sgsgdfg

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL DE CONSTRUCŢII DIN mun.CHIŞINĂU
CATEDRA: CONSTRUCŢII CIVILE ŞI INDUSTRIALE

PROIECT DE CURS
La disciplina ,,Calculul elementelor de construcţii’’

Tema: CALCULUL GRINZII PRINCIPALE ŞI A PLANSEULUI MONOLIT

din beton armat

Executat elevul gr. CC.12.11 Trofin Vladimir

Verificat:Profesor de specialitate Lupolov Marina

Chişinău 2014

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PC-13-2501-2014-ME
sgsgdfg

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL DE CONSTRUCŢII DIN mun.CHIŞINĂU
CATEDRA: CONSTRUCŢII CIVILE ŞI INDUSTRIALE

MEMORIU EXPLICATIV
la proiectul de curs
Disciplina ,,Calculul elementelor de construcţii’’

Tema: CALCULUL GRINZII PRINCIPALE ŞI A PLANSEULUI MONOLIT

A efectuat elevul gr. CC12.11 TrofinVladimir

A verificat:Profesor de specialitate Lupolov Marina

CHIŞINĂU 2014

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PC-13-2501-2014-ME
sgsgdfg

Calculul grinzii principale si a planseului monolit din beton armat

1.Introducere
Avantajele şi dezavantajele elementelor construcţiilor din beton armat.
Betonul este material de construcţie artificial cu structura de conglomerat
rezultată prin întărirea unui amestec omogen compus din ciment, apă, agregat natural sau
artificial.
Proprietăţile betonului (rezistenţă bună la compresiune şi foarte slabă la
întindere)permit ca acest material să fie utilizat în special la elementele masive cum sunt
fundaţii, ziduri de sprijin şi baraje de greutate.
Betonul asociat cu armătura din oţel se numeşte beton armat. Armăturile au rolul să
preia eforturile de întindere, care i-au naştere în elementele structurilor de rezistenţă ale
clădirilor sub acţiunea încărcărilor.
Betonul armat reprezintă următoarele avantaje:
1. Este mult mai eftin;
2. Prezintă proprietăţi de rezistenţă superioare;
3. Are o rezistenţă mai mare la acţiunea focului;
4. Prin turnarea şi întărirea în tipare betonul poate căpăta orice formă;
5. Este material de construcţie durabil.
La respectarea condiţiilor de producţie şi exploatarea rezistenţelor betonului creşte timp
îndelungat, iar armătura este bine protejată contra coroziunii.
Betonul armat reprezintă următoarele dezavantaje:
1. Greutate mare;
2. Conductibilitate termică şi acustică înaltă;
3. La folosirea betonului armat la pereţii exteriori, interiori şi acoperişului necesită o
izolaţie termică şi acustică;
4. Posibilitatea apariţiilor fisurilor la acţiunea unor sarcini.

2.Date iniţiale:
2
1. Încarcarea utila – 14 KN/m
2. Încarcarea de zapada – 0,94 KN/m2
3. Încarcarea pardoselei – 1,0 KN/m2
4. Clasa betonului – B20
5. Clasa armaturii – AII

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PC-13-2501-2014-ME
sgsgdfg

Sarcinile ce actioneaza asupra grinzii principale

QTot - Sarcina totala
QTot = QPlanseu + QProv

QPl - Sarcina planseu

QPl = (PPl + PIa + PSn + PPr)=1.24t/ m2

Ppl - Sarcina planşeului

Ppl = 0.14·1.2·1.5= 0.25t/ m2

PLa - Greutatea izolaţiei

PLa = δIA · γIA · Ks = 0.05 ·1.3 ·1.1 = 0.07 t/ m2

PSn - Greutatea sapei de mortar

PSn = δSn · γSn ·Ks = 0.02 ·1.8 ·1.2 = 0.04 t/ m2

PPr - Greutatea specifică a parchetului

PPr = δPr · γPr · Ks = 1 ·0.8 ·1.1 = 0.88 t/ m2

QPl - Sarcina planseu

QPl = 1.24t/ m2

QProv - Sarcina provizorie

QProv = qpra ·Ks · C = 0.4·1.3·5.15 =2.67 t/ m

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PC-13-2501-2014-ME
sgsgdfg

QTot - Sarcina totala

QTot = 1.24+2.67=3.91t/ m2

M - Momentul maxim de inconvoiere

Q∗L 2 4.8∗10000
M= 12
= 12
= 4000 N/m

A - Aria armaturii de rezistenta

M
A0 = B∗H 2∗Rb ≤ 0.4

Calculul ariei in sectiunea tranzversala a elementului

H
AS = η∗h 0∗Rs

4000
A0 = 100∗12∗11.5∗10 = 0.02 ≤ 0.4 cm2

 = 0.99

Aria elementului solicitat la inconvoiere

4000
AS = 0.99∗12∗280 = 1.2 cm2
Concluzie
Adoptam 5 O 8 AII cu As = 2.51 cm2

3.Calculul grinzii principale din beton armat monolit

Grinda solicitata la inconvoiere

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PC-13-2501-2014-ME
sgsgdfg

1.Date iniţiale:
1. Încarcarea utila – 19 KN/m2
2. Încarcarea de zapada – 0,95 KN/m2
3. Înălţimea placii monolite – 90 mm
4. Încarcarea pardoselei – 1,0 KN/m2
5. Înalţimea etajului – 550 mm
6. Clasa betonului – B20
7. Clasa armaturii – AII
QTot - Sarcina totala
QTot = QPlanseu + QPcov + Qpq
Qpq=δ·l·h·γ=0.4·6·0.4·1.5=1.44t/m
QTot = 1.24+ 2.67+ 1.44 = 5,35t/m
RAy = RBy

∑MA – Suma momentului fata de punctual A

∑MA = 0
-q·6·3+RBy·6=0
RBy=5.35˖6˖3*6=16.05 kN
Sectorul A-B
6≥x≥0
x
M(x)= RAy·x-q·x* 2

M(0)=0
M(6)=0
6
M(6)= 16,05 ˖6 – 5,35 ˖6 ˖ 2 = 0
3
M(3)= 16,05 ˖ 3 – 5,35 ˖ 3 ˖ 2 = 48.15 – 24,075 = 24,07t/m

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PC-13-2501-2014-ME
sgsgdfg
Mmax
A0 = Rb∗h 0∗b ≤ 0.4 cm2

24.07∗10000∗100 240700
A0 = 11,5 · 100· 40 ·1406.25 = 646875 = 0,37<0.4

Adoptam η = 0,75-coeficient de siguranta

Mmax
As = Rs∗h 0∗η

24.07 ·10000∗100 240700

As = 14,5 · 40· 1406,25 = 7875 =30,56 cm2

concluzie
Adoptam As = 32,14 cu 4 O 32 AII

Grinzile sunt elemente de rezistenţă dispuse orizontal sau înclinat şi au lungimea mare
în raport cu dimensiunile transversale: au rolul de a prelua  încărcările plăcilor  sau a
altor elemente ce reazemă pe ele şi de a le transmite altor elemente de rezistenţă.

Tehnologia de executie

Etape de execuţie:

1. cofrarea;
2. armarea;
3. turnarea si compactarea betonului;

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PC-13-2501-2014-ME
sgsgdfg
4. decofrarea;

Armarea grinzilor.Grinzile se pot arma direct în cofraj sau prin execuţia carcaselor la
bancul de lucru şi montarea lor ulterioară în cofraj. Grinzile se pot arma direct în cofraj
(figura 3) după montarea armăturii stîlpilor, astfel:

1. se însemnează cu creta sau cu creionul, pe marginea cofrajului, poziţia indicată în

proiect pentru etrieri;
2. se introduc etrierii în cofraj în dreptul semnelor; dacă etrierii sunt închişi, latura lor
superioară se lasă deschisă pentru a se putea introduce barele longitudinale;
3. se introduce barele drepte de la partea inferioară a grinzii, se aşează la poziţia din
proiect şi se leagă cu sîrma de etrieri;
4. se aşează apoi barele ridicate, călăreţii şi toate celelalte bare prevăzute la poziţia din
proiect închizîndu-se etrierii şi legîndu-se cu sîrmă.

O atenţie deosebită trebuie dată respectării poziţiei armăturii în cofraj şi pe reazeme,

precum şi acoperirii cu beton, atît pe fundul grinzii, cît şi lateral.

La armarea grinzilor cu carcase confecţionate pe banc se efectuează

următoarele operaţii:

1. se ridică carcasele pe cofraj cu ajutorul macaralei, utilizînd dispozitive de ridicare

cu traverse şi juguri mobile pentru carcase mai lungi de 3…4 m;
2. carcasa grinzii se aşează cu un capat pe cofraj, pe un suport, iar al doilea capăt se
lasă în cofraj;
3. se scoate suportul şi se lasă şi celălat capăt în cofraj, executîndu-se legăturile cu
armăturile din celelalte elemente ale structurii de rezistenţă.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PC-13-2501-2014-ME
sgsgdfg

La armarea grinzilor cu carcase confecţionate pe banc se efectuează

următoarele operaţii:

1. se ridică carcasele pe cofraj cu ajutorul macaralei, utilizînd dispozitive de ridicare

cu traverse şi juguri mobile pentru carcase mai lungi de 3…4 m;
2. carcasa grinzii se aşează cu un capăt pe cofraj, pe un suport, iar al doilea capăt se
lasa în cofraj;
3. se scoate suportul şi se lasă şi celalat capăt în cofraj, executîndu-se legăturile cu
armăturile din celelalte elemente ale structurii de rezistenţă.

          În loc de bare independente, grinzile se pot arma şi cu carcase sudate (fig.4)
reducîndu-se consumul de oţel.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PC-13-2501-2014-ME
sgsgdfg

Bibliografie

1. Вопросы строительства и архитектуры Молдавии. U.T.M. 1985

2. СНиП „Жилые здания”.
3. „Железобетоные конструкции”, Байков В. Н., Сигалов Э. Е., Москва,
Стройиздат 1991.
4. „Упрощеныи расчет железобетоных балок и плит” Н.В.Кузнецов
5. „Calculul elementelor încovoiate din beton armat după capacitatea portantă”,
Ciupac I., Coerieba S., Zolotcov A.
6. СНuП 2.03.01-84.,,Бетoные и железобетонные конструкции” Москва, 1985.
Цай Т.Н.
7. Строительные конструкции Том 2. Москва, 1985.
8. Серия ИИ03-02. Железобетонные изделия, Москва 1964
9. Т.Н.Цaи ,,Строительные кострукции”.Том1 Москва Строииздат, 1985.
10.S.Rădăuţan ,,Dicţionar politehnic rus-român” Chişinău 1983
11. Gh. Moraru, Calculul elementelor de rezistenta ale unei hale industriale in
exemple, Chisinau 2009.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura Data

PC-13-2501-2014-ME