LICEUL TEORETIC “MIHAI EMINESCU” BARLAD

Specializarea: Tehnician in turism

Clasa a XII-a T

PROIECT PENTRU EXAMENULUI

DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE

NIVEL DE CALIFICARE 3

Profesor Coordonator: Candidat:

Mocanu Olguta elev: Glod Oana Claudia

- 2013 -

1
 Pormovarea produsului
turistic litoralul romanesc

2
 ARGUMENT
Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua jumătate asecolului
XX. Acesta se datorează preponderent evoluţiei modalităţilor de transport, dar si acreşterii
nivelului de trai, precum si speranţei de viata a oamenilor.In decembrie 1989, România a
devenit din nou naţiune libera, astfel poate primi turiştidin întreaga lume pentru a se bucura de
bogăţiile ce le oferă. România are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de
vedere cultural, tara este extrem de diversificata - se
potvizita fortăreţe medievale, manastiri bizantine, casteluri si case taranesti decorate dupăspec
ificul regional. De asemeni, Bucurestiul interbelic era numit pe buna dreptate “Micul Paris”,
cu arhitectura si viata culturala demne de capitala franceza. Mai mult decât atât,
acesteobiective pot fi vizitate si cu beneficiul unor hoteluri si restaurante amenajate
conformstandardelor occidentale. Pentru cei ce vor sa evadeze in locuri ferite de mana
omului, aceştia pot opta pentru drumeţii pe traseele turistice ce străbat Carpatii romanesti – un
lanţ de munţi primitori in toate anotimpurile, atât pentru trasee montane vara, cat si pentru
facilitatile oferiteiubitorilor de sporturi de iarna.Toate aceste trasaturi fac din România o tara
cu obiective turistice specifice unei zonetemperate cu expunere la o coasta litorala si la o
creasta montana. Insa, România estecunoscuta mai ales pentru particularităţile
geomorfologice unice in lume. Prin acest proiect,voi încerca sa le enumăr.Turismul a devenit
in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum ceadesfăşurata in alte sectoare-
chei din economia mondiala. Turismul devine un complexfenomen de masa la sfârşitul secolu
lui al XIX-lea fiind puternic articulat in mediulînconjurător.Activitatea turistica este bine
susţinuta de un valoros potenţial turistic - naturalantropic - diferenţiat de la tara la tara, in
funcţie de care sunt organizate diferite tipuri deturism.Mai cunoscute in practica turismului
romanesc sunt: turismul balnear maritim, cu olarga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru
cura helioterma sau climaterica sau având altemotivaţii terapeutice; turismul montan si de
sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentrudrumeţie, cura climaterica si practicarea
sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, princare se valorifica însuşirile terapeutice ale
unor factori naturali (izvoare termal si minerale,nămoluri, aer ionizat); turismul cultural,
organizat pentru vizitarea monumentelor de arta,cultura si a altor realizări ale activitati
umane; turismul comercial expoziţional,a cărui practicare este ocazionata de mari 
manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atragnumeroşi vizitatori; turismul festivalier,
prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice,folclorice) naţionale sau internaţionale;
turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional si internaţional, având
ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive,interne si internaţionale.

3
 Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii
capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul
sosirii in locul de plecare. Din punct de vedere al turismului, produsul turistic acopera
experienta completa de la plecarea de acasa si pana la intoarcere.
Rolul produsului turistic este sa corespunda nevoilor multiple ale turistilor asigurand
un beneficiu pentru organizator, astfel ,produsul turistic indeplineste doua functii inseparabile
si complementare:
- functia obiectiva (concreta) - legata de performantele fizice ale produsului
- functia subiectiva (psihologica) - determinata de satisfactiile oferite prin consumul
produsului turistic.
Pornind de la aceasta idee, proiectul isi propune o abordare a notiunilor de turism si
produs turistic.
Lucrarea de fata este intitulata ” Promovarea produsului turistic litoralul romanesc ”
care are menirea de a familiariza cititorul cu acest concept; ce inseamna si ce presupune el.
Aceasta cuprinde trei capitole, dintre care primele doua trateaza tema din punct de
vedere teoretic, iar cel de-al treilea capitol din punct de vedere practic.
In primul capitol sunt prezentate generalitati privind promovarea produsului turistic
« litoralul romanesc » ; definitii de mare insemnatate, prin prisma carora sper sa exprime
aceasta notiune intr-un mod cat mai explicit. De asemenea, in cadrul aceluiasi capitol am
definit produsul turistic si formele promovarii turistice.
In cel de-al doilea capitol am caracterizat litoralul romanesc prezentand zonele
litoralului ,limitele geografice,dar si potentialu turistic natural si antropic .
In ultimul capitol este prezentat un circuit intern propus turistilor de catre agentia de
turism “ PARALELA 45 ” pe litoralul Marii Negre de 10 zile.
In incheiere sunt prezentate concluzii si propuneri pentru imbunatatirea activitatii
agentiei de turism “PARALELA 45”.
La intocmirea lucrarii am folosit un bogat si diversificat material bibliografic, dar ci
cunostintele dobandite in stagiile de pregatire practica realizate la agentia de turism
“PARALELA 45”. Am urmarit intocmairea proiectului cu termeni de specialitate, in acord cu
cerintele tot mai exigente ale economiei pe piata si concurentei de pe piata turistica.

4
Capitolul I : Generalitati privind promovarea unui produs
turistic

I.1 Definirea produsului turistic

Majoritatea specialiştilor definesc produsul prin ceea ce oferă unuia saumai multor

clienţi.În această viziune el reprezintă un ansamblu de elemente tangibile şiintangibile care
procură anumite servicii căutate de unul sau mai mulţi clienţi bine precizaţi.Această definiţie
generală este perfect adaptabilă şi în domeniul turistic.Astfel produsul turistic se defineşte 
ca fiind un ansamblu de bunurimateriale şi servicii capabil să satisfacă nevoile de turism ale
unei persoane întremomentul sosirii şi momentul plecării de la destinaţia turistică.
De reţinut! Produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale,cât şi din servicii.
Bunurile materiale menţionate în această definiţie se concretizează în cel puţin trei categorii
de elemente:
 un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice,
arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care formează cadrul fizic de bază şi care vor
manifesta o atracţie pentru turişti,incitându-i la voiaje;
 anumite elemente de infrastructură sau echipamente care, deşi nu generează motivaţia
sau cererea de turism, contribuie în mod hotărâtor la satisfacerea acesteia (hoteluri,
restaurante, terenuri sau săli de sport, de spectacol, de conferinţe, etc.);
 unele facilităţi de acces, legate de mijloacele de transport (adică de vehicule şi căi de
comunicaţie) alese de turişti pentru a ajungela obiectivele dorite.

Caracteristicile produsului turistic

Făcând parte din categoria serviciilor, produsul turistic are, la modulgeneral, aceleaşi
caracteristici cu acestea:
 intangibilitatea;
 eterogenitatea;
 simultaneitatea producţiei şi consumului;
 contactul dintre prestator şi client;

5
  participarea clientului la realizarea serviciului.

Caracteristici specifice:
 complexitatea;
 integrat mediului geografic;
 integrarea în economico-social.

Caracteristicile produsului turistic

Făcând parte din categoria serviciilor, produsul turistic are, la modulgeneral, aceleaşi
caracteristici cu acestea:
 intangibilitatea;
 eterogenitatea;
 simultaneitatea producţiei şi consumului;
 contactul dintre prestator şi client;
 participarea clientului la realizarea serviciului.

Caracteristici specifice:complexitatea;integrat mediului geografic;integrarea în economico-

social.

I.2 Definirea si formele promovarii

Acest capitol este destinat prezentarii tehnicilor si actiunilor de comunicare utilizate de
operatorii si prestatarii turistici pentru a-i informa pe potentialii clienti in legatura cu oferta
disponibila si pentru a-i convinge sa cumpere si pentru a le mentine permanent oferta in
atentie. In timp ce crearea si comercializarea produselor turistice se realizeaza mai cu seama
la nivel local, activitatea de promovare se poate desfasura si pe plan national sau international.
Toate actiunile promotionale urmeaza (cel putin in teorie) o serie de pasi sau etape
menite sa-l conduca pe turist in procesul de luare a deciziei de cumparare. Inlantuirea acestor
etape formeaza ceea ce se numeste un model comunicational. Cele mai cunoscute modele
comunicationale sunt :

 AIDA (Attention, Interest, Desire, Action – Atentie, Interes, Dorinta, Actiune).

Conform acestui model, mesajul trebuie mai intai sa atraga atentia potentialului
client, apoi sa-i starneasca interesul pentru produsul promovat si dorinta de a-l

6
 achizitiona. Aceasta dorinta trebuie sa fie suficient de puternica pentru a-l determina
pe client sa actioneze in modul care ii este indicat in mesaj (sa mearga la agentia de
voiaj, sa telefoneze pentru a solicita o brosura sau pentru a rezerva loc la un hotel
etc.). In general, un mesaj promotional eficient contine un astfel de indemn la
actiune;

 AIETA (Awareness, Interest, Evaluation, Trial, Adoption), sau in romana CIETA

(Constientizare, Interes, Evaluare, Testare, Adoptare). Semnificatia fiecarui pas:
potentialul turist trebuie mai intai sa afle (sa devina constient) de existenta unui
produs sau serviciu turistic, sa i se trezeasca interesul pentru acesta, sa i se ofere
posibilitatea de a-l evalua in prealabil (pe baza informatiilor oferite de documentele
promotionale) si apoi de a face o prima achizitie pentru a testa (incerca) oferta.
Daca in aceasta ultima etapa turistul este satisfacut, exista sanse mari de a repeta
cumpararea (de a reveni la o destinatie, de a sta la acelasi hotel, de a merge din nou
intr-o excursie organizata de acelasi turoperator etc.)
Inainte de a prezenta in detaliu elementele mixului promotional, vom face o precizare. Una
din caracteristicile principale ale industriei turistice este ponderea relativ scazuta a promovarii
prin mijloacele de informare in masa (TV, radio, presa); in schimb, o importanta deosebit de
mare o au materiale promotionale tiparite (brosuri, pliante, cataloage, afise, etc.). Tinand cont
de acest aspect, am consacrat un capitol separat acestor mijloace promotionale.

Formele promovarii

La fel ca in orice domeniu, mixul promotional in turism este format din cinci
instrumente principale (dupa Ph. Kotler):
 publicitatea;
 publicitatea directa;
 promovarea vanzarilor;
 relatiile publice;
 vanzarea personala.
In acest capitol vor fi discutate primele patru instrumente (publicitatea directa a fost tratata ca
o varianta de publicitate). Cat despre fortele de vanzare, in turism acestea sunt alcatuite cu
precadere din personalul care lucreaza in cadrul organizatorilor de voiaje sau agentiilor;

7
principalele aspecte care tin de activitatea acestora vor fi dezbatute in ultimul capitol al
acestei lucrari.

1. Publicitatea turistica

Publicitatea este o forma impersonala si platita de comunicare cu piata, care isi propune
crearea si pastrarea clientelei prin informarea, incitarea si convingerea ei asupra oportunitatii
cumpararii produselor turistice ale firmei care o sustine.
Etapele unei campanii publicitare sunt descrise in cele ce urmeaza.

Definirea obiectivelor publicitatii este in mod necesar prima etapa. Iata cateva din
obiectivele posibile ale unei campanii publicitare:
 informarea clientelei potentiale in legatura cu existenta pe piata a unui produs turistic
(o excursie de doua saptamani in Grecia, de exemplu);
 informarea asupra unui eveniment cultural, sportiv etc. generator de turism – de
exemplu, serbarile Muntelui Ceahlau de la Durau;
 pozitionarea unei tari sau a unei destinatii turistice (de exemplu, campania Discover
Romania lansata pe site-ul Ministerului Culturii);
 sublinierea beneficiilor oferite de un program turistic (de exemplu, o vacanta pe
Coasta de Azur);
 crearea unei imagini de marca pentru un prestatar, produs sau destinatie.

Determinarea bugetului publicitar este a doua etapa. La dimensionarea bugetului publicitar

pot fi utilizate in principal doua metode.
O prima metoda consta in alocarea unui procent din cifra de afaceri pentru publicitate (de
exemplu, 5 sau 10 la suta). Acest procent va depinde de costul publicitatii din anii precedenti,
de cheltuielile publicitare ale concurentilor, de stadiul din ciclul de viata al produsului sau de
cat isi poate permite firma sa aloce la momentul respectiv pentru publicitate.
Cea de-a doua metoda presupune, intr-o prima faza, stabilirea actiunilor publicitare care
vor fi intreprinse, iar in a doua faza calculul cheltuielilor generate de fiecare actiune in parte.
Bugetul publicitar va reprezenta suma tuturor acestor cheltuieli. In tabelul urmator este
prezentat, pentru exemplificare, nivelul cheltuielilor publicitare anuale ale unui hotel de lux
dintr-un mare oras (caz fictiv).

8
 Actiune Cost estimativ (euro)
Achizitionarea de spatiu publicitar, lunar, 15000
in 3-4 cotidiene nationale de mare tiraj
Achizitionarea de spatiu publicitar in trei 10000
reviste lunare de turism si calatorii, cu
distributie nationala, o data la doua luni
Difuzarea de spoturi publicitare, de trei 5000
ori pe saptamana, pe 2-3 statii nationale
de radio
Editarea a 10000 de brosuri care vor fi 3000
distribuite prin intermediul agentiilor de
voiaj si a targurilor de turism
Editarea unui ghid turistic al orasului, in 4000
2000 de exemplare, care va fi folosit ca
vehicul publicitar pentru hotel
Crearea si intretinerea unui site web pe 1000
care se vor putea face rezervari online
Buget total 38000

A treia etapa a campaniei publicitare este selectarea clientelei tinta sau a audientei
campaniei publicitare. In cazul in care campania a fost precedata de un studiu la pietei si de o
segmentare a acesteia, va fi destul de usor de desemnat publicului caruia trebuie adresat cu
precadere mesajul publicitar.

A patra etapa a campaniei este elaborarea mesajului publicitar. Mesajul cel mai eficient in
promovarea turistica este de regula mesajul emotional, centrat in special pe emotii pozitive
(placere, bucurie, curiozitate, dragoste, umor etc.). Totusi, mesajul continut in documentele de
informare turistica (brosuri, cataloage) are si o importanta componenta rationala, punandu-i la
curent pe clienti cu caracteristicile si pretul ofertelor turistice.

Criteriile de evaluare a unui mesaj publicitar care urmeaza a fi lansat in mass-media sunt
urmatoarele:

9
  atractivitatea, capacitatea mesajului de a suscita atentia;
 exclusivitatea, mesajul trebuind sa fie unic, deosebit de cel al concurentei;
 credibilitatea, mesajul trebuind sa fie sustinut de probe.

Un mesaj promotional bun este credibil, logic, exprimat intr-un limbaj corect si usor de
inteles, care prezinta o propunere suficient de interesanta si contine un avantaj competitiv
determinant. De asemenea, este ideal daca mesajul poate proba intr-un fel ceea ce sustine si
daca este foarte usor pentru clienti sa contacteze firma si sa comande.

Selectarea agentiei publicitare este urmatoarea etapa a campaniei. Criteriile principale avute
in vedere aici sunt:
 raportul dintre sursele care pot fi alocate publicitatii si marimea agentiei (stiut fiind ca
agentiile importante nu se angajeaza in campanii de publicitate sustinute de bugete
modeste);
 experienta agentiilor in domeniul turismului;
 numarul si felul clientilor serviti de agentie;
 potentialul creativ al agentiei, care se poate evalua prin studiul campaniilor publicitare
deja conduse de aceasta;
 tipurile de servicii oferite de agentie etc.

In sfarsit, odata campania publicitara lansata, urmeaza evaluarea eficientei acesteia. De

multe ori este dificila sau chiar imposibila delimitarea neta a efectelor publicitatii de efectele
datorate altor factori, fie ei microeconomici (modificarea preturilor, imbunatatirea calitatii
produselor, modificari in strategia de distributie) sau macroeconomici (cresterea veniturilor
populatiei, investitii in infrastructura). Eficienta campaniilor publicitare se determina de
regula cu ajutorul unor cercetari pe baza de chestionar care urmaresc sa determine cati
potentiali clienti au receptionat campania publicitara, la cati dintre acestia campania le-a
influentat comportamentul (in sensul ca au solicitat o brosura, au fost in excursie, au rezervat
o camera la hotel etc.), care mijloc publicitar a avut cel mai mare impact.
In functie de vehicolul informational folosit, putem vorbi de trei mari forme de publicitate:
publicitatea prin mass-media, publicitatea exterioara si publicitatea directa.

2.Publicitatea prin mass-media

10
 Vom prezenta pe scurt avantajele si dezavantajele oferite operatorilor turistici de fiecare
mediu informational in parte.

a) Presa scrisa (ziare si reviste) prezinta urmatoarele avantaje principale:

 costul redus relativ la efectul scontat;
 operativitatea: mesajele pot fi transmise rapid;
 flexibilitatea: mesajele pot fi usor schimbate de la o aparitie la alta (este deci usor de
testat mesajul publicitar);
 capacitatea de stocare: mesajele care intereseaza se pot pastra;
 selectivitatea: reclamele pot fi amplasate in acele publicatii si in acele pagini care este
foarte probabil sa intereseze pe potentialii clienti (anuntul unei agentii de voiaj poate fi
publicat intr-o revista turistica sau in sectiunea de turism a unui cotidian);
 regularitatea aparitiei.

Dezavantajul acestui mediu de comunicare, in special al ziarelor, este acela ca durata de

viata a unui mesaj publicitar este redusa; el trebuie repetat de multe ori pentru a fi
constientizat. In cazul revistelor aceasta durata de viata este mai mare iar reclama poate fi
realizata in conditii grafice superioare; pe de alta parte, timpul necesar plasarii mesajului este
mai lung, iar costurile sunt sensibil mai ridicate in comparatie cu ziarele.

b) Radioul ca mijloc publicitar are urmatoarele avantaje:

 operativitate ridicata;
 aria larga de raspandire;
 costul scazut (comparativ cu presa scrisa);
 posibilitatea utilizarii unui fond sonor atragator;
 gradul inalt de selectivitate.

Dintre dezavantajele radioului am putea semnala:

 caracterul efemer al emisiei-receptiei mesajului;
 probabilitatea redusa de receptie a mesajului (cei care asculta radioul fiind de multe ori
concentrati asupra altui lucru);

11
  imposibilitatea stocarii mesajelor de catre cei interesati.

Televiziunea este vehicolul publicitar cel mai costisitor, el avand totusi o serie de avantaje
certe in raport cu celelalte, cum ar fi:
 posibilitatea asocierii tuturor celor trei elemente ale unui mesaj, si anume textul,
sunetul si imaginea;
 posibilitatea de a beneficia de asistenta si consultanta profesionistilor din televiziune;
 audienta larga de care se bucura in randul clientilor potentiali;
 prezenta la televiziune confera prestigiu firmei.

Dintre dezavantajele televiziunii, in afara de costul foarte ridicat, putem aminti:

 durata foarte scurta a mesajului (necesitatea de a-l repeta indeajuns de des);
 probabilitatea mai mica de receptare, datorata numarului mare de canale si de emisiuni
intre care audienta are de ales;

c) Cinematograful.
Reclama prin cinematograf se adreseaza unui auditoriu selectiv si fractionat. Filmele
publicitare sunt difuzate de regula cu ocazia proiectiilor unor filme artistice, inaintea acestora
sau intr-o pauza. Filmele publicitare propriu-zise au o durata scurta, de pana la 5 minute, iar
firmele documentare (cu caracter comercial) o durata de pana la 30 de minute.
Cinematograful este un mijloc publicitar foarte scump, deoarece presupune utilizarea unor
spatii si echipamente speciale. Un alt dezavantaj al acestui mijloc promotional este tendinta de
scadere a numarului de spectatori de cinema, ca urmare a concurentei televiziunii.

3. Publicitatea exterioara

Din aceasta categorie fac parte in special panourile publicitare si publicitatea pe vehicole.

Panourile publicitare au dimensiuni foarte mari si sunt amplasate in zonele aglomerate ale
oraselor sau de-a lungul cailor de comunicatie circulate. Timpul lor de expunere poate fi de la
cateva saptamani la cateva luni. Aceste panouri fac parte din vehicolele promotionale above-

12
the-line (“maxi-media”) si sunt accesibile doar operatorilor turistici cu putere financiara,
intrucat sunt destul de scumpe.

Publicitatea pe vehicole, fie ca este vorba de mijloace de transport in comun sau de vehicole
apartinand operatorilor turistici a devenit in ultimul timp o forma foarte uzitata de publicitate.
Pe de o parte, suportul informational in miscare ajuta la raspandirea mai rapida a mesajului,
dar pe de alta parte timpul receptionarii mesajelor este foarte scurt, ceea ce constituie un
dezavantaj.

4. Publicitatea directa

Denumita si marketing direct, publicitatea directa se realizeaza fie prin contact nemijlocit
cu clientul (cu ocazia saloanelor, expozitiilor si a standurilor de turism) fie prin intermediul
telefonului, faxului, postei sau calculatorului. Fiind mai costisitoare decat celelalte forme de
publicitare din punctul de vedere al costului pe client contactat, ea se recomanda a fi folosita
in relatiile cu intermediarii si cu acele persoane pentru care exista o probabilitate mare de a fi
transformate in clienti.

a) Telefonul are avantajul de a fi un mediu care permite comunicarea imediata cu potentialul

client si obtinerea unui raspuns rapid din partea acestuia. Principalele dezavantaje ale
telefonului ca instrument de marketing stau, pe de o parte, in dificultatea transmiterii de
mesaje lungi si complexe, iar pe de alta parte, in imposibilitatea de a ajunge la acele persoane
care nu au telefon.
Succesul unei campanii publicitare prin telefon este conditionat in primul rand de
segmentarea precisa a publicului: abordarea numai a acelor categorii de persoane care ar putea
deveni clienti si transmiterea unui mesaj adaptat fiecarei categorii. Telemarketingul este
destul de putin utilizat in promovarea turistica; drept urmare, nu mai insistam aici asupra lui.

b) Posta. Publicitatea prin posta presupune existenta unei liste de adrese din care firma isi va
selecta destinatarii. Aceasta lista poate fi una existenta deja la firma (baza de date a clientilor
din trecut) sau poate fi cumparata ori inchiriata. Posta poate fi utilizata pentru a expedia
potentialilor clienti materiale promotionale tiparite, in special pliante, insotite de cupoane de
comanda care pot fi completate si trimise ofertantului. Publicitatea prin posta poate fi

13
combinata cu telemarketingul (expeditia este urmata de un apel telefonic prin care destinatarul
este intrebat daca a primit pliantul si daca l-a interesat oferta). Nici publicitatea prin posta nu
se bucura de foarte multa popularitate in turism, fiind preferata distributia brosurilor si
pliantelor prin intermediarii turistici specializati (agentii de turism).

c) Publicitatea prin Internet. Sa precizam foarte clar de la bun inceput ca ar fi o greseala sa

consideram Internetul ca fiind doar un mijloc de promovare. Web-ul este si un excelent
instrument de distributie a produselor si serviciilor; prin intermediul sau, un turist poate face o
rezervare sau cumpara un bilet, de multe ori platind in momentul achizitiei, cu ajutorul cartii
de credit.
Daca ar fi sa incercam o clasificare a site-urilor turistice existente in acest moment, am putea
identifica site-urile apartinand prestatarilor turistici de toate categoriile (hoteluri, lanturi
hoteliere, pensiuni, vile, restaurante, companii de transport etc. – tot mai multe firme din
aceste domenii isi organizeaza o prezenta online), site-urile intermediarilor specializati (unde
viitorul turist poate vedea si compara ofertele a sute de agentii, si apoi poate rezerva un loc
pentru programul turistic care ii place cel mai mult) si site-uri care promoveaza potentialul
unei destinatii turistice (ca de exemplu, Iasi.ro sau Sinaia.biz).

Principalele modalitati de promovare al unui site turistic (si nu numai) in vederea

atragerii de trafic sunt:
 motoarele de cautare, ca Google si Altavista. Avantajul acestor motoare este faptul ca
ofera un trafic gratuit, substantial si continuu;
 problema lor este concurenta foarte mare pentru ocuparea unui loc de top intre
rezultatele cautarii (paginile unui site trebuie optimizate prin tehnici speciale pentru a
fi bine cotate la aceste motoare);
 directoarele sau cataloagele, atat cele generale (gen Yahoo.com sau Home.ro), cat si
portalurile specializate in turism;
 motoarele de cautare cu plata pe clic (pe vizitator), unde poate fi cumparat un loc
fruntas intre rezultatele cautarii, contra a cativa centi pentru fiecare vizitator. Este o
modalitate rapida si ieftina de a aduce un trafic de calitate la site;
 alte instrumente de publicitate cu plata pe clic, si aici ar fi de mentionat in primul rand
programul Google Adwords (dar exista si altele asemanatoare). Avantajele

14
 programelor pay-per-click este acela ca advertiserul plateste pentru rezultatele
efective, si nu doar pentru simpla afisare a reclamei;
 bannerele au dezavantajul ca sunt destul de scumpe (costul lor poate urca la 4-5 dolari
la mia de afisari sau 10-12 centi pe clic). Ele sunt potrivite mai degraba ca instrument
de creare a imaginii de marca;
 reclamele in publicatiile electronice pot fi eficiente daca publicatia este bine aleasa si
anuntul bine realizat.
Internetul este desigur mediul de marketing al viitorului; dupa multi specialisti, el va ajunge
sa inlocuiasca aproape in totalitate celelalte instrumente de marketing direct.

5.Promovarea vanzarilor

Spre deosebire de publicitate promovarea vanzarilor are drept obiectiv indeosebi

stimularea cererii (cresterea sa cantitativa) pe termen scurt. Prezentam in continuare cateva
din mijloacele de promovare a vanzarilor cele mai utilizate in turism.

Reducerile de tarife. Atunci cand apeleaza la asemenea reduceri, operatorii din turism
mizeaza pe:
 atragerea de noi clienti (cei care nu-si puteau permite pana acum serviciile);
cresterea frecventei cumpararilor;
 cresterea cumpararii specifice (adica a numarului de zile afectate unui sejur, a
numarului de nopti la un hotel etc.);
 uniformizarea cererii (aducerea cererii din extrasezon la niveluri apropiate celei
sezoniere).
Pentru ca reducerile de tarife sa-si atinga scopul este necesar ca ele:
 sa nu fie asociate in perceptia consumatorilor cu o reducere a calitatii prestatiilor;
 sa fie suficient de importante (o reducere cu 5% are putine sanse de a atrage, in timp
ce o reducere cu 20% este mult mai convingatoare);
 sa fie propuse in perioadele potrivite (o reducere a tarifelor in plin sezon ar fi greu de
justificat);
 sa nu provoace reactii nefavorabile puternice din partea concurentei.

15
 Reducerile de tarife in turism se prezinta in trei forme:
 oferte speciale, insemnand reduceri de tarif propuse numai intr-o anumita perioada;
 vanzarile asortate, atunci cand este vorbe de un pachet de servicii diferite (cazare,
masa, transport, agrement) vandute in regim forfetar vanzari "multipack", atunci cand
oferta se prezinta sub forma unui pachet de prestatii de acelasi fel, tariful global fiind
degresiv in raport cu volumul prestatiilor (de exemplu, trei nopti la hotel la pret de
doua).

Jocurile si concursurile organizate pe teme turistice (ai caror castigatori sunt premiati din
fonduri speciale) antreneaza reprezentanti ai clientelei potentiale, specialisti in turism etc. Ele
permit in principal informarea discreta a clientelei potentiale cu privire la produsele si
serviciile turistice pe tema carora sunt organizate.

Loteriile si tombolele pot fi asimilate jocurilor, ele constand in acordarea unor premii prin
tragere la sorti. Pentru a participa la ele, turistii potentiali trebuie sa se deplaseze in locurile in
care sunt organizate.

Seminariile, conferintele, targurile. Seminariile sunt destinate in special informarii

distribuitorilor sau fortei de vanzare asupra ofertei operatorului turistic. Ele dureaza 24-48 de
ore si se pot organiza fie la sediul operatorului, fie in una din destinatiile turistice, fie in
centrul unde se afla sediile distribuitorilor importanti.
Conferintele se adreseaza cu precadere marelui public, bazandu-se pe prezentari audio-vizuale
si organizandu-se in centrele de origine ale turistilor potentiali.
In cadrul targurilor de turism, clientela potentiala are posibilitatea de a se intalni cu
organizatorii de voiaje, cu reprezentantii companiilor aeriene, maritime sau feroviare, cu
reprezentantii unor lanturi hoteliere etc. Principalele targuri de turism organizate in Romania
in anul 2004 au fost Targul National de Turism, Litoral 2004, Bursa Nationala de Turism,
Targul International de Turism, Targul Romhotel.

Voiajele de stimulare sau promotionale reprezinta o posibilitate oferita turistilor de a

“testa” un program turistic (voiaj) inainte de a fi lansat pe piata. Uneori aceste voiaje sunt
finantate de mai multi parteneri, intrucat presupun costuri mari si ridica probleme de
organizare deosebite. Pentru ca aceasta metoda de promovare sa dea rezultate, ar fi poate

16
recomandabil ca participantii la un voiaj de stimulare sa fie personalitati sau lideri de opinie,
pentru a putea influenta la randul lor un numar cat mai mare de persoane.

Publicitatea la locul vanzarii (PLV) este foarte utilizata in turism. Afisele amplasate in
interiorul agentiilor de turism si in vitrinele acestora au rolul de a stimula imaginatia clientilor
si de a-i provoca sa ia decizia de cumparare pe loc.

Cadourile sunt mijloace promotionale costisitoare, dar eficiente. Ele au efecte pozitive
mai cu seama in randul clientilor cu venituri mai modeste.

6.Relatiile publice

Relatiile publice constau din contactul permanent, sistematic al firmei de turism cu

clientela, mass-media si cu grupurile de interese, contact menit sa creeze si sa intareasca
increderea in firma, precum si sa construiasca o atitudine favorabila fata de oferta sa.

Exista doua categorii de public pentru o firma:

 publicul intern (propriul personal);
 publicul extern, componenta a mediului de marketing.
Elaborarea unui program de relatii publice (RP) presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
 stabilirea obiectivelor campaniei de relatii publice. Aceste obiective vizeaza in general
informarea asupra activitatilor firmei, intarirea credibilitatii sale, stimularea fortei de
vanzare si a distribuitorilor. Printre obiectivele particulare ale unui program de RP se
pot numara sprijinirea lansarii unui nou produs turistic, pozitionarea sau repozitionarea
unei destinatii turistice, imbunatatirea imaginii negative a unui produs sau destinatii
turistice, cresterea interesului pentru o destinatie, crearea imaginii firmei sau a
produselor sale;
 alegerea mijloacelor de desfasurare a campaniei. Mijloacele de informare utilizate in
relatiile publice sunt foarte diverse, fiind uneori diferite in functie de categoria de
public vizata.
Astfel, relatiile cu publicul intern se realizeaza prin:
 scrisori de informare;
 adrese si note interne;

17
  jurnale interne;
 seminarii, reuniuni, conferinte;
 sarbatori ale firmei;
 manifestari cultural-sportive etc.

Relatiile cu publicul extern se pot baza pe:

 vizite ale ziaristilor;
 comunicate de presa;
 jurnale, reviste, buletine de informare;
 zile ale portilor deschise;
 crearea de evenimente;
 reuniuni, conferinte, receptii ,sponsorizari etc.
 implementarea programului de relatii publice;
 evaluarea eficientei programului.
Ca si in cazul publicitatii, aceasta evaluare pune probleme, din cauza faptului ca RP(relatii
publice) sunt folosite in paralele cu alte tehnici promotionale. Se pot estima relativ usor
rezultatele unor campanii in termeni precum spatiul consacrat firmei in mijloacele de
informare in masa sau numarul aproximativ de persoane la care au ajuns mesajele firmei,
dar estimarea contributiei efective a relatiilor publice la cresterea vanzarilor sau profitului
este mult mai dificil de realizat.

Capitolul II Caracterizarea zonei turistice „Litoralul

romanesc”

II.2 Zonele litoralului romanesc (limite,pozitia geografica etc.)

Litoralul românesc (la Marea Neagră) se întinde de la granița cu Ucraina (Nord) până la
cea cu Bulgaria (Sud). Este cea mai exploatată zonă turistică din România. De-a lungul
malului mării se întind 2 municipii, 2 orașe mai mari și alte 2 orașe, mai mici. Principalele
orașe, dar și principala zonă de interes, unde se află majoritatea stațiunilor și a atracțiilor
turistice, este județul Constanța. Celălalt județ riveran este județul Tulcea. Singura regiune
istorică riverană este Dobrogea. Principalul oraș, fiind socotit și capitala acestei zone,

18
este Constanța (370.000 locuitori). Al doilea ca mărime este Mangalia (50.000 locuitori).
Apoi vine orașul Năvodari (41.000 locuitori) (toate în județul Constanța). Alte orașe
sunt: Sulina (27.000 loc.) (Tulcea), Eforie (10.000 loc.) și Techirghiol(7.000 loc.) (Constanța).

Zona de studiu. 
Fâşia de contact dintre uscatul Dobrogei şi apele Mării Negre se caracterizează, în general,
printr-un ţărm jos, puţin crestat, ce se continuă direct subacvatic, cu platforma continentală.
Zona costieră reprezintă spaţiul geografic care include apele de coastă de suprafaţă şi
subterane, litoralul, terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafaţă şi subterane ale acestora,
insulele şi lacurile sărate, zonele umede în contact cu marea, plaja şi faleza.
Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 245 km între braţul Musura la
nord şi localitatea Vama Veche la sud (6% din lungimea totală a ţărmului M. Negre).
În faţa litoralului românesc, platforma continentală, cu o suprafaţă de circa 30 000 km², se
adânceşte treptat spre est (cu o pantă generală de 1.4-2.2‰), ajungând la lăţimi de aproape
200 km, în nord, şi 100 km în sud. Relieful platformei continentale este intersectat de
depresiuni alungite, aproape perpendiculare pe ţărm, interpretate ca o continuare subacvatică a
unor văi (Dunărea, Casimcea, Mangalia), ce se dirijau spre cuveta marină când nivelul apelor
acesteia se găsea cu 40 – 50 m mai coborât (Gh. I. Năstase, 1936; A. Marinescu, O. Şelariu,
1969). Litoralul românesc  are două aspecte:

litoralul jos (zona nordică –aproape 164 km lungime), de la Braţul Chilia până la Capul
Midia. Include Delta Dunării şi Laguna Razim – Sinoe; este caracterizat prin plaje nisipoase,
altitudini scăzute şi pante submarine puţin abrupte.
litoralul înalt (zona sudică – 80 km), de la Capul Midia până la Vama Veche; este acoperit
predominant de faleze calcaroase de diferite înălţimi, între 3 şi 35 metri, sectoare scurte de
plaje nisipoase la gurile râurilor şi în dreptul porturilor (Midia, Constanţa, Mangalia) şi pante
submarine mai abrupte decât în zona nordică.

II.2 Potentialul turistic natural al litoralului romanesc

În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor
naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare
turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru
dezvoltarea activităţii de turism. 

19
 Litoralul Marii Negre nu este o resursa de turism 100% naturala. De-a lungul timpului s-au
realizat aici indiguiri, s-au construit edificii Antice, parcuri, s-au creat lacuri artificiale, s-au
ridicat cladiri cu importanta turistica etc. In totalitatea lui, litoralul romanesc al Marii Negre
se intinde pe o distanta de 245 km, incepand de la frontiera Republicii Moldova-punct de
varsare al bratului Chilia in mare. Marile intinderi de pe plaja sunt pavate cu nisip auriu, de o
finite deosebita, rezultat din scoicile macinate. Peste tot, plajele sunt orientate spre rasarit, cu
expunere la plaja pana dupa amiaza.

De-a lungul coastei, un spatiu mirific etaleaza o "salba" de statiuni care raspund tuturor
varstelor si gusturilor: Navodari, Mamaia, Constanta(statiuni destinate odihnei), Eforie Nord,
Eforie Sud, Costinesti, Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn,
Mangalia, 2 Mai si Vama Veche(destinate odihnei si curei balneare). Toate aceste sunt
deservite de personalul angajat in serviciile locale de turism si transport din orasul Constanta.
In plus, practice nu exizta mare la Marea Neagra, asa ca inotul poate fi practicat in conditii cu
siguranta mult mai bune decat in alte parti ale lumii.

Dar, factorul principal care contribuie la dezvoltarea functiunii balneoclimaterice si turistice a

statiunilor este, in primul rand, marea. Principalele statiuni ale litoralului Marii Negre
Constanta supranumita si "Capitala Litoralului"
Al treilea oras al Romaniei si c el mai mare port la Marea Neagra, Constanta este atestata din
secolul VI i. e. n. sub numele de TOMIS (pe atunci o colonie greceasca). Principalele atractii
ale orasului sunt Cazinoul, ridicat la inceputul secolului XX, Acvariul, Delfinariul si
Planetariul. La Constanta pot fi vizitate Muzeul de Istorie Naturala si Arheologie, Muzeul
Marinei Romane, Muzeul de Etnografie, Observatorul Astronomic, Teatrul Muzical si Teatrul
Dramatic.

Diversitatea etnica a statiunii este subliniata de existenta a trei monumente

religioase.Catedrala Ortodoxa (1898), Biserica Catolica (1908) si Moscheea (1910). La 28 km
nord de Constanta se afla aeroportul international Mihail Kogalniceanu cu zboruri interne si
internationale. Cunoscuta ca statiune de vacante estivale pentru tineri, Costinesti se afla la 31
km sud de Constanta, langa satele Costinesti si Schitul. Acesta din urma au fost create la
sfarsitul secolului al XIX-lea de colonisti germani. Nucleul statiunii a fost construit in 1949,
cand aici a fost amenajata prima tabara pentru elevi.

20
II.3 Potentialul turistic antropic al litoralului romanesc
De-a lungul timpului, omului a creat, a construit o serie de edificii, a căror valoare istorică şi
estetică a crescut, ajungând în ipostaza de potenţial turistic, care în perioada
actuală se asistă la o creştere numerică a acestuia.
Componentele antropice au o serie de însuşiri care dau caracterul de atractivitate,acestea sunt:
 unicitatea – este caracteristica acelui produs turistic care datorită menţinerii în timp a
ajuns un unicat; dimensiunea – unele obiective antropice impresionează prin mărimea
lor sau pot avea dimensiuni foarte mici
 ineditul – este dat fie de materialul din care este fabricat sau construit
obiectivul,culoarea specifică, amplasarea obiectivelor, de arhitectura specifică etc.;
 vechimea, este însuşirea care trezeşte interes pentru turişti, prin prezenţa unor obiectiv
e cu rezonanţă istorică, sau a unor podoabe foarte vechi etc.;
 funcţia pe care o îndeplinesc poate deveni o sursă de interes turistic

Statiuni turistice
 Mamaia (la 3 km nord de Constanţa), este dezvoltată pe o fâşie de nisip scăldată la
răsărit de valurile mării, iar la apus de apa dulce a lacului Siutghiol. Primul stabiliment
balnear datează din perioada 1906-1919, în prezent fiind una din cele mai frumoase
staţiuni maritime europene. De-a lungul plajei se înşiră elegante şi cochete hoteluri (de
trei, patru sau chiar cinci stele), terenuri de sport, piscine în aer liber, discoteci, parcuri
de agrement, teatrul de vară. Există multe posibilităţi de practicare a sporturilor pe apa
şi de învăţare a yachtingului şi a înotului, posibilităţi de pescuit pe lacul Mamaia;
 Eforie Nord (la 14 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă (6-
20 m altitudine), pe fâşia litorală dintre lacul Techirghiol şi Marea Neagră. Staţiunea
şi-a început activitatea în 1894, când Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a construit
aici un sanatoriu. A doua staţiune a litoralului (ca mărime), Eforie Nord este renumită
în toată Europa datorită tratamentelor cu factori naturali existenţi aici. Cele doua baze
de tratament cu funcţionare permanentă posedă instalaţii pentru băi calde (cu apă
sărată concentrată, provenită din lacul Techirghiol sau din mare).
 Eforie Sud (la 18 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică a cărei minunată
rivieră maritimă coboară în trepte succesive spre plajă, lungă de aproximativ 2 km.
Fosta staţiune Carmen Sylva, deţinea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892),

21
 iar din 1930 era cea mai importantă bază turistică a litoralului românesc. Faleza
litorală (de la a cărei înălţime de 25-35 m se deschide o splendidă panoramă),
discotecile, teatrul în aer liber, sunt atracţii ale acestei staţiuni ce uimeşte prin
mulţimea florilor sale;
 Techirghiol (la 18 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă, pe
malul lacului cu acelaşi nume (15-20 m altitudine), într-o vâlcea înconjurată de mici
coline. Iernile sunt blânde iar verile sunt călduroase, predominând timpul senin.
Principalii factori naturali terapeutici sunt apa sărată şi nămolul sapropelic al lacului
Techirghiol. Staţiunea dispune de cinci baze de tratament în cadrul cărora există
numeroase instalaţii (pentru băi calde la vane sau bazine cu apă sărată concentrată
provenită din lac, pentru băi calde cu nămol şi pentru împachetări calde cu nămol,
pentru aerosoli şi hidroterapie.
 Costineşti (la 28 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică estivală (2-4 m
altitudine), denumita şi “Staţiunea Tineretului”. Plaja întinsă, cu nisip fin, este
orientata spre sud şi expusă la soare în tot cursul zilei (specific de care beneficiază
puţine plaje din Europa), fiind amenajată pentru talasoterapie şi helioterapie (durata de
strălucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi);
 Neptun-Olimp (la 6 km de Mangalia), staţiune balneoclimaterică (la o altitudine de 5-
20 m) pe pragul de nisip dintre mare şi pădurea Comorova, fiind o oază de linişte şi
prospeţime, o adevărată grădina a litoralului românesc. Caracteristicile definitorii ale
acestui complex turistic modern sunt calitatea şi eleganţa, atât în ceea ce priveşte
confortabilele vile şi hoteluri, cât şi prin serviciile de alimentaţie publică pe care le
oferă. Se pot practica nenumărate sporturi (teren de echitaţie, terenuri de tenis,
debarcaderul cu ambarcaţiuni pentru plimbarea pe lac). De asemenea, există
numeroase cabarete şi cluburi, parcuri de distracţie. Neptunul dispune de o modernă
bază de tratament (electroterapie, hidroterapie, tratamente cu nămol, săli de
gimnastică, saună, tratament cu Gerovital şi Aslavital, produse terapeutice româneşti
de renume mondial prevenind îmbătrânirea prematură şi regenerând organismul);
 Jupiter-Cap Aurora (la 40 km de Constanţa şi la 4 km de Mangalia), staţiuni
climaterice estivale, între pădurea Comorova şi ţărmul mării. Plaja staţiunii Jupiter se
întinde pe o distanţă de 1 km într-un golf pitoresc. Cap Aurora, cea mai tânără staţiune
a litoralului românesc atrage nenumăraţi turişti prin frumuseţea peisajului şi a
hotelurilor sale, cu nume de pietre preţioase. Ambarcaţiunile de pe lacul Tismana,

22
 terenurile de sport, teatrul şi cinematograful în aer liber, piscinele, discotecile,
contribuie la realizarea unei vacanţe de neuitat;
 Venus (la 5 km de Mangalia), staţiune balneoclimaterică sezonieră, pe un promontoriu
caracterizat prin coborârea în pantă, ce formează un frumos amfiteatru. Staţiunea, ce
poartă numele zeiţei frumuseţii, dispune de o salbă de hoteluri cu nume de fete,
hoteluri cu un stil arhitectural original.
 Saturn (la 42 km de Constanţa şi la 1 km de Mangalia), staţiune climaterică estivală
(3-10 m altitudine) care beneficiază de cca 25 de zile însorite pe lună. Apa mării are,
în timpul verii, o temperatură medie de 20-25C;
 Mangalia (la 44 km de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă. Este o
aşezare de aceeaşi vârstă cu Tomisul, colonia antică purtând numele de Callatis (de la
râul Calles din Asia Mică). A fost întemeiată de greci în sec.VI i.Hr. şi dezvoltată apoi
de romani (sec. II-IV d.Hr) şi revitalizată de genovezi (sec. XIII-XIV) care o numesc
Pangalia. Mangalia, cea mai sudică staţiune de pe litoralul Mării Negre, are o climă
dulce, asemănătoare cu cea mediteraneană, ceea ce face ca primăvara să sosească mai
devreme, iar toamna să întârzie aici mai mult. Mangalia este singura staţiune maritimă
care deţine izvoare minerale (sulfuroase, mezotermale şi radioactive, folosite din
antichitatea romană). Baza de tratament include secţii de recuperare medicală,
instalaţii pentru băi calde cu apă sulfuroasă şi cu apă de mare, nămoloterapie,
kinetoterapie, hidroterapie, saună, săli pentru gimnastică medicală, cabinete de
geriatrie (tratamente cu Gerovital). În staţiune se poate practica echitaţia, se pot vizita
Muzeul de arheologie, Moscheea Esmahan Sultan (în stil maur, 1590),Vestigiile
bazilicii romano-bizantine sec.V-VI, etc.

Capitolul III : Promovarea litoralului romanesc in cadrul

agentiei de turism „Paralela 45”

23
 III.1 Prezentarea generala a agentiei de turism „Paralela 45”

Membra a celor mai prestigioase asociatii nationale si internationale de profil - ANAT,

IATA, ASTA - Paralela 45 este o agentie de prestigiu care ofera turistilor sai servicii
complexe legate de petrecerea vacantei: excursii in tara si strainatate, de grup sau individuale,
rezervari de bilete de transport (avion, autocar, tren), rezervari la hoteluri, obtinerea de vize
turistice, ghizi specializati, inchiriere de masini.
Prin cele 30 de agentii ale sale din Bucuresti si din tara si cu ajutorul celor peste 900
de agentii revanzatoare agentia noastra asigura maximum de eficacitate cu minim de resurse.

 Filiala Barlad
Aceasta agentie are un sediu si la Barlad, denumita “S.C GECCO-TRAVEL S.R.L”,
fiind situata pe strada Republicii nr. 190, bl.3 sc. D, intr-un imobil de 83 mp, format dintr-o
incapere si un grup sanitar. Echipamentele aflate în dotare sunt : computere în retea, faxuri,
copiatoare.
Agenţia Pararela 45 este o agentie tur-operatoare, înfiintata în mai 2000 si este
inmatriculata in Registrul comertului cu nr. J 05 525 2000 si codul de înregistrare fiscala R
217800800 ca societate de actiuni cu capital privat ce a promovat de-a lungul anilor pachete
de servicii turistice, în tara si strainatate, largindu-si an de an paleta destinatiilor. 
Aceasta si-a imbunatatit colaborarea cu clientii prin intermediul site-ului
www.barlad@paralela45.ro, www.secretariat@paralela45.ro, si prin intermediul numarului
de telefon 0335423947, unde clientii ii pot contacta.
Agentia are forma juridica de societate cu raspundere limitata, si isi desfasoara
activitatea conform legislatiei în vigoare, a contractului de societate si a statutului societatii.

III.2 Oferta turistica a agentiei de turism „”Paralela 45”

Litoralul romanesc-Marea Neagra

Numele Agenţiei: Paralela 45

Ţara:Romania

24
 Oras:Constanta
Numele unitaţii de cazare:Hotel Balada Nej4*
Masa:mic dejun,cina
Categoria cazare:Hotel ****
Tipul ofertei:Turism
Preţ generic:
Oferta valabila pana la:20.10.2011
Introdusa la data de:02.05.2011

Descriere (10turisti)
ZIUA 1 BARLAD-CONSTANTA (331 KM)
Ora 07:00 plecare din Barlad spre Constanta (vezi detalii despre graficul rutelor si orasele de
imbarcare la sfarsitul programului).Sosire Constanta la ora 11:11 ,la ora 17:00 vizitam
obiectivele turistice “Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie” ,“Catedrala ortodoxa
Sfintii Apostoli Petru si Pavel” , “Delfinariul”
ZIUA 2 CONSTANTA
Micul dejun la ora 08:00 ,la 09:00 plecam spre plaja ,spre seara ne vom deplasa catre
statiunea Constanta unde ne vom distra in “Mega Discoteca Tineretului”
ZIUA 3
Micul dejun la ora 08:00,iar la ora 08:30 plecam spre statiunea Costinesti,unde se va face
plaja, la ora 14.30 ne vom intoarce in Constanta,la hotel unde ne vom pregati pentru vizitarea
obiectivelor turistice “Cazinoul Constanta” si “Teatrul Ovidiu”
ZIUA 4
-Se va servi micul dejun la ora 9:00.Plecarea va avea loc la ora 12:00 si se va ajunge in Barlad
la ora 16:11

25
 ANALIZA DE PREŢ

Nr. Articole de Elemente de Elemente de Valoarea

crt calculaţie cheltuieli calcul Per turist Totala
1 CHELTUIELI Masa MD 20 € 200€
DIRECTE
2 Cazare Tarif noapte x nr. € €
nopti
50x4=200 €

3 Transport Nr. km x tarif/ km: 662€ 6.620€

662 km x 1

4 Cheltuieli culturale - - -

5 Cheltuieli - - -
organizator

6 Cheltuieli ghid - - -

7 Cheltuieli sofer Cazare 14.8 € 148 €

8 Alte cheltuieli - - -

9 TOTAL CHELTUIELI DIRECTE € €

10 COMISION 10% € €

11 TVA 24% € €

12 TOTAL COSTURI € €

13 TOTAL PREŢ DE VANZARE € €

26
 CUPRINS

ARGUMENT................................................................................3

CAP.I. GENERALITATI PRIVIND PROMOVAREA UNUI PRODUS TURISTIC

.............................................................................................5

I.1. DEFINIREA PRODUSULUI TURISTIC.............................................5

I.2. DEFINIREA SI FORMELE PROMOVARII..........................................6

CAP. II CARACTERIZAREA ZONEI TURISTICE “LITORALUL ROMANESC”

............................................................................................18

II.1 ZONELE LITORALULUI ROMANESC.............................................18

II.2 POTENTIALUL TURISTIC NATURAL AL LITORALULUI ROMANESC........19

II.3 POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LITORALULUI ROMANESC

............................................................................................21

CAP.III PROMOVAREA LITORALULUI ROMANESC IN CADRUL AGENTIEI

DE TURISM “PARALELA 45”...........................................................24

III.1 PREZENTAREA GENERALA A AGENTIEI”PARALELA 45 ”....................24

III.2 OFERTA TURISTICA A AGENTIEI DE TURISM “PARALELA 45”...........17

CONCLUZII SI PROPUNERI............................................................23

BIBLIOGRAFIE

27
ANEXE

28
BIBLIOGRAFIE:
Stanciulescu G. Managementul operatiunilor de turism,
Bucuresti, Editura ALL BECK, 2003

Stanciulescu Gabriela Economie si gestiune in turism, probleme,

proiecte si studii de caz, Bucuresti, Editura
C.H.Beck.

Minciu Rodica Economia turismului, editia a III-a revazuta

si adaugita, Bucuresti, Editura Uranus,
Biblioteca Turism-Servicii.

Tantzica Petre Studiu calitatii, produselor si serviciilor,

Gabriela Simionescu Bucuresti, Editura Niculescu 2006
Gabriela Iordache
Stefania Mihai

Tantzica Petre Marketing, Bucuresti, Editura Niculescu

Gabriela Simionescu
2002.
Iianina Delia Georgescu

SURSE INTERNET http://www.scribd.com/

http://www.juristnet.ro/
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/

29
ANEXE
Obiectivele turistice din prima zi:
 Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie”

 Catedrala ortodoxa Sfintii Apostoli Petru si Pavel

30
  Delfinariul

Obiective turistice din a doua zi :

 Mega Discoteca Tineretului

Obiective turistice din a treia zi:

 Cazinoul Constanta

31
 Teatrul Ovidiu

32