din site-uri cât si motoarelor de cautare (Google). Click pe Insert. Pentru
aliniere pe centru în cadrul articolului, click pe poza si alegeti aliniere centru în pagina de
editare a articolului.
27
Adaugarea linkurilor în cadrul articolelor
Pentru adaugarea unui link în cadrul articolului se redacteaza întai paragraful

complet. Apoi se selecteaza textul care va deveni link, si se da click pe pictograma din bara de
instrumente sub forma unor zale de lant. În noua fereasta se trece linkul în casuta URL si se
da click pe Insert. Textul selectat se va transforma într-un link de culoare albastra, subliniat.
Adaugarea tabelelor în cadrul articolelor
Exista cazuri când în cadrul unui articol trebuie inserat un tabel (fie cu date, fie din
motive de formatare – spre exemplu adaugarea unor imagini pe aceeasi linie cu textul). Pentru
aceasta se da click pe iconita ce reprezinta un tabel cu un creion. Pentru configurare va trebui
sa fiti atenti la ce parametri configurati.
În tabul General va trebui sa introducem numarul de coloane (Cols) si rânduri (Rows).
Ceilalti parametri sunt: Alignment – alinierea textului în tabel - si Border – grosimea liniilor
tabelului în pixeli. Pentru linii invizibile se lasa valoarea 0 (zero).
28
În tabul Advanced mai avem doi parametri ce pot fi modificati usor: Border color (culoarea
liniilor) si Background color(culoarea fundalului pentru întreg tabelul). Daca nu doriti ca
tabelul sa aiba culori speciale se vor lasa parametri impliciti.
Dupa inserarea tabelului acesta poate fi modificat dandu-se click dreapta pe el. Avem
urmatoarele optiuni:
 Insert a new table – insereaza un tabel în celula în care se afla cursorul.

 Table properties – se redeschide fereastra prezentata mai devreme, cu proprietatile
tabelului. Astfel se pot modifica parametri acestuia.
 Delete table – stergerea tabelului.
 Cell – proprietatile unei singure celule.
 Row – proprietatile unui singur rand, inserare sau stergere.
 Col – inserare sau stergere coloane
 Insert/Edit image – inserarea unei imagini în tabel.
III. 7 Administrarea meniurilor in Joomla
În tutorialul precedent "Editarea unui articol" am creat continutul unei pagini noi, dar
asa cum am spus, acesta este doar unul din pasii necesari publicarii. Ceea ce lipseste acum
este un link în cadrul meniului care sa ne duca pe pagina respectiva.
Un meniu reprezinta o bara de butoane cu linkuri catre diferite pagini cu articole din site, catre
componente, catre harta site-ului, sau catre URL-uri (linkuri) externe site-ului.
Pentru crearea unui link nou sau pentru administrarea meniului siteului mergeti
în Menu –> Menu Manager. Veti vedea în pagina nou deschisa o lista cu meniuri ca în
figura urmatoare:
În dreptul meniului în care doriti sa adaugati linkul, dati click pe pictograma de pe

coloana Menu Items. Se va deschide o pagina noua cu toate linkurile din meniul respectiv.
Pentru a adauga un link nou, faceti click pe "New" in noua pagina deschisa apoi
alegeti Internal Link –> Articles –> Article Layout.
29
Introduceti titlul linkului (asa cum doriti sa apara acesta în site în meniu) si introduceti un
alias asemanator care va fi folosit pe post de link efectiv (nu folositi majuscule sau spatii).
Alegeti pozitia linkului în cadrul meniului (Parent Items). Daca doriti ca acesta sa apara direct
în meniu, lasati optiunea implicita – Top. Daca doriti ca linkul sa apara în submeniu, va trebui
sa alegeti sub care link sa fie creat noul link. In coloana din dreapta dati click pe Select si
alegeti articolul care va fi deschis la alegerea respectivului link in site. Salvati modificarile.
30
III. 8 Extensii in Joomla
Joomla este o platforma puternica de administrare a continutului, iar flexibilitatea acesteia

este data de faptul ca suporta instalarea unor extensii cu ajutorul carora functiile de baza sunt
imbunatatite si extinse cu noi functii specializate. Extensiile se impart in mai multe tipuri
principale:
 Components - componente
 Modules - module
 Plugins - pluginuri
 Templates - teme grafice
 Languages - pachete lingvistice
Componente (components)
Componentele sunt cele mai importante extensii, deoarece ele genereaza continutul paginilor.
Exista insa si componente care nu genereaza continut, asa cum ar fi componenta JoomlaPack
de back-up al site-ului sau componentele de newsletter. Componentele au propriile panouri de
configurare accesibile prin meniul Joomla Components si se folosesc impreuna cu module si
pluginuri care sunt dezvoltate special pentru fiecare tip de componenta.
Module (modules)
Modulele ajuta componentele sau siteul sa afiseze anumite portiuni de continut sau anumite
informatii, pe marginile paginii sau in locuri special create pentru a fi ocupate de acestea. Un
template Joomla are integrate pozitii in jurul continutului principal al paginii, pe stanga,
dreapta, in antet si subsol, deci modulele se vor afisaza "in jurul" componentei care genereaza
pagina.
Cele mai importante module din site sunt cele de tip meniu (mod_mainmenu), cautare
(mod_search), feed RSS (mod_syndicate) sau login (mod_login).
Pluginuri (plugins)
Pluginurile sunt functii care ruleaza in pagina fara a afisa continut sau care afiseaza in cadrul
unei componente optiuni suplimentare. Exemple de pluginuri sunt functiile de autentificare,
editoarele text, functia de cautare sau functiile de sistem (debug, log, cache, etc.).
31
Templateuri (templates)
Template-urile Joomla ne ajuta sa schimbam din cateva clickuri design-ul site-ului web.
Template-urile pot fi vazute ca un pachet ce contine in esenta un fisier (index.php) ce
stabileste asezarea modulelor in pagina si un fisier (template_style.css) care stabileste tema
grafica / designul paginii. In jurul acestor doua fisiere sunt adaugate restul fisierelor,
imaginilor si functiilor ce dau dinamism si culoare unui site web (spre exemplu functiile
javascript).
Pachete lingvistice (languages)
Pachetele lingvistice sunt fisierele care ne ajuta sa traducem site-ul sau anumite extensii din
site. Pentru limba romana exista doua pachete de traducere, unul pentru site (front-end) si
unul pentru panoul de administrare (back-end). Extensiile Joomla pot la randul lor sa suporte
pachete lingvistice, insa in acest caz depinde de tipul extensiei si pachetele disponibile pentru
a fi instalate. Nu toate extensiile ofera posibilitatea traducerii, iar din cele care ofera o astfel
de posibilitate, nu toate au si un pachet de limba romana disponibil.
Instalare extensii
Pentru instalarea unei extensii se navigheaza in meniul Extensions -> Install/Uninstall. Se

alege pachetul (arhivat zip) pe care dorim sa il instalam si apoi se da click pe Upload File &
Install. Daca instalarea se efectueaza cu succes, un mesaj si descrierea extensiei vor fi afisate.
32
Pentru stergerea unei extensii se alege din meniul din partea de sus a ferestrei tipul de extensie
(componenta, modul, plugin, etc). O lista cu extensiile instalate va fi afisata, cu posibilitatea
de selectie si dezinstalare a acestora.
Administrarea pluginurilor in Joomla
Asa cum va spuneam intr-un articol precedent, pluginurile sunt functii care executa
in general anumite sarcini fara a crea efectiv continut pe pagina web (functiile de cautare, de
login, de caching, inregistrare a erorilor, etc). Implicit Joomla vine cu o serie de pluginuri gata
instalate si activate, care vor functiona fara a avea nevoie de configurari suplimentare din
partea voastra.
Daca insa veti instala un plugin nou, acesta in 99% din cazuri va fi regasit in lista de
pluginuri dezactivat si necesita configurare. Nu voi relua explicatiile cu procesul de instalare
a unui plugin pentru ca acest lucru a fost deja explicat. Pentru activare si configurare navigati
in meniul Extensions -> Plugin Manager.
Cautati noul plugin instalat in lista si dati click pe numele lui pentru editare (sau
selectati si apoi faceti click pe Edit in meniul dreapta-sus). Parametri ce se pot edita depind de
la un plugin la altul, de aceea nu voi intra in detalii (orice extensie Joomla trebuie sa aiba si o
documentatie sau explicatii minimale cu privire la configurarea acesteia).
Dupa configurare pluginul trebuie activat. Pentru aceasta dati click pe iconita rosie de
pe coloana Enabled si asteptati pana se face verde. Pluginurile in dreptul carora se regaseste
iconita verde sunt active, iar cele in dreptul carora se regaseste iconita rosie sunt dezactivate.
Nu este necesar sa activati un plugin daca functia acestuia nu este folosita la un moment dat.
Administrarea modulelor in Joomla
Administrarea modulelor este mult mai simpla decat adaugarea unui nou articol pe
site, insa presupune cunoastereapozitiilor in care se pot dispune acestea pe pagina web.
Daca analizam un template general Joomla, vom vedea ca pozitiile modulelor sunt
33
denumite: hornav, left, right, breadcrumb, user1, user2 si asa mai departe. Deci pentru a
publica un modul este necesar sa stim unde il vom plasa pe pagina. Spre exemplu daca dorim
sa il adaugam in coloana din stanga, atunci va trebui sa alegem pozitia "left" in general. Totul
tine de modul in care a fost realizat template-ul pe care il folositi.
Daca nu cunoasteti dispunerea modulelor pe pagina atunci puteti folosi

linkul http://www.site.ro/index.php?tp=1unde in loc de site.ro treceti numele dvs de
domeniu. Un strat transparent se va afisa peste prima pagina indicand pozitia si numele
modulelor.
Administrarea modulelor se face din meniul Extensions -> Module Manager.
Pagina care se va deschide contine o lista cu toate modulele existente. O parte din
acestea sunt active (cele care in coloana Enabled au o pictograma verde), iar altele sunt
inactive (cele cu pictograma rosie). La instalarea unui modul, acesta va fi afisat in lista, dar nu
va fi activat. Pentru activare sau configurare se selecteaza modulul dorit si se alege din meniul
dreapta-sus optiunea Enable sau Edit.
Fiecare modul are doua seturi de parametri:
 Parametri comuni - titlu, optiune activare, ordine a pozitiei in locatie si locatia pozitiei
(left, right, user1, user2, etc.);
 Parametri specifici - acestia depind de la un modul la altul.
34
Nu toate modulele care apar in lista se datoreaza instalarii unei extensii. Se pot crea
module apasand butonul "New" si selectand tipul de modul dorit dintr-o lista predefinita de
Joomla. Lista cu tipuri de module implicite include:
 Modul login - afiseaza pe pagina casutele username si password pentru login

utilizatori;
 Modul search - afiseaza pe pagina o casuta de cautare;
 Modul menu - afiseaza un meniu;
 Modul custom HTML - afiseaza continut personalizat de administrator;
 Modul syndicate - afiseaza un link de abonare la fluxul RSS (in cazul unui blog sau
portal de stiri);
 Modul poll - afiseaza un sondaj de opinie.
Acestea sunt doar cateva din modulele implicite Joomla, lista fiind mai lunga. Am prezentat
insa doar acele module care prezinta interes in general.
Administrarea componentelor in Joomla
Componentele se gasesc in panoul de administrare Joomla in meniul Components, fiecare

avand optiuni specifice.
CAPITOLUL IV
35
UTILIZAREA APLICAȚIEI JOOMLA LA
REALIZAREA PAGINII WEB A
ȘCOLII POSTLICEALE SANITARE ”HIPPOCRATE”
Site-ul Școlii Postliceale Sanitare „Hippocrate” din Focșani, este realizat în aplicația
Joomla, conţinând elemente de text și imagini.
Aplicaţia are un caracter complex având încorporate mai multe secţiuni distincte.
Aceste secţiuni sunt:
IV.1 Template
Unul din template-urile folosite la crearea site-ului
<?php
defined('_JEXEC') or die('Restricted access'); // no direct access
require_once dirname(__FILE__) . DIRECTORY_SEPARATOR . 'functions.php';
$document = null;
if (isset($this))
$document = & $this;
$baseUrl = $this->baseurl;
$templateUrl = $this->baseurl . '/templates/' . $this->template;
artxComponentWrapper($document);
?>
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="<?php echo $this-
>language; ?>" lang="<?php echo $this->language; ?>" >
<head>
<meta http-equiv="X-UA-Compatible" content="IE=EmulateIE7" />
<jdoc:include type="head" />
36
<link rel="stylesheet" href="<?php echo $this->baseurl; ?
>/templates/system/css/system.css" type="text/css" />
<link rel="stylesheet" href="<?php echo $this->baseurl; ?
>/templates/system/css/general.css" type="text/css" />
<link rel="stylesheet" type="text/css" href="<?php echo $templateUrl; ?

>/css/template.css" />


<script type="text/javascript" src="<?php echo $templateUrl; ?
>/script.js"></script>
<script type="text/javascript">
var _gaq = _gaq || [];

_gaq.push(['_setAccount', 'UA-24483889-1']);
_gaq.push(['_trackPageview']);
(function() {
var ga = document.createElement('script'); ga.type = 'text/javascript';
ga.async = true;
ga.src = ('https:' == document.location.protocol ? 'https://ssl' :
'http://www') + '.google-analytics.com/ga.js';
var s = document.getElementsByTagName('script')[0];
s.parentNode.insertBefore(ga, s);
})();
</script>
</head>
<body>
<div id="art-page-background-gradient"></div>
<div id="art-main">
<div class="art-Sheet">
<div class="art-Sheet-tl"></div>
<div class="art-Sheet-tr"></div>
<div class="art-Sheet-bl"></div>
<div class="art-Sheet-br"></div>
<div class="art-Sheet-tc"></div>
<div class="art-Sheet-bc"></div>
<div class="art-Sheet-cl"></div>
<div class="art-Sheet-cr"></div>
<div class="art-Sheet-cc"></div>
<div class="art-Sheet-body">
<div class="art-Header">
<div class="art-Header-png"></div>
<div class="art-Header-jpeg"></div>
<div class="art-Logo">
<h1 id="name-text" class="art-Logo-name"><a href="<?php echo $baseUrl; ?
>/">SCOALA POSTLICEALA SANITARA DE STAT</a></h1>
<div id="slogan-text" class="art-Logo-text"> "HIPPOCRATE" - FOCSANI</div>
</div>
</div>
<jdoc:include type="modules" name="user3" />
<jdoc:include type="modules" name="banner1" style="artstyle" artstyle="art-
nostyle" />
<?php echo artxPositions($document, array('top1', 'top2', 'top3'), 'art-
block'); ?>
<div class="art-contentLayout">
<?php if (artxCountModules($document, 'left')) : ?>
<div class="art-sidebar1"><?php echo artxModules($document, 'left', 'art-
block'); ?>
37
</div>
<?php endif; ?>
<div class="art-<?php echo artxGetContentCellStyle($document); ?>">
<?php
echo artxModules($document, 'banner2', 'art-nostyle');
if (artxCountModules($document, 'breadcrumb'))
echo artxPost(null, artxModules($document, 'breadcrumb'));
echo artxPositions($document, array('user1', 'user2'), 'art-article');
echo artxModules($document, 'banner3', 'art-nostyle');
?>
<?php if (artxHasMessages()) : ?><div class="art-Post">
<div class="art-Post-tl"></div>
<div class="art-Post-tr"></div>
<div class="art-Post-bl"></div>
<div class="art-Post-br"></div>
<div class="art-Post-tc"></div>
<div class="art-Post-bc"></div>
<div class="art-Post-cl"></div>
<div class="art-Post-cr"></div>
<div class="art-Post-cc"></div>
<div class="art-Post-body">
<div class="art-Post-inner">
<div class="art-PostContent">
<jdoc:include type="message" />
</div>
<div class="cleared"></div>
</div>
</div>
</div>
<?php endif; ?>
<jdoc:include type="component" />
<?php echo artxModules($document, 'banner4', 'art-nostyle'); ?>

<?php echo artxPositions($document, array('user4', 'user5'), 'art-
article'); ?>
<?php echo artxModules($document, 'banner5', 'art-nostyle'); ?>
</div>
<?php if (artxCountModules($document, 'right')) : ?>
<div class="art-sidebar2"><?php echo artxModules($document, 'right', 'art-
block'); ?>
</div>
<?php endif; ?>
</div>
<?php echo artxPositions($document, array('bottom1', 'bottom2', 'bottom3'),

'art-block'); ?>
<jdoc:include type="modules" name="banner6" style="artstyle" artstyle="art-
nostyle" />
<div class="art-Footer">
<div class="art-Footer-inner">
<?php echo artxModules($document, 'syndicate'); ?>
<div class="art-Footer-text">
<?php if (artxCountModules($document, 'copyright') == 0): ?>
<p>Copyright © 2011 ---.<br />
Toate drepturile rezervate.</p>
38
<?php else: ?>
<?php echo artxModules($document, 'copyright', 'art-nostyle'); ?>
<?php endif; ?>
</div>
</div>
<div class="art-Footer-background"></div>
</div>
</div>
</div>
<p class="art-page-footer"><a
href="http://www.spshippocratefocsani.ro">Design by</a> Adrian-Dorin
Șerbănică</p>
</div>
</body>
</html>
IV.2. Conducerea școlii
39
IV.3 Revista școlii
IV.4. Galerie foto
40
IV.5. Galerie video
41
IV.6. Legături utile
IV.7. Oferta educationala
42
43
CAPITOLUL V
PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE LA DISCIPLINA
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ȘI COMUNICAȚIILOR
V.1. Proiecte de lecţii
 Tehnologia informatiei si comunicatiilor - Anul I AMG - Crearea paginilor WEB

– limbaj HTML
 Tehnologia informatiei si comunicatiilor - Anul I AMG - Gestiunea structurii
logice a tabelelor
 Tehnologia informatiei si comunicatiilor - Anul II AMF - Efectuarea calculelor
cu ajutorul functiilor Excel
44
Școala Postliceală Sanitară „Hippocrate” Focșani Data:
08.10. 2014
Disciplina: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
Ora: 12-13 p.m.
Clasa: I-D
Mediul de instruire:
Nr. elevi: 28
Laboratorul de informatică
Profesor: Șerbănică Adrian Dorin
PROIECT DE LECŢIE
Titlul lecţiei: Crearea paginilor Web-limbaj HTML

A. Necesitatea studierii temei: formarea deprinderilor de creare a unei pagini Web
B. Structurarea logică a conţinutului temei
C.
45
PAGINI WEB
1. Editor 2. Formatare 3. Inserare

text imagini
HTML
C. Contextul în care se realizează lecţia
Experienţa anterioară de învăţare a elevilor Cuvinte cheie Resurse materiale

română engleză franceză
Elevii şi-au format şi dezvoltat deprinderile de Etichete tag-uri Etiguettes Calculator, soft educaţional, fişe de lucru.
utilizare a unui procesor de texte. Cap Head Tête
Elevii şi-au format şi dezvoltat deprinderile de Corp Body Corps
utilizare a mijloacelor moderne de comunicare – Legătură Link Lien
reţeaua Internet.
D. Obiective operaţionale
Nr.crt. Capacitatea pe care Comportamentul prin care Condiţii de probare a Criterii de reuşită
urmărim s-o dezvoltăm la elevii dovedesc formarea comportamentului
46
elevi prin învăţare capacităţii respective cerut
1. Deprinderea de a realiza o Elevul apliceă operaţiile de Se oferă soft educaţional Aplicarea corectă a cel puţin 75% din
pagină HTML. bază necesare unei pagini şi fişă de lucru cu set de operaţiile de bază
HTML aplicaţii
2. Deprinderea de a insera şi Elevul insereazeă şi Se oferă fişă de lucru cu Inserarea şi formatarea a cel puţin 80% dintr-
formata un text în limbaj formatează un text HTML set de aplicaţii un text
HTML.
3. Deprinderea de a insera o Elevul inserează o imagine ca Se oferă fişă de lucru cu Realizarea 100% a unei imagini de fundal.
imagine ca fundal de fundal de pagină Web set de aplicaţii
pagină Web.
E. Proba de evaluare
r. crt. Conţinutul itemului Timp (min) Punctaj(%) Puncte

acordate
max. min. max.
1. Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi 5 100 70 3
introduceţi următorul text: „Bine ai venit!
Am invatat sa fac o pagina web!
Sunt gata pentru lectia urmatoare.”
. Inseraţi şi formataţi textul în limbaj html; salvaţi 3 100 80 2
documentul cu numele Prima pagina.html
3. Căutaţi pe Internet o poza şi inseraţi-o ca fundal 7 100 90 4
de pagină web.
4 Punctaj din oficiu 1
5 Total punctaj 10
47
F. Desfăşurarea lecţiei
Timp Etape de instruire Arii de conţinut Metode de Mijloace de Forme de organizare a

învăţământ învăţământ activităţii
Profesor Elev Profesor Elev
I. Secvenţa introductivă
5min. Profesorul face Elevii se pregătesc Organizarea clasei Conversaţie Frontal Colectiv
prezenţa elevilor pentru activităţile pentru lecţie Problemati-
ce vor urma zarea
5min. Profesorul adună de Preiau sarcinile Verificarea Conversaţie Frontal Colectiv
la elevi fişa de lucru propuse de cunoştinţelor din lecţia Problemati-
individual care a profesor anterioară zarea
fost dată ca temă
pentru acasă.
II. Informarea elevilor cu tema şi obiectivele propuse
25min. Profesorul anunţă Elevii urmaresc Explicaţie Soft Frontal Colectiv
titlul lecţiei, prezentarea Power 1.Notiuni introductive Conversaţie educaţional
obiectivele Point si noteaza in 2.Editarea si Calculator
operaţionale şi caiete. vizualizarea unui
modul de document HTML
desfăşurare a 3.HTML de baza
activităţii. Introduce La solicitarea tag-uri pereche
noţiunile noi prin profesorului, isi 3.1. Structura unui
intermediul exprima parerea document HTML
prezentării Power- despre scopul <HTML>
Point. crearii unei pagini <HEAD>
Web. <TITLE>
structura paginii mele
Elevii noteaza in </TITLE>
caiete informatiile </HEAD>
furnizate de <BODY>
profesor: Continutul paginii
HTML- mele este acesta
HyperTextMarkup </BODY>
Language, limbaj </HTML>
de marcare. 3.2. Parametrii
marcajului
Lansarea in <BODY>…</BODY>
executie a • Parametrul
procesorului de bgcolor Explicaţie Soft Frontal Colectiv
texte Notepad: • Parametrul Conversaţie educaţional
Start->Programs- background Demonstraţie Calculator
>Accessories-> • Parametrul
Notepad TEXT
Crearea unui • Parametrul
document LINK
File -> New • Parametrul
sau folosind VLINK
tastele Alt+F, apoi • Parametrul
tasta N ALINK
Salvarea unui
document ca
document HTML
File ->Save sau
folosind tastele
Alt+F, apoi tasta
S
In fereastra Save
parcurgeti
urmatoarele etape:
Pas1: din lista
ascunsa Save In
alegeti directorul
in care salvati
49
documentul
Pas2: scrieti in
zona de editare Explicaţie Soft Frontal Colectiv
File name numele Exerciţiu educaţional
pe care doriti sa il Calculator
dati documentului
adaugand extensia
html sau htm
Pas3: actionati
declansatorul
Save
Deschiderea unui
document HTML
File ->Open sau
Alt+F dupa care
tasta O
III. Secvenţa finală

15min. Profesorul propune Elevii citesc şi Fixarea cunoştinţelor Exerciţiu Fişe de lucru Diferenţiat Individual
spre rezolvare fişa rezolvă sarcinile
de aplicaţii propuse
50
FIŞA DE LUCRU
1. Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi introduceţi următorul

text:
„Bine ai venit!
Am invatat sa fac o pagina web!
Sunt gata pentru lectia urmatoare.”
2. Salvaţi documentul cu numele:

Prima pagina.html
3. Căutaţi pe Internet o imagine şi inseraţi-o ca fundal de pagină Web.

05.11. 2014
Ora: 15-16 p.m.
Clasa: I-A
Nr. elevi: 28
PROIECT DE LECŢIE
Titlul lecţiei: Gestiunea structurii logice a tabelelor

A. Necesitatea studierii temei: formarea deprinderilor de modificare a structurii unui tabel
B. Structurarea logică a conţinutului temei
52
BAZA DE DATE
1. Listă 2. Structură 3. Câmp
C. Contextul în care se realizează lecţia
Experienţa anterioară de învăţare a Cuvinte cheie Resurse materiale

elevilor română engleză franceză
Elevii şi-au format şi dezvoltat Listă/expunere List/display Liste/exposition Calculator, soft educaţional, fişe
deprinderile de creare a unei baze de Structură Structure Structure de lucru.
date. Câmp Field Champ
D. Obiective operaţionale
53
Nr.crt. Capacitatea pe care urmărim s-o Comportamentul prin care Condiţii de probare a Criterii de reuşită
dezvoltăm la elevi prin învăţare elevii dovedesc formarea comportamentului cerut
capacităţii respective
1. Deprinderea de a afişa structura Elevul afişează structura Se oferă o bază de date deja Utilizarea corectă a
conceptuală a unui tabel cu ajutorul conceptuală a unui tabel cu populată şi fişă de lucru cu set de comenzilor LIST sau
comenzilor List/Display ajutorul comenzilor List/Display aplicaţii. DISPLAY.
2. Deprinderea de a duplica structura Elevul duplică structura Se oferă o bază de date cu câteva Realizarea în totalitate a
conceptuală a unui tabel cu conceptuală a unui tabel cu câmpuri definite şi fişă de lucru cu obiectivului.
comanda Copy Structure To. comanda Copy structure to. set de aplicaţii.
3. Deprinderea de a modifica Elevul modifică structura Se oferă o bază de date cu câteva Modificarea corectă a
structura conceptuală a unui tabel. conceptuală a unui tabel. câmpuri definite şi fişă de lucru cu cel puţin ¾ din structura
set de aplicaţii. BD.
Nr. Conţinutul itemului Timp Punctaj (%) Puncte

crt. (min) acordate
max. min.
1. Proiectaţi structurile Cărţi, Cititori, Operaţii; 5 100 70 3
Deschideţi-le în trei zone prin comenzi Use. Afişaţi
structura fiecăreia.
2. Creaţi prin duplicare o altă bază de date cu o altă 7 100 60 4
structură.
3. Modificaţi formatul datei şi afişaţi persoanele care au 3 100 75 2
împrumutat cărţi într-o anumită zi citită de la tastatură.
54
Punctaj din oficiu 1
Total 10
55
F. Desfăşurarea lecţiei
Timp Etape de instruire Arii de Metode de Mijloace de Forme de organizare a

conţinut învăţă- învăţă- activităţii
Profesor Elev mânt mânt Profesor Elev
I. Secvenţa introductivă
5min. Profesorul face prezenţa elevilor. Elevii se Organizarea Frontal Colectiv
Aranjează elevii în grupe de câte doi pregătesc pentru clasei pentru
la fiecare calculator. Verifică dacă activităţile ce vor lecţie
acestea funcţionează. urma
Conversaţie
Problemati-
zarea
5min. Profesorul adună de la elevi fişa de Preiau sarcinile Verificarea Frontal Colectiv
lucru individual care a fost dată ca propuse de cunoştinţelo
temă pentru acasă. profesor r din lecţia
anterioară
Conversaţie
Problemati-
zarea
II. Informarea elevilor cu tema şi obiectivele propuse
25min Profesorul anunţă titlul lecţiei, Elevii noteaza in caiete Structura Explicaţie Frontal Colectiv
obiectivele operaţionale şi informatiile furnizate logică a Conversaţie Calculator,
modul de desfăşurare a de profesor. unui tabel. fişe de
activităţii. Manipularea aplicaţii
datelor
Realizează structura unei BD; conţinute
Execută listarea, filtrarea şi într-o bază
ordonarea structurii unei BD. Realizează. pe grupe, de date.
Solicită elevilor să citească operaţiile necesare
data calendaristică şi să o prelucrării datei
prelucreze; calendaristice.
Corectează eventualele greşeli, Introduc, pe rând,
oferă indicaţii suplimentare valori în bazele de date
Solicită elevilor sa creeze trei şi apoi listează Funcţii
baze de date, conform fişei de conţinutul acestora. necesare
lucru. Creează noua bază de lucrului cu
Solicită elevilor să creeze o altă date, conform structura Explicaţie Calculator, Frontal Colectiv
bază de date, conform fişei de indicaţiilor date de bazei de Conversaţie fişe de
lucru; profesor. date. Demonstraţie aplicaţii
Oferă indicaţii suplimentare, Introduc, pe rând,
supraveghează activitatea valorile cerute şi apoi
elevilor şi respectarea prelucrează datele
condiţiilor cerute. După conform cerinţelor.
definitivarea bazei de date, Completează în caiete
solicită elevilor rezolvarea concluziile.
proble-mei P3;
57
III. Secvenţa finală
15min. - Verifică Rectifică greşelile; Fixarea Conversaţie Fişe de lucru Diferenţiat Individual
aplicaţiile; - Refac operaţiile greşite. cunoşti Exerciţiu
- Comentează nţelor Problematiza-
rezultatele rea
obţinute ;
- Trage
concluzii
privind
rezultatele
obţinute.
58
59
FIŞĂ DE LUCRU
- Itemul nr. 1: Dându-se baza de date cu următoarea structură: nr. matricol, nume,
prenume, data naşterii, clasa, să se afişeze elevii născuţi între două date citite de la tastatură.
- Itemul nr. 2: Dată fiind baza de date "Cărţi", deschisă în zona de lucru curentă, să i
se afişeze structura.
- Itemul nr. 3: Dându-se baza de date "Client"(nr. crt, id., nume, adresă, telefon),
deschisă în zona de lucru curentă, să se creeze o BD "Furnizor" având aceleaşi câmpuri şi de
aceleaşi tipuri.
- Itemul nr. 4: Se dă o BD "Animale" (id., tip, rasă, proprietar); să se afişeze doar
perechile tip proprietar.
- Itemul nr. 5: Se dă BD "Locatar" (id., nume, prenume, stradă, bloc, etaj, apartament,
telefon), unde telefonul este de tip numeric. Administratorul unui bloc a constatat că e mai
eficient ca, pentru fiecare locatar, în cadrul numerelor de telefon, să fie reţinute şi caractere
separatoare (de exemplu: " ", ".", "-" ). Cum se poate rezolva această problemă?
Etalonul de rezolvare
Nr. item Răspuns corect Barem de corectare

1 Crearea structurii BD 1 punct
Crearea conţinutului BD 1 punct
Listarea BD 1 punct
Listarea BD cu filtrare 1 punct
PM: 4 puncte
2 Deschiderea BD în zona cerută 1 punct
Vizualizarea BD 1 punct
Listarea structurii BD 1 punct
PM: 3 puncte
3 Deschiderea BD în zona cerută 1 punct
Crearea BD 1 punct
Vizualizarea BD 1 punct
Listarea BD 1 punct
PM: 4 puncte
4 Deschiderea BD 1 punct
Listarea structurii BD 1 punct
PM: 2 puncte
5 Deschiderea BD 1 punct
Condiţia „Căutarea locatarilor” 1 punct
Condiţia „Modificarea telefonului” 1 punct
Vizualizarea conţinutului BD 1 punct
Listarea conţinutului BD 1 punct
PM: 5 puncte
Organizatori cognitivi
1. Hărţi conceptuale
Partea sistemului de calcul care se utilizează

pentru păstrarea şi regăsirea ulterioară a
datelor şi instrucţiunilor
Unitatea de
memorie Definiție
Funcţii Caracteristici Tipuri de memorie
Internă Externă
ROM RAM HD Floppy CD

disc
2. Liste structurate
Unitate de memorie:
- definiţie
- funcţii
- caracteristici
- tipuri de memorie:
- internă;
- externă.
61
3. Tabele liniare
Unitatea de memorie
Tipuri
Memorie internă Memorie externă Caracteristici
ROM HD Amplasarea
RAM FLOPPY DISC Capacitatea
FPM CD Unitate de transfer
EDO Metode de acces
SDRAM Performanţe
VRAM Caracteristici fizice
SGRAM Organizarea
DDR
4.Tabel T
Memorie ROM Memorie RAM

Memorie nevolatilă Reprezintă un spaţiu temporar de
Memorie de tip special care prin lucru unde se păstrează datele şi
construcţie nu permite programatorilor programele pe toată durata execuţiei
decât citirea unor informaţii înscrise de lor. Programele şi datele se vor pierde
constructorul calculatorului prin tehnici din memoria RAM după ce
speciale. calculatorul va fi închis pentru că
această memorie este volatilă păstrând
informaţia doar atâta timp cât
calculatorul este sub tensiune.
62
5. Matrice conceptuală
Hard Disc În caz de defectare se

înlocuieşte întreg ansamblul
Unitate fixă de stocare a datelor.
Matricea scrierii din surse:
Sursa 1 Sursa 2 Sursa 3

Este un dispozitiv electronic Este principalul mijloc de Un pachet de discuri
pentru stocarea datelor. stocare a datelor şi asemănătoare celor
Stocarea se face pe o programelor. flexibile care este
suprafaţă magnetică dispusă montat în interiorul
sub forma unor platane calculatorului.
rotunde metalice dure.
Floppy Disc
Un disc format dintr-o singură placă realizată
din material plastic acoperit cu un strat
feromagnetic. Cele mai răspândite FD-uri
sunt de 5 ¼ inch şi cele cu diametru 3 ½ inch.
Un disc magnetic flexibil se roteşte în
interiorul unităţii cu o viteză de 300 rot/min.
63
6. Diagrame secvenţiale
Problema Scriere algoritm Scriere program Testare
7. Cvintet
Internetul;
Extins, variat;
Navigând, explorând, citind;
O descoperire foarte utilă;
Rețea
64
8. Diagrama arbore
Internă ROM
Tipuri de EPROM
memorie
Unitatea de Externă RAM
memorie FPM
Funcţii Preluare date de EDO

intrare
SDRAM
Păstrarea datelor
până la prelucrare
VRAM
Păstrarea datelor de
ieşire până când ele
vor putea fi preluate
de echipamentele de
ieşire
65
66
12.11. 2014
Ora: 09-10 a.m.
Clasa: II-F
Nr. elevi: 28
PROIECT DE LECŢIE
Titlul lectiei: Efectuarea calculelor cu ajutorul functiilor Excel

A. Necesitatea studierii temei: elevii sa fie capabili sa defineasca,sa clasifice si sa aplice practic functii in Excel
B. Structurarea logica a continutului temei
Functii Excel
Clasificarea
Functia
Functia
``SUM``
`ÀVERAGE``
C. Contextul in care se realizeaza lectia
Experienta anterioara de Cuvinte cheie Resurse materiale

invatare Limba engleza Limba romana Limba franceza
Elevii detin cunostinte pentru Function Functie Function Calculator
editarea unei functii Selection Selectie Selection Manual
Expression Expresie Expression Pagini web
D. Obiective operationale
Nr. Capacitatea pe care o urmarim a se Comportamentul prin care Conditii de Criterii de

crt. dezvolta la elevi prin invatare elevii dovedesc formarea probare reusita
capacitatii respective
O1. Deprinderea de a defini si de a sa enumera Prin definirea si enumerarea Fise de lucru 90%
functiile in Excel functiilor in Excel
O2. Deprinderea de a utiliza functia ``SUM` Prin aplicatii practice de utilizare a Fise de lucru 90%
functiei ``SUM`` Calculator
O3. Deprinderea de a utiliza functia Prin aplicatii practice de utilizare a Fise de lucru 100%
`ÀVERAGE`` functiei `ÀVERAGE`` Calculator
68
O4. Deprinderea de a utiliza functiile ``SUM`` Prin utilizarea functiilor intr-un tabel Fise de lucru 100%
si `ÀVERAGE`ìn cadrul unui tabel complex Calculator
complex
Nr. Continutul itemului Timp Punctaj
obiectiv (s)
Max Min
O1 Item cu alegere multipla
Sa se citeasca afirmatia si sa se incercuiasca litera care desemneaza raspunsul corect
O functie Ecel este alcatuita din:
1 0.5
1`
a. simbol
b. cap
c. nume
d. lista cu adresa de celule
Item cu alegere duala 1` 2 1
Sa se stabileasca valoarea de adevar a expresiei si sa se incercuiasca litera A pentru
raspuns adevarat sau litera F daca raspunsul este fals
O2
Functia ``MAX`` returneaza valoarea maxima dintr-un interval de celule
A F
O3 Item pereche
Sa se coreleze descrierile unor functii din coloana A cu tipurile acestora cu acestora
din coloana B
A B 2` 3 1
calculeaza suma valorilor din celule AVERAGE
calculeaza minimul IF
realizeaza o conditionare SUM
calculeaza media
O4 Item de completare
Sa se completeze spatiul liber cu notiunea care lipseste
Realizati un tabel in Excel care sa contina notele unui elev obtinute pe semestrul I.la 3
69
materii. Observati care sunt valorile extreme ale notelor obtinute si completati in fisa de 3` 2 1
lucru spatiile libere: a.................,b..................
O5 Item de tip eseu 5` 1 0.5
Sa se realizeze un tabel cu 4 coloane si patru randuri la care sa se aplice functia ``SUM``
1p oficiu 1p oficiu
TOTAL 12` 10 5
Desfasurarea lectiei
I Secventa introductiva
Mijloace FORME DE ORGANIZARE A

Arii de Metode de
Timp. ETAPELE DE INSTRUIRE de ACTIVITATII
continut invatamant
invatamat
profesor elevi profesor elev
2` Organizarea Raporteaza - conversatia frontală colectiv
clasei absentii
II. Informarea elevilor cu tema si obiectivele propuse
Reactualizeaza notiunile studiate sunt atenţi la Definirea notiunii

anterior noţiunile de functie Conversati Caiet frontala colectiv
recapitulative; a de
- urmăresc notite
2`
prezentarea
profesorului
- colaborează cu
profesorul
4` - captează interesul elevilor pentru Asculta Definirea conversatia Caiet frontală colectiv
lecţia recapitulativa Iau notite functiilor de
70
- anunţă titlul lecţiei şi obiectivele `ÀVERAGE`` si notite
urmarite ``SUM``
Indruma elevii in aplicarea utilizarea practica Caiet
practica a functiilor a functiilor in Expunerea de frontală individual
10`
`ÀVERAGE`` si ``SUM`` tabel Studiu de notite
Aplicarea practica
caz Calcula
tor
Transmiterea/ asimilarea noilor Stabileste frontala individual
cunoştinţe sunt atenţi la diferentele dintre conversaţia Calcula
noţiunile predate; functiile explicaţia tor
`ÀVERAGE`` si Caiet
- iau notiţe. `ÌF ``prin de
15
- urmăresc realizarea notite
prezentarea practica in cadrul
profesorului unui tabel
III. Secventa finala
Fixarea şi
consolidarea Realizarea unui conversaţia Calcula frontal individual
conţinuturilor tabel complex cu explicaţia tor
predate. -se concentrează şi răspund la utilizarea observarea Caiet
15`
Realizarea întrebări functiilor studiate dirijată de
conexiunii notite
inverse
Tema de casa Expunerea Caiet frontal colectiv

2` Iau notite de
notite
71
Organizatori cognitivi
1. Harta conceptuală
Clasificarea funcţiilor
Functia ``COUNT``
Functia`ÌF``
Definiţie
Sunt formule definite anterior Functia `ÀVERAGE``
care executa operatii pe un
interval specificat de valori
Funcţii în
Microsoft Excel
Elemente
simbol
nume
72
2. Liste
2.1. Liste structurate
Instructiuni in Microsoft Excel .

Definitie: Sunt formule definite anterior care executa operatii pe un interval specificat de valori
Clasificare
 Functia ``COUNT``
 Functia `` IF``
 Functia `ÀVERAGE``
Elemente componente
 simbol
 nume
 lista cu adrese de celule
3. Tabele
3.1. Tabele liniare
73
Instructiuni in limbajul C+- .
Clasificare Elemente componente
Functia Functia Functia simbol nume lista cu adrese de celule
``COUNT`` `ÌF`` `ÀVERAGE``
3.2. Tabel sinoptic
Activitate Activitate elev

profesor
frontala Individuala-in lucrarea de control- enumera tipurile de functii
In grup- formeaza grupe de 3 elevi
- defineste notiunea de functie
Colectiv- caracterizeaza tipurile de functii
diferentiata In grup- formeaza 3 grupe de elevi
Prima grupa defineste notiunea de functie

A doua grupa enumera elementele componente ale functiei
A treia grupa indica tipurile de functii

Individual- fiecare elev va caracteriza una dintre tipurile de functii
74
3.3 . Tabel T
In tabelul urmator enumerati si caracterizati tipurile de functii
Functia `ÌF`` Instructiunea `ÀVERAGE``

Se scrie conditia Se selecteaza celulele care participa la realizarea mediei
Se scrie rezultatul in caz afirmativ Se apeleaza functia `ÀVERAGE``
Se scrie rezultatul in caz negativ
3. Matrice conceptuală
Efectueaza calcule
Functii in Excel
Tipuri de functii
 Functia ``COUNT``
 Functia`ÌF``
 Functia `ÀVERAGE
Elementele functiei
 simbol
 nume
75
 lista cu adrese de celule
5. Diagrame
5.1. Diagrama arbore
Categorii de functii in Excel Functii Excel frecvent utilizate
financiare logice
Data
si ora statistice
76
AVERAGE IF SUM
COUNT
5.2. Diagrama Venn
Functia ``MAX``
Functia ``MIN``
Returneaza valoarea maxima
Returneaza
Dintr-un interval de celule
valori
extreme
Returneaza valoarea maxima
dntr-un interval de celule
77
78
Elev…………………. Data:
…………..
Fişa de lucru
1. Sa se citeascacu atentie afirmatia si sa se incercuiasca litera care desemneaza raspunsul
corect
Excel-ul este un utilitar creat pentru

a. calculul tabelar
b. editare text
c. creare brosuri
2. Sa se stabileasca valoarea de adevar a expresiei si sa se incercuiasca litera A pentru raspuns

adevarat sau litera F daca raspunsul este fals
Pricipiul de lucru a utilitarului Excel îl constituie împărţirea fişierului în foi de lucru(sheet)

A F
3.Sa se coreleze tipurile de instructiuni din coloana A cu modul de scriere al acestora din
coloana B
A B
1. calculeaza suma valorilor din celule a. AVERAGE

2. calculeaza minimul b. IF
3. realizeaza o conditionare c. SUM
d. MIN
4. Sa se completeze harta conceptuala a functiilor in Excel
Clasificarea functiilor
Definitie statistice
Sunt Functia
…………………………… …………………………..
……………………………
…………………………… Functia………………………….
……
Functia …………………………
Functia………………………….
Functii in
Microsoft Excel
Elemente
Clasa: …………….
……………………..
…………………….
……………………..
Elev…………………. Data:
…………..
Fişa de lucru
1. Sa se citeasca afirmatia si sa se incercuiasca litera care desemneaza raspunsul corect
Functia `ÌF`` este o functie:

a. Logica
b. Matematica
c. Implicita
2. Sa se stabileasca valoarea de adevar a expresiei si sa se incercuiasca litera A pentru raspuns

adevarat sau litera F daca raspunsul este fals
Pentru a construi un tabel cu calificativele angajatilor unei firme se foloseste functia `ÌF``
3. Sa se coreleze tipurile de notiunile din coloana A cu modul de scriere al lor din coloana B
A B
1. Intersectia unei linii cu o coloana a. =SUM(C5:E5)
2. Formula de calcul a functiei `ÌF`` b. =If(I4<9;”foarte bine”;)
3. Formula de calcul a functiei ``SUM`` c. celula
d. =AVERAGE(C4:E4)
4. Sa se realizeze diagrama arbore pentru identificarea functiilor logice folosite la alegerea

unei anumite variante de prelucrare a datelor
Functii logice in Excel
80
V.2. Protecţia muncii în laboratorul de informatică
Măsuri de protecţie în timpul lucrului la calculator
Măsuri pentru buna funcţionare a calculatorului:

- Calculatorul trebuie conectat la reţeaua de curent electric printr-o priză cu împământare. Cablurile
de alimentare trebuie să fie bine legate şi protejate.
- Dacă reţeaua de curent electric prezintă fluctuaţii de tensiune şi, în consecinţă, de frecvenţă, se
recomandă utilizarea unei surse neîntrerupte de curent electric care să asigure un timp minim de
salvare a fişierelor şi de închidere corectă a calculatorului (UPS). Fluctuaţiile de tensiune până la
opriri şi porniri bruşte pot duce la distrugerea hard disk-ului, prin deteriorarea mecanicii braţelor
cu capete de citire/ scriere. Acestea pot „cădea” pe suprafaţa discului, şi cum acesta se roteşte, vor
acţiona ca nişte pluguri, distrugându-l.
- Nu se recomandă închiderea şi deschiderea calculatorului în mod frecvent într-un interval scurt de
timp, pentru a preveni eventualele şocuri electrice.
- Trebuie verificat periodic sistemul de răcire al microprocesorului (cooler), deoarece
microprocesorul este compus din componente care realizează emisii termice ce produc o încălzire
a pastilei de siliciu şi pot apărea dilatări. De asemenea, este periculoasă şi răcirea sub un anume
prag a mediului ambiant, putându-se produce fisuri prin contractare. În concluzie, microprocesorul
trebuie ferit de orice variaţie de temperatură care ar putea apărea la pornirea acestuia.
- Nu trebuie puse în lucru dischete imediat ce au fost aduse dintr-un mediu rece. De asemenea,
acestea nu se depozitează pe carcasă, lângă boxe, sau în spatele monitorului.
- Mediul în care lucrează calculatorul trebuie să fie ferit de praf, care se poate strecura şi înfunda
cooler-ul sau filtrele hard disk-urilor.
- În situaţia în care se desface carcasa şi se ating componentele din interior, trebuie ca persoana
respectivă să fie descărcată electrostatic, pentru a nu produce scurtcircuite pe plăcile interioare ale
calculatorului.
- Pentru o protecţie a monitorului este recomandabilă setarea opţiunii de a trece în starea stand by
pe timpul cât nu lucrează, în locul folosirii unui screen saver.
Măsuri de protecţie pentru utilizator:

- Un prim element căruia trebuie să i se acorde atenţie este câmpul magnetic creat în jurul
calculatorului, mai ales cel creat de monitor de tip CRT (monitor cu tub catodic – imaginea se
formează pe suprafaţa unui tub cu raze catodice, pe acelaşi principiu cu imaginea televizoarelor) şi
de unităţile de discuri magnetice. Câmpul creat de monitor are cca. 32 mG şi are o arie mai mare
în spatele acestuia. De aceea este dăunătoare aşezarea monitoarelor pe sistemul clasei de elevi. De
asemenea, în spatele monitorului nu se vor ţine benzi sau discuri magnetice şi nici nu va sta în
81
mod obişnuit vreo persoană.
- Amplasarea monitorului faţă de sursa de lumină a încăperii în care se lucrează este foarte
importantă pentru ochi. O combatere defectuoasă a luminii încăperii cu emisia luminoasă a
monitorului duce la tulburări de vedere.
- Monitorul trebuie să dispună de protecţie la radiaţii. De asemenea, este necesară utilizarea
ecranelor de protecţie pentru monitoarele de tip CRT.
- Poziţia pe scaun este dreaptă, trunchiul fiind poziţionat faţă de picioare în unghi drept, cu spatele
sprijinit de spătar. Este bine a se folosi scaune reglabile.
- Trebuie asigurate aerisirea bună a camerei de lucru şi o temperatură moderată.
Norme de protecţie a muncii în laboratorul de informatică
 Aparatele şi montajele vor fi folosite numai la tensiunea pentru care au fost

construite .
 Nu se vor efectua montaje sau se vor repara aparate aflate sub tensiune.
 Nu se lucrează cu conductori neizolaţi şi de asemenea nu se lucrează cu mâini ude .
 Masa de lucru trebuie să fie uscată şi acoperită cu un material izolator .
 Alimentarea de la reţea se va face printr-un tablou cu siguranţe fuzibile calibrate sau
întrerupătoare automate .
 Părţile metalice ale aparatului sub tensiune vor fi legate la pământ .
 Uneltele de lucru vor avea mânere izolate, rezistente la tensiunile folosite .
 Cablurile calculatoarelor vor fi izolate .
Legislatia privind normele de securitatea muncii in laboratorul de informatica
In Ordinul Nr. 310/07.08.1996, al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale sunt

prevazute normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor,
inclusiv activitatile desfasurate la videoterminale pentru prevenirea riscurilor specifice
acestor activitati:
• vizuale, posturale, mentale, mecanice, electrice, electromagnetice, chimice.
( Exemplu: obosirea ochilor, dureri de coloana, electrocutari…etc)
Norme specifice de securitate a muncii in laboratul de informatica
 Dotarea celor ce lucreaza cu mijloace specifice de protectie a vederii

 Instruirea personalului in utilizarea echipamentelor de calcul
 Efectuarea obligatorie a instructajului de protectie a muncii
 Activitatile vor fi astfel oragnizate incat lucrul in fata ecranului sa alterneze cu alte
activitati; in cazul in care nu e posibil, se vor acorda pauze suplimentare.
 Este strict interzisa consumarea de alimente in laboratorul de informatica (seminte,
dulciuri,sucuri) cat si folosirea tastaturi cu mainilor murdare. Este strict interzisa
sustragerea de materiale din laboratorul de informatica .
 Nu utilizati echipamentele de calcul inainte de inceperea activitatii fara instructia
profesorului ori de cate ori se va modifica sau organiza locul de lucru (statia) sau
folosirea unor echipamente care nu le cunoasteti sau au fost prezentate.
82
 Este interzisa mutarea, lovirea sau demontarea aparatelor(mouse,tastatura), detasarea
carcaselor, efectuarea reglajelor sau accesul la componentele interne ale calculatoare-
lor,manevrarea mufelor si a cablurilor de legatura dintre componentele calculatorului
 Este intezis indepartarea sigiliului de pe calculator, sau folia protectoare monitor.
 Nici un utilizator nu va interveni la tablouri electrice, prize, stechere.
 Este strict interzisa folosirea dischetelor si Cd-urilor in laboratorul de informatica fara
aprobarea administratorului ( verificarea cu programe antivirus)
 Nu aveti voie sa modificati fisierele de configurare si a celor a caror rol nu este
cunoscut.
Notiuni de ergonomia muncii
Definitie : Ergonomia este acea disciplina care studiaza relatiile dintre om, masina si
mediul de lucru.
Studiile ergonomice arata ca pozitia de lucru este foarte importanta deoarece previne
aparitia disconfortului si afectiunilor profesionale.
De aceea trebuie sa tinem cont de urmatoarele indicatii :
• trebuie sa ne asiguram ca biroul si scaunul au pozitia corecta(ante-bratele si coapsele
trebuie sa fie orizontale)
• coatele trebuie tinute aproape de corp, astfel incat bratul sa formeze un unghi drept cu
antebratul, spatele drept, lipit de scaun.
• nu sprijiniti incheieturile pe masa, deoarece limiteaza miscarile.
• tastele se lovesc scurt, dupa care degetele revin intr-o pozitie relaxanta , de asteptare
la terminarea unui cuvant, sau grup de expresii.
• tastatura trebuie astfel asezata incat intre brat si antebrat sa fie un unghi drept.
• ecranul, suportul de documentare si tastatura trebuie sa fie amplasate la distante
aproximativ egale fata de ochi, 60 cm, 50 cm.
Pozitia corecta la calculator:
83
Pozitia incorecta la calculator:
Regulile laboratorului de Informatică
 nu se iniţiază nici un fel de joc

 nu se realizează nici un fel de activitate în afara celor precizate de cadrul didactic
 nu se umblă la prize decât la indicaţia profesorului; nu se efectuează lucrări de
electricitate cu mâinile umede; nu se deconectează de la priză nici un aparat decât
după ce a fost închis de la întrerupătorul său
84
 nu se efectuează nici o operaţie în afara celor indicate în fişa de lucru sau de profesor
 după terminarea orei laboratorul va fi lăsat în perfectă ordine; elevii vor fi direct
răspunzători de deficienţele semnalate la începutul următoarei activităţi didactice care
se desfăşoară în laborator
 în cazul blocării unui calculator se acţionează simultan tastele CTRL ALT DEL şi
calculatorul se va reseta
 nu este permisă aducerea de DISKETE sau CD-uri în laborator şi SUB NICI O
FORMĂ nu se introduc diskete în calculator
 nu se pun buretele şi creta lângă calculatoare, nici pe catedră
 nu este permisă aglomerarea elevilor în jurul PC-urilor
 nu este permisă intrarea persoanelor străine în laborator
 nu este permisă lăsarea elevilor nesupravegheaţi în laborator; intrarea acestora se face
în cea mai mare ordine pentru a nu se crea busculade.
85
FISA DE PROTECTIA MUNCII
IN LABORATORUL DE INFORMATICA
Fiecare elev al clasei a …………....., din anul scolar 2009/2010, la Colegiul Tehnic
“Gheorghe Asachi” din Bucuresti, conform tabelului de pe verso, am fost instruit cu privire
la normele de tehnica a securitatii muncii, pentru buna desfasurare si in conditii de siguranta,
a orelor de practica in laboratorul de informatica.
Am luat la cunostinta de urmatoarele norme:
 Prizele electrice si toate aparatura din laborator sunt alimentate la 220 V,
tensiune, care prin electrocutare, pune viata in pericol !;
 Nu am voie sa demontez prizele, prelungitoarele si aparatura electrica si nici
sa introduc alte obiecte in ele;
 Nu am voie sa schimb componentele calculatoarelor intre ele (mouse,
tastatura, monitor, cabluri etc) ;
 Nu am voie sa intru cu lichide in laborator, deoarece prin varsare peste
aparatura, aceasta se poate deteriora producand un scurtcircuit, chiar exista risc de
electrocutare;
 Sunt atent sa nu calc cablurile electrice cu piciorul scaunului pe care m-am
asezat. Piciorul scaunului este metalic si uneori exista riscul sa taie cablul
prelungitorului ;
 Nu am voie sa alerg in laboratorul de informatica, deoarece exista pericolul
impiedicarii si lovirii de mese sau de alte obiecte contondente ;
 Nu am voie sa arunc obiecte, sa ma imbrancesc cu alti colegi, in laboratorul
de informatica deoarece risc sa lovesc alte persoane si sa deteriorez aparatura ;
 Nu am voie sa distrug si sa murdaresc aparatura, mesele, scaunele si peretii
din laborator ;
 Nu am voie sa instalez software si nici sa introduc dispozitive de memorie
externa in calculatoare. Totul se face numai cu acordul si sub supravegherea
profesorului sau laborantului de informatica.
 In cazul constatarii unei defectiuni sau neregului la aparatura pe care o voi
utiliza trebuie sa anunt imediat profesorul sau laborantul de informatica fara sa
intervin din proprie initiativa la remedierea situatiei.
 Nu am voie sa navighez in Internet pe site-uri care promoveaza violenta
explicita, sovinismul, xenofobia, pornografia, drogurile.
 La terminarea orelor de laborator, voi lasa totul in ordine in locul desfasurarii
activitatii.
In cazul nerespectarii celor de mai sus, voi suporta consecintele de rigoare care
decurg din regulamentului intern al colegiului.
Data efectuarii instructajului,
………………………………
Numele si semnatura instructorului,
………………………………………..
86
TABEL NOMINAL AL CLASEI ..........................
Nr. Nume si prenume elev Semnatura elevului

Crt. (se completeaza de tipar )
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
87
CONCLUZII
Cum o bună parte din

deciziile de proiectare şi din soluţiile HTML utilizate decurg din decizia globală referitoare la
scopul urmărit prin paginile create şi de utilizatorii la care se speră să se ajungă prin
intermediul acestor pagini, s-a pornit de la ideea ca site-ul se adreseaza tuturor celor doresc sa
afle informatii privind activitatea scolara din cadrul Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi”
din Bucuresti. Paginile create s-au vrut cât mai atrăgătoare, oferind posibilitatea de informare,
asupra unui numar cât mai mare de utilizatori in vederea atragerii viitorilor elevi pentru oferta
scolara a liceului nostru.
O alta etapă în proiectarea site-ului a reprezentat-o identificarea, cât mai precisă cu
putinţă, a auditorului caruia i se adresează. Audienţa ţintă joacă un rol important în
determinarea modului de proiectare a paginilor Web.
Din momentul în care s-a stabilit scopul s-a trecut la schiţarea conţinutului
materialului care urma a fi inclus în setul de pagini de web.
Odată ce s-a stabilit schiţa globală a conţinutului paginilor web şi a legăturilor
externe s-a pus la punct şi organizarea de bază a paginilor Web. S-a optat pentru o structura
hibridă, în care structura liniară de trecere de la un ecran la altul, ca la o prezentare de
diapozitive, cu ajutorul butoanelor de navigare Next şi Back, să se îmbine cu o ierarhie
arborescentă cu posibilitatea de a alege dintr-un set de subiecte majore cu liste de sub-opţiuni.
După ce a fost construit planul site-ului, cu ajutorul aplicației Joomla se trece la
structura de bază a paginilor.
Odată creată structura de bază a paginilor au fost adaugate şi verificate legăturile
relevante: legături interne înainte – înapoi sau externe – către alte pagini.
Înainte de a începe realizarea propriu-zisă a site-ului Web s-a încercat să se
răspundă la câteva întrebări:
 care sunt informaţiile ce urmează a fi făcute publice şi cui se adresează acestea?
 la ce interval de timp se doreşte înlocuirea sau modificarea acestor informaţii ?
 care este sistemul de operare ce stă la baza serverului ?
 care sunt posibilităţile tehnice ale viitorilor utilizatori ?
 care sunt aplicatiile software, pe parte de client, de care beneficiază utilizatorii?
Folosirea reţelei de calculatoare a şcolii implică profesorul şi elevul în folosirea
tehnologiilor informatice şi de comunicaţii, precum şi distribuirea materialelor didactice, fapt
ce duce la îmbunătăţirea procesul de predare-învăţare-evaluare, fiind bine cunoscut faptul că
elevul este mult mai receptiv la instruirea asistată de calculator.
Fiecare profesor va putea să-şi schimbe rolul din profesorul clasic care expune
lecţiile, dă explicaţii şi verifică cunoştinţele acumulate de elev. Profesorul va putea să fie ghid
şi furnizor de resurse didactice, proiectant al mediului de instruire şi membru al grupului de
studiu, iar elevii vor fi mai interesaţi şi mult mai motivaţi, implicaţi interactiv în procesul de
învăţare.
88
BIBLIOGRAFIE
1. Anghel A. M. , Olteanu A. , Pietraru R. – “Realizarea paginilor web” , Ministerul

Educaţiei şi Cercetării , Bucureşti , 2006
2. Simion I. - Proiectarea paginilor WEB, Editura Teora, Bucureşti, 2005
3. Balan B. - Phisopedagogie pentru cadre didactice, Editura Polirom, Iaşi, 2000
4. Cucos C. – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000
5. Toma S. - Suport de curs “ Didactica Tehnologiei Informatiei” – UTCB , Bucureşti
6. - Suport de curs- AEL, CCD Bucureşti, 2009
7. - www.joomla.com
8. - www.joomla.ro
89

LUCRAREA Disertatie Adrian

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRAREA Disertatie Adrian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

INTRODUCERE ……………………………………………………………....…… pag 4

Utilizarea calculatorului în procesul de învățământ devine o necesitate în condițiile

I.1. Internet şi world wide web

I.2. Reţele de calculatoare

 Internetul este un mijloc de comunicare – este un mediu foarte eficient de expunere a

I.3. Arhitectura world wide web

World Wide Web, cunoscut şi sub numele de WWW, W3 sau Web,

I.4. Tehnologia realizării siturilor WEB

 Pagini Web – Fişiere cu un anumit format ce permite

Arhitectura World Wide Web

Conţinutul paginilor Web

Comunicarea unor informaţii cu caracter personal ;

 Distribuirea de informaţii cu caracter ştiinţific ;

Paşii realizării paginilor Web

1. Stabilirea subiectului şi reunirea informaţiilor necesare;

World Wide Web este o metodă (serviciu) de acces la informaţia stocată pe un

Paginile Web au urmãtoarele caracteristici:

Avantajele serviciului World Wide Web:

- Este un sistem dinamic, adică actualizabil în orice moment.

Un sistem de administrare a conținutului sau CMS (în engleză Content

II. 1 Sisteme de administrare a conținutului web ( CMS )

II. 4 Tipuri de CMS-uri

 CMS-uri bazate pe module - Majoritatea sarcinilor din ciclul de viață al unui

III. 1 Introducere in Joomla

III. 2 Meniul Joomla

Meniul general Joomla este structurat în urmatoarele categorii:

 Site – partea de configurare generala a site-ului si management a utilizatorilor.

III. 3 Administrarea utilizatorilor

 Site - configuratii de baza ale site-ului (dezactivarea site-ului, descrierea si cuvintele

Continutul (Content în meniul panoului de configurare) este organizat pe 3

Tabelul cu articole contine mai multe coloane cu urmatoarele informatii:

III. 6. Editarea unui articol in Joomla

În continuare sa analizam pagina de editare a unui articol. În partea dreapta sus

Zona de editare este împartita în doua coloane.

Pentru adaugarea unui link în cadrul articolului se redacteaza întai paragraful

Adaugarea tabelelor în cadrul articolelor

 Insert a new table – insereaza un tabel în celula în care se afla cursorul.

III. 7 Administrarea meniurilor in Joomla

În dreptul meniului în care doriti sa adaugati linkul, dati click pe pictograma de pe

Joomla este o platforma puternica de administrare a continutului, iar flexibilitatea acesteia

Pachete lingvistice (languages)

Pentru instalarea unei extensii se navigheaza in meniul Extensions -> Install/Uninstall. Se

Administrarea pluginurilor in Joomla

Administrarea modulelor in Joomla

Daca nu cunoasteti dispunerea modulelor pe pagina atunci puteti folosi

Administrarea modulelor se face din meniul Extensions -> Module Manager.

Fiecare modul are doua seturi de parametri:

 Modul login - afiseaza pe pagina casutele username si password pentru login

Administrarea componentelor in Joomla

Componentele se gasesc in panoul de administrare Joomla in meniul Components, fiecare

Unul din template-urile folosite la crearea site-ului

<link rel="stylesheet" type="text/css" href="<?php echo $templateUrl; ?

var _gaq = _gaq || [];

<jdoc:include type="message" />

<?php echo artxModules($document, 'banner4', 'art-nostyle'); ?>

<?php echo artxPositions($document, array('bottom1', 'bottom2', 'bottom3'),

IV.2. Conducerea școlii

IV.4. Galerie foto

IV.7. Oferta educationala

V.1. Proiecte de lecţii

 Tehnologia informatiei si comunicatiilor - Anul I AMG - Crearea paginilor WEB