Sunteți pe pagina 1din 40

Ghid de intocmire a Raportului de autoevaluare

1. Scopul Ghidului
2. Structura Ghidului
3. Indicaţii metodice privind utilizarea Ghidului de întocmire a Raportului de autoevaluare

Anexa 1

CRITERII DE EVALUARE Indicaţii privind conţinutul raportului de autoevaluare (RA) şi


şi indicatori de calitate documente de referinţă (DR)

A. BAZA NORMATIVĂ A PROGRAMULUI DE STUDII

 Instituţia dispune este identitate juridică cu drept de organizare a studiilor superioare de nivel
corespunzător Programului de studii supus evaluării. Programul se înacadrează în cadrul normativ în
vigoare

A1 CADRUL JURIDIC INSTITUȚIONAL


(DR)
A 1. Instituţia de învăţămînt
 Legea învăţământului (nr. 547-XIII din 21 iunie 1995).
superior are statutul juridic  Legea RM cu privire la evaluarea şi acreditarea instituţiilor de
care îi permite realizarea învăţământ din RM, nr. 1257-XIII din 16.07.1997.
programului de studii supus  Legea privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare
evaluării şi este acreditată profesională şi al specialităţilor privind pregătirea specialiştilor în
pentru organizarea învăţământul superior, ciclul I (nr. 142-XVI din 7 iulie 2005).
Programelor de nivelul  Documente despre instituție (cataloage, prospecte, ghiduri, site-
respectiv de studii uri de Internet etc.).
Indicator obligatoriu –  Acte legate de crearea, modificarea sau evaluarea instituției.
Criteriu eliminatoriu daca (RA)
punctajul acordat  Prezentarea istoricului instituției.
 Decizia privind acreditarea Programului.
standardului este 0 (zero)

 Dovezi de autorizare a Programului de studii.


Referinţă  Denumirea şi structura Programului corespunde Nomenclatorului domeniilor de formare
profesională şi al specialităţilor în vederea pregătirii specialiştilor în învăţământul
superior.
A 2 CADRUL NORMATIV AL PROGRAMULUI
 A 2.1 Programul de (DR)
studii este autorizat şi  Legea învăţământului (nr. 547-XIII din 21 iunie 1995).
funcţionează conform actelor  Legea RM cu privire la evaluarea şi acreditarea instituţiilor de
normative în vigoare învăţământ din RM, nr. 1257-XIII din 16.07.1997.
 Legea privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare
profesională şi al specialităţilor privind pregătirea specialiştilor în
învăţământul superior, ciclul I (nr. 142-XVI din 7 iulie 2005).
 Documente despre Program (cataloage, prospecte, ghiduri, site-uri de
Internet etc.).
 Acte legate de crearea, modificarea sau evaluarea Programului.
(RA)
 Prezentarea istoricului Programului de studii.
 Data si anul aprobării Planului de învăţământ.
 Decizia privind acreditarea Programului.

 Dovezi de autorizare a Programului de studii.


Referinţă  Denumirea şi structura Programului corespunde Nomenclatorului domeniilor de formare
profesională şi al specialităţilor în vederea pregătirii specialiştilor în învăţământul
superior.

 A 2.2 Programul de (DR)


studii corespunde finalităţilor de  Legea învăţământului nr. 547-XIII din 21 iunie 1995.
studiu aprobate  Legea RM cu privire la evaluare şi acreditare instituţiilor de
învăţământ din RM, nr. 1257-XIII din 16.07.1997.
 Finalităţile de studiu la domeniul respectiv de formare profesională.
(RA)
 Titlul acordat absolvenţilor în ultimii 5 ani.
 Sistemul de competenţe/calificări; prezentarea Programului.

 Sistemul de calificări /finalităţi prezentat în Programul de studii şi în suplimentul la


Referinţă diplomă, titlul acordat absolvenţilor corespunde finalităţilor la domeniul respectiv de
formare profesională.

CRITERII DE EVALUARE Indicaţii privind conţinutul raportului de autoevaluare (RA) şi


şi indicatori de calitate documente de referinţă (DR)

B. PLANIFICAREA, REALIZAREA ŞI REZULTATELE PROGRAMULUI DE STUDII

 Facultatea / catedra organizează activităţile de predare, învăţare şi cercetare în termeni de conţinut,


metode şi tehnici, resurse, înmatricularea studenţilor, selecţie a personalului didactic şi de cercetare,
astfel încât să obţină acele rezultate în învăţare sau în cercetare pe care şi le-a propus prin misiunea sa
şi obiectivele Programului de studii, care trebuie să fie clar formulate.
 Experienţa în întreprinderi (industrie, școli, organizaţii, instituţii prestatoare de servicii) este
considerată ca o dimensiune fundamentală a instruirii specialiştilor, ea este dezvoltată pe parcursul
studiilor.

B 1 FINALITĂŢILE PROGRAMULUI DE STUDII

 B 1.1 Finalităţile (DR)


Programului de studii,  Finalităţile Programului de studii, formulate în termeni de
formulate în termeni de competenţe; (marime fonturi)
competenţe, asigură obţinerea  Planul strategic al facultăţii/catedrei.
calificării profesionale (RA)
 Misiunea şi obiectivele Programului de studii şi originea lor.
 Adecvanţa obiectivelor Programului calificării universitare de
licenţă/masterat.
 Argumentarea concordanţei finalităţilor Programului de studii cu
competenţele prescrise pentru domeniul/specialitatea respectivă.

 Obiectivele de învăţământ sunt clare, precise, formalizate, explicite şi concrete. Ele sunt
Referinţă exprimate în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini, competenţe generice şi specifice
pe care studenţii trebuie să le acumuleze pe parcursul perioadei de studiu.

 B 1.2 Obiectivele şi (DR)


conţinutul Programului de studii  Curriculumul Programului.
sunt corelate cu necesităţile  Documente de argumentare a necesitîţilor pieţei muncii în cadre la
economiei naţionale (pieţei specialitatea respectivă.
muncii) ) în concordanţă cu
planul cadru (RA)
  Actualitatea Programului pentru piaţa muncii. Argumente. Avize ale
organizaţiilor angajatoare. Metodologia actualizării curriculumului

Programului.

Referinţă  Conţinutul Programului este corelat cu cerinţele pieţei muncii.


 Conţinutul Programului este orientat spre formare de competenţe şi este revizuit periodic
în baza analizelor colegiale în colaborare cu studenţii, absolvenţii şi cu reprezentanţii
angajatorilor.

 B 1.3 Obiectivele (DR)


Programului de studii  Planul strategic al instituţiei/facultăţii.
corespund mijloacelor instituţiei  Regulamente interne ale instituţiei.
(RA)
 Mijloacele disponibile ale instituţiei corespund obiectivelor.
 Coerenţa dintre obiective, resurse şi contradicţii dintre acestea.

 Obiectivele sunt coerente cu misiunea universităţii, cu mijloacele disponibile, cu


Referinţă
direcţiile strategice de dezvoltare instituţională.
B 2 PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

B 2.1 Planul de învăţământ corespunde (DR)


Planului – cadru privind:  Plan-cadru pentru ciclul I şi ciclul II de studii
 structura; (RA)
 raportul disciplinelor fundamentale, de  Raportul procentual al disciplinelor fundamentale, de
specialitate, de formare generală, stagii de specialitate, de formare generală, stagii de practică,
practică; opţionale şi obligatorii.
 divizarea disciplinelor în obligatorii,  Nivelul şi conţinutul componentelor Programului de
opţionale facultative şi orientate spre studii.
masterat;
 acordarea creditelor transferabile;
 modularizarea disciplinelor;
 structura orară;
 forme de evaluare.

Referinţă  În planul de învăţământ sunt prezente dimensiunile stipulate în planul-cadru. Raportul


disciplinelor este în limitele:
 fundamentale 21– 33%;
 de formare generală 10 – 15%;
 de specialitate 52 – 69%, dintre care: opţionale (anul II circa 10%, anul III, IV – cel
puţin 22%).
 Corelaţia dintre numărul de ore şi credite, corespunde prevederilor planului-cadru.
 Modularizarea disciplinelor respectă principiul logicii interne a Programului.
 Corelaţia dintre curs, seminar, lucrul individual corespunde cerinţelor formale şi
formative. Formele de evaluare se integrează în context didactic.

B 2.2 Planul de învăţământ (DR)


asigură obţinerea calificării  Planul de învăţământ.
 Finalităţile de studiu.
 Exemple de planuri de învăţământ similare din ţările Uniunii
Europene.
(RA)
 Procedurile de modernizare şi îmbunătăţire a planurilor de studii.
 Similaritatea planurilor de învăţământ cu planurile altor instituţii.
 Participarea părţilor interesate la dezvoltarea curriculum-ului,
revizuirea şi ameliorarea acestuia.

Referinţă  Planul de învăţământ corespunde standardelor europene şi naţionale privind:


 cerinţele pieţei muncii;
 finalităţile de studiu;
 corelarea dintre instruirea teoretică şi stagiile de practică;
 deschiderea spre perfecţionare.
 B 2.3 Modularizarea (DR)
disciplinelor în planul de  Planul de învăţământ al Programului.
învăţământ este realizată (RA)
conform principiilor de  Logigrama legăturilor interdisciplinare şi intermodulare.
selectare a conţinuturilor

Referinţă Modularizarea conţinutului corespunde:


 principiilor de modularizare a conţinuturilor (principiului concentric, principiului linear);
 principiilor de organizare a procesului didactic (continuităţii şi consecutivităţii,
caracterului ştiinţific, accesibilităţii legăturii teoriei cu practica).

 B 2.4 Disciplinele de (DR)


studii din planul de învăţământ  Planul de învăţământ al Programului.
sunt prezentate într-o sucesiune (RA)
logică si definesc competentele  Analiza logigramei legăturilor interdisciplinare prin prisma
generale si de specialitate din consecutivităţii conţinuturilor, lipsei rupturilor şi a repetărilor
domenii de studii universitare
de licenta in corelatie cu
competentele corespunzatoare
ale studiilor universitare.

Referinţă  Disciplinele de studii din planul de învăţământ sunt prezentate într-o sucesiune logică

 B 2.5 Conţinutul (DR)


Planurilor de învăţământ  Planul de învăţământ al Programului.
asigură funcţionalitatea
pregătirii profesionale şi accesul (RA)
pe piaţa muncii după fiecare  Modalităţile utilizate de actualitate a conţinutului planului de
ciclu respectiv de studii învăţământ şi disciplinelor de studii, deschiderea acestora spre
cerinţele piaţei muncii.

Referinţă  Conţinutul planului de studii este orientat spre formarea de competenţe corelate cu
cerinţele pieţei muncii.
 Conţinutul pplanului şi a disciplinelor de studii este revizuit periodic în baza analizelor
colegiale în colaborare cu studenţii, absolvenţii şi cu reprezentanţii angajatorilor.
 B 2.6 Programul de (DR)
studii asigură posibilităţi de  Regulamente cu privire la organizarea studiilor de masterat şi
continuare a studiilor în doctorat.
următorul ciclu (RA)
 Analiza Programului din punct de vedere al posibilităţilor de
continuare a studiilor la acelaşi şi alte domenii.
 Numărul şi titlul disciplinelor din ciclul I orientate spre ciclul II
(masterat).
 Numărul şi titlul disciplinelor din ciclul II orientate spre ciclul III
(doctorat).
 Raportul numărului de absolvenţi ai masteratului la numărul de
absolvenţi ai ciclului I.

Referinţă  Cunoştinţele, competenţele şi abilităţile dobândite sunt suficiente pentru a permite


absolvenţilor să continue studiile universitare în ciclul următor şi să înveţe permanent.
 Componenta M a planului de studii asigură continuitatea studiilor în ciclul II.
 Planurile de studii oferă prerechizitul necesar integrării în procesul de învăţământ la
ciclul II.
 Studenţii absolvenţi ai ciclului I au posibilitatea alegerii diverselor tipuri de Programe de
Masterat.

B 3 CURRICULUM-UL PE DISCIPLINE

B 3.1 Obiectivele curriculare (DR)


asigură realizarea  Finalităţile de studiu pe domenii.
competenţelor planificate  Curricula disciplinelor Programului.

(RA)
 Analiza critică a curriculum-ului pe discipline prin prisma atingerii
rezultatelor planificate ale învăţării. Descrierea şi analiza procesului
de formare a competenţelor transversale şi profesionale la
domeniul/specialitatea respectivă.

Referinţă  Curriculum-ul la discipline contribuie la realizarea misiunii şi obiectivelor Programului;


proiectează un învăţământ axat pe formare de competenţe.
 Structura curriculum-ului la discipline conţine: conceptul, obiectivele generale,
administrarea disciplinei, obiectivele de referinţă, conţinuturi, strategii didactice, sugestii de
organizare a activităţii individuale, metode şi instrumente de evaluare. Elementele de
structură sunt corelate metodic şi reflectă clar esenţa concepţiei curriculare.

B 3.2 Structura curriculum-ului (DR)


la discipline corespunde  Regulamente, instrucţiuni de lucru privind Planificarea şi organizarea
prevederilor metodologice ale serviciului de învăţământ la discipline de studii.
teoriei curriculare. Conţinuturile  Curricula la disciplinele de studii.
reflectate în curriculă asigură (RA)
formarea competenţelor  Transpunerea obiectivelor generale în obiective concrete ale
planificate disciplinelor Programului de studii. Corelaţia funcţională dintre
competenţe şi conţinuturi.

Referinţă  Curriculum-ului la discipline conţine: conceptul, obiectivele generale, administrarea


disciplinei, obiectivele de referinţă, conţinuturi, strategii didactice, sugestii de organizare a
activităţii individuale, metode şi instrumente de evaluare. Elementele de structură sunt
corelate metodic şi reflectă clar esenţa concepţiei curriculare.
 Conţinuturile asigură formarea competenţelor planificate.

B 3.3 Conţinuturile au un (DR)


caracter ştiinţific şi prezintă  Curricula la disciplinele din planul de învăţământ. Suportul curricular.
sistemic teoriile, noţiunile, (RA)
faptele, fenomenele  Reflectarea noutăţilor ştiinţifice în conţinutul curricular.
 Reflectarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice proprii în conţinutul
disciplinelor.

Referinţă  Reînnoirea permanentă a conţinutului.


 Corespunderea conţinutului cu abordările moderne.
 Reflectarea cercetărilor titularului de curs în conţinutul curriculum-ului la disciplina
predată.

B 3.4 Strategiile didactice sunt (DR)


orientate spre învăţarea activă a  Curricula la discipline. Suportul curricular.
studentului. Lucrul individual (RA)
reflectat în curriculum  Analiza strategiilor didactice aplicate.
corespunde volumului pretins  Analiza curricumulum-ului la discipline prin prisma volumului
în planul de învăţământ. lucrului de sinestătător al studentului şi bugetului de timp planificat

Referinţă  Strategiile didactice sunt axate pe metode interactive.


 Sarcinile şi modalităţile de realizare a lucrului individual al studentului sunt clar
stipulate şi se încadrează în volumul de timp planificat.

B 3.5 Durata preconizată (DR)


pentru programele propuse  Plan(uri) învățământ
este corespunzătoare pentru
asigurarea obiectivelor (RA)
propuse  Prezentare durata program studii, semestre, saptamani, zile

 B3.6 Mecanisme de (DR)


aplicare (implementare) a  Plan(uri) învățământ
curriculumului
(RA)
 Prezentare modalități de implementare
B 3.7 Instituţia realizează (DR)
verificarea/revizuirea regulată  Plan(uri) învățământ
a curriculumului
 (RA)
 Prezentare modalități de verificare/revizuire și rezultatele obținute

Referinţă  Implicarea și angajamentul , interesul studenților și motivația acestora


 Coordonarea între diferitele unități ale instituției
 Interconexiuni între activitățile teoretice și practice
 Verificarea periodică a curriculei

B 4 SUPORTUL CURRICULAR

B 4.1 Disciplinele de studii (DR)


sunt asigurate cu suport  Pachetele curriculare pe discipline de studii.
curricular și baza de laborator (RA)
adecvate atingerii  Analiza asigurării didactice prin prisma adecvanţei cu rezultatele
competenţelor planificate planificate pe discipline.
 Existenţa laboratoarelor specializate adecvate obiectivelor planificate
în cadrul disciplinelor de studii, analiza dotării acestora.

Referinţă Disciplinele de studiu sunt asigurate cu manuale elaborate în corespundere cu concepţia


curriculară a procesului de învăţământ, ghiduri, alte materiale didactice care corespund
curriculum-ului pe discipline, teoriilor şi experienţelor moderne de învăţare privind:
 coerenţa obiectivelor curriculare conţinuturilor şi activităţilor de învăţare;
 conţinuturi curriculare - conţinuturi din materialele suport;
 orientarea studentului la învăţarea activă;
 orientarea studenţilor spre activităţi individuale de studiu;
 asigurarea atingerii obiectivelor generale şi curriculare.

B 4.2 Manualele, ghidurile (DR)


corespund cerinţelor moderne  Seturile de materiale didactice pe discipline.
impuse suportului didactic  Lista materialelor didactice elaborate de cadrele didactice ale catedrei
in suportul Programului în ultimii 5 ani
(RA)
 Analiza calităţii materialelor didactice existente (pe suport hârtie ţi
electronice). Masuri de îmbunîtăţire.
 Analiza editării suportului curricular / materialelor didactice în ultimii
5 ani.
 Modul de facilitare a cadrelor didactice care elaborează suport
curricular

Referinţă  Materialele didactice sunt atractive, clare, explicite, ilustrate în mod adecvat, accesibile
pentru contingentul respectiv de studenţi.
 Instituţia de învăţământ/facultatea/catedra oferă diverse facilităţi cadrelor didactice care
elaborează suport curricular (susţinere financiară, concedii de creaţie, acordarea titlurilor
ştiinţifico-didactice etc.).

B 4.3 Suportul curricular este (DR)


accesibil studenţilor (ca număr,  Pachetele curriculare pe discipline
ca mod de utilizare) (RA)
 Nr. exemplare a manualelor de bază pe suport hârtie raportat la nr. de
studenţi.
 Pachetul didactic în format electronic, manuale electronice prezente
în bibliotecă / platformă electronică / mediatecă.

Referinţă Este asigurat accesul studenţilor la biblioteca universităţii, a facultăţii, catedrelor de


specialitate.
 B 4.4 Instituţia de (DR)
învăţământ / facultatea / catedra  Pachetele curriculare pe discipline / Dosarul titularului pe discipline de
asigură condiţii favorabile studiu.
cadrelor didactice pentru (RA)
elaborarea suportului curricular  Pachetele didactice în format electronic sunt prezente în bibliotecă /
prin: stimulare financiară, reţea / mediatecă?
crearea condiţiilor favorabile de  Analiza editării suportului curricular / materialelor didactice în ultimii
editare, etc. 5 ani.

Referinţă  Instituţia de învăţământ / facultatea / catedra oferă diverse facilităţi cadrelor didactice care
elaborează suport curricular (susţinere financiară, concedii de creaţie, acordarea titlurilor
ştiinţifico-didactice, etc.).

B4.5.Instituţia de învăţămînt (DR)


superior asigură dovada că  Pachetele curriculare pe discipline elaborate de titularii de disciplină /
titularii de disciplină au elaborat Dosarul titularului pe discipline de studiu.
cursuri și alte lucrări necesare (RA)
procesului de învăţămînt, care  Pachetele didactice ale titularilor pe discipline în format electronic
acoperă integral problematica sunt prezente în bibliotecă / reţea / mediatecă?
disciplinei prevăzută în  Analiza editării suportului curricular / materialelor didactice elaborate
curriculum, iar conducerea de titularii de discipline în ultimii 5 ani.
instituţiei asigură multiplicarea
acestor lucrări și punerea lor la
dispoziţia studenţilor într-un
număr corespunzător.

Referinţă TITULARII DE DISCIPLINE AU ELABORATE CURSURI ȘI LATE LUCRĂRI


NECESARE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT, CARE ACOPERĂ INTEGRAL
PROBLEMATICA DISCLINEI PREVĂZUTĂ ÎN CURRICULUM

B 5 MANAGEMENTUL PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

 B 5.1 Programul de (DR)


studii se realizează în  Regulamente de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în
conformitate cu prevederile instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova
regulamentare (organizarea pe forme de instruire şi cicluri.
studiilor în semestre, realizarea  Regulamente interne ale instituţiei de învăţământ.
numărului săptămânal de ore, (RA)
obţinerea numărului standard de  Prezentarea succintă a organizării procesului de studii la Program.
credite)

Referinţă  Programul de studii respectă Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului


didactic în instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova pe forme
de instruire şi cicluri.
 B 5.2 Orarul studiilor (DR)
reflectă prevederile planului de  Orarul activităţilor didactice pe semestre.
învăţământ şi cerinţele impuse
normării timpului de învăţământ (RA)
pe semestre, săptămâni, zile  Nr. de ore pe zi, pe săptămână pentru o formaţiune de studenţi.
 Nr. de ore pe zi, pe săptămână pentru un cadru didactic.
 Planificarea lucrului de sinestătător al studenţilor

Referinţă  Orarul studiilor reflectă organizarea raţională a timpului studenţilor şi personalului


didactic.
 Raportul nr. orelor planificate neraţional („ochiuri”, schimbarea campusului în cursul zilei
etc.) la nr. total de ore de activităţi didactice.
 Lucrul de sine stătător al studenţilor este verificat (măsurat, cunoscut şi asigură realizarea
obiectivelor Programului).
 Orarul asigură posibilitatea participării studenţilor interesaţi la discipline facultative,
orientate spre altă specialitate.

 B 5.3 Schema orară (DR)


prevede desfăşurarea stagiilor  Orarul stagiilor de practică.
de practică (RA)
 Analiza graficului desfăşurării stagiilor de practică.

Referinţă  Orarul stagiilor de practică este parte componentă a orarului activităţilor didactice în
cadrul planului de studii.

 B 5.4 Orarul examenelor (DR)


semestriale, examenelor de  Orarul formelor de evaluare semnat de decan.
licenţă corespunde documen (RA)
telor normative  Modul de informare a studenţilor privind orarul formelor de evaluare.

Referinţă  Orarul examenelor semestriale, examenelor de licenţă şi altor forme de evaluare este adus
la cunoştinţa studenţilor şi cadrelor didactice prin afişare în prealabil pe panourile de
informaţii ale facultăţii şi prin plasare pe pagina-web a instituţiei.

B 6 PROCESUL DE PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE

 B 6.1 Procesul de (DR)


predare – învăţare se realizează  Regulamente de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în
în baza curriculum-ului instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova
disciplinar, cursurilor pe forme de instruire şi cicluri.
academice, proiectării didactice  Regulamente interne ale instituţiei.
respective  Procedurile specifice ale Sistemului de Management al Calităţii.
(RA)
 Corespunderea cu prevederile reglementare şi de procedură.

Referinţă  Disciplinele din planul de învăţământ se predau în baza curriculum-ului disciplinar,


cursurilor academice, proiectării didactice corespunzătoare.
 B 6.2 Formele de (DR)
organizare a procesului de studii  Regulamente de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în
îmbină judicios activităţile de instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova
contact direct dintre profesor şi pe forme de instruire şi cicluri.
studenţi şi lucrul individual  Regulamente interne ale instituţiei.
 Procedurile specifice ale Sistemului de Management al Calităţii.
(RA)
 Raportul nr. de ore de contact direct dintre profesor şi studenţi şi
lucrul individual.
 Evaluarea sarcinii globale de lucru a studentului.
 Organizarea consultaţiilor.
 Folosirea mijloacelor TICE de organizare a lucrului de sinestătător al
studenţilor

Referinţă  Lucrul individual şi dezvoltarea autonomiei studenţilor sunt indispensabile pentru


acumularea competenţelor necesare.

 B 6.3 În cadrul (DR)


procesului de învăţământ se  Proiecte didactice ale prelegerilor, aplicaţiilor practice.
aplică strategii didactice  Indicaţii metodice privind utilizarea în procesul de studii a
eficiente (moderne, interactive, tehnologiilor informaţionale, metodelor interactive de instruire etc.
activităţi în echipă etc.)  Proiecte / teze de an şi de licenţă / master complexe elaborate în
echipă.
(RA)
 Metodele didactice utilizate.
 Utilizarea în procesul de instruire a tehnologiilor informaţionale etc.
 Exemple de aplicare a activităţilor în echipă.
 Lista cadrelor didactice creatori de cursuri on-line

Referinţă  Cadrele didactice sunt pregătite special în domeniul predării la nivel universitar şi
practică seminare metodice pentru discutarea metodologiei predării. Acestea au, pe lângă
competenţele de instruire/predare, si competenţe de consiliere, monitorizare şi facilitare a
proceselor de învăţare.
 În universitate se desfăşoară o activitate continuă de identificare, dezvoltare, testare,
implementare şi evaluare a unor tehnici noi de învăţare eficace, incluzând aici noile
aplicaţii ale calculatorului şi ale tehnologiei informaţiei.
 Programele de învăţământ sunt integrate cu stagii de practică şi cu implicarea studenţilor
în proiecte de cercetare.
 Cadrele didactice implică studenţii în activitatea de predare (prin întrebări din sală,
scurte prezentări, experimente demonstrative) şi procesul de predare este orientat după
ritmul şi modul de învăţare al studenţilor.
 Strategia de predare are în vedere şi nevoile studenţilor cu dizabilităţi.
 B 6.4 Se aplică eficient (RA)
diverse forme de organizare a  Locul/ponderea relativă a diverselor forme de instruire în Programul
procesului de predare-învăţare: de studiu.
cursuri şi seminare integrative,  Conţinutul şi conceptul formării practice prin elaborarea
problematizate, training-uri etc. tezelor/proiectelor.
 Pregătirea pentru formarea practică prin elaborarea tezelor/proiectelor.
 Susţinerea publică a tezelor/proiectelor.

Referinţă  Strategiile didactice aplicate trebuie să utilizeze eficient diverse forme de organizare a
procesului de studiu.
 Una din formele relevante este teza/proiectul de an care prezintă rezultatul unui studiu
independent asupra problemei actuale pentru Programul de studiu şi domeniul
profesional. Teza studentului reflectă capacitatea de raţiune, de tratare a informaţiei şi a
capacităţii de reflectare critică, a competenţei în aplicarea strategiilor de soluţionare a
problemei în situaţii de practică profesională.

 B 6.5 Formele de (RA)


învăţământ cu frecvenţă redusă  Analiza planurilor de studii pentru forma de învăţământ cu frecvenţă
şi la distanţă nu se realizează redusă prin prisma formării competenţelor prescrise de Program.
fără a exista învăţământ la zi.  Mijloacele tehnice şi tehnologice utilizate pentru asigurarea lucrului
Condiţii exclusive de sinestătător. Utilizarea mijloacelor TICE.
 Tutoratul studenţilor cu frecvenţă redusă.
 Formarea practică.
 Angajarea în campul muncii

Referinţă  Formele de învăţămânăi cu frrecvenţă redusă şi la distanţă nu se realizează fără a


exista învăţământ la zi
 Durata studiilor la învăţământul cu frcvenţă redusă este cu un an mai mare decât la
învăţământul cu frcvenţă la zi.
 Planurile de învăţământ şi curricula la discipline la forma de studii cu frecvenţă zi şi
cu frecvenţă redusă sunt idenice

B 7 STAGII DE PRACTICĂ

 B 7.1 Numărul de (DR)


credite obţinute prin stagii de  Planul de învăţământ.
practică corespunde  Programele stagiilor de practică.
prevederilor Planului-cadru (RA)
 Tipurile stagiilor de practică, durata acestora. Analiza suficienţei
duratelor actuale, propuneri d modificare.
 B 7.2 Obiectivele şi (DR)
conţinuturile stagiilor de  Planul de învăţământ.
practică sunt în concordanţă cu  Programele stagiilor de practică.
obiectivele Programului şi (RA)
asigură formarea competenţelor  Caracteristica stagiilor de practică prin prisma asigurării obiectivelor
praxiologice (practice) Programului.
 Grila detaliată a evoluţiei competenţelor practice ale studenţilor.

Referinţă  Stagiile de practică trebuie să fie diferenţiate pe ani de studii, să fie orientate spre
aprofundarea cunoştinţelor obţinute la cursurile teoretice şi formarea abilităţilor practice
adecvate obiectivelor Programului.

 B 7.3 Instituţia de (DR)


învăţământ deţine o reţea de  Programe pentru stagiile de practică.
baze pentru stagiile de practică  Rapoarte de stagii ale studenţilor.
care îi permite să realizeze  Caiete ale studenţilor cu sarcini pentru stagiile de practică.
obiectivele Programului de  Procese verbale de totalizare a rezultatelor stagiilor de practică.
studii (RA)
 Caracteristica bazelor de practică şi adecvanţa acestora obiectivelor
instruirii în cadrul Programului

Referinţă  Stagiile de practică se desfăşoară în întreprinderile care deţin tehnică, utilaje, tehnologii
progresive adecvate obiectivelor Programului.

 B 7.4 Instituţia de (DR)


învăţământ utilizează diverse  Documente, contracte de colaborare.
modalităţi de stabilire a
relaţiilor de colaborare cu (RA)
instituţiile–baze de practică  Locuri de stagii contractate, locuri de stagii găsite de către studenţi,
numărul de stagii propuse de întreprinderile industriale.
 Rata studenţilor angajaţi la întreprinderile la care au realizat stagii de
practică.

Referinţă  Catedra de profil menţine şi dezvoltă relaţii de colaborare cu întreprinderi din domeniu
din ţară, de peste hotare, cu instituţii de cercetare ştiinţifică, are contracte anuale şi
contracte de lungă durară.

B 7.5 Durata, locul stagiilor şi (DR)


activităţile profesionale  Programele de învăţământ pentru stagiile de practică.
îndeplinite în cadrul stagiilor  Rapoarte de stagii ale studenţilor.
sunt adecvate pentru formarea  Caiete ale studenţilor cu sarcini pentru stagiile de practică.
competenţelor planificate  Procese verbale de totalizare a rezultatelor stagiilor de practică.
(RA)
 Raportul dintre durata stagiului şi durata instruirii.
 Corelaţia dîntre obiectivele Programului, obiectivele stagiilor de
practică, rezultatele acestora şi competenţele acumulate.

Referinţă  Obiectivele diferitor stagii în întreprinderi sunt definite, progresive şi cunoscute de către
studenţi.
 Pentru studenţii care aleg o cale axată pe cercetare există stagii planificate în laboratoare
de cercetare.
 Durata stagiilor de practică trebuie să corespundă cerinţelor regulamentare.

B 7.6 Stagiile de practică au (DR)


suport curricular  Programe pentru stagiile de practică.
 Agenda-tip a stagiarului.
 Indicaţii metodice, alte documente.
(RA)
 Analiza eficienţei suportului curricular. Măsuri de îmbunătăţire.

Referinţă Studentul trebuie să fie asigurat cu programe, indicaţii metodice, sarcini individuale etc.,
corespunzătoare stagiului de practică în vederea atingerii rezultatelor planificate.

B 7.7 Monitorizarea formală a (DR)


stagiilor de practică corespunde  Documentaţia catedrei privind stagiile de practică.
cerinţelor (prezenţa ordinelor de  Procese verbale ale catedrei.
repartizare, prezenţa  Rapoartele de totalizare a rezultatelor stagiilor de practică.
îndreptărilor la locul de practică (RA)
etc.)  Analiza documentelor de monitorizare formală a stagiilor de practică.,
modalităţi de supraveghere şi îndrumare a studenţilor la locurile de
stagii.

Referinţă  Studenţii sunt repartizaţi la stagii în baza ordinelor rectorului instituţiei de învăţământ,
obţinând îndreptări la locul de practică avizate corespunzător de conducerea catedrei şi
facultăţii, şi sarcini generale în corespondenţă cu programul stagiului, precum şi sarcini
individuale în vederea proiectării de an / de licenţă ulterioare.
 Fiecare stagiar este supravegheat şi evaluat de un cadru didactic din instituţie şi un
conducător de stagiu din întreprindere care lucrează în colaborare strânsă. Modalităţile de
supraveghere a stagiarilor sunt definite şi comunicate studenţilor şi conducătorilor de stagii.

 B 7.8 Evaluarea (DR)


cunoştinţelor şi competenţelor  Fişe de examinare privind stagiile de practică.
acumulate în întreprindere se  Procese verbale ale catedrei.
realizează conform programului  Rapoarte privind stagiile în întreprindere.
stagiului de practică şi în  Dispoziţii privind componenţa comisiilor de susţinere publică.
dependenţă de criteriile (RA)
prestabilite  Forme de susţinere publică a rapoartelor stagiilor de practică,
organizarea Conferinţelor de totalizare.
 Implicarea reprezentanţilor întreprinderilor in procesul de evaluare a
stagiilor de practică.
 Analiza rezultatelor stagiilor de practică, măsuri de îmbunătăţire
continuă.

Referinţă  Modalităţile de evaluare a stagiilor studenţilor sunt explicite, comunicate studenţilor şi


conducătorilor de stagii.
 Întreprinderea şi catedra participă în mod echilibrat la evaluarea autentică a
competenţelor profesionale formate în timpul stagiilor.

B 8 UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR MODERNE DE STUDII


B 8.1 În procesul de predare- (DR)
învăţare-evaluare sunt utilizate  Adresa electronică a platformei electroniae utilizate.
platforme electronice, alte  Lista cursurilor electronice plasate pe platformă (e) utilizate de
mijloace TICE studenţii Programului
 Lista cadrelor didactice cu indicarea resurselor TICE folosite in
procesul de studii
(RA)
 Analiza eficienţei utilizării platformelor electronice in procesul de
predare – învăţare- evaluare a cursurilor/ modulelor din Program.
 Politica catedrei privind utilizarea diverselor mijloace TICE în
procesul de studii.

Referinţă  Catedra/facultatea împlementează noi strategii si instrumente didactice in procesul de


studii.
 În procesul de predare-învăţare-evaluare tebuie utilizate platforme electronice (ex:
platforma universitară Moodle, e-mail, pagina-web personală pentru tematică, bibliografie,
resurse în format electronic şi dialog cu studenţii)) şi materiale auxiliare, de la tablă simplă
la multi-media și tablă digitală.

B 8.2 Prezentarea suporturilor (DR)


de curs în format on-line  Documentaţia catedrei privind expertiza cursurilor on-line înainte de
reflectă abordarea curriculară lansare pe platforme accesibile studenţilor.
şi contribuie la formarea  Rapoartele de totalizare a rezultatelor utilizării cursurilor on+line,
altor mijloace TICE.
competenţelor (RA)
 Analiza procesului de implimentare a cursurilor on-line la diferite
forme de studii in cadrul Programului, calitatea cursurilor, eficienţa
utilizării cursurilor.
 Masuri de intensificare a procesului de implementare a mijloacelor
TICE

Referinţă  Cursurilor prezentate on-line reflectă abordarea curriculară, corespund standardelor


educaţional şi contribuie la formarea competenţelor

B 8.3 Studenţii au acces și pot (DR)


utiliza resurse disponibile on-  Rapoartele de totalizare a rezultatelor utilizării cursurilor on-line
line în procesul de formare a pentru studenţii cu frecvenţă la zi şi fară frecvenşă.
(RA)
competenţelor
 Analiza rapoartelor statistice de utilizare de către studenţi a cursurilor
on-ine.
 Analiza rezultatelor chestionării studenţilor privind eficienţa
cursurilor on-line pentru formarea competenţilor, prevăzute de
program.

Referinţă  Studenţii, în procesul de formare a competenţelor, tebuir să utilizeze frecvent cursurile


on-line

B 9 EVALUAREA REZULTATELOR ACADEMICE


B 9.1 Evaluarea rezultatelor (DR)
academice se realizează în  Regulamente privind evaluarea curentă şi finală a ME din RM.
conformitate cu cerinţele  Regulamente interne privind evaluarea cunoştinţelor studenţilor.
existente, privind:
 tipurile de evaluare (iniţială, (RA)
formativă, finală);  Organizarea atestărilor şi examinărilor.
 formele şi modalităţile de  Transparenţa evaluării.
evaluare (în scris, oral,  Criteriile şi metodele de evaluare a cunoştinţelor studenţilor.
examen, colocviu);  Familiarizarea personalului didactic şi a studenţilor cu cerinţele şi
 instrumente de evaluare procedurile de evaluare.
(metode şi tehnici de  Rezultatele verificărilor administrative ale evaluărilor.
evaluare);  Eficienţa metodelor de evaluare aplicate.
 testele şi activităţile de
evaluare.

Referinţă  Evaluarea rezultatelor academice se realizează în conformitate cu cerinţele existente.


 Evaluarea în cadrul disciplinelor Programului este privită ca un tot întreg: concept,
orientarea evaluării la teste integrate de cunoştinţe, perspicacitate, aptitudini şi atitudini,
grad de dificultate.

 B 9.2 Metodologia (DR)


evaluării este în concordanţă cu  Regulament intern privind evaluarea cunoştinţelor studenţilor.
concepţia pregătirii cadrelor (RA)
orientată spre formarea  Modalităţi de realizare a diverselor forme de evaluare academică.
competenţelor  Analiza eficienţei acestora.

Referinţă  Susţinerea examenelor curente și finale, a proiectelor de an şi a tezelor de licenţă /


masterat şi alte metode de evaluare utilizate (prevăzute) sunt suficiente pentru a aprecia
obiectiv în ce măsură studenţii au acumulat competenţele planificate pe module şi integral
pe Program.
 Metodele şi mijloacele de evaluare autentică aplicate asigură legătura dintre obiectivele
curriculare şi rezultatele învăţării.

 B 9.3 Procedeele de (DR)


examinare si evaluare a  Exemple de teste.
studentilor sunt centrate pe  Procese verbale privind analiza şi aprobarea testelor.
rezultatele invatarii si anuntate (RA)
din timp si in detaliu.  Analiza testelor utilizate prin prisma evaluării obiective şi identificării
gradului de acumulare a competenţelor planificate.
 Prezenţa în teste a subiectelor care verifică formarea competenţelor la
nivel de cunoaştere, înţelegere şi aplicare.

Referinţă Cerinţe impuse testelor:


 subiectele trebuie să fie formulate explicit (clar, concis, precis), să fie reprezentative şi
relevante pentru materia verificată, să includă lista performanţelor la care se referă;
 nr. itemilor se stabileşte în funcţie de obiectivele urmărite şi de extinderea materiei;
 complexitatea şi lungimea întrebării să coreleze cu nivelul de dezvoltare mentală a
subiectului testat;
 să acopere materia propusă în aspectele sale esenţiale şi să corespundă ca grad de
dificultate posibilităţilor subiecţilor testaţi;
 se impune o dificultate gradată a itemilor, răspunsurile la unii itemi nu trebuie să
sugereze răspunsurile la itemii care urmează;
 angajarea itemilor în cadrul textului se face în funcţie de dificultate, fie începând cu cei
simpli, fie în ordine ciclică de dificultate;

 B 9.4 Se realizează o (DR)


analiză sistemică a rezultatelor  Procese verbale privind analiza rezultatelor evaluărilor.
învăţării şi se întreprind măsuri  Rapoarte anuale de activitate a catedrei/facultăţii.
de ameliorare a Programului (RA)
 Analiza calităţii şi rezultatelor instruirii, acţiunile în vederea
ameliorării continue a Programului.

Referinţă  Instituţia are un regulament privind evaluarea instruirii.


 Beneficiarii (angajatorii, studenţii, cadrele didactice) sunt implicaţi în evaluarea
instruirii.
 Rezultatele evaluării sunt utilizate ca un instrument de ameliorare a învăţământului, de
organizare a lui şi a procesului pedagogic (perfecţionarea programelor, alegerea cadrelor
didactice, perfecţionarea metodelor şi suportului pedagogic).
 Catedra ţine cont de calitatea instruirii şi face sistematic analiza rezultatelor.
 Regulamentele privind evaluarea curentă şi finală sunt reexaminate periodic.

 B 9.5 Rezultatele (DR)


evaluării sunt reflectate în  Registrul documentelor necesare pentru realizarea unui Program de
borderouri, carnete de note, fişe studii
academice, suplimente la  Procese verbale privind analiza rezultatelor evaluărilor.
diplomă  Rapoarte anuale de activitate a catedrei/facultăţii.
 Exemple de suplimente la diplomă
(RA)
 Analiza documentaţiei, a necomformităţilor depistate şi a măsurilor de
îmbunătăţire continuă a calităţii documentelor interne şi a celor
eliberate absolvenţilor.

Referinţă  Documentaţia catedrei/decanatului corespunde prevederilor Manualului calităţii

 B 9.6 Rezultatele (DR)


evaluării finale atestă realizarea  Regulament privind evaluarea finală.
obiectivelor Programului: (AA)
 rezultatele probelor teoretice  Lista subiectelor la probele teoretice şi a temelor tezelor de licenţă /
ale Examenului de Licenţă; masterat în ultimii 5 ani de studii.
 calitatea tezelor / proiectelor  Memoriile explicative ale tezelor de licenţă / masterat în ultimii 5 ani
de licenţă; de studii (pe suport de hârtie sau electronic).
 tematica tezelor / proiectelor (RA)
de licenţă este actuală;  Analiza rapoartelor Preşedinţilor CEL/CEM şi a avizelor.
 conţinutul tezelor /  Actualitatea temelor proiectelor de licenţă/masterat.
proiectelor de licenţă atestă  Temele tezelor/proiectelor de licenţă/masterat sunt adecvate
atingerea nivelului obiectivelor Programului?
competenţelor planificate  Colaborarea cu beneficiarii în vederea definirii temelor
proiectelor/tezelor corespunzătoare necesităţilor mediului
socio-economic.
 Rata proiectelor cu teme la comanda beneficiarilor, avizele
beneficiarilor.
Referinţă Rezultatele evaluării finale atestă că cunoştinţele, competenţele şi abilităţile dobândite sunt
suficiente pentru a permite absolvenţilor:
 să se angajeze pe piaţa muncii,
 să dezvolte o afacere proprie,
 să continue studiile universitare în ciclul următor şi să înveţe permanent.

B 10 CONFERIREA TITLURILOR, ELIBERAREA SUPLIMENTULUI LA DIPLOMĂ

 B 10.1 Conferirea (DR)


titlurilor corespunde  Nomenclatorul domeniilor de formare profesională.
Nomenclatorului domeniilor de (RA)
formare profesională şi  Titlurile conferite.
procedurilor regulamentare

Referinţă Conferirea titlurilor reflectă cerinţele Nomenclatorului domeniilor de formare profesională.

 B 10.2 Suplimentul la (DR)


diplomă reflectă Programul de  Regulament privind eliberarea Suplimentului la diplomă.
studii parcurs de student  Exemple de Supliment eliberat absolvenţilor Programului în ultimii 5
ani.
(RA)
 Modificări şi îmbunătăţiri întreprinse în ultimii ani.

Referinţă  Suplimentul la diplomă este perfectat în conformitate cu prevederile Procesului de la


Bologna şi reflectă Programul de studii parcurs de student, rezultatele învăţării şi
competenţele dobândite.
 Înscrisurile sunt clare, obiective şi conţin informaţii suficiente pentru angajatori.

B 11 TRANSPRENTA INFORMATIILOR DE INTERES PUBLIC CU PRIVIRE LA


PROGRAMELE DE STUDII SI, DUPA CAZ, CERTIFICATELE, DIPLOMELE SI CALIFICARILE
OFERITE

B11.1. Transprenţa informaţiilor de interes (DR)


public cu privire la programele de studii şi, Dovezi tangibile
după caz, certificatele, diplomele şi calificările (RA)
oferite Mențiuni concrete asupra modului de
realizare

Referinţă  Înscrisurile sunt clare, obiective şi conţin informaţii suficiente pentru toți actorii
relevanți;
 Documentele sunt disponibile în format electronic, în locuri accesibile.

Observaţii, comentarii pentru raport, întrebări pentru vizita la faţa locului:________________________


________________________________________________________________________________________

Concluzii:_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
CRITERII DE EVALUARE Indicaţii privind conţinutul raportului de autoevaluare (RA) şi
şi indicatori de calitate documente de referinţă (DR)

C. RESURSE UMANE

 Catedra / facultatea dispune de resursele umane (cantitate şi calificare) pe care se poate baza pentru a
realiza misiunea şi obiectivele Programului.
 Personalul administrativ şi tehnic defineşte şi asigură perfect gestiunea organizaţională, administrativă
şi logistică.
 Există o politică dinamică şi motivantă privind resursele umane şi anume pentru personalul didactic şi
cadre didactice - cercetători.

C 1 PERSONAL PROFESORAL DIDACTIC CARE ASIGURĂ REALIZAREA PROGRAMULUI

 C 1.1 Angajarea (DR)


cadrelor didactice corespunde  Codul muncii al Republicii Moldova.
cadrului normativ şi este  Regulamentul privind ocuparea posturilor didactice şi de conducere şi
conformă statelor de funcţii alegerea organelor de conducere în instituţiile de învăţământ superior
universitar din R.M.
 Statele de funcţii ale catedrelor.
(RA)
 Lista nominală a personalului didactic pe catedre care asigură
realizarea Programului cu indicarea calificărilor personale, studiile de
bază, vârsta, vechlmea în muncă, gradul ştiinţific şi titlul didactic, sarcina
didactică în instituţia respectivă, angajările în alte instituţii de învăţământ.
 Structura statelor de funcţii cu indicarea modului de angajare pe
unităţi de funcţii.
 Efectivul: rata cadre didactice/nr. de studenţi.

Referinţă  Angajarea cadrelor didactice se realizează conform prevederilor legislative.


 Cadrele didactice sunt angajate în număr suficient pentru realizarea Programului de
studii.
 Corpul didactic este constituit, în fond, din cadre cu funcţia de bază în instituţia
respevctivă de învăţământ şi sunt angajate, de regulă pe o normă didactică.
 Cadrul didactic deţine funcţia de bază doar într-o instituţie de învăţământ.
 Personalul didactic nu poate acoperi anual mai mult decât 1,5 normă didactică şi 250
ore /plată cu ora, indiferent că este angajat la una sau mai multe instituţii de învăţământ.

 C 1.2 Cadrele didactice au studii (DR)


(de licenţă şi masterat)  Lista nominală a personalului profesoral-didactic, care asigură
adecvate disciplinilor predate procesul didactic în cadrul Programului de studii, cu indicarea
studiilor de bază, titlului didactic şi ştiinţific.
(RA)
 Analiza calitativă a personalului profesoral-didactic, care asigură
procesul didactic în cadrul Programului.
 Activităţile de dezvoltare a competenţelor cadrelor didactice (plan
strategic de perfecţionare continuă a cadrelor, condiţii adecvate de
lucru etc.).

Referinţă  Pregătirea profesională a cadrelor didactice le permite realizarea Programului de studii.


 Calitatea şi competenţa fiecărui cadru didactic este la un nivel adecvat instituţiei
superioare de învăţământ.
 Personalul didactic cu locul de muncă (funcţia) de bază în instituţia de învăţămînt
superior supusă evaluării trebuie să aibă formare psihopedagogică atestată sau echivalent
conform legislației în vigoare;
 Cadrele didactice trebuie să ateste: capacitatea de a genera programe de instruire; de a
dezvolta şi a ameliora în continuare: programele de învăţământ, rezultatele sale
pedagogice şi ştiinţifice; activitatea inovaţională în pedagogie şi domeniul de formare
propriu-zis.
 Universitatea asigură menţinerea şi dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice (plan
strategic de perfecţionare continuă a cadrelor, condiţii adecvate de lucru etc.).

 C 1.3 Rata cadrelor (DR)


didactice, care asigură  Statele de funcţii ale catedrelor.
programul, cu norma de bază în (RA)
instituţie, corespunde  Acoperirea cu cadre didactice cu norma de bază pe unităţi de funcţii.
prevederilor regulamentare

Referinţă  Universitatea asigură acoperirea statelor de funcţii ale cadrelor didactice la nivel cel
puţin de 60% de titulari.
 la acreditare este luat în considerare doar personalul didactic cu locul de muncă
(funcţia) de bază de cel puţin 1 an în instituţia de învăţămînt superior supusă evaluării;

C 1.4 Cadrele didactice, cu (DR)


funcţia de bază în instituţie,  Lista personalului profesoral-didactic.
deţin titluri/grade ştiinţifice, (RA)
academice in domeniul  Ponderea cadrelor didactice cu titluri şi grade ştiinţifice pe unităţi de
disciplinei funcţii.

Referinţă  Universitatea asigură acoperirea statelor de funcţii ale cadrelor didactice cu titluri la
nivel de cel puţin 30% din cadrele didactice cu funcţia de bază în instituţie la momentul
primei acreditări şi cel puţin 45% la următoarea acreditare.

C 1.5 Corpul didactic este (DR)


constituit din cadre cu funcţii de  Lista personalului profesoral-didactic și declarații pe proprie
bază titulare, care sunt răspundere cu privire la numarul de norme și ore /plata cu ora
titularizate într-o singură (RA)
instituție.  Analiza orarului de state la Programul evaluat. Ponderea cadrelor
didactice cu funcţia de bază, a cumularzilor. Repartizarea sarcinii
didactice între cadre didactice cu funcţia de bază şi cumularzi.

Referinţă  Personalul didactic nu poate acoperi anual mai mult decît 1,5 normă didactică şi 240
ore/plata cu ora, indiferent dacă este angajat în una sau mai multe instituţii de învăţămînt
superior.
 Cadrul didactic deţine funcţia de bază doar într-o instituţie de învăţămînt

 C 1.6 Politica de (DR)


personal a instituţiei Lista nominală a personalului profesoral-didactic, care asigură procesul
demonstrează o echilibrare a didactic în cadrul Programului de studii, cu indicarea vârstei, vechimea în
personalului didactic după muncă, titlului didactic şi ştiinţific
criteriu gradelor didactice (RA)
  Analiza calitativă a personalului profesoral-didactic, care asigură
procesul didactic în cadrul Programului, pe criteriu vârstă, măsurile
catedrei/facultăţii de îmbunătăţire a calităţii corpului didactic

Referinţă  Pregătirea profesională a cadrelor didactice le permite realizarea Programului de studii.


 Calitatea şi competenţa fiecărui cadru didactic este la un nivel adecvat instituţiei
superioare de învăţământ.
 Universitatea asigură menţinerea şi dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice şi
echlibrul de vârste

C 2 PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR

 C 2.1 Calificarea (RA)


personalului didactic auxuliar  Lista personalului didactic auxiliar cu indicarea studiilor de bază
asigură realizarea Programului şi a funcţiilor îndeplinite.
de studii

Referinţă  Calificarea cadrelor didactice auxiliare corespunde cerinţelor şcolii superioare.


 Calitatea şi competenţa fiecărui cadru didactic auxiliar este la un nivel adecvat instituţiei
superioare de învăţământ.

 C 2.2 Acoperirea cu (DR)


personal didactic auxiliar este  Statele de funcţii a personalului auxiliar-didactic al catedrelor,
conformă statelor de funcţii care deservesc Programul.
(RA)
 Structura statelor de funcţii, acoperirea cu cadre cu funcţia de
bază în instituţie şi celor angajate prin cumul.
 Efectivul nominal.
 Raportul dintre nr. cadrelor didactice şi nr. personalului
auxiliar-didactic.
 Nr. de ore de laborator/personal auxiliar-didactic.

Referinţă  Personalul didactic auxiliar este planificat şi angajat în număr suficient pentru realizarea
Programului de studii.

C 3 GESTIUNEA RESURSELOR UMANE


 C 3.1 Planificarea şi (DR)
administrarea resurselor umane  Fişele de post ale cadrelor didactice, personalului didactic auxiliar şi
este conformă legislaţiei în angajaţilor auxiliari.
vigoare, iar fişele de post la (RA)
catedră reflectă funcţiile  Analiza generală a fişelor de post, masuri de lichidare a
personalului didactic necomformităţilor.

Referinţă  Calificarea şi competenţa fiecărui cadru didactic şi didactic auxiliare este adecvată
competenţelor cerute de postul ocupat.

 C 3.2 Instituţia asigură (DR)


fomarea continuă a personalului  Planul strategic de dezvoltare a catedrei/facultăţii/universităţii:
în conformitate cu legislaţia în existenţa unei politici de gestiune a personalului şi a competenţelor.
vigoare  Planul de formare continuă a personalului catedrei
 (RA)
 Realizarea strategiei de dezvoltare profesională a cadrelor didactice şi
personalului didactic auxiliar

Referinţă  Universitatea defineşte o politică de promovare şi de gestiune a carierei personale a


fiecărui cadru didactic în conformitate cu obiectivele Programului de studii.
 Asigurarea financiară a formării continue a cadrelor prin stagieri, cursuri de
perfecţionare.

 C 3.3 Instituţia deţine (DR)


strategii şi mecanisme de  Planul strategic al facultăţii/catedrei de profil.
promovare a performanţei şi  Rapoartele anuale ale catedrei de profil.
motivare a personalului (RA)
 Analiza planului strategic instituţional / al catedrei referitor la politica
de promovare a cadrelor după competenţe şi rezultate, cointeresare
pentru o activitate fructuasă.
 Rezolvarea problemelor sociale ale angajaţilor instituţiei.

Referinţă  Politica şi planurile strategice trebuie să reflecte decizii întru susţinerea şi promovarea
cadrelor după competenţe şi rezultate.
 Existenţa unui sistem de gestiune şi remunerare a salariaţilor în funcţie de progresul
personal.
 Instituţia ia măsuri de susţinere a persoanelor cu probleme de sănătate, soluţionează
proble privind spaţiul locativ al colaboratorilor instituţiei etc.

CRITERII DE EVALUARE Indicaţii privind conţinutul raportului de autoevaluare (RA) şi


şi indicatori de calitate documente de referinţă (DR)
D. STUDENŢI

 Instituţia/catedra consideră că viaţa studentului este o dimensiune fundamentală pentru realizarea


obiectivelor de instruire şi contribuie la aceasta.
 Catedra favorizează orientarea şi pregătirea către angajarea în câmpul muncii şi spre cariera
profesională a viitorilor săi absolvenţi. Catedra se asigură că primele angajări ale absolvenţilor săi sunt
conforme cu specialitatea obţinută.

D 1 ORIENTAREA PROFESIONALĂ, GIDAREA STUDENŢILOR ÎN CARIERĂ

 D 1.1 Catedra/facultatea (DR)


realizează activităţi de  Materiale publicitare, avize, contracte cu instituţii preuniversitare.
promovare a Programului în (RA)
societate  Descrierea activităţilor de formare a imaginii specialităţii în societate
efectuate de catedră/facultate/instituţie.
 Analiza eficienţei activităţilor de formare a imaginii specialităţii în
societate aplicate de catedră/facultate/instituţie.

Referinţă  Catedra/facultatea/instituţia realizează activităţi de formare a imaginii specialităţii în


societate prin participarea la diverse expoziţii, târguri, conferinţe, simpozioane şi alte
evenimente culturale, ştiinţifice şi publicitare.
 Planul de activitate al catedrei, facultăţii conţine activităţi de promovare a imaginii
specialităţii/profesiei.

 D 1.2 (DR)
Catedra/facultatea / instituţia  Materiale publicitare, avize, contracte cu instituţii preuniversitare.
dispune de strategii şi (RA)
mecanisme de orientare a  Analiza eficienţei activităţilor de ghidare a studenţilor în carieră
studenţilor în carieră realizate la nivel de universitate, facultate catedră. Măsuri de
îmbunătăţire.

Referinţă  Instituţia dispune de stucturi de consiliere a studenţilor privind formarea carierei.


 Planurile de activitate a catedrei, facultăţii conţin activităţi de ghidare a studenţilor în
carieră. Studenţii beneficiază de consiliere în determinarea traseului de formare
profesională.

D 2 MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE


 D 2.1 Admiterea la (DR)
studii se face se face prin  Regulamentul de organizare şi desfăşurare a admiterii în instituţiile de
proceduri stipulate în învăţământ superior din Republica Moldova.
Regulamentul de admitere,  Regulamentul instituţional privind admiterea.
conform Nomenclatorului  Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor
domeniilor de formare pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior, ciclul
profesională şi a planurilor de I, aprobat prin Legea nr. 142-XVI din 07.07.2005.
admitere stabilite de Guvern  Planurile de admitere.
 Rapoartele anuale ale Comisiei de admitere.
(RA)
 Analiza tendinţei la admitere a studenţilor pe instituţie şi pe
specialităţi.
 Realizarea planului de admitere cu finanţare de la bugetul de stat şi
din taxele de studii pe parcursul ultimilor 5 ani.
 Analiza rezultatelor probelor de aptitudini la specialităţile
reglementate.

Referinţă  Instituţia formulează propria politică de recrutare şi admitere a studenţilor şi o aplică în


mod transparent şi riguros, respectând principiul egalităţii şanselor tuturor candidaţilor,
fără nici o discriminare.
 Marketingul universitar promovează informaţii reale şi corecte, indicând posibilităţi de
verificare şi confirmare.
 Admiterea se bazează exclusiv pe competenţele academice ale candidatului. Admiterea
într-un ciclu de studii universitare se face numai pe baza diplomei de studii precedente,
ţinând cont de ordinea ierarhică a mediilor de absolvire.
 Procedura de recrutare a studenţilor corespunde stipulărilor Regulamentului în vigoare.

 D 2.2 La constituirea (DR)


formaţiunilor de studii se ţine  Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în
cont de prevederile regula instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova,
mentare privind:  Lista formaţiunilor de studii.
 numărul de studenţi în
serii; (RA)
 numărul de studenţi în  Corespondenţa prevederilor regulamentare la constituirea
grupă; formaţiunilor de studii.
 numărul de studenţi în
subgrupe

Referinţă  În corespondenţă cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în


instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova la constituirea
formaţiunilor de studii trebuie respectate următoarele recomandări:
 numărul de studenţi în serii – până la 120;
 numărul de studenţi în grupă – până la 30;
 numărul de studenţi în subgrupe – până la 16.
 Formaţiunile de studii corespund prevederilor regulamentare privind numărul de studenţi
în serii, în grupă, în subgrupe.
 D 2.3 Se asigură dreptul (DR)
studenţilor la mobilitate internă  Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în
şi externă instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova,
Regulament de organizare şi funcţionare a procesului de învăţământ
bazat pe sistemul european de credite transferabile (ECTS).
 Registre de evidenţă a mobilităţii, contracte tip şi alte documente
referitoare la mobilitatea studenţilor.
(RA)
 Posibilităţi de mobilitate academică.
 Analiza mobilităţilor spre şi de la Program.
 Analiza mobilităţilor de scurtă durată (1 semestru, 1 an universitar) a
studenţilor Programului.
 Cursuri suplimentare din cadrul altor specialităţi audiate de studenţii
Programului etc.

Referinţă  Prezenţa unui mecanism de mobilitate academică.


 În corespondenţă cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în
instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova studenţii au dreptul
la mobilitate inter- şi intrauniversitară.

 D 2.4 Frecvenţa (DR)


studenţilor corespunde  Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în
cerinţelor regulamentare, instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova,
aprobate la nivel de sistem de  Registrele grupelor academice.
învăţământ (RA)
 Analiza frecvenţei studenţilor la studii.
 Măsuri întreprinse şi eficienţa acestora.

Referinţă  În corespondenţă cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în


instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova studentul este
obligat să frecventeze toate cursurile prevăzute de orar.
 Dacă studentul nu a frecventat mai mult de 25% din numărul de ore rezervate pentru
cursul teoretic sau nu a promovat toate orele practice (seminarele), de laborator şi nu le-a
recuperat în modul stabilit de cadrele didactice el nu este admis la examenul respectiv.
 Studenţii frecventează în mod obligatoriu activităţile didactice.

 D 2.5 Promovarea (DR)


studenţilor dintr-un an in altul  Ghid naţional de implementare a ECTS.
se efectuează în baza creditelor  Regulament de organizare şi funcţionare a procesului de învăţământ
transferabile acumulate bazat pe sistemul european de credite transferabile (ECTS). Ghid
 intern ECTS.
(RA)
 ECTS – mecanism de mobilitate academică internă.
 Analiza dinamicii și promovării studenţilor.

Referinţă  ECTS este utilizat pentru promovarea studenţilor.


 Regulamentele interne reglementează mobilitatea academică prin ECTS.
 În corespondenţă cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a procesului de
învăţământ bazat pe sistemul european de credite transferabile (ECTS) promovarea
studenţilor de la un an de studii la altul este condiţionată de obţinerea a minim 60 puncte
de credit la disciplinele obligatorii şi opţionale, aferente anului de studiu.
 D 2.6 Mobilitatea (DR)
academică intra - şi  Regulament de organizare şi funcţionare a procesului de învăţământ
interinstituţională se validează bazat pe sistemul european de credite transferabile (ECTS).
în baza creditelor transferabile.  Contracte de mobilitate academică.
Instituţia/ facultatea dispune de
documentaţia normativă şi (RA)
structuri de organizare a  Exemple de mobilitate academică intra- şi interinstituţională,
mobilităţii academice echivalare a creditelor şi perioadelor de studii.

Referinţă În corespondenţă cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a procesului de învăţământ


bazat pe sistemul european de credite transferabile (ECTS) mobilitatea academică intra - şi
interinstituţională se poate realiza doar în cadrul specialităţilor (facultăţilor/instituţiilor)
înrudite cu condiţia posibilităţii de echivalare a disciplinelor şi perioadelor de studii.

 D 2.7 Rata absolvenţilor (DR)


în raport cu numărul studenţilor  Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în
înscrişi în anul II instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova,
(RA)
 Raportul procentual dintre numărul studenţilor înscrişi în anul II şi
numărul studenţilor promovaţi la Examenul de Licenţă. Analiza
rezultatelor pentru ultimii 5 ani.

Referinţă  În corespondenţă cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în


instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova numărul absolvenţilor
trebuie să constituie nu mai puţin de 50% din numărul studenţilor înscrişi la anul II de
studii.

D 2.8 Gradul de (DR)


promovabilitate a studenţilor  Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în
pe parcursul perioadei de instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova,
studii (RA)
 Raportul procentual dintre numărul studenţilor înscrişi în fiecare an de
studii şi numărul studenţilor promovaţi la finele acelui an. Analiza
rezultatelor pentru ultimii 5 ani.

Referinţă  Minim 20% promovabilitate pe fiecare an de studii

D 3 ANGAJAREA ÎN CÂMPUL MUNCII ŞI CONTINUAREA STUDIILOR

 D 3.1 Catedra/Facultatea (DR)


dispune de un mecanism de  Registrul evidenţei angajării absolvenţilor în câmpul muncii.
evidenţă a angajării (RA)
absolvenţilor în câmpul muncii  Descrierea modalităţilor de evidenţă a angajării absolvenţilor în
şi monitorizare a evoluţiei câmpul muncii şi urmărire a dezvoltării carierei absolvenţilor.
carierei absolvenţilor  Analiza angajărilor absolvenţilor Programului în ultimii 5 ani şi
dezvoltarea carierei acestora.
Referinţă  Catedrele de profil realizează evidenţa angajării absolvenţilor în câmpul muncii şi
urmărire a dezvoltării carierei acestora prin efectuarea sondajelor sistematice ale agenţilor
economici.

 D 3.2 Competitivitatea (DR)


absolvenţilor Programului de  Registrul evidenţei angajării absolvenţilor în câmpul muncii.
studii pe piaţa muncii este
demonstrată prin: (RA)
 rata angajării în câmpul  Rata absolvenţilor angajaţi în câmpul muncii conform calificării
muncii conform calificării obţinute.
obţinute;  Rata absolvenţilor neangajaţi în câmpul muncii conform calificării
 rata neangajării în obţinute.
câmpul muncii;  Rata absolvenţilor angajaţi în câmpul muncii la altă specialitate decât
 rata angajării în câmpul cea obţinută la facultate.
muncii la altă specialitate decât
cea obţinută prin Program

Referinţă  Absolvenţii Programului de studii sunt competitivi pe piaţa muncii în cazul în care rata
angajărilor în câmpul muncii conform calificării obţinute constituie 50...70%.

 D 3.3 Continuarea (DR)


studiilor:  Statistici anuale ale admiterii la ciclul II şi ciclul III, formare continuă
 la masterat; în domeniu.
 doctorat (RA)
 Analiza rezultatelor admiterilor la ciclul II şi III a absolvenţilor
Programului pentru perioada ultimilor 5 ani.
 Programe de formare continuă în cadrul catedrei/facultăţii.

Referinţă  Catedra/facultatea se asigură de promovarea studiilor de masterat, doctorat şi formare


continuă.
CRITERII DE EVALUARE Indicaţii privind conţinutul raportului de autoevaluare (RA)
şi indicatori de calitate şi documente de referinţă (DR)

E. ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ

 Catedra este implicată în programe de cercetare instituţionale, naţionale şi/sau internaţionale.


 Activităţile de cercetare desfăşurate permit realizarea obiectivelor Programului de studii.

E 1 ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ CA PARTE INTEGRANTĂ A FORMĂRII


PROFESIONALE

 E 1.1 Activitatea de (DR)


cercetare ştiinţifică este parte  Planul de dezvoltare strategică a catedrei.
componentă a planurilor  Planul operaţional anual de activitate a catedrei.
operaţionale şi de dezvoltare (RA)
strategică a catedrei  Obiectivele catedrei de profil în domeniul cercetării.
 Proiectarea activităţii de cercetare.

Referinţă  Instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova pe lângă instruire şi educaţie
oferă iniţiere şi dezvoltare a abilităţilor de cercetare ale studenţilor, precum şi realizarea
programelor de cercetare ale cadrelor didactice, astfel activitatea de cercetare fiind
stipulată ca activitate prioritară atât în planurile dezvoltării strategice a
instituţiilor/facultăţilor/catedrelor, precum şi în planurile operaţionale ale acestora.
 Planul de dezvoltare strategică, planurile operaţionale prevăd activităţi de cercetare
ştiinţifică.

 E 1.2 Catedra/facultatea (DR)


monitorizează eficient  Raportul anual al catedrei în domeniul cercetării.
activitatea de cercetare (RA)
 Metode de monitorizare a activităţii de cercetare aplicate de catedră.

Referinţă  Documentaţia catedrei demonstrează monitorizarea activităţii de cercetare.


 Şeful de catedră monitorizează activităţile de cercetare realizate la catedră prin
intermediul responsabililor de activitatea de cercetare de la catedră.

 E 1.3 Catedra/facultatea (DR)


este implicată în realizarea  Raportul anual al catedrei în domeniul cercetării.
proiectelor instituţionale de  Rapoarte privind realizarea proiectelor.
cercetare; proiectelor naţionale/
internaţionale de cercetare; (RA)
cercetărilor individuale etc.  Analiza implicării şi participării cadrelor didactice şi studenţilor în
diverse proiecte/programe etc.

Referinţă  Catedra/facultatea este implicată în realizarea proiectelor instituţionale.


 Catedra/facultatea este implicată în proiecte naţionale/internaţionale.
 E 1.4 Cercetarea dispune (DR)
de resurse umane, financiare,  Rapoarte anuale ale catedrei în domeniul cercetării.
logistice suficiente pentru (RA)
realizarea proiectelor de  Lista cadrelor didactice ale catedrei cu grade şi titluri ştiinţifice
cercetare implicate în cercetare.
 Resursele financiare şi logistice ale catedrei/facultăţii disponibile
pentru realizarea proiectelor de cercetare.
 Resursele activităţii ştiinţifice. Gradul ştiinţific şi experienţa
investigaţională a resurselor umane implicate în cercetare corespund
obiectivelor cercetării.

Referinţă
 Resursele umane şi financiare disponibile asigură condiţii de realizare a obiectivelor
cercetării.

E 2 VALORIFICAREA ŞI DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

 E 2.1 Valorificarea (DR)


rezultatelor cercetării  Rapoartele anuale ale catedrei în domeniul cercetării.
(RA)
 Lista cadrelor didactice ale catedrei care au susţinut teze de doctor şi
doctor habilitat în ultimii 5 ani.
 Denumirea cursurilor şi lucrărilor de laborator elaborate utilizând
rezultatele cercetărilor, autorii acestora.
 Proiecte şi teze de an şi de licenţă cu elemente de cercetare.
 Implementarea rezultatelor cercetării în practica respectivă.
 Parcuri şi Centre ştiinţifico-didactice create.
 Consolidarea fundamentelor teoretice şi metodologice ale ştiinţei.
 Transfer tehnologic realizat.

Referinţă Rezultatele cercetării se valorificarea prin:


 susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat;
 elaborarea de cursuri, lucrări de laborator, proiecte şi teze;
 implementarea în practica respectivă;
 crearea parcurilor şi Centrelor ştiinţifico-didactice;
 consolidarea fundamentelor teoretice şi metodologice ale ştiinţei;
 transfer tehnologic.

 E 2.2 Cadrele didactice (DR)


ale catedrei şi studenţii  Programe ale conferinţelor ştiinţifice naţionale şi internaţionale la care
participă la foruri, conferinţe au participat cadrele didactice ale catedrei de profil şi studenţii
ştiinţifice naţionale şi Programului.
internaţionale (RA)
 Lista manifestărilor ştiinţifice la care au participat cadrele didactice
ale catedrei de profil în ultimii 5 ani.
 Lista manifestărilor ştiinţifice la care au participat studenţii
Programului în ultimii 5 ani.

Referinţă  Cadrele didactice şi studenţii participă la foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale, în


cadrul cărora are loc familiarizarea cu experienţa înaintată în domeniu, perfecţionarea
cunoştinţelor, schimb de experienţă cu specialiştii din domeniu, diseminarea rezultatelor
cercetărilor realizate etc.
 E 2.3 Rezultatele (DR)
cercetărilor ştiinţifice sunt  Culegeri de publicaţii ştiinţifice.
diseminate prin publicarea în  Lista publicaţiilor cadrelor didactice ale catedrei de profil în ultimii 5
reviste naţionale/internaţionale ani.
 Lista publicaţiilor studenţilor Programului în ultimii 5 ani.
(RA)
 Analiza valorificării rezultatelor cercetărilor studenţilor şi cadrelor
didactice prin publicaţii.

Referinţă  Cadrele didactice şi studenţii au publicaţii ştiinţifice în culegeri ale conferinţelor şi în


reviste de specialitate.

 E 2.4 Instituţia de (DR)


învăţământ/catedra organizează  Rapoartele anuale ale catedrei în domeniul cercetării.
conferinţe ştiinţifice tematice (RA)
 Lista şi tematica conferinţelor ştiinţifice organizate în ultimii 5 ani.

Referinţă Instituţia/catedra periodic organizează conferinţe ştiinţifice tematice.

 E 2.5 Instituţia de (DR)


învăţământ/catedra practică  Rapoartele anuale ale catedrei în domeniul cercetării.
forme tradiţionale de implicare  Lista conferinţelor studenţeşti organizate în ultimii 5 ani.
a studenţilor în activităţi  Lista proiectelor de an cu elemente de cercetare, cu indicarea numelui
ştiinţifice (conferinţe ştiinţifice studentului şi îndrumătorului de proiect.
studenţeşti, elaborare de  Lista proiectelor de licenţă cu elemente de cercetare, cu indicarea
proiecte de an şi de licenţă cu numelui studentului şi îndrumătorului de proiect.
elemente de cercetare etc.)  Culegeri ale conferinţelor ştiinţifice.
(RA)
 Analiza participării studenţilor la manifestări ştiinţifice. Studenţii,
parteneri în cercetare.

Referinţă  Studenţii sunt implicaţi în cercetări ştiinţifice şi publică rezultatele obţinute.

E 3 PREGĂTIREA CADRELOR ŞTIINŢIFICE

 E 3.1 Catedra dispune (DR)


de o politică şi strategii de  Planul strategic al catedrei.
pregătire a cadrelor didactice  Planurile operaţionale anuale ale activităţii catedrei.
prin cercetare (RA)
 Direcţiile prioritare de cercetare.
 Planificarea carierei ştiinţifice a cadrelor didactice.
 Şcolile doctorale.

Referinţă  Existenţa şcolilor doctorale pentru formarea tinerelor cadre didactice şi cercetători.
 E 3.2 În cadrul (DR)
facultăţii/ catedrei se realizează  Planurile anuale ale activităţii catedrei.
studii de doctorat sau există  Documentaţia şcolii doctorale.
conducători de doctorat printre  Dovada conducătoi doctorat
titulari (RA)
 Participarea cadrelor didactice ale catedrei la pregătirea doctoranzilor.
 Lista doctoranzilor catedrei pentru perioada ultimilor 5 ani. Analiza
rezultatelor.

Referinţă  În cadrul catedrei se realizează Programe de doctorat sau cel puţin 20...30% din numărul
de cadre didactice titulare, cu grad ştiinţific, au drept de conducere a doctoranzilor.

 E 3.3 Cadrele (RA)


profesoral-didactice ale  Lista cadrelor profesoral-didactice ale catedrei/facultăţii care participă
catedrei/ facultăţii participă la la activitatea Seminarului de Profil, Consiliului Ştiinţific Specializat
activitatea Seminarului de pentru susţinerea tezelor de doctor.
Profil, Consiliului Ştiinţific
Specializat pentru susţinerea
tezelor de doctor

Referinţă  Membrii catedrei participă ca membri ai Seminarului Ştiinţific de Profil şi Consiliul


Ştiinţific Specializat pentru susţinerea tezelor de doctor.
CRITERII DE EVALUARE Indicaţii privind conţinutul raportului de autoevaluare (RA) şi
şi indicatori de calitate documente de referinţă (DR)

F. RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

 Mijloacele materiale disponibile permit acoperirea cheltielilor și realizarea suportului material al


programului de instruire și de cercetare în condiţii bune.

F 1 SUPRAFAŢA UTILIZATĂ

 F 1.1 Spaţiile utilizate (DR)


corespund cerinţelor  Planul general al campusului universitar.
Programului de studii:  Planurile corpurilor de studii.
 săli de curs;
 laboratoare didactice şi (RA)
ştiinţifice;  Spaţiile de învăţământ pe categorii utilizate pentru realizarea
 centre de calcul, etc. Programului. Analiza privind utilizarea spaţiilor.

Referinţă  Universitatea dispune de suprafeţe adecvate procesului de studii în număr suficient


pentru realizarea Programului şi obţinerea rezultatelor scontate.
 Spaţiile sunt distribuite proporţional pe categorii (săli de curs, laboratoare didactice şi
ştiinţifice, Centre de calcul).

F 1.2 Suprafaţa utilizată (DR)


corespunde cerinţelor  Planurile corpurilor de studii ale facultăţii/catedrei.
regulamentare privind:
Spaţiul ce revine unui student: (RA)
 în sălile de curs;  Planurile spaţiilor de învăţământ pe categorii utilizate pentru realizarea
 în sălile de seminar; Programului de studii.
 în laboratoare;  Analiza spaţiilor ce revin unui student în sălile de curs, seminar, de
 în sălile de calculatoare; laborator, de calculatoare şi în bibliotecă. Corespondenţa acestora
cerinţelor regulamentare.
 în bibliotecă

Referinţă Cerinţele regulamentare minime privind suprafaţa spaţiilor utilizate raportate la un student:
 în sălile de curs - cel puţin 1,0 m2 ;
 în sălile de seminar - cel puţin 1,4 m2 ;
 în laboratoare - cel puţin 2,0 m2;
 în sălile de calculatoare - cel puţin 2,5 m2;
 în bibliotecă - cel puţin 1,5 m2.

F 2 ASIGURAREA TEHNICĂ A PROCESULUI DE STUDII


 F 2.1 Sălile de curs sunt (RA)
dotate cu mijloace tehnice de  Analiza dotării sălilor de curs în raport cu necesităţile curriculare ale
instruire (multimedia, utilaj Programului.
specializat, etc.)

Referinţă Universitatea dispune de săli multimedia pentru cel puțin 15% din sălile de curs

 F 2.2 Laboratoarele sunt (DR)


dotate cu echipament tehnic  Paşapoartele tehnice ale laboratoarelor implicate în realizarea
modern, mijloace tehnice Programului.
corespunzătoare disciplinelor  Planul catedrei privind dezvoltarea bazei de laborator.
din planul de studii (RA)
 Dotarea laboratoarelor, centrelor speciale de instruire, sălilor sportive
etc.
 Laboratoarele corespund cerinţelor de securitate a muncii.

Referinţă  Mijloacele de instruire, echipamentele laboratoarelor sunt adecvate obiectivelor didactice


şi asigură formarea competenţelor la disciplinele respective.
 Catedra are un plan de renovare, completare şi dezvoltare a bazei tehnico-materiale.

 F 2.3 Instituţia de (RA)


învăţământ deţine baze proprii de  Caracteristica bazei proprii pentru stagiile de practica (spaţiile de
instruire, echipament, dotarea cu mijloace de instruire etc.).
realizare a stagiilor de practică
 Raportul nr. de locuri de muncă la nr. de studenţi.
(ateliere, câmpuri experimentale
etc.) adecvate Programului de
studii

Referinţă  Universitatea dispune de baza proprie pentru desfăşurarea stagiilor de practică sau are
contracte de lungă durată cu agenţi economici sau alte instituţii prestatoare de servicii.
 Fiecare student este asigurat cu un loc de muncă pentru realizarea sarcinilor individuale
în timpul stagiului.
 Baza tehnico-materială (echipamente, utilaje, calculatoare) asigură dezvoltarea
competenţelor specifice ale studenţilor.

 F 2.4 Utilajele, (DR)


echipamentele, tehnologiile  Rapoarte de stagii ale studenţilor.
 Caiete de sarcini ale studenţilor.
bazelor de practică în afara  Procese verbale de totalizare a rezultatelor stagiilor de practică.
universităţii sunt adecvate (RA)
realizării obiectivelor Programului  Caracteristica bazelor de practică.
şi permite asigurarea efectivă a  Corelaţia între obiectivele Programului, rezultatele stagiilor şi
activităţilor de instruire dotarea bazelor de practică.

Referinţă Organizarea şi înzestrarea tehnică a bazelor de practică (întreprinderi, organizaţii)


corespunde cerinţelor Programului de studii.

F 3 ASIGURAREA SOCIALĂ A STUDENŢILOR


 F 3.1 Instituţia dispune de (DR)
cămine proprii. Starea căminelor  Paşapoartele tehnice ale căminelor.
 Actele oficiale de control de către serviciile de medicină preventivă,
corespunde normelor tehnice şi pompieri etc.
igienico-sanitare stabilite  Proces verbal privind atestarea curentă a căminelor.
(RA)
 Numărul de cămine, amplasarea acestora în raport cu blocurile de
studii, numărul de locuri, suprafaţa de locuit.
 Descrierea stării actuale a căminelor.
 Suprafaţa ce revine unui student cazat.

Referinţă Asigurarea cu cămine satisface nevoilor studenţilor instituţiei. Căminele corespund


normelor igienico-sanitare cu referire la: starea tehnică a edificiului; condiţiile
tehnico-sanitare; normele sanitare de iluminare; normele sanitare de încălzire etc.

 F 3.2 Gradul de (DR)


asigurare a studenţilor cu cămin  Regulament privind cazarea studenţilor în cămine.
(RA)
 Raportul numărului . de cereri depuse pentru cazare în cămin la
numărul de locuri.

Referinţă Oferta cazării corespunde cererii.

 F 3.3 Serviciile medicale (DR)


 Regulament privind serviciile medicale.
(RA)
 Descrierea serviciilor medicale acordate studenţilor.

Referinţă  Instituţia dispune puncte medicale, centre medicale, preventorii, clinici pentru studenţi
în campusul universitar.
 Serviciile medicale oferite studenţilor corespund cerinţelor.

 F 3.4 Mecanisme de (DR)


sprijin social pentru studenții  Regulament privind mecanismele de sprijin.
proveniți din grupuri (RA)
dezavantajate (burse, reduceri  Descrierea mecanismelor de sprijin si ajutor social acordate
de taxe, granturi pe criterii studenţilor.
sociale)

Referinţă  Instituţia dispune sistem de burse, reduceri de taxe și granturi pe criterii sociale
 Serviciile medicale oferite studenţilor corespund cerinţelor.

F 4 ACCESUL STUDENŢILOR LA INFORMAŢIE


 F 4.1 Biblioteca (DR)
instituţiei dispune de fonduri de  Statutul şi Regulamentul privind funcţionarea bibliotecii.
carte specializate în domeniul (RA)
Programului de studii accesibile  Biblioteca, fondul, filiale, săli de lectură.
studenţilor, calitatea fondului de  Biblioteca are catalog electronic de ediţii.
carte  Actualitatea fondului de carte şi ediţii periodice în susţinerea
Programului pe discipline de învăţământ, anii editării, ediţii autohtone
şi străine.
 Conectarea bibliotecii la INTERNET.

Referinţă  Instituţia deţine o biblioteca dotată cu literatură de specialitate adecvată cerinţelor


Programului şi asigură accesul studenţilor la informaţia respectivă.
 Fondurile de carte specializate corespund necesităţilor studenţilor.
 Fondul de carte şi ediţiile periodice sunt actuale şi corespund obiectivelor Programului.
 Săli de lectură a bibliotecii: numărul de locuri corespunde la cel puţin 5% din numărul
total de studenţi.
 Actualitatea fondului de carte în bibliotecă: majoritatea surselor de informaţie sunt
editate în ultimii 10...15 ani.
 Ediţii periodice de specialitate: în bibliotecă este prezent un număr suficient de ediţii
periodice de specialitate adecvate Programului.
 Sălile de lectură sunt conectate la INERNET

 F 4.2 Instituţia de (DR)


învăţământ asigură accesul  Paşaportul tehnic, altă documentaţie privind reţeaua INTERNET a
studenţilor la informaţie prin instituţiei/facultăţii.
reţeaua INTERNET (RA)
 Asigurarea tehnică a accesului la informaţie.
 Existenţă calculatoarelor conectate la INTERNET şi accesibilitatea
studenţilor la acestea.
 Sisteme şi reţele informatice fiabile.
 Capacitatea fluxului.
 Raportul numărului de studenţi la numărul. de calculatoare conectate
la INTERNET.
 Nr. calculatoarelor conectate la INTERNET în căminele studenţeşti.

Referinţă  Existenţa calculatoarelor conectate la INTERNET şi accesibilitatea studenţilor la acestea.


 Sisteme şi reţele informatice fiabile.
 Capacitatea fluxului corespunde cerinţelor Programului.
CRITERII DE EVALUARE Indicaţii privind conţinutul raportului de autoevaluare (RA) şi
şi indicatori de calitate documente de referinţă (DR)

G. MANAGEMENTUL CALITĂŢII ŞI ÎMBUNĂŢĂŢIREA CONTINUĂ

 Catedra/facultatea are o exigenţă de calitate în realizarea activităţilor sale, aplică recomandările


naţionale şi europene privind asigurarea calităţii.
 Politica de îmbunătăţire continuă a catedrei este firul roşu în sistemul său de management al calităţii,
realizează politica de asigurare şi îmbunătăţire continuă a calităţii.
 Catedra/facultatea asigură transparenţa publică a datelor şi informaţiilor despre toate Programele de
studii oferite de aceasta şi privitoare la managementul calităţii.
 Catedra/facultatea planifică şi aplică măsuri preventive şi corective, imediate şi de lungă durată, în
scopul înlăturării neconformităţilor.
 Demersul calităţii catedrei este elaborat şi realizat în strânsă colaborare cu beneficiarii.
 Catedra/facultatea răspunde exigenţelor evaluărilor externe ale altor organisme de evaluare.

G 1 POLITICA ASIGURĂRII CALITĂŢII

 G 1.1 Catedra/facultatea (DR)


are o politică de asigurare şi  Manualul calităţii (prezentarea sistemului de gestiune a calităţii).
îmbunătăţire continuă a calităţii  Procedurile de sistem şi specifice ale sistemului de management al
calităţii (SMC).
 Regulamente de funcţionare a infrastructurii calităţii.
 Programe (anuale, progresive) a obiectivelor prioritare de asigurare şi
îmbunătăţire continuă a calităţii, reflectate în planurile de activitate a
catedrei.
 Politica calităţii documentată de catedră, facultate ori de instituţie.
(RA)
 Analiza privind corelarea politicii în domeniul calităţii la nivel de
catedră – facultate – instituţie.
 Analiza corelaţiei politicii catedrei în domeniul calităţii cu obiectivele
Programului şi cerinţele, nevoile şi aşteptările părţilor interesate.

Referinţă  Instituţia a instituit structura organizatorică a sistemului de management al calităţii şi


responsabilităţile respective ale departamentelor, facultăţilor, catedrelor şi altor servicii
universitare.
 Catedra/facultatea are o politică şi un program de asigurare şi îmbunătăţire continuă a
calităţii, orientată în primul rând spre beneficiarii procesului de instruire şi Programele
de studii.
 G 1.2 Realizarea (DR)
îmbunătăţirii continue a calităţii  Procedurile specifice ale sistemului de management al calităţii care
Programului vizează elaborarea, evaluarea periodică şi perfecţionarea continuă a
Programelor de studii.
 Informaţii privind rezultatele ultimelor evaluări şi ameliorări
importante.
 Rapoartele calităţii.
(RA)
 Analiza măsurilor şi activităţilor de îmbunătăţire continuă, întreprinse
de catedră în ultimii 5 ani şi eficienţa acestora.

Referinţă  Catedra/facultatea a dezvoltat un mecanism de îmbunătăţire continuă a modalităţilor


sale de recrutare şi de instruire a studenţilor.
 Catedra/facultatea este angajată într-un proces de îmbunătăţire continuă a gestiunii sale
(şi a calităţii serviciilor prestate de aceasta).
 Catedra/facultatea planifică implementarea obiectivelor de îmbunătăţire continua şi le
dezvoltă la toate nivelele organizatorice.
 Catedra/facultatea poate demonstra îmbunătăţirea efectivă a calităţii în interiorul său şi
instrumentele care garantează aceasta.

 G 1.3 Transparenţa (DR)


informaţiilor de interes public  Regulamentele şi Procedurile sistemului de management al calităţii.
 Dispoziţiile rectorului şi/sau managementul calităţii (nivel
instituţional, facultate, catedră).
 Ghidul studentului.
 Pagina-web a instituţiei, facultăţii, catedrei.
(RA)
 Modalităţile şi măsurile întreprinse de catedră/facultate în vederea
asigurării transparenţei informaţiilor de interes public.

Referinţă  Catedra trebuie să ofere informaţii şi date, cantitative şi/sau calitative, actuale şi corecte,
despre calificările, Programele de studii, diplomele, personalul didactic şi de cercetare,
facilităţile oferite studenţilor şi despre orice aspect de interes pentru public, în general,
şi pentru studenţi, în special.
 Documentele ce vizează managementul şi asigurarea calităţii, precum şi rezultatele
acestor activităţi sunt disponibile şi uşor accesibile.

 G 1.4 Strategia de (DR)


asigurare a calitîţii este axată  Manualul calităţii (prezentarea sistemului de gestiune a calităţii).
pe demers participativ  Procedurile de sistem şi specifice ale sistemului de management al
calităţii.
(RA)
 Modalităţile de implicare a studenţilor, personalului didactic,
angajatorilor şi altor părţi interesate în îmbunătăţirea continuă a
calităţii.

Referinţă  Catedra/facultatea are un demers participativ şi structurat vis-à-vis de clienţii interni şi


externi ai activităţii sale. Rolurile acestora sunt bine determinate.
 Principiile demersului de calitate au fost acceptate de clienţii săi și, în special, de
cadrele didactice.
 Studenţii sunt implicaţi în demersul calităţii.

G 2 MANAGEMENTUL INTERN AL CALITĂŢII

 G 2.1 Evaluarea (DR)


personalului didactic şi a  Manualul calităţii (prezentarea sistemului de gestiune a calităţii).
cursurilor de către studenţi  Procedurile de sistem şi specifice ale sistemului de management al
calităţii.
 Regulamente de organizare a chestionării studenţilor.
 Dispoziţiile rectorului, decanului şi managementul calităţii.
(RA)
 Analiza rezultatelor evaluării personalului şi a cursurilor de către
studenţi.
 Analiza acţiunilor preventive şi corective .

Referinţă  Există şi sunt aplicate chestionare de evaluare de către studenţi a tuturor cadrelor
didactice şi a cursurilor predate, aprobat de Senat şi/sau Consiliul Calităţii, care se aplică
în conformitate cu regulamentul de organizare a chestionării studenţilor.
 Rezultatele sunt confidenţiale, fiind accesibile doar rectorului, decanului, managerului de
calitate şi persoanei evaluate.

 G 2.2 Evaluarea (DR)


Programului de studii de către  Rapoartele sondajelor de opinii ale absolvenţilor şi angajatorilor
absolvenţi şi angajatori efectuate în ultimii 5 ani.
(RA)
 Analiza rezultatelor chestionarelor absolvenţilor şi angajatorilor,
măsurile de ameliorare întreprinse, eficienţa acestora.

Referinţă  Există şi sunt aplicate chestionare de evaluare de către studenţi a Programelor de studii,
aprobate de Senat şi/sau Consiliul Calităţii, care se aplică în conformitate cu
regulamentul de organizare a chestionării studenţilor.
 Rezultatele fiind de caracter public sunt analizate la Senat, Consiliul Calităţii, Consiliul
facultăţii şi catedre.

 G 2.3 Autoevaluarea (DR)


periodică a Programului  Rapoarte de autoevaluare totală sau pe compartimente.
 Ppocese verbale ale discuţiilor la catedră/Consiliu/Senat.
(RA)
 Analiza rezultatelor autoevaluării
 Planul de măsuri de îmbunătaţire a calităţii.

Referinţă  La catedră /facultate / universitate există şi sunt de evaluare periodică a Programelor de


studii în scopul îmbunătăţirii continuie a calităţii
 G 2.4 Analiza şi tratarea (DR)
neconformităţilor depistate  Procesele verbale ale şedinţelor catedrei.
 Dosarele titularilor disciplinelor.
(RA)
 Analiza neconformităţilor şi măsurile de ameliorare ale acestora.

Referinţă  Catedra/facultatea şi cadrele didactice au analizat punctele forte şi cele slabe din
chestionare, în baza lor trasând măsuri preventive şi corective.

G 3 TRANSPARENȚĂ ȘI RESPONSABILITATE

 G 3.1 Participarea (DR)


beneficiarilor principali în  Contracte de colaborare (stagii de practică, cercetare ştiinţifică,
procesul de studii. Relaţiile cu participare în predare, proiectare, Comisii de evaluare etc.) cu
beneficiarii sunt structurate şi în întreprinderi şi instituţii de profil.
continuă dezvoltare (RA)
 Modalităţile de implicare a beneficiarilor externi în procesul de studii
şi analiza eficienţei acestor implicări.
 Implicarea studenţilor în organele de conducere ale facultăţii.

Referinţă  Beneficiarii externi participă la diverse activităţi în cadrul realizării Programului.


Consiliul facultăţii, comisia de management a calităţii, comisiile la examenele de licenţă
includ reprezentanţi ai beneficiarilor externi şi ai studenţilor.
 Catedra/facultatea are relaţii oficializate, documentate cu fiecare din beneficiarii definiţi.

 G 3.2 Beneficiarii (DR)


participă la managementul  Manualul calităţii (prezentarea sistemului de gestiune a calităţii).
calităţii Programului  Procedurile de sistem şi specifice ale sistemului de management al
calităţii.
(RA)
 Analiza implicării beneficiarilor în activităţile de management a
calităţii în cadrul Programului. Se analizează reprezentanţa studenţilor
şi angajatorilor.

Referinţă  Beneficiarii/clienţii sunt implicaţi în planificarea şi realizarea activităţilor de asigurare a


calităţii (strategie, gestiune, rezultate, ameliorări).
 Beneficiarii/clienţii sunt consultaţi vis-à-vis de măsurile preventive şi corective care
urmează să fie realizate în procesul de instruire a specialiştilor în Programul de studii.
 Necesităţile şi aşteptările actuale şi viitoare ale fiecărui beneficiar sunt cunoscute.
 Beneficiarii sunt informaţi privind politica şi activităţile de management realizate.
 Catedra/facultatea are relaţii oficializate, documentate cu fiecare din beneficiarii externi
definiţi.

G 4 ASIGURAREA EXTERNĂ A CALITĂŢII


 G 4.1 Monitorizarea (DR)
executării dispoziţiilor şi  Manualul calităţii (prezentarea sistemului de gestiune a calităţii).
recomandărilor Ministerului  Procedurile de sistem şi specifice ale sistemului de management al
Educaţiei (ME) şi a organelor calităţii.
de conducere a  Registrul documentelor catedrei.
instituţiei/facultăţii  Procese verbale ale şedinţelor catedrei.
(RA)
 Modalităţi de informare şi punerea în aplicare a dispoziţiilor şi
recomandărilor ME şi organelor de conducere a instituţiei/facultăţii.
 Monitorizarea îndeplinirii hotărârilor adoptate.

Referinţă  Ordinile, dispoziţiile şi recomandările ME/Senatului universităţii sunt comunicate şi


cunoscute de angajaţii catedrei şi, după caz, studenţi, imediat după difuzare.
 Catedra/facultatea întreprinde măsuri necesare în vederea realizării acestora.
 Mersul realizării prevederilor dispoziţiilor şi recomandărilor ME şi organelor de
conducere a instituţiei/facultăţii sunt urmărite şi documentate.

G 5 ALTE EVALUĂRI ŞI CERTIFICĂRI EXTERNE

 G 5.1 Evaluări externe (DR)


(ME, CNAA, Senat, Consiliul  Rapoarte de autoevaluare şi evaluare externă a Programului în ultimii
facultăţii şi organisme 5 ani.
internaţionale de certificare) şi  Planurile de măsuri elaborate în urma evaluărilor.
rezultatele acestora (RA)
 Analiza rezultatelor realizării planurilor de măsuri de ameliorare
elaborate în urma evaluărilor Programului.

Referinţă  Programul a fost evaluat de organisme de evaluare naţionale şi catedra ia în considerare


rezultatele acesteia în vederea ameliorării.
 Programul a fost supus altor evaluări, certificări sau acreditari externe.
 Rezultatele au fost difuzate şi sunt cunoscute.
 Catedra a elaborat şi realizat un complex de măsuri de îmbunătăţire pe marginea
observaţiilor şi propunerilor structurilor externe de evaluare şi acreditare.