Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
În realizarea plombelor din rășini compozite, se folosește un amestec de rășini acrilice și particule din
cuarț sau sticlă, în care se adaugă și zirconiu sau oxizi de titaniu, pentru opacitate, și microparticule
metalice, pentru culoare.
– se poate utiliza ca material compozit in obturatii dentare un amestec de rasini acrilice si particule din
sticla sau cuart. Oxizii de titaniu si zirconiu ii confera materialului opacitate iar microparticulele metalice
dau materialului culoare.
materialul de obturatie fiind lipit de dinte (prin procedura de bonding dentar) ii confera rezistenta in
timp . Prin prepararea cavitatii se indeparteaza mai putin material decat la obturatiile de amalgam.
Bondingul dentar restaureaza intre 85% si 95 % din rezistenta originala a dintelui;
nuanta compozitului poate fi aceeasi cu cea a dintelui obturat conferind un aspect estetic foarte natural;
obturatiile pot fi realizate in cadrul unei singure sedinte la medicul stomatolog; materialul intarindu-se in
cateva secunde;
rasinile composite pot fi folosite si la obturatii dar si la alte tipuri de restauratii dentare fiind un material
versatil;
contrar amalgamului, caz in care medicul astepta pana cand leziunea se marea, acest compozit ajuta
medicul sa obtureze si cariile foarte mici;
in comparatie cu amalgamul, materialele composite sunt mai putin rezistente la forte masticatorii;
daca este expus pentru o perioada indelungata la lichide inchise la culoare si la alimente cu pigmenti,
materialul se poate pata;
din punct de vedere al costurilor, obturatiile din rasini composite au un pret mai ridicat decat al celor din
amalgam;
daca bondingul se realizeaza inclusiv pe dentina, exista riscul ca obturatia sa isi piarda sigilarea ermetica
in timp. Bondingul fiind un proces sensibil la prezenta umezelii, necesita o izolare riguroasa.. Plombe din
rășini de compozite
Rășinile din compozite sunt un amestec plastic de culoarea dintelui, umplut cu sticlă (dioxid de siliciu).
Acestea sunt puternice și durabile și îmbunătățesc aspectul dinților.
Acest tip de restaurare este preferat în special de persoanele preocupate de estetica dentară, și în egală
de măsură de funcționalitatea dinților, având posibilitatea de a beneficia de o culoare naturală în urma
restaurării. Având întrebuințări multiple, aceste compozite pot repara și dinții fisurați, ciobiți, fracturați
sau extrem de uzați.
Acest tip de plombe nu conține mercur, însa se pare că unii medici sunt îngrijorați de emanațiile unei
substanțe chimice, numite bisfenol A (utilizat în fabricarea unor folii și recipiente alimentare, precum și
țevi de apă).
Datorită capacității de a adera direct la dinte, medicii dentiști pot fi mai conservatori în cazul obturării
unei cavități, utilizând o cantitate mai mică de material de obturație decât în cazul amalgamelor, deși
sunt mai puțin durabile decât acestea. În medie, longevitatea lor este în jur de 8-10 ani, spre deosebire
de aproximativ 15 ani în cazul amalgamelor.
Deoarece în timpul desfășurării procedurii de obturație acest tip de material se contractă și se întărește
pe măsură ce este este depus în cavitate, este necesară o așezare stratificată. O problemă ce ar putea
apărea pe parcurs este sensibilitatea dentară, din cauza absorbirii nervilor în dentina tubulară.
Restaurarea indirectă cu ajutorul rășinilor de compozite este o altă opțiune pentru a reda
funcționalitatea și aspectul normal al dintelui afectat. În cadrul acestei tehnici, dinții sunt pregătiți prin
curățare, după care se realizează un mulaj. Placa de restaurare a danturii este confecționata după mulaj,
astfel încât se va potrivi perfect în momentul inserției pe dinții pregătiți prealabil. Acest tip de restaurare
este mai dificil decât cel direct, prin compozite.
Inițial, compozitele dentare au fost limitate doar la dinții din față, deoarece nu erau suficient de dure
pentru a rezista la presiunea și uzura generate de dinții din spate. Însă, de atunci acestea au fost
imbunătățite semnificativ și poti fi aplicate cu succes și pe dinții din spate. Ele asigură durabilitate și
rezistență în cazul restaurărilor fracturilor mici până la medii, pentru dinții supuși unei presiuni moderate
de mestecare.
Avantaje:
Unele studii au arătat faptul că acest tip de restaurare întărește dinții și protejează împotriva revenirii
cariilor.
Poate provoca o sensibilitate dentară cu mult redusă, datorită procedurii conservatoare de restaurare a
dinților.
Dezavantaje:
Nu sunt potrivite pentru restaurarea cavităților mari la nivelul molarilor (presiune și uzură ridicate).
Tot din categoria plombelor alcătuite din materiale de obturație de culoarea dintelui, fac parte și
plombele din ceramică (porțelan), porțelanul conferind o rezistență mai mare la pătare și colorare.
Pentru fixarea acestora se utilizează un adeziv special, ce îl fixează pe dintele natural, întărindu-l
(longevitate aproximativ 15 ani). Acest tip de restaurare este preferat în special datorită proprietății de
transluciditate, specifică smalțului. Însă, în cazul în care pelicula de porțelan devine aspră, poate afecta și
uza dintele opus.