sgsgdfg

PLAN GENERAL DE CONSTRUCŢII

PGC este planul şantierului de construcţii pe care se indică: distribuirea clădirii sau clădirilor ce se
construiesc, clădirile existente, maşinele şi mecanismele de construcţii, obiectele gospodăreşti:
instalaţiile tehnologice, depozitele de şantier, clădirile provizorii, autodrumurile, reţelele inginereşti,
zonele periculoase, etc.
PGC a şantierului se elaborează de către organizaţiile de construcţii, în componenţa PEL.
Principiile de bază la protectarea PGC sunt.
Proiectarea în confirmitate cu CHиП.
PGC trebuie să prevadă organizarea raţională a fluxurilor.
Amplasarea clădirilor provizorii şi instalaţiilor temporare: de distribuit pe suprafaţa şantierului
nedestinată construcţiei, respectând cerinţele de securitate a muncii şi antiincendiare.
Durata executării construcţiilor temporare să fie minimă.
Clădirile provizorii să fie de tip: montabile-demontabile sau mobile.
Depozitele de materiale, de amplasat în zona: maximă de consum, zona macaralelor şi
autodrumurilor.
Amplasarea mecanismelor pe teritoriul şantierului, trebue să satisfacă cerinţele tehnologice de
executare a LCM.
Lungimea reţelelor temporare inginereşti să fie minimă.
Date iniţiale la proiectarea PGC a şantierului servesc:
Planul general a clădirii.
PC şi FT a şantierului.
Calculul necesităţii în resurse materiale, maşini, mecanisme şi forţe de muncă.
Necesitatea în schiţe a proceselor de lucru.
Normativele de proiectare, etc.
PGC se elaborează pentru fiecare perioadă a: lucrărilor infrastructurii, suprastructurii şi de finisare a
clădirii.
În proiectul de curs, PGC este elaborat la etapa lucrărilor de:...(terasamente, montare, finisare, etc.).
Elaborarea PGC.
În procesul de elaborare a PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:
La trasarea autodrumurilor temporare se recomandă de respectat distanţa între: autodrumuri şi
suprafaţa depozitelor, care trebuie să fie de 0,5-1m; autodrum şi calea de rulare a MAB 6,5÷12,5m;
autodrum şi axa căii de rulare a macaralei turn 3,75m; autodrum şi îngrădire ≥1,5m, lăţimea
autodrumurilor într-un sens 3,5÷5,5m, în două sensuri 5,5÷8m; raza curburii autodrumului
R=12÷30m. În cazul proiectării autodrumului într-un sens este necesar de amplasat fîşii cu lăţimea de
3m, pentru trecerea autocamionului la descărcare; de organizat autodrumurile în formă de inel, în
cazul liniei moarte, se recomandă de prevăzut o suprafaţă de manevrare cu dimensiunile mai mari de
12×12m.
La proiectarea maşinelor şi mecanismelor se recomandă de respectat ca: locul de amplasare sau calea
de rulare a MAB trebuie să satisfacă fişele tehnologice elaborate; la amplasarea căii de rulare a
macaralei turn este necesar de indicat suporturile de sprigin a căii de rulare; conectarea macaralei
la reţeaua temporară de alimentare cu energie; cuplarea cu pămîntul şi îngrădirea zonei periculoase;
lungimea căii de rulare a macaralei turn trebuie să fie mai mică decăt lungimea construcţiei cu
valoarea deschiderii braţului; lăţimea căii de rulare a MAB se determină în baza gabaritelor şi razei
de

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 1
sgsgdfg
rotire a platformei rolative; pe axa căii de rulare a MAB se indică cu o săgeată direcţa de mişcare; în
cazul MAB este necesar de prevăzut suprafeţe de rezervă pentru fiecare permutare a macaralei pe tot
perimetrul clădirii; dimensiunile acestor suprafeţe trebuie să satisfacă gabaritele utilajului de
primire a amestecurilor de mortare sau betoane; deasemenea prevăzute treceri a autobasculantelor
spre suprafeţele de primire a acestor amestecuri, precum şi suprafeţe de manevrare.
La amplasarea depozitelor de şantier se respectă următoarele cerinţe ca: parcurgerea resurselor
materiale a căii minime de rulare pe şantier; amplasarea depozitelor deschise de produs pe toată
lungimea frontul de lucru paralel cu axa de deplasare a macaralei; între depozite de amplasat treceri;
dimensiunile depozitelor să satisfacă amplasarea prefabricatelor pe ele; hotarele depozitelor deschise
trebuie să treacă de la marginea drumului la o distanţă≥0,5m; primirea amestecurilor de mortar sau
beton trebuie prevăzut pe una sau două suprafeţe speciale, amplasate în zona de lucru a macaralei.
La distribuirea clădirilor provizorii se respectă următoarele cerinţe ca: distanţa de la frontul de lucru
pînă la clădirile provizorii să fie≤500m, pînă la vicee≤100m, amplasarea lor în zona periculoasă a
macaralei este interzisă; amplasarea de produs prin respectarea cerinţelor de securitate a muncii şi
măsurile antiincendiare.
La trasarea reţelelor inginereşti se recomandă de respectat ca: amplasarea reţelelor temporare de apă,
canalizare şi energie de produs pe suprafeţele libere a şantierului; de indicat locurile de racordare a
conductelor, lungimea reţelelor trebuie să fie minimă; racordarea reţelei temporare de alimentare cu
energie la cea permanentă de produs prin transformator; reţeua temporară de alimentare cu energie de
trasat pe stîlpi din lemn distribuiţi la distanţa de 20÷40m unul de la altul amplasaţi pe tot perimetrul
şantierului, locurile de muncă de iluminat utilizînd turnuri mobile de iluminare; amplasarea
iluminatoarelor de produs la colţurile şantierului în scopul formării vizibilităţii maxime; hidranţii
antiincendiari de amplasat peste 300 de metri unul de
la altul, racordîndu-se la reţeaua permanentă de alimentare cu apă, distanţa hidranţilor de la autodrum
să fie 2m; amplasarea havuzurilor în apropierea zonei fronturilor de lucru, racordarea lor de produs la
reţeua temporară de apă; îngrădirea şantierului de produs pe tot perimetrul la o distanţă 2m de la
marginea: autodrumurilor, clădirilor provizorii sau depozitelor de şantier; îngrădirea să fie dotată cu
poartă cu inscripţia: „Intrare” sau „Ieşire”;
îngrădirea zonelor periculoase de pe teritoriul şantierului; hotarele zonelor periculoase depind de
înălţimea la care se execută lucrările, la macarale orientativ se primeşte cu 5m mai mare decît
deschiderea braţului; se indică trotuarele de circulaţe a muncitorilor; reţeua de energie se trasează de
culoare roşie, apa cu albastru, iar canalizarea de culoare neagră.

Calculul suprafeţei depozitelor de şantier.

În procesul de elaborare a PGC, este necesar de proiectat depozitele de şantier.
În practica de construcţie cea mai raţională metodă de organizare a LCM este: cea din mijloacele de
transport sau montarea în blocuri mari, ţinînd cont de faptul că cantitatea de depozitare a resurselor
materiale la depozitele de şantier este minimă, însă aceste metode nu au o largă răspândire, deacea
este necesar ca unele resurse materiale să fie depozitate.
În dependenţă de proprietăţile fizico-mecanice a resurselor materiale, utilizate la executarea LCM, se
cunosc următoarele tipuri de depozite de şantier: deschise sau închise.
În procesul proiectării pe PGC a depozitelor de şantier, se recomandă de respectat următoarele
cerinţe:
Determinarea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate.

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 2
sgsgdfg
Stabilirea metodei de depozitare şi duratei de păstrare la depozit a resurselor materiale.
Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier.
Stabilirea cantităţii şi dimensiunile depozitelor.
Locul de amplasare şi poziţionare a depozitelor pe teritoriul şantierului.
Stabilirea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate, se execută conform tabela 11:„Calculul
totalizator a consumului de resurse materiale, construcţii şi semifabricate”, iar metoda de depozitare a
resurselor materiale se execută conform tipului de resurse materiale care trebuie depozitate, în
dependenţă de CHиП, vezi tabela: „Norma de depozitare la 1m2 de suprafaţă.
Tabela:„Norma de depozitare la 1m2 de suprafaţă”.
Norma de Tipul
Nr. Denumirea resurselor materiale, Unitatea depozitare depozitului
construcţiilor de la 1m2, q
şi semifabricatelor măsură
1 2 3 4 5
3
1. Construcţii prefabricate m 0,3÷2,5 deschis
2. Cărămidă mii buc. 0,7 deschis
3. Calcar lacustru m3 1÷1,5 deschis
2
4. Panouri de cofraj m 40÷50 deschis
3
5. Panouri din‫ ׃‬vată minerala, plăci din m 2÷3 Închis
polistiren expandat, plăci din
polistiren extrudat
6. Ipsos, amestec uscat, adezivi p/u t 2÷2,5 închis
faianţă sau gresie, ciment
7. Plăci din ghips–carton m2/foi 2,0/300 închis
8. Nisip, piatră spartă, pietriş, m3 2÷2,5 deschis
cheramzit, zgură
9. Mastic bituminos kg 900 închis
10. Blocuri de uşă sau fereastră m2 44÷45 închis
11. Var stins, vopsele, lacuri, ulei kg 600÷800 închis
natural, diluant, dizolvant
12. Linoleum, mochetă, parchet, laminat, m2 80÷100 închis
faianţă, gresie
13. Plăci fibrelemnoase m3 0,4 închis
3
14. Plăci din: beton, materiale naturale, m 1,5 închis
mozaic, etc.
15. Ruberoid, linocrom, carton bitumat m2/rul. 200÷360/15 închis
÷22
16. Construcţii metalice kg 500÷700 închis
17. Foi de azbociment, foi zincate, ţiglă m2 125÷200 închis
metalică, olane
18. Sticlă m2 170÷200 închis
19. Lemn rotund, cherestea m3 1,2÷2,0 închis
20. Spirt, motorină, benzină kg 600÷800 închis
Durata de păstrare la depozit a resurselor materiale se stabileşte: pentru depozite deschise 3÷5 zile,
închise 10÷15 zile.

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 3
sgsgdfg
Calculul suprafeţelor depozitate pe şantier depinde de rezerva de materiale ce trebuie depozitate, care
se calculă conform relaţiei:
Qrez.=(Qtot.  T)••n•k(m2, m3, t, etc.), unde :
Qtot.–cantitatea totală de resurse materiale, construcţii şi semifabricate necesare pentru executarea
LCM (m², t, m³, etc.).
T–durata de executare a lucrarilor, conform PC (zile).
-coeficientul aprovizionării neritmice cu resurse materiale la depozit, primit 1,1.
n–durata de păstrare a resurselor materiale la depozit, ţinând cont de metoda depozitării (zile).
k-coeficientul consumului neritmic de resurse materiale, primit 1,3.
Cunoscând rezerva de materiale la depozit, aflăm suprafaţa utilă a depozitelor de şantier după relaţia:
Au.=Qrez.q(m2), unde:
q–norma de depozitare la 1m² de suprafaţă, se determină conform tabelei 13.
Aflăm suprafeţele reale a depozitelor de materiale de pe şantier, ţinând cont de treceri, după relaţia:
Ar.=Au.( m²), unde:
-coeficient ce ţine cont de utilizarea suprafeţei depozitului, şi trecerile între depozite, primit
0,6÷0,7.
Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier se execută în tabelă...

Având calculată tabela 13 determinăm:

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 4
sgsgdfg
Determinăm suprafaţa totală a depozitelor: închise: DÎ 204,18 m2 şi deschise: DD80.27 m2, prin
sumarea coloanei 14.
Stabilim: numărul de depozite şi dimensiunile: N 1 DÎ 10.0x7.0x4.0m; N 1DD 20.0x5,0x2,5 m, în
conformitate cu suprafaţa reală a fiecarui tip de depozit.
Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii.
În procesul de elaborare a PGC este necesar de stabilit: nomenclatura şi dimensiunile clădirilor
provizorii, care se ia în dependenţă de raionul construcţiei şi durata de executare a LCM.
Clădirile provizorii se clasifică după destinaţie în:
Clădiri de serviciu: oficii, încăperea dirigintelui de şantier, post de trecere, etc.
Clădiri de locuit şi obşteşti: cămine, magazine, etc.
Clădiri sanitaro-igienice: vestiare, lavuare, duş, etc.
Clădiri tehnologice: ateliere, obiecte tehnologice, etc.
Edificiile temporare de pe teritoriul şantierului de construcţii sunt: autodrumurile, trecerile către
zonele mecanismelor, trotuarele, reţelele inginereşti, suprafeţele de ansamblare în blocuri mari a
construcţiilor şi îngrădirea cu indicarea punctelor de „intrare” şi „ieşire”.
În depedenţă de cerinţele constructive, clădirile provizorii pot fi:
Inventare: de tip montabile-demontabile, mobile sau container.
Neinventare: de o singură folosire.
Executarea LCM pe teritoriul şantierului se îndeplinesc de către muncitori calificaţi, dirijaţi de:
maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, deservirea şantierului se înfăptueşte de slujbaşi iar paza
bunurilor materiale de către serviciu de pază.
Determinarea numărului de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, slujbaşi şi paznici a
şantierului de construcţii se stabileşte în baza raportului procentual, în conformitate cu numărul
maximal de muncitori, din GMFM, în raport cu tabela.

Tabela:„Raportul procentual a personalului şantierului de construcţii pe categorii”.

№ Tipul Muncitori Maiştri, Slujbaşi Paznici

construcţiei ingineri
tehnici,
diriginţi de
şantier
1. Industrială 83,9 11,0 3,6 1,5
2. Civilă 85,0 8,0 5,0 2,0
3. Agricolă 83,0 13,0 3,0 1,0
4. Inginerească 83,3 9,1 6,2 1,4

După stabilirea nomenclaturii clădirilor provizorii, raportului procentual a personalului şantierului de

construcţii pe categorii, aflăm suprafeţele clădirilor provizorii, conform numărului maximal de
muncitori care lucrează pe şantier luat din GMFM şi suprafeţele normative pentru un om, după
relaţia:
Ntot.=(Nmun.+Ni.t.+Nsl.+Np.)•k(om), unde:

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 5
sgsgdfg
Ntot.–numărul total de muncitori ce lucrează pe şantier (om).
Ni.t.–numărul maiştrilor, inginerilor tehnici, diriginţi de şantier (om).
Nsl.–numărul slujbaşilor (om).
Np.–numărul paznicilor (om).
K–coeficientul ce ţine de concedii sau îmbolnăviri, primit 1,05÷1,06.
În baza PC de executare a clădirii: civile, industriale, agricole sau inginereşti, numărul maximal
Nmax de muncitori din GMFM constituie: 40,0 de oameni.
În aşa caz, numărul de muncitori N constitue:
N=(Nmax./...%)•100%=(33/85.0%)x100%=39,0(om), unde:
Nmax.–numărul maximal de muncitori, om, din GMFM.
... % –procentajul muncitorilor, din tabelă.
Atunci rezultă că: 1% din numărul muncitorilor N constituie: 0,21om, deci:
Ni.t.= 8%• 0,39=3,0(om).
Nsl.=5% • 0,39=2,0(om).
Np.=2% • 0,39=1,0(om).
În baza calculelor efectuate determinăm numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier, după relaţia:
Ntot.=(Nmun.+Ni.t.+Nsl.+Np.)• k=(33+3+2+1)x1.05=41,0(om).
Cunoscînd numărul total de muncitori ce lucrează pe şantier, determinăm suprafeţe clădirilor
provizorii în tabelă.
ce se folosesc de

dirilor provizorii
Dimensiunileclă

clădirilor Tipul
Numarul mun.
muncitorilor

încăpere, %
Denumirea

provizorii

Suprafaţa (m2)
clădirilor

Numărul

(m)

provizorii
Nr.

unitate total
1 2 3 4 5 6 7 8
A. Încăperi de sreviciu:
Încăperea
Vagon
1 dirigintelui 3,0 100 4,0 10,8 6,0x2,7x3,9
mobil
de şantier
Încăperea Vagon
2 41.0 100 0,75 10,8 11.1x3.0x3,9
de odihnă mobil
Vagon
3 Dispecerat 1 100 7,0 10,8 4,0×2,7×3,9
mobil
Post de
4 1 100 6÷9 10,8 4,0×2,7×3,9 Container
trecere
B. Încăperi industriale:
Vagon
5 Vestiar 70 0,7 24,3 9,0x2.7x2,9
41,0 mobil
Lavuar cu 41,0 Vagon
6 50÷80 0,54 10,8 6.0x2,7x3,9
duş mobil
Încăpere 41,0
de
Vagon
7 încălzire şi 40 0,2 10,8 4,0x2,7x3,9
mobil
uscare a
hainelor

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 6
sgsgdfg
Încăpere 41,0
Vagon
8 de primire 80÷100 1,0 24,3 11.1x3.0x3,9
mobil
a hranei
Punct Vagon
9 1 100 7,0 10,8 4,0×2,7×3,9
medical mobil
10 Viceu 41,0 100 0,1 9,0 3,0x3,0x2,9 Container
C.Încăperi industriale:
Staţie de
11 4,5×2,5
tencuit
Staţie de
12 8×2,8
zugrăvit
Tabela:„Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii”.
Completarea tabelei:
Coloana 6: se primeşte prin produsul dintre numărul muncitorilor coloana 3, la suprafaţa pentru o
unitate, coloana 5.
Coloana7: se determină conform următoarelor tipuri de clădiri provizorii:
Vagon mobil: 4×2,7×2,9m; 6×2,7×2,9m; 7,8×2,6×3,9m; 8,5×3,1×3,9m; 9×2,7×3,9m; 11,1×3×3,9m.
Container: 3,0×2,0×2,9m; 3,0×3,0×2,9m; 6,0×3,0×2,9m.
În procesul de proiectare a clădirilor provizorii pe PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:
Distanţa pînă la construcţiile ce elimină gaze toxice sau praf trebuie să fie ≥50m.
Distanţa de la locurile de muncă pînă la robinete sau havuze de apă trebuie să fie≤75m, vicee≤200m.
Poziţionarea pe plan a resurselor materiale şi racordarea reţelelor temporare de produs în zonele
nepericuloase.
Reprezentarea pe plan conform СHиП.
Calculul necesităţii şantierului în apă potabilă.
În procesul de proiectare a PGC este necesar de calculat şi amplasat pe el reţeaua temporară de
alimentare cu apă potabilă, cu acest scop este necesar de calculat şi stabilit următoarele cerinţe:
Consumul de apă pentru deservirea proceselor.
Consumul de apă pentru necesitatea social-sanitară.
Consumul de apă pentru alimentarea duşului.
Consumul de apă în caz de incendiu.
Organizaţia ce alimentează şantierul cu apă potabilă.
Locurile de racordare a reţelei temporare la cea permanentă.
Concretizarea schemelor de amplasare pe PGC a reţelei temporare de apă.
Traseul reţelei temporare de alimentare cu apă să fie minim.
Diametrul conductei reţelei temporare.
Determinarea necesităţii şantierului în apă potabilă, la proiectarea pe PGC a reţelei temporare de
alimentare cu apă, se recomandă de efectuat în conformitate cu PC, ţinînd cont de perioada, cu
consumul de apă maximal, precum şi necesităţile în apă pentru cerinţele social-sanitare, duş şi
incendiu. Calculul consumului total de apă pentru alimentarea şantierului se determină după relaţia:
Qtot. =0,5•(Qn.i.+Qc.s.s.+Qn.d.)+Qn.a.(l/s), unde:
Qn.i.;Qc.s.s.;Qn.d.; Qn.a.–respectiv: consumul de apă pentru următoarele necesităţi: industrială,
cerinţe social-sanitare, duş şi antiincendiară (l/s).
Determinarea consumului de apă pentru necesitatea industrială se produce în conformitate cu
normele de consum pentru o unitate.

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 7
sgsgdfg
În scopul determinării consumului maximal de apă, pentru necesitatea industrială, se elaborează un
grafic...

Completarea graficului:
Coloana 2, se înscriu din PC: procesele şi mecanismele care necesită apă în timpul lucrului.
Coloana 4, se înscriu din PC cantitatea în schimb, în: m2 ,m3, buc., etc.: căpătată prin raportul dintre
volumul de lucru a procesului la durată; numărul mecanismelor(buc.).
Coloana 5, se înscrie norma de consum pentru o unitate.
Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 8
sgsgdfg
Coloanele 7;8, etc, consumul de apă, coloana 6 se repartizează în luna, în care se realizează procesul,
conform planului calendaristic.
Consumul de apă total: Qmax, în l/sch., se capătă prin însumarea consumului în fiecare lună.
În baza graficului elaborat se stabileşte luna, în care consuml de apă la executarea proceselor este
maximal Qmax, servind ca bază la detreminarea consumului de apă, pentru cerinţele industriale,
după relaţia:
Qn.i.=Qmax•K1 (t1•3600)= 78852,6x1.5/(8x3600)=4,10(l/s), unde:
∑Qmax–consumul maximal de apă la executarea proceselor de construcţii (l/sch).
K1–coeficientul neritmicităţii consumului de apă, primit 1,5.
t1–durata de consum a apei, 8 ore.
Consumul de apă pentru cerinţele social–sanitare se determină în baza PGC proiectat, numărului
maximal de muncitori ce se folosesc de serviciile comunale şi norma de consum, tabela.
Tabela:„Norma de consum pentru cerinţele social-
sanitare”.

Nr. Consumatorii Unitate Norma de Coeficientul Durata

de apă de consum neritmicităţii de
măsură „K” (l) consumului de consum
apă (h)
1 2 3 4 5 6
1 Cerinţe social- 1mun. 10÷15 3 8
sanitare
2 Cerinţe social- 1mun. 20÷25 2 8
sanitare şi cu
canalizare
3 Duş 1mun. 30÷40 1 0,75
Determinăm consumul maximal de apă în schimb pentru cerinţele social-sanitare, după relaţia:
Qmax = Ntot.• K=41,0x25,0=1025,0(l/sch.), unde:
Ntot.–numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier din tabela 15.
K–norma de consum pentru cerinţele social-sanitare, din tabela 17.
Determinăm consumul de apă în secundă, pentru cerinţele social–sanitare, după relaţia:
Qc.s.s.=Qmax•K2 (t2•3600)= 1025,0/(8x3600)=0,03(l/s), unde:
K2–coeficientul neritmicităţii consumului de apă în schimb pentru cerinţele social-sanitare, din tabela
19.
t2–durata schimbului, primit 8 h.
Determinăm consumul maximal de apă în schimb pentru alimentarea duşului, după relaţia :
Qmax=(70÷80 %)Ntot.•K=0,8x41,0x40,0=1312,0(l/sch.), unde:
K–norma de consum pentru necesitatea în duş, din tabela 19.
Determinăm consumul de apă în secundă, pentru alimentarea duşului, după relaţia:
Qn.d.=Qmax•K3 (t3•3600)= 1312,0x1,0/(0,75x3600)=0,48(l/s), unde:
K3–coeficientul neritmicităţii consumului de apă, din tabela.
t3–durata funcţionării duşului, primit 45min=0,75 ore.
Cu scopul combaterii incendiilor care pot apărea pe teritoriul şantierului, se recomandă de amplasat:
la o distanţă de 2m de la autodrumuri doi hidranţi antiincediari cu diametrul 100mm, care se

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 9
sgsgdfg
racordează la reţeaua permanentă de alimentare cu apă, cu debitul unui hidrant de 5 l/s, ceea ce
rezultă ca necesitatea totală în apă pentru stingerea incendiului este de 10 l/s.
Determinăm consumul total de apă, după relaţia:
Qtot.=0,5(Qn.i.+Qc.s.s.+Qn.d.)+Qn.a.=0,5(4,10+0,03+0.48)+10,0=12,30(l/s),
Calculăm diametrul conductei reţelei temporare de alimentare cu apă, după relaţia:

D=35,69 √(12,30/1,5)=102,22(mm), unde:

V–viteza apei în conducte, primită 0,7÷1,5 m/s.
Luînd în consideraţie că industria metalurgică produce hidranţi antiincendiari cu diametrul 100mm,
rezultă că şi diametrul conductei temporare de apă va fi egală cu 100mm, ceea ce nu-i econom,
deaceea hidranţii antiincediari se racordează la reţeaua permanentă de alimentare cu apă potabilă, iar
diametrul conductei temporare se calculă, după relaţia:
Btot.=Qn.i.+Qcs.s.+Qn.d.= 4,10+0,03+0.48=4,61(l/s).
Cunoscînd consumul total de apă, determinăm diametrul conductei reţelei temporare de alimentare cu
apă potabilă.

D=35,69 √(4,61/1,5)=62,57(mm).
În baza calculului efectuat a diametrului conductei temporare, stabilim diametrul standard de:
6;8;10;15;20;25; 32; 40;50;70;80;90;100mm

Calculul necesităţii şantierului în energie electrică.

Proiectarea reţelei temporare de alimentare cu energie pe PGC se execută în procesul de organizare a
LCM, hotărînd următoarele cerinţe:
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru cerinţele industriale.
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea exterioară.
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea interioară.
Calculul puterii şi determinarea mărcii transformatorului.
Traseul reţeli temporare de alimentare cu energie, trebuie amplasat raţional, avînd o lungime minimă.
Stabilim organizaţia ce furnizează energia electrică.
Locurile de racordare a reţelei temporare de energie la cea permanentă.
Stabilirea consumatorilor de enegie de pe şantier.
Luînd în vedre toate necesităţile şantierului în energie electrică, se detrmină puterea
transformatorului, după relaţia:
Wtr.=(Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.)•K(kw), unde:
Wil.ind.–puterea reţelei pentru cerinţele industriale (kw).
Wil.ext.–puterea reţelei la iluminarea exterioară (kw).
Wil.int.–puterea reţelei la iluminarea interioară (kw).
K–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.
În scopul determinării puterii reţelei pentru cerinţele industriale se elaborează un grafic:

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 10
sgsgdfg

Completarea graficului:
Coloana 2, se înscriu maşinile şi mecanismele utilizate la executarea LCM, a căror echipament de
forţă este electric.
Coloana 4, se stabileşte cantitatea consumatorilor, în bucăţi.
Coloana 5, se înscrie norma de consum, în kw, vezi tabela.

Puterea

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 11
sgsgdfg
Nr. Denumirea maşinii Marca motorului
(kw)
1. Macara turn KБ 100 40
2. Ascensor de şantier ТП-5 7,0
3. Troliu de şantier ТЛ-14 3,7
4. Perforator ИЭ-4712 0,6
5. Agregat de topit bitum CO-19/CO-10A 1,5/60,0
6. Macara cu lbr.=2,2 m T-108 3,3
7. Pompă de mortar CO-48Б 2,2
8. Malaxor C-23 1,25
9. Agregat de tencuit CO-57A 5,25
10. Staţie de tencuit. ,,Saliut” 10,0
11. Agregat de vopsit CO-74A 0,27
12. Pulverizator CO-61 0,27
13. Autoîncărcător ЭПK-1000 5,6
14. Agregat de gletuit CO-150 1,5
15. Compresor CO-7A 4,0
16. Staţie de zugrăvit CO-115 40,0
17. Agregat de şlifuit parchet CO-155 2,2
18. Agregat de sudat linoleum ,,Pilad–28” 0,9
19. Agregat de rochetat parchet CO-40 1,5
20. Agregat de şlifuit mozaic CO-17 2,2
21. Vibrator de adîncime И-18 0,8
22. Vibrator de suprafaţă ИB-91 0,6
23. Riglă vibratoare CO-47 0,6
24. Agregat pentru depunerea bitumului CO-122A 4,9
25. Agregat de sudat ADD-350/CTЭ-24 25/54
Tabela:,,Puterea motoarelor electrice a maşinilor de construcţii”.

Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.

Coloanele 7;8;9,etc. Consumul de energie, coloana 6, se repartizează în luna, în care se consumă,
conform PC.
Consumul total: ∑Pn.ind., în kw, se capătă prin sumarea consumului de energie în fiecare lună.
În baza graficului elaborat se stabileşte luna în care puterea reţelei la executarea proceselor este
maximală ∑ Pn.ind., servind ca bază la determinarea consumului de energie pentru cerinţele
industriale, după relaţia:
Wil.ind.=(∑Pil.ind.•Kc)/cosφ=(75,0x0,35)/0,4+(1,8x0,1/0,4)+(4,0x0,7)/0,8+(3,3x0,3)/0,5+(10,50x0,
1)/0,4+(3,0x0,1)/0,4+(1,2x0,1)/0,4=75,22kw), unde:
∑Pn.ind.–puterea reţelei electrice petru cerinţele industriale (kw).
Kc–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela.
Cos φ–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela.

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 12
sgsgdfg
Nr. Caracteristica puterii Kc cos φ
consumatorilor Tabela:
1 2 3 4 „Valorile
1 Excavator cu echipament de forţă 0,5 0,6
electric
2 Agregat de preparare a betonului 0,5 0,65
sau mortarului
3 Macara cu echipement de forţă 0,3 0,5
electric
4 Transportoare 0,6 0,7
5 Transformatoare de sudat 0,35 0,4
6 Pompe, compresoare şi 0,7 0,8
ventilatoare
7 Maşini manuale electrice 0,1 0,4
8 Transformator de încălzire a 0,7 0,75
betonului
9 Iluminarea exterioară 1,0 1,0
10 Iluminarea interioară 0,8 1,0
11 Iluminarea depozitelor închise 0,35 1,0
12 Instalaţie de încălzire 0,5 0,85
13 Atelier de reparaţie 0,3 0,65
coeficienţilor Kc şi cos φ”.

Calculul puterii reţelei temporare la iluminarea exterioară se compune din următoarele necesităţi:
Iluminarea suprafeţelor reale a frontierilor de lucru la executarea LCM.
Determinarea puterii de iluminare pentr-o unitate, din tabela.
Tabela:„Puterea reţelei la iluminarea fronturilor de lucru”.

Denumirea Unitatea Puterea

Nr. proceselor de pentru
măsură unitate
(kw)
1 Lucrări de terasamente 1000m² 0,5÷0,8
2 Lucrări de betonare 1000m² 1,0÷1,2
3 Lucrări de zidărie 1000m² 0,6÷0,8
4 Lucrări de montare 1000m² 2,4
5 Depozite deschise 1000m² 0,8
÷1,2
6 Autodrumuri km 2,0÷2,5
7 Iluminarea de pază km 1,0÷1,5
8 Iluminătoare buc 0,5
9 Clădiri provizorii 100m² 0,8÷1,2 Iluminarea
10 Ateliere de producţie 100m² 1,3÷1,8 suprafeţelor
depozitelor
deschise, se determină în conformitate cu punctul 17.

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 13
sgsgdfg
Iluminarea autodrumurilor, se determină în km, în baza lungimii reale a autodrumului măsurată pe
axă, pe PGC.
Iluminarea de pază, se determină în km, în baza lungimii reale a îngrădirii şantierului, măsurată pe
PGC.
Calculul numărului de iluminatoare se produce în baza relaţiei:
N=En.•K•A(Ef.•U•Z•)(ilm.)=0,5x1,25x66,20x42,00/(4350,0x0,80x0,75x0,80)=5,0(buc.), unde:
En.–norma de iluminare la o unitate de suprafaţă, în Lc/m², pentru pază primim 0,5.
A–aria şantierului de construcţii (m²).
K–coeficient de rezervă, primit 1,25÷1,5.
Ef.–fluxul de iluminare a lămpii în Lc, pentru suporturile cu: H=4÷6m Ef =4350Lc; H=8÷15m Ef =
8100Lc.
U–coeficient de utilizare a iluminarelor, primit 0,7÷0,9.
Z–coeficient de iluminare neritmică, primit 0,75.
–randamentul, primit 0,8.
În baza calculului efectuat primim: unu, două, trei, etc, iluminatoare de marca: ПЗ–35; ПЗ-45; ПФС-
45-1.
Rezultatele primite le înregistrăm în tabelă.
Tabela:„Puterea reţelei temporare electrice la iluminarea exterioară”.

Determinăm puterea reţelei pentru iluminarea exterioară, după relaţia:

Wi.ext.= Kc•∑Pil.ext.=1,0x3.95=3.95(kw), unde:
Kc–coeficient ce ţine cont de iluminarea exterioară, primit 1,0.

N Consumatorii Unitatea Cantitatea Norma Puterea

r. de energie de de (kw)
măsură iluminare
(kw)
1 2 3 4 5 6
1 Executarea
proceselor de 1000m² 0,3354 2,4 0,805
construcţii:
asamblare.
2 Depozite 1000m² 0,10 0,8÷1,2 0,10
deschise
3 Autodrumuri km 0,150 2,0÷2,5 0,30
temporare
4 Grosu V.
Iluminarea km 0,2454 1,0÷1,5 0,2454 Coala

mod coala
Ţurcan
de pazăG.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 14
5 Iluminatoare buc 5,0 0,5 2,50
Total: ∑Pil.ex.=3.95(kw).
sgsgdfg
În scopul determinării puterii reţelei la iluminarea spaţiului interior se elaborează tabela.
Tabela:„Puterea reţelei la iluminarea spaţiului interior”.
Nr. Consumatorii de Unitate Cantitatea Norma Puterea
energie a de (kw)
de iluminare
măsură (kw)
1 2 3 4 5 6
1. Încăperea dirigintelui
12.0 12.0
de şantier
2. Încăperea de odihnă 30.75 30.75
3. Dispecerat 7.0 7.0
4. Post de trecere 0.9 0.9
5. Vestiar 20.09 20.09
100m² 0,8÷1,2
6. Lavuar cu duş 17.71 17.71
7. Încăpere de încălzire
3.28 3.28
şi uscare a hainelor
8. Încăpere de primire a
41.0 41.0
hranei
9. Punct medical 7.0 7.0
10. Depozit închis 4.10 4.10
Total :
Pil.int.=142.99(kw).
Completarea tabelei:
Coloana 2;3 şi 4 se completează în baza tabelei şi ariei suprafeţelor depozitelor închise DÎ.
Coloana 5 se completează în baza normelor.
Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma de iluminare.
Calculăm consumul de energie a reţelei temporare pentru iluminarea interioară, după relaţia:
Wil.int.=Kc•∑Pil.int.=0,8x142.99=114.39 (kw), unde:
Kc–coeficient ce ţine cont de iluminarea interioară, primit 0,8.
∑Pi.int.–puterea reţelei pentru iluminarea interioară (kw).
Determinăm consumul total după relaţia:
Wtot.=Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.= 75,22+3.95+114.39 =193.56(kw).
Determinăm puterea transformatorului după relaţia:
Wtrans.=k •Wtot.=1,1x193.56=212.91(kw), unde:
k–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.
În baza calcului efectuat şi tabelei, primim: transformatorul de marca: TM 320/6 ; cu puterea:
320kw.

Tabela:”Caracteristica transformatoarelor”.
Nr. Marca Puterea Masa
transformatorului transformatorului transformatorului (kg)
(kw)
1 TM 20/6 20 385
2 TM 30/6 30 465
3 TM 50/6 50 580
4 TM 100/6 100 830

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 15
sgsgdfg
5 TM 180/6 180 1250
6 TM 320/6 320 1750
Amplasarea şi racordarea maşinilor şi mecanismelor de montare pe şantierul de construcţie este
necesară pentru a putea determina posibilităţile de montare cu mecanismul selectat şi crearea
condiţiilor de muncă conform cerinţelor de tehnica securităţii şi activităţii vitale. În procesul de
racordare a macaralelor se determină influenţa lor asupra mecanismelor deja amplasate pe sectoarele
megieşe şi a altor unităţi provizorii a go0spodării de şantier. Racordarea macaralelor se efectuează în
următoarea consecutivitate: se determină capacităţile necesare şi parametrii necesari pentru efectuarea
lucrărilor şi după aceea se selectează tipurile de macara; se efectuează racordarea longitudinală şi
transversală a macaralei; se determină zonele de lucru a macaralei; se stabilesc condiţiile de lucru ale
macaralei şi după caz se extind anumite restricţii.
Racordarea macaralei. Racordarea pe axa transversală a macaralelor turn, constă în determinarea
distanţei de la axa macaralei până la obiectul de construcţie.
Distanţă se determină folosind formula: B  Rrot  lsig unde, B-distanţa minimă de la axa căilor de
rulare a macaralei până la exteriorul construcţiei; Rrot - raza de rotire a bazei macaralei; lsig -
distanţa minimă tolerată de la baza macaralei până la construcţie sau depozite de material, se acceptă
0,7 m la înălţimea de până la 2 m şi 0,4m> 2 m; Racordarea transversală a macaralelor turn
precum şi a altor tipuri de macarale în apropierea gropii de fundaţie la care nu s-au efectuat lucrări
speciale de întărire a taluzurilor, se efectuează reeşind din adâncimea gropii de fundaţie şi
caracteristicile hidrotehnice ale solului.
Sol nisipos distanţa de siguranţă de la veriga căii de rulare până la latura inferioară a gropii de fundaţie
va fi: , lsig  1.5h  0.4m , unde: h - adâncimea gropii de fundaţie;
2
pentru tipurile de sol
argilos distanţa de siguranţă de la veriga căii de rulare până la latura inferioară a gropii de fundaţie va
fi; lsig  h  0.4m .
2
Racordarea longitudinală constă în
determinarea lungimii căii de rulare a macaralei conform poziţiei mărginaşe limită de staţionare a ei:
Lcr  lm  H m  2l fr  2l p , unde:
Lcr - lungimea căii de rulare (m); lm - distanţa dintre punctele extreme de oprire a macaralei (m);
H m - baza macaralei se determină din cataloagele tehnice (m);
l fr- lungimea căii de frânare < 1.5 m; l p - distanţa dintre sfârşitul verigii şi piedica macaralei 0,5 m;
Din considerente de securitate numărul verigelor căilor de rulare trebuie să fie nu mai mic de cît două a
câte 12,5 m a fiecare: Lcr  lm  H m  4 .
Calea de rulare a macaralei calculată se aproximează în partea crescândă în raport cu 0,5 a verigei,
adică 6,25. Lungimea căii de rulare Lcr trebuie să satisfacă condiţia:
Lcr  6.25  n  2.5m . Racordarea împrejmuirilor îngrădirilor căilor de rulare se efectuează reeşind
din necesitatea respectării distanţei de siguranţă dintre macara şi împrejmuirea şantierului de
construcţie: lsig  0.7 m . Distanţa dintre verigă şi împrejmuire se determină cu formula:
L}   Rrot  0.5bm   lsig , unde L} - distanţa raz de împrejmuire; Rrot - distanţa razei de
rotire a macaralei; bm - lăţimea căii de rulare a macaralei conform cataloagelor tehnice.
Determinarea zonelor de lucru a macaralelor: La amplasarea mecanismelor de construcţie se cere de a
stabili zonele periculoase pentru activitatea omului, în limitele cărora permanent sau parţial activează
primejdioşi de producţie.
Normele în vigoare prevăd următoarele zone periculoase de activitate a macaralei:

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 16
sgsgdfg
Zona de montare a macaralei-spaţiul unde este posibilă desprinderea şi căderea elementului fixat în
dispozitivul de montare în timpul fixării lui. Ea se determină după conţinutul exterior al construcţie la
care se adaugă 7 m dacă înălţimea ei este de până la 20 m şi +10 m dacă înălţimea ei este mai mare de
20 m. Pe planul general al obiectului de construcţie
zona de montare se înseamnă cu o linie punctată iar pe şantierul de construcţie se materializează cu
semne preventive bine văzute;
Zona de lucru a macaralei-spaţiul ce se află în limitele curbei descrise de cârligul macaralei cu raza
macaralei cu acţiune maximă. Pe planul general se înseamnă cu o linie continuă groasă;
Zona de manipulare a încărcăturii - spaţiul unde este posibilă desprinderea şi căderea încărcăturii. Ea
se determină după curba descrisă de cârligul macaralei cu raza de acţiune
maximă +7 m dacă înălţimea ei este de până la 20 m şi +10 m dacă înălţimea ei este mai mare de 20 m.
Pe planul general se înseamnă cu o linie continuă de grosime medie.
Zona periculoasă a macaralei - spaţiul unde este posibilă căderea încărcăturii la manipularea ei şi
ţinând cont de posibilitatea de împrăştiere a ei. Pentru macaralele turn această zonă se determină cu
relaţia: R p  Rmax  0.5lmax  lsig , unde: R p - raza periculoasă a zonei; Rmax - raza maximă pe care o
descrie cârligul macaralei (m); 0.5lmax - jumătate din
lungimea celei mai lungi încărcături; lsig - distanţa de siguranţă suplimentară care se determină după
tabelul de mai jos:

Înălţimea Limitele zonei periculoase

posibilă a La manipularea orizontală a În apropierea neapărată a
căderii încărcăturii luând în consideraţie construcţiei (în jurul
încărcăturii gabaritele încărcăturii (m); construcţiei) (m);
Până la 20 m 7m 5m
20 ÷ 70 m 10 m 7m
70 ÷ 120 m 10 m 10 m
120 ÷ 200 m 20 m 15 m
200 ÷ 300 m 25 m 20 m
300 ÷ 450 m 30 m 25 m
Indicii tehnico-economici a PGC.
În procesul elaborării PGC este necesar de realizat cîteva variante de proiectare, cu scopul alegerii
variantei optimale.
Compararea variantelor de proiectare a PGC se îndeplineşte prin calculul ITE principali:
Suprafaţa şantierului, în m², se calculă prin determinarea ariei suprafeţei reale a PGC.
Suprafaţa construcţiei, în m², din ITE a părţii arhitecturale.
Suprafaţa clădirilor provizorii, în m², se calculă din tabela.
Suprafaţa depozitelor de şantier, în m², se calculă prin sumarea suprafeţelor depozitelor: deschise
DD şi închise DÎ.
Lungimea reţelelor temporare de alimentare cu energie, apă şi canalizare, în m, se determină prin
măsurarea releţei pe PGC, ţinînd cont de scara aleasă.
Lungimea autodrumurilor temporare, în m, se determină prin măsurarea lungimii autodrumului pe
axă, pe PGC ţinînd cont de scara aleasă.
Lungimea îngrădirii temporare, în m, se determină prin măsurarea lungimii îngrădirii direct pe plan,
ţinînd cont de scara aleasă.
Coeficientul compacticităţii PGC, în %, se calculă după relaţia:

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 17
sgsgdfg
K =(Acon. Aşan.)•100 %, unde :
Acon.-aria construcţiei, în m². Aşan.–aria şantierului, în m².
ITE se redau în tabelă.
Tabela: „Indicii tehnico-economici a PGC”.

Nr. Denumirea Unitatea Mărimea

indicilor de indicilor
măsură
1 2 3 4
1 Suprafaţa şantierului m2 2780.4
2 Suprafaţa constructivă m2 459.36
3 Supafaţa depozitelor m2 177.0
4 Suprafaţa clădirilor m2 102.12
provizorii
5 Lungimea reţelei
temporare de‫׃‬ ml 148.90
-autodrumuri ml 207.36
-energie ml 99.70
-canalizare ml 105.31
-apă ml 216.40
-îngrădire
6 Coeficientul % 0000
compacticităţii PGC

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

LEGEA Nr. 186 din 10.07.2008 ,,SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ”
EXPLOATAREA ECHIPAMENTULUI TEHNOLOGIC ŞI A INSTRUMENTELOR.
Lucrările de construcţii-montaj trebuie să se execute cu folosirea echipamentului tehnologic
(mijloace de eşafodaj, ambalaje pentru beton, materiale pulverulente, blocuri mici, dispozitive de
agăţare, verificare şi consolidare provizorie a construcţiilor), mijloacelor colective de protecţie şi
sculelor de mână, determinate de componenţa complectelor normative,iar exploatarea lor - în
conformitate cu actele de exploatare a uzinelor producătoare.Mijloacele de eşafodaj şi alte
dispozitive ce asigură securitatea executării lucrărilor trebuie să corespundă cerinţelor standardelor
(GOST) 27321-87, 24258-88, 28012-89 şi poziţiilor capitolului de faţă.Mijloacele de eşafodaj trebuie
să posede podine de lucru netede cu intervale între scânduri nu mai mari de 5 mm, iar dacă podina se
află la înălţimea h ≥1,3 m - elemente de bord şi împrejmuiri pe conturul exterior cu parapeţi solizi ce
constau dintr-o mână curentă şi bară intermediară la jumătatea înălţimii parapetului, îmbinările
panourilor se admit doar pe lungime şi se efectuează astfel ca capetele să fie situate pe reazeme şi să
treacă de ele nu mai puţin de 0,2 m în ambele părţi.Suprafaţa terenului pe care se instalează schelele
trebuie nivelată, compactată şi asigurată scurgerea apelor de suprafaţă. Schelele trebuie întărite de
peretele clădirii în locurile indicate în proiectul de executare a lucrărilor. Dacă acestea lipsesc în
proiect sau în instrucţiunea uzinei producătoare legarea se va face peste un nivel pentru suporturile
marginale, peste două travee pentru nivelul de sus şi o legătură la fiecare 50 m2 a proiecţiei schelelor
pe faţada clădirii. În apropierea căilor de transport eşafodajele se vor instala la o distanţă nu mai mică
de 0,6 m de la gabaritele maximale a unităţilor de transport. În cazuri de necesitate a transmiterii

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 18
sgsgdfg
sarcinilor suplimentare asupra eşafodajelor, ele trebuie luate în consideraţie de construcţia lor.
Eşafodajele cu înălţimea până la 4 m sunt admise spre exploatare numai după recepţia lor de către
şeful de lucrări sau maistru cu consemnare în registrul lucrărilor, iar mai înalte de 4 m - după
recepţionarea de către comisia numită de conducătorul organizaţiei de construcţii-montaj (OCM) şi
ntocmirea actului de recepţionare. La executarea lucrărilor de pe schele cu înălţimea de 6 m şi mai
mult trebuie instalate nu mai puţin de două podine: de lucru (de sus) şi de protecţie de jos), iar fiecare
loc de lucru pe schelele alăturate de clădire sau instalaţie, trebuie să fie protejat de sus cu o podină
amplasată la înălţimea nu mai mare de 2 m de la podina de lucru. În cazurile când sub schele nu este
prevăzută executarea lucrărilor, circulaţia oamenilor şi transportului, precum şi în apropierea lor,
instalarea podinei de protecţie nu este bligatorie. În timpul demontării schelelor alăturate clădirii
toate golurile uşilor primului etaj şi ieşirile la balcoanele tuturor etajelor în limitele sectorului ce se
demontează trebuie să fie închise. Intervalul dintre peretele clădirii în stadiu de construcţie şi podina
de lucru a schelelor alăturate nu trebuie să depăşească 50 mm la lucrările de zidărie şi 150 mm - la
ucrările de finisare. Schelele şi eşafodajele atârnate după montare se admit spre exploatare doar după
probarea lor cu o sarcină statică ce depăşeşte cu 20 % sarcina normativă timp de o oră. Rezultatele
probării trebuie să fie oglindite în actul de recepţie a lor sau în registrul general al lucrărilor.
LUCRĂRI DE TRANSPORTARE. La transportarea încărcăturilor de construcţie pe lângă
cerinţele acestui capitol, în dependenţă de tipul instalaţiilor de transport trebuie respectate Regulile de
circulaţie, aprobate de MAI, Regulile de exploatare tehnică a căilor ferate şi Regulile de protecţie a
muncii în transportul auto.Organizaţia posesoare a unităţilor de transport este obligată să asigure
deservirea tehnică şi reparaţia lor la timp, în conformitate cu instrucţia uzinei producătoare.
Transportarea încărcăturilor de mare tonaj, lungi sau de gabarite mari trebuie să se efectueze, de
regulă, cu mijloace speciale de transport. Transportarea încărcăturilor explozive, radioactive, toxice
şi uşor inflamabile trebuie efectuată cu mijloace de transport utilate în conformitate cu cerinţele
regulilor şi instrucţiunilor pentru această categorie de încărcături, încărcăturile periculoase ce
necesită supraveghere la transportare, trebuie transportate cu personal însoţitor, ce cunoaşte
proprietăţile periculoase şi dăunătoare ale încărcăturilor, precum şi procedeele de transportare a
acestora.Pentru a evita deplasarea sau căderea încărcăturilor acestea vor fi amplasate şi întărite pe
unitatea de transport în conformitate cu condiţiile tehnice de încărcare şi consolidare a încărcăturii
date. Automobilele pentru transportarea oamenilor trebuie să fie utilate în conformitate cu cerinţele
Regulilor de circulaţie rutieră.În fişă de rută eliberată şoferului automobilului destinat pentru
transportarea oamenilor trebuie să fie nota unităţii auto: "Bun de transportat oameni" şi indicat
numărul maximal de pasageri. Fişa de rută trebuie să fie semnată de persoana responsabilă de
securitatea exploatării automobilului dat. .
LUCRĂRI DE SUDARE ŞI CU FOC DESCHIS. La executarea lucrărilor de sudare şi cu foc
deschis pe lângă regulile expuse mai jos vor fi respectate cerinţele standardelor GOST 12.3.003-86
"Работы електросварочнные", GOST 12.3.036-84 "Газопламенная обработка металлов", GOST
12.1.013-78 "Електробезопасность", precum şi cerinţele Regulilor sanitare la sudare, depunere şi
tăierea metalelor aprobate de organele ocrotirii sănătăţii.Locurile de executare a lucrărilor de sudare
la nivelul dat şi la cele de mai jos în lipsa podinei de protecţie acoperită cu material neinflamabil
trebuie eliberate de materialele inflamabile în raza de 5 m, iar de cele explozive -10 m. Nu se admite
sudarea, tăierea şi încălzirea cu foc deschis a aparatelor, vaselor şi conductelor cu lichide sau gaze
sub presiune, umplute cu substanţe inflamabile sau nocive fără coordonarea măsurilor de securitate
cu organizaţiile ce le exploatează. La executarea lucrărilor de sudare şi cu foc deschis în vase închise

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 19
sgsgdfg
sau cavităţile construcţiilor locurile de muncă trebuie asigurate cu ventilaţie aspirativă. Viteza
mişcării aerului trebuie să fie în limitele 0,3...1,5 m/s. În cazuri de executare a lucrărilor de sudare cu
folosirea gazelor lichefiate şi acidului carbonic ventilaţia aspirativă trebuie să posede aspirarea de
jos.Înainte de sudarea (tăierea) vaselor, în care s-au păstrat lichide inflamabile sau acizi ele trebuie
curăţite, spălate, uscate şi controlată lipsa concentraţiilor periculoase de substanţe nocive.Nu se
admite executarea concomitentă a sudării electrice şi lucrărilor cu foc deschis în vase închise.
Iluminarea în timpul lucrului se va face cu felinare din exterior sau cu lampe mobile cu tensiunea
până la 12 V. Transformatorul de sudare trebuie amplasat în afara vasului.
SECURITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE. Lucrările de încărcare -
descărcare se execută, de regulă, mecanizat, în conformitate cu regulile şi normele de faţă, GOST
12.3.009-76 şi Regulile de construcţie şi exploatare nepericuloasă a macaralelor. La executarea
lucrărilor de încărcare-descărcare cu utilizarea mijloacelor de transport feroviar sau auto, se vor
respecta de asemenea Regulile de tehnica securităţii şi sanitaria industrială la lucrările de încărcare-
descărcare în transportul feroviar, aprobate de Ministerul Căilor de Comunicaţie şi Regulile de
tehnica securităţii pentru întreprinderile transportului auto.Terenurile destinate lucrărilor de
încărcare-descărcare trebuie să fie nivelate cu înclinaţie nu mai mare de 5°. în locurile
corespunzătoare se vor instala inscripţiile "Intrare ", "Ieşire ", "întoarcere " ş. a.
.Lucrările de încărcare şi descărcare nemecanizate se admit doar la volume mici de lucrări şi când
masa încărcăturii transportate de o persoană nu depăşeşte:
Fete 16...18 ani ... 10kg, tineri 16...18 ani ... 16kg, femei > 18 ani ... 15kg, bărbaţi > 18 ani... 50kg.
SECURITATEA LUCRĂRILOR DE IZOLARE. La executarea lucrărilor de izolare (hidro,
termoizolare, anticorozivă) cu folosirea materialelor inflamabile sau cu eliminări de substanţe nocive,
trebuie asigurată protecţia muncitorilor de influenţa noxelor, de arsuri termice sau chimice. La
executarea lucrărilor anticorozive pe lângă cerinţele expuse mai jos se vor respecta cerinţele
standardului (GOST) 12.3.016-87. Aducerea bitumului topit la locurile de muncă trebuie să se
efectueze, de regulă, mecanizat prin conducte de bitum sau cu macarale. Transportul manual al
bitumului topit la locurile de muncă trebuie să se efectueze cu ajutorul unor rezervoare, care au forma
unui trunchi de con cu partea largă în jos, închise cu capac etanş şi umplute la 3/4 din capacitatea lor.
Nu se admite folosirea în lucru a masticurilor de bitum cu temperatura mai mare de 180 °C.
SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA LUCRĂRILE DE TERASAMENTE.
Până la începerea lucrărilor de terasamente în locurile cu comunicaţii subterane trebuie să fie
elaborate şi acordate cu organizaţiile ce le exploatează măsurile de securitate la executarea
lucrărilor, iar amplasarea comunicaţiilor subterane pe teren marcată cu semne sau inscripţii
corespunzătoare. Executarea lucrărilor de terasamente în zona comunicaţiilor subterane în
funcţiune trebuie efectuată sub conducerea nemijlocită a şefului de lucrări sau maistrului, iar în
zona cablurilor ce se află sub tensiune sau conductelor de gaz şi sub supravegherea
reprezentanţilor acestor organizaţii. La detectarea materialelor cu pericol de explozie lucrările de
terasamente trebuie imediat întrerupte şi reluate doar după obţinerea învoirii de la organele
respective. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente pe sectoare cu posibilă afectare
patogenă a solului (gunoişti, cimitire, cimitire de vite ş.a.) este necesară învoirea organelor
supravegherii sanitare de stat. Gropile şi şanţurile săpate în stradă, treceri, ogrăzi sau în locuri cu
circulaţie intensă a oamenilor sau unităţilor de transport trebuie să fie împrejmuite cu îngrădituri
de protecţie. Pe îngrădituri se vor instala semne şi inscripţii de avertizare, iar pe timp de noapte -
iluminare de semnalizare. Locurile de trecere a oamenilor peste şanţuri trebuie dotate cu podeţe de

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 20
sgsgdfg
trecere cu balustrade pe ambele părţi cu înălţimea de l m, iluminate pe timp de noapte. Săparea
şanţurilor cu pereţi verticali în soluri legate (argilă nisipoasă, argilă) mecanizat se admite până la
adâncimea de 3 m.

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA LUCRĂRILE DE ZIDĂRIE. Executarea

lucrărilor de zidărie la înălţime trebuie să se facă numai de pe schele reglementare, confecţionate
după proiecte-tip şi îngrădite cu parapete de 1m înălţime cu element de mijloc şi scândură de
margine de cel puţin 150 mm înălţime. Se admite folosirea schelelor şi eşafodajelor neinventar în
cazuri excepţionale cu învoirea inginerului şef al organizaţiei, însă toate elementele lor vor fi
calculate la rezistenţă, iar construcţia în întregime la stabilitate. Înainte şi în timpul executării
lucrărilor de zidărie sub nivelul zero este necesar de controlat rezistenţa taluzurilor sau
sprijinirilor. De-a lungul marginilor gropilor sau altor excavaţii se va lăsa o fâşie liberă cu lăţimea
de minimum 0,50 m. Coborârea materialelor în şanţuri şi gropi se va face mecanizat sau prin
jgheaburi portative, estacade şi planuri înclinate. Coborârea muncitorilor se va face pe scări sau
rampe de acces. Este interzisă coborârea materialelor pe jgheab concomitent cu primirea lor la
celălalt capăt. În cazul când în timpul execuţiei lucrărilor se constată deplasări sau deformări ale
construcţiei, se vor lua măsuri urgente pentru îndepărtatea muncitorilor din zonă. Lucrările vor
continua doar după luarea măsurilor de securitate. Pe măsura executării fundaţiilor, spaţiul liber
între fundaţii şi pereţii săpăturii se vor umple cu pământ bine tasat. Transportarea materialelor la
locul de muncă ce se află la înălţime se va face mecanizat cu luarea de măsuri ce exclud căderea
materialelor. La executarea pereţilor până la înălţimea de 0,7 m de la nivelul podinei sau distanţa
mai mare de 1,3 m după perete până la nivelul solului trebuie folosite mijloace colective de
protecţie sau centuri de siguranţă. Nu se admite executarea pereţilor exteriori din poziţia stând pe
perete dacă grosimea lor este mai mică de 0,7 m. La grosimi mai mari acest lucru se admite doar
cu folosirea centurilor de siguranţă.Nu se admite executarea zidăriei nivelului următor fără
montarea elementelor portante ale planşeului, precum şi a scărilor şi panourilor în casa scării.

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA LUCRĂRILE DE BETONARE ŞI

EXECUTAREA CONSTRUCŢIILOR DIN BETON ARMAT. Descolăcirea şi îndreptarea
oţelului pentru armare trebuie făcută în locuri destinate pentru acest scop şi corespunzătoare. La
întinderea armăturii este necesar: de instalat în locurile de trecere a muncitorilor îngrădituri de
protecţie cu înălţimea nu mai mică de 1,8 m; de utilat dispozitivele de întindere cu sisteme de
semnalizare acţionate odată cu motorul dispozitivului de întindere; de interzis aflarea oamenilor
mai aproape de l m de barele ce se încălzesc cu curent electric. La prepararea betoanelor cu
utilizarea aditivilor (adaosuri) se vor lua măsuri corespunzătoare pentru preîntâmpinarea arsurilor
şi vătămarea ochilor muncitorilor. Buncărele şi benele pentru transportarea betonului trebuie să
corespundă cerinţelor standardului (GOST) 21807-76. Manipularea lor se admite numai cu
închizătorul, în poziţia închisă chiar dacă benele sunt goale. Montarea, demontarea şi repararea
conductelor de beton, precum şi înlăturarea blocărilor (dopurilor) de beton se admite doar după
căderea presiunii până la nivelul presiunii atmosferice, în timpul curăţirii, probării sau suflării
conductelor de beton cu aer comprimat, muncitorii care nu sunt ocupaţi cu această operaţie
nemijlocit, vor fi îndepărtaţi de conductă la o distanţă de cel puţin 10 m. Zilnic, înainte de
betonare este necesar de controlat starea ambalajelor, cofrajelor şi a mijloacelor de eşafodaj.
Defectele depistate vor fi imediat înlăturate. Dacă betonarea se efectuează cu ajutorul tubului de

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 21
sgsgdfg
descărcare înainte de începerea lucrului se va controla siguranţa legării secţiilor între ele şi la
cablul de siguranţă. La turnarea betonului din buncăre sau bene distanţa de la marginea de jos şi
betonul turnat anterior sau suprafaţa pe care se toarnă betonul trebuie să fie nu mai mare de l m,
dacă alte distanţe nu sunt prevăzute de proiectul de executare a lucrărilor. La tasarea betonului cu
vibratoarele electrice nu se admite permutarea lor de cablurile conductoare, iar în timpul pauzelor
sau trecerii de la un loc de muncă la altul vibratoarele electrice trebuie deconectate. Muncitorii
ocupaţi cu turnarea betonului pe suprafeţe cu înclinarea mai mare de 20°, trebuie, să se folosească
de centurile de siguranţă, legate la puncte sigure. Estacadele pentru descărcarea betonului din
autobasculante vor fi dotate cu piloţi-tampon. Intre pilotul-tampon şi îngrăditură trebuie să fie
prevăzute treceri cu lăţimea nu mai mică de 0,6 m.
SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA LUCRĂRILE DE MONTARE. Pe
sectoarele unde au loc lucrările de montare nu se admite executarea altor lucrări şi aflarea
persoanelor străine. La înălţarea clădirilor şi instalaţiilor se interzice executarea lucrărilor ce ţin de
aflarea oamenilor într-o secţie (raza de acţiune, sectoare ) la etajele (nivelele), de asupra căror are
loc transportarea, instalarea şi întărirea provizorie a elementelor prefabricate sau utilajului. La
înălţarea clădirilor sau edificiilor cu o singură secţie executarea concomitentă a lucrărilor de
montare şi altor lucrări de construcţie la diferite nivele se admite doar la existenţa între ele a unor
planşee sigure (confirmare prin calcule corespunzătoare la acţiunea sarcinilor dinamice) conform
dispoziţiei în scris a inginerului-şef, după efectuarea măsurilor ce asigură securitatea executării
lucrărilor şi, numirea şi prezenţa la locul de executare a lucrărilor a unor persoane ce poartă
răspundere de transportarea încărcăturilor cu macaraua şi efectuarea controlului asupra respectării
instrucţiunilor de protecţie a muncii de către macaragiu, semnalizator şi muncitorul la săpane.
Procedeele de agăţare a elementelor prefabricate sau utilajului trebuie să asigure transportarea lor
la locul de instalare în poziţie apropiată de poziţia prevăzută de proiect. Se interzice ridicarea
elementelor din beton armat fără urechi de montare sau repere ce asigură agăţarea şi montarea lor
corectă, precum şi a elementelor îngheţate la sol, acoperite de zăpadă sau pământ. Agăţarea
construcţiilor şi utilajului se va face cu dispozitive ce asigură dezlegarea încărcăturii de la distanţă
în cazuri când înălţimea până la ea depăşeşte 2 m. Elementele sau utilajul ce se montează vor fi
menţinute împotriva legănării sau rotirii cu ajutorul cablurilor flexibile. Categoric este interzisă
ridicarea oamenilor cu macaraua, în timpul pauzelor de lucru nu se admite lăsarea elementelor
ridicate în stare suspendată. Pentru trecerea montorilor de pe un element pe altul se vor folosi scări
de inventar, podeţe sau trape cu îngrăditură. Trecerea pe brâul grinzii sau fermei se admite doar în
cazul când montorul este legat cu funia centurii de siguranţă la un cablu întins de-a lungul
elementului.
SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
A C OP E R I Ş U R I LO R . Admiterea muncitorilor la executarea acoperişurilor este permisă doar
după controlul stării elementelor portante şi a îngrăditurilor de către şeful de lucrări sau maistru
împreună cu brigadierul echipei ce va executa lucrările. La executarea acoperişurilor se vor
respecta cerinţele standardului (GOST) 12.3.040-86 "Работы кровельные и
гидроизоляционные. Требования безопасности.". Principala cerinţă a acestui standard este
asigurarea securităţii la toate stadiile executării lucrărilor, adică pregătirea suprafeţelor (uscarea,
nivelarea, curăţirea de praf), transportarea materialelor la locul de muncă, aplicarea muncitorilor şi
a materialelor în rulouri, prepararea masticurilor cu bitum pe şantier. Este interzisă folosirea
materialelor ce nu corespund cerinţelor standardelor sau condiţiilor tehnice, precum şi a

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 22
sgsgdfg
materialelor executate după norme în care lipsesc indicii pericolului incendiar şi exploziv. La
executarea lucrărilor se vor elabora măsuri de preîntâmpinare a influenţei asupra muncitorilor a
factorilor periculoşi şi nocivi de producţie. Lucrările executate la distanţă mai mică de 2 m de la
graniţele locurilor cu diferenţă de nivel de 1,3 m şi mai mult se vor efectua doar după îngrădirea
acestor locuri sau cu folosirea centurilor de siguranţă. Locul de întărire a cârligului centurii trebuie
să fie indicat în proiectul de executare a lucrărilor. Muncitorii vor folosi centurile de siguranţă şi în
cazul când panta acoperişului depăşeşte 20°. Pentru trecerea muncitorilor pe acoperişuri cu panta
mai mare de 20° sau cu învelitoare ce nu este calculată la sarcina de la greutatea muncitorilor
trebuie folosite podine cu lăţimea nu mai mică de 0,3 m cu şipci tranversale. În timpul lucrului
podinele trebuie bine întărite
SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA LUCRĂRILE DE FINISARE.
Lucrări de tencuire. Un volum considerabil de lucrări de tencuire se execută la înălţimi mari, ceea
ce necesită o deosebită atenţie faţă de instalarea şi exploatarea mijloacelor de eşafodaj utilizate
(schele, leagăne, eşafodaje etc.). Lăţimea podinelor de lucru pe schele destinate lucrărilor de
tencuire trebuie să fie nu mai mică de 1,5 m. Spaţiul dintre perete şi podină nu trebuie să
depăşească 150 mm. Lucrările exterioare se vor executa de pe schele inventar, schele-turn mobile,
schele agăţate sau leagăne. Lucrările interioare se execută de pe eşafodaje sau mese mobile
instalate pe podele sau podine continue amplasate pe grinzile planşeului. La executarea lucrărilor
în casa scării se vor utiliza eşafodaje cu lungimea diferită a sprijinelor. Podină de lucru trebuie să
fie orizontală cu îngrăditură şi scândură de margine. Aplicarea mecanizată a mortarului o vor
efectua doar muncitorii cu o calificare înaltă, care cunosc construcţia şi regulile de securitate la
exploatarea agregatelor de tencuit.Instalaţiile şi conductele pentru transportarea mortarului trebuie
supuse probării hidraulice la o presiune ce o depăşeşte de 1,5 ori pe cea de lucru.
Lucrări de zugrăvire. La executarea lucrărilor de zugrăvire sunt folosite un şir de substanţe chimice
(solvenţi, diluanţi, pigmenţi, plastificatoare, sicative etc.) care pot influenţa dăunător asupra
organismului uman, dacă sunt neglijate cerinţele de securitate. Muncitorii vor folosi numaidecât
haine speciale şi echipamente de protecţie. Dacă componenţa vopselei sau solventului nu este
cunoscută, ele vor fi utilizate doar după o analiză prealabilă cu învoirea organelor de supraveghere
sanitară. La executarea lucrărilor cu degajări nocive trebuie asigurată ventilarea efectivă a încăperilor
ca să nu fie depăşite concentraţiile maxime admise. O atenţie deosebită se va acorda ventilaţiei,
atunci când se vopsesc suprafeţe fierbinţi (ţevi, calorifere etc.). Dacă pentru vopsirea interioară sunt
utilizate vopsele şi lacuri pe bază de perclor-vinil, muncitorii vor folosi obligatoriu măştile antigaz cu
refulare.
În timpul vopsirii cu componente pe bază de apă reţeaua electrică trebuie deconectată. Locurile de
pregătire a vopselelor vor fi dotate cu ventilaţie mecanică.
Lucrări de montare a geamurilor. Lucrările de montare a geamurilor se execută de obicei la înălţime,
de aceea ele vor fi încredinţate geamgiilor cu calificare corespunzătoare. Dacă volumul lucrărilor este
considerabil, atunci pentru tăierea sticlei şi pregătirea chitului se pun la dispoziţie încăperi speciale.
Muncitorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, ochelari de protecţie, încălţăminte
nelunecoasă, centuri de siguranţă. Tăietorul sticlei este obligat să lucreze în mânecare şi şorţ ce
acoperă picioarele până la genunchi.
Zonele unde se execută lucrările de montare a geamurilor se îngrădesc, iar locul de muncă se curăţă.
Până la începerea lucrărilor se controlează starea şi rezistenţa ramelor ce trebuie sticluite. Sticla şi
alte materiale la executarea lucrărilor la înălţime se vor păstra în lăzi amplasate pe podine sau

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 23
sgsgdfg
reazeme speciale. Sub locul de lucru se amplasează o podină continuă din scânduri sau placaj ce
protejează de căderea sticlei. Lucrările se întrerup la căderea întunericului, în caz de polei sau vânt
mai puternic de 6 grade (12,3 m/s). Sticla trebuie transportată la înălţime mecanizat, însă în lungul
frontului de lucru ea se transportă de obicei manual. La transportarea manuală muncitorii vor folosi
numaidecât mănuşi, iar pe marginile ascuţite se vor plasa pernuţe din material moale. Foile se ţin de
marginea de jos şi cea de sus, transportându-se în poziţie verticală. Tăierea sticlei se efectuează pe
mese speciale acoperite cu pânză şi dotate cu rigle, înainte de tăiere sticla trebuie ştearsă măcar pe
linia de tăiere. Sticla adusă de la frig se taie în încăperi calde doar după încălzirea lor şi uscarea
completă. Măsurile de securitate trebuie respectate la prelucrarea suprafeţei sticlei: găurire, şlefuire,
opacizare, ştergere etc.
ELECTROSECURITATEA. Energia electrică este folosită în construcţie pentru acţionarea
maşinilor şi mecanismelor, diferitor utilaje, iluminat, sudare, uscare, prelucrare termică a betoanelor,
tăierea metalelor şi betoanelor, implantarea piloţilor etc. Curenţii de frecvenţă înaltă sunt folosiţi la
sudarea şi lipirea maselor plastice, uscarea lemnului, încălzirea tehnologică a materialelor. Analiza
accidentelor produse de influenţa curentului electric a permis determinarea următoarelor cauze a lor:
încălcarea regulilor de construcţie a instalaţiilor electrice, regulilor de exploatare a lor, cerinţelor
normelor şi regulilor de securitate; organizarea incorectă a muncii; lucrul maşinilor de construcţie în
zonele de protecţie a reţelelor electrice; atingerea părţilor metalice neconductoare ce au nimerit sub
tensiune în rezultatul unor defecte de izolaţie; folosirea utilajului electric, conductoarelor, cablurilor,
sculelor electrice defectate; repararea conductorului neutru fără deconectarea reţelei monofazice;
executarea lucrărilor în instalaţiile ce se află sub tensiune; folosirea tipurilor de conductoare şi cabluri
ce nu corespund tensiunilor utilizate, punerea incorectă a lor sub tensiune; alimentarea mai multor
consumatori de la un dispozitiv de pornire cu protecţie prin siguranţe calculate pentru cel mai
puternic consumator; executarea dispozitivului de punere la pământ cu abateri de la normele tehnice,
ruperea conductorului de legare la pământ, legarea incorectă la pământ a conductorului nul; lăsarea
sub tensiune a consumatorilor în timpul liber; executarea lucrărilor fără mijloace individuale de
protecţie împotriva electrocutărilor sau folosirea mijloacelor cu termenul de probare expirat;
abandonarea probărilor periodice a utilajului, a controlului rezistenţei izolaţiei şi rezistenţei
dispozitivului de punere la pământ; instruirea necalitativă, contorul întârziat al cunoştinţelor şi
atribuirea grupelor de calificare vizând tehnica securităţii personalului ce deserveşte
instalaţiile electrice.

Rezultatul influenţei curentului electric asupra organismului uman depinde de

un şir de factori:
Puterea curentului electric ce se curge prin corpul omului este factorul principal de care depinde
rezultatul electrocutării: cu cât curentul este mai mare, cu atât este mai periculoasă acţiunea lui
asupra organismului uman. Omul simte curentul ce se scurge prin ţesuturi la valori relativ mici de
0,6...l,5 mA, numit curent limită perceptibil. Curentul cu valoarea de 10...15 mA (f 50 Hz) duce la
contracţii involuntare ale muşchilor şi omul nu se poate elibera sinestătător de la contactul cu partea
conductoare. Acest curent poartă denumirea de curent limită de reţinere. Curentul cu valoarea de
50...80 mA duce la dereglarea lucrului inimii şi plămânilor şi poartă denumirea de curent de
fibrilaţie. Curentul cu valoarea mai mare de 100 mA este considerat curent mortal.

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 24
sgsgdfg
R e z i s t e n ţ a corpului uman constă din rezistenţa pielii şi rezistenţa ţesuturilor interne.
Stratul de sus al pielii numit epidermă cu grosimea până la 0,2 mm constă prioritar din celule
moarte cheratinizate cu o rezistenţă destul de mare, care şi determină rezistenţa totală a corpului
uman. Rezistenţa substraturilor pielii şi ţesuturilor interne este neînsemnată. Când pielea este
uscată, curată şi nevătămată rezistenţa corpului uman variază în limitele 2000...200000 ohmi.
Umezirea, murdărirea sau vătămarea pielii în locul de contact duce la micşorarea considerabilă a
rezistenţei ei, devenind egală cu cea a ţesuturilor interne - aproximativ de 500 ohmi. În calculele
electrotehnice rezistenţa corpului uman se consideră egală cu 1000 ohmi, adică se presupun cele
mai nefavorabile condiţii.
Durata a c ţ i u n i i curentului influenţează negativ rezultatul electrocutării, deoarece cu mărirea
duratei acţiunii se micşorează rezistenţa corpului uman şi creşte considerabil valoarea curentului.
Genul curentului într-o măsură considerabilă determină rezultatul electrocutării. Până la valori ale
tensiunii de 500 V curentul alternativ (20...100 Hz) este mai periculos decât curentul continuu.
La curentul continuu valorile de prag cresc de câteva ori şi constituie pentru: curentul perceptibil -
6... 7 m A;curentul de reţinere - 50...70 mA; curentul de fibrilaţie - 300 mA la durata acţiunii mai
mare de 0,5 s.
Frecvenţa curentului prezintă cel mai mare pericol în limitele 20... 100 Hz. Curenţii cu frecvenţa
mai mică de 20 Hz sau mai mare de 100 Hz sunt mai puţin periculoşi. Curenţii cu frecvenţa mai
mare de 500 000 Hz nu irită ţesuturile şi nu provoacă şocul electric dar creşte pericolul acţiunii
termice, adică a arsurilor.
Calea curentului prin corpul uman deasemenea are o influenţă hotărâtoare asupra rezultatului
electrocutării. Curentul, care se scurge de la mână la picior este cel mai periculos deoarece cuprinde
un număr mai mare de învelişuri nervoase, precum şi curentul ce trece prin organele vitale principale
(capul, inima, plămânii).
Mai puţin periculoasă este calea curentului din picior în picior. Din datele publicate reiese, că
majoritatea traumelor electrice cu pierderea cunoştinţei au fost înregistrate la următoarele căi ale
curentului: capul - mâna (92,3 %), capul - piciorul (87,5 %), mâna dreaptă-piciorul (83,3 %), mâna
stângă-piciorul (80,0 %), piciorul-piciorul(15,3%).
Starea fiziologică a omului- starea sănătăţii, gradul de oboseală, de pregătire pentru lucru în
instalaţia electrică şi alţi factori - influenţează rezultatul electrotraumei.
Starea mediului înconjurător - umezeala sporită, prezenţa prafului conductibil, mediului coroziv
influenţează negativ asupra rezultatului electrocutării.

Trecând prin corpul omului, curentul electric provoacă acţiune termică, electrolitică şi
biologică.
Acţiunea termică se manifestă în arsuri ale unor sectoare ale corpului, încălzirea vaselor sangvine,
nervilor şi altor ţesuturi precum şi a organelor interne.
Acţiunea electrolitică se manifestă în descompunerea plasmei sângelui şi altor lichide ale corpului
ce duce la schimbări esenţiale a componenţei fizico-chimice a lor.
Acţiunea biologică este un proces specific deosebit, caracteristic doar pentru materia vie. Ea se
manifestă în excitarea ţesuturilor vii ale organismului (lucru însoţit de contracţii involuntare ale
muşchilor), precum şi în dereglarea proceselor bioelectrice interne ce decurg într-un organism
sănătos şi strâns legate de funcţiile principalelor organe vitale (inima, plămânii ş.a.). Ca rezultat se
poate întrerupe activitatea inimii şi plămânilor. Această acţiune poate fi directă, atunci când curentul

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 25
sgsgdfg
se scurge nemijlocit prin aceste ţesături şi reflectorie, adică prin intermediul sistemului nervos
central, când calea curentului electric este în afara acestor ţesuturi.
Traumele electrice locale - afecţiuni locale ale ţesuturilor organismului clar evidenţiate, cauzate de
acţiunea curentului sau arcului electric. Sunt cunoscute următoarele traume electrice locale: arsuri
electrice, semne electrice, metalizarea pielii, afecţiuni mecanice şi oftalmia electrică.
Arsurile electrice sunt cauzate de scurgerea curentului prin corp şi transformarea energiei electrice în
energie termică ,sau de arcul electric ce provoacă temperaturi de mii de grade Celsius. Arsurile
cauzate de arcul electric sunt mult mai grave decât cele cauzate de curent.
Semnele electrice - pete clar evidenţiate de culoare sură sau galben pal cu diametrul de 1...5 mm pe
suprafaţa pielii accidentatului.
Metalizarea pielii - pătrunderea în straturile de sus ale pielii a particulelor minuscule de metal topit
sub influenţa arcului electric. Cu timpul pielea afectată se cojeşte şi sectorul afectat capătă o
înfăţişare normală.
Afecţiunile mecanice - prezintă urmări ale contracţiilor involuntare puternice ale muşchilor cauzate
de scurgerea curentului prin corpul accidentatului. Ca rezultat se pot rupe pielea, vasele sangvine şi
ţesuturile nervoase, tendoanele, pot avea loc luxaţii şi chiar fracturi ale oaselor. Afecţiunile mecanice
apar foarte rar.
Oftalmia electrică - inflamarea învelişului exterior a ochilor în urma influenţei unui torent puternic
de raze
ultraviolete provocat de arcul electric. Boala durează câteva zile. În caz de afectare a corneei tratarea
este mult mai complicată şi îndelungată.
Şocul electric este excitarea ţesuturilor vii ale organismului provocată de scurgerea curentului electric
prin corp şi însoţită de contracţii involuntare ale muşchilor.
Moartea c l i n i c ă proces tranzitiv între viaţă şi moarte, care începe din momentul încetării
activităţii inimii şi plămânilor. Lipsesc toate semnele de viaţă. Durează 4...5 min, iar de la acţiunea
curentului electric 7...8 min până încep să piară celulele scoarţei cerebrale. După aceasta începe
descompunerea masivă a celulelor creierului şi altor organe.
Moartea b i o l o g i c ă - fenomen ireversibil, caracterizat de încetarea proceselor biologice din
celulele şi ţesuturile organismului şi descompunerea structurilor albuminoase, intervine după
expirarea perioadei de moarte clinică.
Ajutorul acordat la timp în cazul electrocutării permite de a păstra viaţa accidentatului. Acest ajutor
trebuie acordat imediat (până la sosirea medicului), deoarece orice întârziere poate avea urmări
ireparabile. Primul ajutor constă din două etape: eliberarea accidentatului de sub influienţa
curentului electric şi acordarea ajutorului medical.
Eliberarea accidentatului de sub influenţa curentului poate fi efectuată prin câteva procedee. Gel mai
simplu şi sigur procedeu este deconectarea sectorului de reţea sau instalaţiei electrice defectate cu
ajutorul întrerupătorului.Dacă acest lucru nu poate fi efectuat rapid, atunci la tensiuni până la 1000 V
se poate tăia conductorul cu un topor cu mânerul din lemn uscat, accidentatul poate fi tras de haină
(dacă ea este uscată şi desprinsă de corp), spre exemplu de poala scurtei, paltonului, jachetei sau de
guler, făcând acest lucru cu o singură mână, evitând atingerea obiectelor metalice înconjurătoare şi a
părţilor neacoperite ale corpului. Accidentatul poate fi scos şi de haina lipită de corp însă în acest caz
persoana care acordă ajutor trebuie să-şi izoleze bine mâinile, deoarece încălţămintea şi
îmbrăcămintea pot fi umede, conducând curentul. Pentru izolarea mâinilor trebuie îmbrăcate mănuşi
dielectrice; din lipsă de timp mâinile se pot înfăşură cu un fular, se pot trage pe mâini mânecile

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 26
sgsgdfg
jachetei sau se poate arunca asupra accidentatului orice haină uscată. Persoana ce acordă ajutor se
poate izola de la pământ cu covoraşe din cauciuc, scânduri uscate, legături de haine etc. Dacă asupra
accidentatului a căzut conductorul electric, atunci el se va arunca într-o parte cu ajutorul unei şipci,
scânduri, baston sau cu alt obiect din material dielectric uscat. Dacă curentul electric se scurge în
pământ prin corpul accidentatului, iar el strânge convulsiv conductorul în mână, atunci acţiunea
curentului poate fi întreruptă mai simplu nu prin desfacerea mâinii ci prin izolarea lui de la pământ
introducând sub picioare orice material dielectric uscat. În instalaţiile electrice cu tensiunea mai mare
de 1000 V pentru eliberarea accidentatului de sub influenţa curentului trebuie folosite mijloace
izolatoare de protecţie corespunzătoare tensiunii reţelei sau instalaţiei: mănuşi şi şoşoni dielectrici,
acţionând cu prăjina sau cleştele izolatoare.

BIBLIOGRAFIA:
1.N.Danilov ,,Tehnologia i organizaţia stroitelinovo proizvodstva” Moscova 1988.
2.A.Gaevoi ,,Cursovoe i diplomnoe proectirovanie” Leningrad 1987.
3.I.Barci ,,Stroitelinîe cranî” Kiev 1974.
4.V.Bauman ,,Stroitelinîe maşinî” tom I Moscova 1976.
5.СНиП IV-2-82 ,,Roshod materialov” Moscova 1982.
6.M.Cuşnarev ,,Montaj sbornîh jelezobetonîh construcţii promîşlenîh zdanii” Kiev 1975.
7.N.Pruteanu,,Tehnologia efectuării construcţiilor” Chişinău partea II 1997.
8.N.Zaharia ,,Protecţia muncii” Bucureşti 1992.
9.E.Olaru ,,Tehnica securităţii în construcţii” Chişinău 1998.
10.Stanciuc,,Dicţionar de construcţii rus-român” Chişinău 1991.

Grosu V. Coala

mod coala
Ţurcan G.
№ docum. Semnătura Data
PC -14 -2501-2014-FT-ME 27