PACTUL ECOLOGIC EUROPEAN – o inițiativă ambițioasă realizabilă?

PhD Associate Professor

Pîrvu Elena Loredana
Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”

Abstract:
PEE este o inițiativă a UE de transformare a Europei în primul continent neutru, până în
anul 2050, din punct de vedere climatic. Acest plan care a fost propus pentru prima dată în istoria
comunitară este unul revoluționar, strategic și legislativ și va avea impact significativ asupra
economiei și societatii europene.
Având în vedere faptul că previziunile actuale în ceea ce privește energia și clima sunt
acelea că emisiile vor putea fi reduse doar cu 60% până în 2050, atingerea obiectivului acestui
pact (transformarea Europei într-un continent neutru) o să fie cea mai mare provocare pentru
Uniunea Europeană.
Acest pact propune un set de 47 de actiuni elementul de bază al acestui pact fiind Legea
neutralității climatice carefixează anul 2050 ca obiectiv şi direcţie pentru toate politicile UE,
oferind probabilitate/previzibilitate tuturor cetățenilor, companiilor precum și autorităţilor
publice.
Prin acest pact se dorește ca în următoarele decenii Europa să renunțe la energia clasică și
să treacă în totalitate la cea nepoluantă. 
Key words: neutralitate climatică, pact ecologic, decarbonizare, creștere economică

1. INTRODUCERE

Pactul Ecologic European ( GREEN DEAL) este o inițiativă a UE de transformare a

Europei în primul continent neutru, până în anul 2050, din punct de vedere climatic. Acest plan
care a fost propus pentru prima dată în istoria comunitară este unul revoluționar, strategic și
legislativ și va avea impact significativ asupra economiei și societatii europene.
Comisia Europeană a prezentat la 14 decembrie 2019 Acordul verde european, care
acoperă toate sectoarele economiei, - o foaie de parcurs (COM (2019) 640)1 cu acțiuni pentru
stimularea utilizării eficiente a resurselor, grație tranziției la o economie circulară și curată,
pentru a opri schimbările climatice, pentru a pune capăt pierderii biodiversității și pentru a
reduce poluarea, așadar pentru a face economia UE durabilă, transformând provocările
climatice și de mediu în oportunități în toate domeniile politice și făcând tranziția justă și
incluzivă pentru toți.
Pactul ecologic european sau Pactul verde european este un mare pachet legislativ,
cuprinde 48 de regulamente europene şi va acoperi în jur de 30%, poate chiar 40% din bugetul
european. 

1
Brussels, 11.12.2019 COM(2019) 640 final , ANNEX to the COMMUNICATION FROM THE COMMISSION
TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL, THE COUNCIL, THE EUROPEAN
ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS ,,The European Green
Deal” accesat la data de 27.05.2020
 Președintele Ursula von der Leyen a declarat despre acestr acord că ,,arătând
restului lumii cum să fie durabil și competitiv, putem convinge alte țări să se deplaseze cu
noi.2
Așadar, până în 2050, Europa ar putea deveni primul continent din lume cu impact
climatic zero care să ofere un nou impuls economiei, îmbunătățind sănătatea și calitatea vieții
oamenilor și protejând natura. 
Viziunea Comisiei pentru un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra
climei înglobează aproape toate politicile UE și respectă obiectivul Acordului de la Paris de a
menține creșterea temperaturii mult sub 2°C și de a continua eforturile pentru menținerea
acesteia la nivelul de 1,5°C. Pentru UE, rolul de lider mondial în ceea ce privește neutralitatea
din punctul de vedere al impactului asupra climei înseamnă realizarea acestui lucru până în
2050.3
2. ACȚIUNI COMUNITARE ANUNȚATE ÎN COMUNICARE
Printre principalele acțiuni anunțate de comunicare (COM (2019) 640) privind acordul
ecologic se regăsesc următoarele :
1. O Legea neutralității climatice până în 20504, care a fost propusă de Comisie în 4
martie 2020 și care reprezintă elementul esențial al acestui pact.
Propunerea de regulament prezentată de Comisie (COM (2020) 80)5 are baza legală
identificată în art.191 și 193 din TFUE, articole în care se precizează că U.E și statele membre au
competență comună cu privire la îmbunătățirea mediului. În consecință, Comisia spune că a fost
stabilită o înțelegere cu privire la obiectivele ambițioase stabilite pentru 2050, obiective care
intenționeză să stabilească ținta obligatorie a Neutralitatății climatice a UE până în 2050.
În acest scop, Comisia definește o cale de reducere treptată și ireversibilă a emisiilor de
gaze cu efect de seră, nelimitate la CO2 pentru toate sectoarele.
Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt obligate prin art. 2 ca pe lângă statele
membre să ia toate măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor și să ia toate măsurile
necesare la nivel național și al Uniunii.
Comisia are atribuită sarcina de a verifica progresul realizat de statele membre și la nivelul
Uniunii la fiecare 5 ani, de a propune și de a recomanda măsuri în cazul în care inițiativele deja
adoptate se dovedesc inadecvate, trebuind să țină seama, printre altele, de salvgardarea
competitivității Economiilor UE și de solidaritatea dintre statele membre ( art.5 și 7).
2. introducerea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontiere pentru evitarea
scurgerii de carbon datorate producției de către țări terțe care au cele mai minore ambiții
și restricții de mediu și să se asigure că prețul importurilor ține cont mai exact de
conținutul lor de carbon;

2
https://ec.europa.eu/romania/news/20191211_pactul_ecologic_european_ro
3
https://www.investenergy.ro/strategia-comisiei-europene-pe-termen-lung-europa-sa-devina-neutra-din-punctul-de-
vedere-al-impactului-asupra-climei-pana-2050/
4
A se consulta https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/FS_20_360 european-climate-law-march-
2020_en(2777.714 kB - PDF)
5
Brussels, 4.3.2020 COM(2020) 80 final 2020/0036(COD) Proposal for aREGULATION OF THE EUROPEAN
PARLIAMENT AND OF THE COUNCILestablishing the framework for achieving climate neutrality and
amending Regulation (EU) 2018/1999 (European Climate Law) accesat la data de 22.05 2020
 3. o nouă strategie de adaptare la schimbările climatice - strategia
6
pentru biodiversitate 2030 pentru a dezvolta rezistență comparativ cu daunele
preconizate, în ciuda eforturilor de atenuare;
4. noua strategie industrială,
5. planul de acțiune a economiei circulare,
6. strategia producător-consumator pentru o politică alimentară durabilă
7. și propuneri pentru o Europă fără poluare.
Primele baze ale acordului ecologic au fost stabilite la 14 ianuarie 2020, cu prognoza
bazelor financiare ale programului. Este vorba despre:
- un plan de investiții pentru o Europă durabilă (COM (2020) 21)7, având ca obiectiv
principal de a mobiliza, prin bugetul UE și instrumentele asociate (în special Programul
InvestEU), investiții private și publice durabile pentru cel puțin o mie de miliarde de euro
în următorul deceniu;
- propunerea de regulament de instituire a unui fond de tranziție echitabil (COM (2020)
22)8, cu un buget de 7,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă unul dintre pilonii
Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, care vizează mobilizarea investițiilor de
cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în favoarea regiunilor cele mai
expuse repercusiunilor negative ale tranziție datorită dependenței lor de combustibili
fosili sau procese industriale intensitate ridicată a gazelor cu efect de seră;
- ca mijloc suplimentar de susținere a Mecanismului pentru o tranziție echitabilă (cel
menționat anterior) propunere de modificare de regulament pentru revizuirea fondurilor
europene puse în aplicare în temeiul Regulamentului gestionarea partajată (COM (2020)
23)9, în special în ceea ce privește instrumentele europene din 2007 privind politica de
coeziune, Fondul european maritim și pentru pescuit la Fondul de azil și migrație, Fondul
de securitate internă și instrumentul de gestionare de granițe și vize.
Guvernul consideră că Fondul pentru o tranziție justă este un instrument important
pentru implementările din Acordul Verde European, spunând că nu sunt încă stabilite detalii cu
privire la metoda de distribuire a resurselor care vor fi alocate statelor membre, inclusiv a
criteriilor de plafonare și siguranță net, susținând că acesta nu ar trebui să se traducă într-un
mecanism de „recompensare” pentru statele membre care au depus mai puțin efort în tranziția lor
energetică, în detrimentul statelor mai virtuoase în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor
climatice, care și-au asumat deja obiectivul consecințelor profesionale ale tranziției

6
A se consulta https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal/actions-being-taken-
eu/EU-biodiversity-strategy-2030_en
7
Bruxelles, 14.1.2020 COM(2020) 21 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Planul de investiții pentru o Europă durabilă Planul de investiții din cadrul Pactului ecologic european
8
Brussels, 14.1.2020 COM(2020) 22 final 2020/0006 (COD) Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN
PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL establishing the Just Transition Fund
9
Brussels, 14.1.2020 COM(2020) 23 final 2018/0196 (COD) Amended proposal for a REGULATION OF THE
EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCILlaying down common provisions on the European Regional
Development Fund, the European Social Fund Plus, the Cohesion Fund and the European Maritime and Fisheries
Fund and financial rules for those and for the Asylum and Migration Fund, the Internal Security Fund and the
Border Management and Visa Instrument
 Toate acțiunile propuse în comunicare sunt interconectate fiind propuse obiective cu
privire la toate sectoarele de activitate, și anume:
a) Cu privire la Clima
Având în vedere noile obiective climatice intermediare pentru 2030, care ar trebui definite
până la sfârșitul anului 2020, în vara 2020, Comisia intenționează să revizuiască (până în iunie
2021) următoarele instrumente de reglementare:
- Directiva 2003/87 / CE de instituire a unui sistem de comercializare a cotelor de
emisiigaze cu efect de seră (EU ETS), pentru a extinde aplicarea sa la sectoare
precumtransport maritim sau construcții;
- Regulamentul 2018/84210 în ceea ce privește împărțirea eforturilor, legată de reducerile
anuale emisiile obligatorii de gaze cu efect de seră pentru statele membre în perioada
2021-2030; Regulamentul se aplică tuturor sectoarelor care nu sunt incluse în sistemul
ETS: transport, construcții, agricultura, emisiile non-CO2, deșeurile și oferă fiecărui stat
membru o țintă reducerea emisiilor.

b) Cu privire la energie
Comisia are intenția de a reevalua legislația referitoare la sectorul energetic până în iunie
2021 întrucât se consideră că sectorul energetic este responsabil pentru cea mai mare pondere a
emisiilor (26,3 %). În acest sens va revizui:

- Directiva 2018/2001 privind sursele regenerabile care a stabilit obiectivul obligatoriu

de cel puțin 32% din energia provenită din surse regenerabile până în 2030,
asigurând reevaluarea sa până în 2023
- Directiva 2018/2002 privind eficiența energetică care stabilește un obiectiv de
economisire de energie de 32,5% până în 2030, și care prevede posibilitatea unei
revizuire la finalul anului 2023
În sfârșit, Comisia anunță posibilitatea:
- revizuirii cadrului de reglementare pentru infrastructura energetică, inclusiv a
regulamentului (UE) nr. 347/2013 privind rețelele energetice transeuropene care
stabilește linii directoare pentru dezvoltarea zonelor și coridoarelor prioritare a
infrastructurii energetice transeuropene și prin care sunt individualizate proiectele care
pot beneficia de proceduri de autorizare mai rapide și de finanțare din partea Conecting
Europe Facility (CEF), care a alocat aproape 6 miliarde de euro în favoarea
infrastructurilor energetice transeuropene până în 2020. Noul cadru ar trebui să fie
caracterizat prin difuzarea tehnologiilor și infrastructurilor inovatoare, cum ar fi rețelele
inteligente, rețelele cu hidrogen sau captarea, stocarea și utilizarea acestora stocarea de
carbon și energie;
În acest sens, se observă că documentul nu oferă o estimare, chiar provizorie, a resurselor
suplimentare care ar fi destinate scopului.
- Prezentării unei strategii de integrare sectorială inteligentă care ar trebui să reunească
într-un sistem unic sectoarele de energie electrică, gaze și încălzire;
10
Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea
anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei
contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de
modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013
 - Prezentării unei strategii de energie eoliană offshore;
- Revizuirii Directivei 2003/96 / CE privind impozitarea produselor energetice punând
accent pe aspectele privind de mediul înconjurător.
Până în iunie 2020, Comisia intenționează să evalueze textele finale ale planurilor naționale
pentru energie și climă ( pe are trebuie să și le actualizeze ținând cont de obiectivele Green Deal)
până în 2023.

c) Cu privire la Industrie și economie circulară11

Comisia spune că industria UE contribuie cu 20% la emisiile de gaze cu efect de seră iar
faptul că ea utilizează numai 12% din materialele reciclate ea este mult prea dependentă de
extracția materiilor prime. În acest sector, Comisia Europeană a anunțat:
- prezentarea unei strategii industrială bazată pe digitalizare și noi tehnologii pentru
decarbonizarea și modernizarea industriei cu consum energetic mare.
Propunerea (COM (2020) 102)12, prezentată la 10 martie 2020, prevede, printre altele: un plan de
acțiune asupra proprietății intelectuale; revizuirea normelor UE privind competitivitatea; o carte
albă pentru a contracara efectele dezastruoase ale subvențiilor străine pe piața unică; măsuri
pentru modernizarea și decarbonizarea industriilor cu mare consum energetic, sprijinind
industriile cu mobilitate durabilă și inteligentă și să promoveze eficiența energetică; un plan de
acțiune pentru materiile prime esențiale și produse farmaceutice; o alianță pentru hidrogen
curat, pentru industrii pe baza emisiilor de carbon, asupra platformelor cloud și asupra materiilor
prime; standarde și linii directoare privind achizițiile publice ecologice; o atenție reînnoită asupra
inovației,investițiilor și competențelor.
- Prezentarea unei propuneri pentru producția de oțel cu emisii de carbon cu zero
( 2020);
- relansarea planului strategic de acțiune pentru baterii din 2018, având în vedere și o
mai mare răspândire a vehiculelor electrice (până în octombrie 2020).
De asemenea, sunt anunțate alte măsuri pentru implementarea integrală a economiei circulare și
promovarea ciclurilor de producție și a produselor durabile.
În special, Comisia intenționează să prezinte un nou plan de acțiune pentru economia
circulară13. Propunerea, prezentată la 11 martie 2020 împreună cu comunicarea COM (2020)
9814 oferă măsuri pentru încurajarea producției de produse durabile, durabile șireutilizabile,
având în vedere, printre altele, și introducerea unui „drept la reparație”. Planul este în primul
rând destinat sectoarelor caracterizate printr-o exploatare mai intensă a resurselor și una mai
mare a producției de deșeuri: materiale textile, materiale de construcții și construcții, electronice,
materialemateriale plastice, vehicule, ambalaje, baterii.
Inițiativele planificate privesc:
a) să încurajeze reutilizarea pieții materiilor prime și a materiilor prime secundare;
11
A se vedea articolul  ,,Plastics in the Circular Economy” 9th International Conference The Danube - Axis of
European Identity, 2019, Elena- Loredana  Pîrvu 
12
Brussels, 10.3.2020 COM(2020) 102 finalCOMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE
EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC
AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS A New Industrial Strategy for Europe
13
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/fs_20_437 EU_Greendeal_Circular_economy_ro
(1143.332 kB - PDF)
14
Bruxelles, 11.3.2020 COM(2020) 98 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Un nou Plan de acțiune privind economia circulară Pentru o Europă mai curată și mai competitivă
 b) contracararea uzurii dispozitivelor electronice favorizând recuperarea, reutilizarea și
modernizarea acestora;
c)combaterea declarațiile false de compatibilitate ecologică a produselor „verzi”;
d) introducerea cerințelor pentruproducerea și reutilizarea ambalajelor.
Planul include, de asemenea:
a) măsuri de încurajare pentru utilizarea sustenabilă a plasticului și promovarea reciclării
acestuia;
b) monitorizarea implementăriistandardelorîn ceea ce privește plasticul de unică folosință;
c) măsuri pentru limitarea utilizării microplasticelor și a emisiilor demateriale plastice
produse din materiale precum țesături sau anvelope;
d) noi reguli privind deșeurile și o inițiativă de armonizare a sistemelor de colectare selectivă.
Comisiapromite să limiteze transporturile de deșeuri în țări din afara UE și să combatăexporturile
ilegale de deșeuri;
e) acte legislative și documente de orientare pentru a introduce cerințeecologice pentru
achiziții publice.

d) Cu privirea Mediul înconjurator

Comisia intenționează să prezinte o strategie privind biodiversitatea, protecția zonelor

marine, cu extinderea ariilor protejate de la cele definite ca de interes European,creșterea verdeții
în zona orașelor și reîmpădurirea pădurilor, care contribuie la absorbția CO2, pentru a favoriza
rezistența mediului înconjurător la schimbările climatice, strategie care va pregăti poziția
Uniunii Europene pentru Conferința părților la convenție privind diversitatea biologică care va
avea loc în octombrie 2020 în Kunmig, China.
De asemenea, Comisia intenționează să prezinte:
- măsuri pentru combaterea defrișărilor globale și pentru protejarea mărilor și
oceanelor.
- un plan de acțiune pentru atingerea obiectivului de „poluare zero” a aerului, apei și
solului al cărui obiectiv este:
1) protejarea apei împotriva contaminării de la producție scurgeri agricole, urbane,
descărcări industriale și produse farmaceutice;
2) limitarea interferențelor endocrine, substanțe chimice nocive provenite din circulația
produselor importate EU.
- o strategie în materia substanțelor chimice și măsuri de prevenire a accidentelor
industriale
Această nouă propunere are în vedere actualizarea strategiei prezentate în 2013 (COM
(2013) 0216)15 cu scopul de a asigura investitorilor, întreprinderile, companiile de
asigurări și cetățenii să își poată pune la punct instrumente pentru a integra schimbările
climatice în practicile lor de gestionare a riscurilor.
e) Un pact climatic european
În martie 2020, Comisia a lansat o Consultare publică (deschisă până la 17 iunie 2020)
privind Pactul verde European, care reunește regiuni, comunități locale, societatea civilă,
întreprinderi și școli prin care U.E dă cetățenilor un cuvânt de spus și un rol în formularea de noi

Brussels, 16.4.2013 COM(2013) 216 final COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE
15

EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE
AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS An EU Strategy on adaptation to climate change
acțiuni, în schimbul de informații și în prezentarea soluțiilor de bază pe care le pot urmări
alții. Întrucât lupta împotriva schimbărilor climatice și degradării mediului are dimensiuni
globale, răspunsul trebuie să fie și global.
Acest „Pact climatic”16este împărțit în 3 părți: schimb de informații cu privire la
problemele legate de schimbările climatice și degradare de mediu; spații fizice și virtuale pentru
prezentarea inițiativelor legate de obiectivele Green Deal; sprijinul Comisiei pentru inițiativele
de mediu încă de la început. Pactul ar trebui să se bazeze pe experiența dialogurilor cu cetățenii
sponsorizați de către Comisia (discuții publice cu comisarii europeni și alți decidenți ai UE),
adunările cetățenilor din întreaga UE și comitetele de dialog social ( discuții între partenerii
sociali și instituțiile europene).

f) În ceea ce privește investițiile

La începutul anului 2020, Comisia a prezentat un plan de investiții pentru o Europă
durabilă care să ajute la satisfacerea nevoilor de investiții. Planul de investiții: 25% din bugetul
UE pentru climă iar Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană a Climei, va oferi sprijin
suplimentar. Pentru ca sectorul privat să contribuie la finanțarea tranziției ecologice, Comisia va
prezenta o strategie de finanțare ecologică în 2020.
UE va continua să își promoveze obiectivele și standardele de mediu în contextul
convențiilor ONU privind biodiversitatea și clima și să-și consolideze diplomația
„verde”. Cele G717 , G2018 , convențiile internaționale și relațiile bilaterale vor fi folosite pentru a
convinge alte părți să -și intensifice eforturile. De asemenea, UE va folosi politica comercială
pentru a asigura durabilitatea și pentru a construi parteneriate cu țările vecine din Balcani și
Africa pentru a le ajuta în tranzițiile lor19.

3. ESTE AMENINȚAT VIITORUL PACT ECOLOGIC EUROPEAN DE

RĂSPÂNDIREA NOII PANDEMII COVID-19?
În încercarea lor de a reduce răspândirea noii pandemii coronavirus ale COVID-19
cauzate de virusul SARS-CoV-2, guvernele din întreaga Uniune Europeană au impus măsuri
inegalabile, cu un impact puternic asupra călătoriilor și activității economice. Având în vedere
faptul că rata noilor infecții cu coronavirus a început să scadă în Uniunea Europeană, guvernele
și oficialii UE au început să caute strategii și metode de ieșire din blocajul pentru stimularea
economiei în stadiu actual. Este de înțeles că statele sunt îndreptățite să ia măsuri pe termen scurt
care vizează sănătatea publică, protecția socială și măsurile economice menite să ajute sectoarele
aflate în dificultate dar este esențial ca guvernele și oficialii să nu treacă cu vederea nevoia de a

16
A se consulta https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/FS_20_361, climate-pact-for-all-
europeans-march-2020_en(5306.474 kB - PDF)
17
Grupul celor Șapte (G7) reprezintă un forum internațional al guvernelor unor state dezvoltate din punct de vedere
economic, tehnologic și militar: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al
Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii. Între 1997 și 2014, G7 a fost cunoscut ca Grupul celor Opt (G8),
format din țările G7 plus Rusia. La 2 martie 2014, din cauza implicării Rusiei în conflictul din Ucraina, participanții
din șapte țări (fără Rusia), împreună cu reprezentanții Uniunii Europene și a Comisiei Europene au suspendat
participarea sa la summit-ul din Sochi și în schimb s-au întrunit la Bruxelles în formatul G7, efectiv excluzând Rusia
din acest grup Din 2014 încoace grupul G8 efectiv cuprinde șapte state și UE ca al optulea participant.
18
Este un grup de miniștri de finanțe și guvernatori ai băncilor centrale din 20 de economii – 19 ale celor mai mari
economii naționale, plus al Uniunii Europene.
19
https://www.innovationpost.it/2019/12/12/ambiente-europa-a-impatto-zero-entro-il-2050-al-via-il-green-deal/
avea în aplicare și strategii pe termen mediu și lung pentru ieșirea din blocarea impusă de
pandemia COVID-19. 
Cu toate acestea, în cazul în care avocații interni necesari lipsesc, riscul pentru statele
membre să întârzie sau să dilueze cel puțin ambițiile climatice ale Acordului Verde European nu
poate fi exclus.
În acest context, multe discuții se concentrează asupra modului de integrare mai bună și a
renunțării la angajamentele consacrate în Acordul verde european, în timp ce elaborează noi
politici care vizează reînvierea economiei UE.
Deși Diferite industrii au făcut lobby pentru întârzierea punerii în aplicare a anumitor
politici de mediu, chiar și membrii din diferite guverne și politicieni din statele UE au sugerat să
renunțe la Acordul Verde European sau cel puțin să amâne punerea în aplicare a acestuia pentru
a direcționa fonduri pentru a aborda efecte pe termen scurt ale pandemiei COVID-19, tot mai
multe voci solicită o redresare ecologică la nivelul UE.
În acest context  În a doua parte a lunii aprilie, Parlamentul UE a adoptat o
rezoluție 20cu privire la acțiunile coordonate ale UE pentru combaterea pandemiei COVID-19 și a
consecințelor acesteia, solicitând Comisiei să propună un pachet de recuperare și reconstrucție
care „ ar trebui să fie în centrul său Green Deal și transformarea digitală pentru a da startul
economiei . ”
Pentru a sprijini această direcție, un număr de 17 miniștri ai climei și mediului din statele
membre UE, au emis o scrisoare comună 21în aprilie, prin care a cerut Europei să-și amintească
provocările schimbărilor climatice atunci când proiectează strategii de redresare economică din
„ criza fără precedent ” a pandemia. Și îndeamnăsă mențină eforturi comune „pentru o
reconstrucție post rezistentă a Covid 19”, prin tranziție verde și transformare digital22.
Cei 17 miniștrii consideră că statele nu trebuie să renunțe la tentația de a pune în aplicare
soluții pe termen scurt ca răspuns la actuala criză, care amenință să blocheze UE într-o economie
cu combustibili fosili pentru următoarele decenii, trebuie respecte calendarul stabilit prin
Acordul de la Paris, în ciuda amânării COP26 și să stimuleze pe ceilalți actori mondiali să-și
ridice ambițiile pe rând. De asemenea ,,acțiunile prompte pentru protejarea și conservarea
biodiversității trebuie să fie o parte fundamentală a răspunsului nostru la criza globală de sănătate
și de mediu și un aspect cheie pentru a asigura supraviețuirea și bunăstarea societăților noastre
"23.
De asemenea, un număr de 180 de politicieni europeni, lideri de afaceri, asociații de
afaceri, Confederația Europeană a Sindicatelor, ONG-uri și think tank-uri au semnat o
scrisoare 24 care își exprimă părerea asupra necesității creșterii investițiilor ecologice în bloc și
dezvoltării „ unui nou model de prosperitate ”în UE. Așadar, aparent, noțiunea de reconstruire a
economiei UE, asigurând, în același timp, neutralitatea climatică și respectând principiile
stabilite prin Acordul Verde European, sprijină și alți alți factori de decizie din statele membre
UE, precum și actori economici cheie din sectorul privat.
20
https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20200415IPR77109/covid-19-meps-call-for-massive-
recovery-package-and-coronavirus-solidarity-fund
21
Scrisoarea inițială semnată de primii 10 reprezentanți ai guvernului UE poate fi accesată la următorul link . În urma
executării sale, alte 7 guverne ale UE s-au alăturat apelului depus de celelalte state membre ale UE - link .
22
https://rlw.juridice.ro/17140/is-the-future-of-the-european-green-deal-threatened-by-the-covid-19-pandemic-
focus-on-the-national-energy-sector.html
23
https://www.repubblica.it/dossier/ambiente/green/2020/04/11/news/coronavirus_i_ministri_dell_ambiente_ue_gree
n_deal_sia_centrale_-253750693/
24
https://www.climatechangenews.com/2020/04/20/four-eu-nations-back-green-post-coronavirus-recovery/
 În urma acestor scrisori, în aprilie 2020 Bruxelles și-a revizuit prioritățile în ceea ce
privește Pactul ecologic European datorită pandemiei Covid 19.
În lumina noilor condiții datorate pandemiei covid-19, Comisia Europeană își
examinează programul de lucru pentru 202025 . 
În cadrul acestui program de lucru executivul UE a definit o linie de „fișiere urgente, noi
și existente, legate de covid-19”considerând că unele inițiative din cadrul Acordului verde
european pot fi întârziate, deoarece sunt considerate „mai puțin esențiale”, deși politicile
climatice rămân în mare măsură prioritare. Deși politicile climatice rămân în mare
măsură prioritare, printre „prioritățile cheie absolute” se regăsesc în special fișierele
referitoare la tranzițiile ecologice și digitale  26”.
  Așadar, ca o inițiativă prioritară a acordului ecologic este indicată de către Comisia
Europeană strategia financiară durabilă, considerată o contribuție esențială la redresarea din
criza coronavirusului. Printre priorități se regăsește și un așa-numit ,,val de renovare” , ale cărui
detalii nu au fost încă definite, considerat un punct fundamental al planului de recuperare post-
codiv-19 . Beneficiile economice, de fapt, derivă din atenția asupra tranziției și eficienței
energetice , în special în sectorul construcțiilor. De asemenea sunt considerate un factor cheie și
obiectivele climatice pentru 2030, deoarece chiar dacă Conferința climatică a ONU de la
Glasgow (COP26) a fost amânată, s-a considerat că trebuie să fie acordat un timp suplimentar
pentru un exercițiu analitic complex care se află în spatele dezvoltării de noi obiective .
Pactul european privind climatul se regăsește printe inițiativele amânate până
la sfârșitul anului 2020 deoarece în cadrul obiectivelor sale se regăsea și crearea unei platforme
în toamnă, înainte de conferința planificată a partidelor de la Glasgow. De asemenea și
Strategia Farm to Fork a fost amânată deoarece ar trebui ,,să reflecte învățăturile pandemiei
covid-19  în legătură cu siguranța alimentelor” .
Printre altele, de asemenea, revizuirea directivei de raportare nefinanciară ; strategia
pentru integrarea sectorului inteligent ( „un proiect important” pentru tranziția
energetică); „ Marea energie regenerabilă offshore , cronometrată să coincidă cu anunțurile
statelor membre ale UE care sunt membre ale„ Alianței Mării Nordului ; strategia chimică
pentru durabilitate , considerat „un element cheie al ambiția Comisiei de a aborda toate
sursele de poluare“ ; și strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă , al cărei conținut
este„Legat de obiectivele climatice pentru 2030” .
Totuși, acțiunile care vor avea unda verde în 2021 sunt noua strategie a UE
privind adaptarea la schimbările climatice și noua strategie forestieră, considerându-se că
sunt inițiative importante, dar nu critice în timp în raport cu climatul politic general . Cu toate
acestea, „strategia de adaptare la schimbările climatice a fost planificată inițial pentru 2021  în
orice caz , iar întârzierea va permite acum pregătirea unei evaluări a impactului ” .
Programele ReFuelEU Aviation - Combustibili pentru aviație durabilă și programele
FuelEU maritim - Green European Area European vor fi, de asemenea, amânate pentru anul
viitor, împreună cu strategia de abilitare a consumatorilor pentru tranziția
ecologică considerându-se că ea este un element important al pachetului de economie
circulară și ar putea fi însoțită de inițiative de economie circulară pentru produse durabile . "
În sfârșit, strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030, strâns legată de inițiativa
Farm to Fork, va fi amânată la sfârșitul anului 2020, împreună cu programul de acțiune
pentru mediu .

25
https://www.rinnovabili.it/ambiente/cambiamenti-climatici/coronavirus-piano-ue-di-ripresa/
26
https://www.rinnovabili.it/ambiente/politiche-ambientali/green-deal-2020-covid-19/
 Pactul Ecologic Eurpean – Green Deal ne oferă o foaie de parcurs pentru a face alegerile
corecte pentru a răspunde crizei economice, transformând Europa într-o economie durabilă și
neutră din punct de vedere climatic. Lecția din criza Covid-19 este că acțiunea timpurie este
esențială. Prin urmare, trebuie să menținem ambiția pentru a atenua riscurile și costurile
inacțiunilor din cauza schimbărilor climatice și a pierderilor din biodiversitate.
Capacitatea UE de a acționa depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a
colabora în solidaritate pentru a construi puntea dintre combaterea Covid-19, pierderea
biodiversității și schimbările climatice27.

4. ALOCĂRILE PE FIECARE STAT MEMBRU

Comisia Europeană a prezentat deja o primă alocare a resurselor Fondului pentru fiecare
stat membru. Întrucât Polonia a declarat la Consiliul European din 12 și 13 decembrie 2019 că,
în această etapă, nu se poate angaja să pună în aplicare obiectivul de eliminare a emisiilor 2050,
cu 2 miliarde de euro (maxim admis pentru fiecare stat membru) și o intensitatea ajutorului pe
cap de locuitor de 52,7 euro, ea ar avea cea mai mare pondere de resurse. Urmează Germania
(877 milioane EUR, cu o intensitate de ajutor pe cap de locuitor de 10,6 EUR), România (757
milioane de euro, cu o intensitate de ajutor pe cap de locuitor de 38,8 euro), Republica Cehia
(580 milioane de euro, cu o intensitate de ajutor pe cap de locuitor de 54,7 euro), Bulgaria
(458milioane de euro, cu o intensitate de ajutor pe cap de locuitor de 65 de euro) și Franța (401
de milioane de euro,cu o intensitate de ajutor pe cap de locuitor de 6 euro).
Se pare că alocarea resurselor Fondului în condițiile propuse de Comisia Europeană nu
garantează o distribuire echilibrată a sarcinilor și a beneficiilor potențiale între diferitele
state membre, în termenii noilor investiții - care au un impact evident asupra inovației
tehnologice.

5. CONCLUZII:

Sunt de părere că PACTUL ECOLOGIC EUROPEAN esteo inițiativă ambițioasă

propusă de Comisia Europeană deoarece prin aceasta provocare în sustenabilitatea acțiunilor în
domeniul climei se urmărește, bineînțeles, și o schimbare a modelului economic trecându-se de
la economia actuală care se bazează pe consumerism la o economie verde.
  Consider că pentru multe state membre, costurile atingerii obiectivelor de emisii ale
Comisiei Europene vor fi cu mult mai ridicate decât banii alocați prin Mecanismul pentru o
Tranziție Justă iar unele dintre statele U.E nu au resursele necesare sau au alte priorități,  iar acest
lucru ar putea creea tensiuni în interiorul UE, lucru care ar putea impulsiona pe unele state
membre să părăsească Uniunea. 
Și totuși cred că acest pact ar putea fi profitabil pentru toate statele U.E. deoarece va
stimula economia dar și calitatea vieții în U.E. dacă acesta va recunoaște specificitățile fiecărui
stat membru, dacă va fi finanțat convenabil, ținând cont de nevoile fiecărui stat membru, fără a
afecta politicile tradiționale ale UE, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune.
Așadar, sunt încrezătoare că PACTUL ECOLOGIC EUROPEAN, care îndeplinește
toate condițiile pentru a deveni misiunea definitorie a Uniunii Europene, este o inițiativă
ambițioasă realizabilă.

27
https://www.climatechangenews.com/2020/04/09/european-green-deal-must-central-resilient-recovery-covid-
19/
Bibliography:

1. Brussels, 11.12.2019 COM(2019) 640 final , ANNEX to the COMMUNICATION FROM

THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL,
THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE
COMMITTEE OF THE REGIONS ,,The European Green Deal” accesat la data de
27.05.2020
2. https://ec.europa.eu/romania/news/20191211_pactul_ecologic_european_ro
3. https://www.investenergy.ro/strategia-comisiei-europene-pe-termen-lung-europa-sa-devina-
neutra-din-punctul-de-vedere-al-impactului-asupra-climei-pana-2050/
4. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/FS_20_360 european-climate-law-
march-2020_en(2777.714 kB - PDF)
5. Brussels, 4.3.2020 COM(2020) 80 final 2020/0036(COD) Proposal for aREGULATION OF
THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCILestablishing the
framework for achieving climate neutrality and amending Regulation (EU) 2018/1999
(European Climate Law)
6. https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal/actions-
being-taken-eu/EU-biodiversity-strategy-2030_en
7. Bruxelles, 14.1.2020 COM(2020) 21 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL
EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Planul de investiții pentru o Europă durabilă
Planul de investiții din cadrul Pactului ecologic european
8. Brussels, 14.1.2020 COM(2020) 22 final 2020/0006 (COD) Proposal for a REGULATION
OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL establishing the Just
Transition Fund
9. Brussels, 14.1.2020 COM(2020) 23 final 2018/0196 (COD) Amended proposal for a
REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCILlaying
down common provisions on the European Regional Development Fund, the European Social
Fund Plus, the Cohesion Fund and the European Maritime and Fisheries Fund and financial
rules for those and for the Asylum and Migration Fund, the Internal Security Fund and the
Border Management and Visa Instrument
10. Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018
privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele
membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare
a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 525/2013
11. Brussels, 10.3.2020 COM(2020) 102 finalCOMMUNICATION FROM THE COMMISSION
TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL, THE COUNCIL,
THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE
OF THE REGIONS A New Industrial Strategy for Europe
12. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/fs_20_437 EU_Greendeal_Circula
r_economy_ro (1143.332 kB - PDF)
13. Bruxelles, 11.3.2020 COM(2020) 98 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL
 EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Un nou Plan de acțiune privind economia
circulară Pentru o Europă mai curată și mai competitivă
14. Brussels, 16.4.2013 COM(2013) 216 final COMMUNICATION FROM THE
COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN
ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS
An EU Strategy on adaptation to climate change
15. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/FS_20_361 , climate-pact-for-all-
europeans-march-2020_en(5306.474 kB - PDF)
16. https://www.innovationpost.it/2019/12/12/ambiente-europa-a-impatto-zero-entro-il-2050-al-
via-il-green-deal/
17. https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20200415IPR77109/covid-19-meps-
call-for-massive-recovery-package-and-coronavirus-solidarity-fund
18. https://rlw.juridice.ro/17140/is-the-future-of-the-european-green-deal-threatened-by-the-
covid-19-pandemic-focus-on-the-national-energy-sector.html
19. https://www.repubblica.it/dossier/ambiente/green/2020/04/11/news/coronavirus_i_ministri_d
ell_ambiente_ue_green_deal_sia_centrale_-253750693/
20. https://www.climatechangenews.com/2020/04/20/four-eu-nations-back-green-post-
coronavirus-recovery/
21. https://www.rinnovabili.it/ambiente/cambiamenti-climatici/coronavirus-piano-ue-di-ripresa/
22. https://www.rinnovabili.it/ambiente/politiche-ambientali/green-deal-2020-covid-19/
23. https://www.climatechangenews.com/2020/04/09/european-green-deal-must-central-
resilient-recovery-covid-19/