Sunteți pe pagina 1din 32

LICEUL TEORETIC “MIHAI EMINESCU” BARLAD

Specializarea: Tehnician in turism


Clasa a XII-a Ec1

PROIECT PENTRU EXAMENULUI


DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE

NIVEL DE CALIFICARE 3

Profesor Coordonator: Candidat:


Mocanu Olguta elev:

- 2011 -

1
Materiale promotionale in
agentia de turism

2
ARGUMENT
Industria turistica reprezinta una dintre cele mai importante componente ale economiei
mondiale. Ea reprezinta, totodata, una dintre principalele surse de venituri din economia multor tari,
prima industrie generatoare de locuri de munca, influentele sale pozitive asupra mediului ambiant fiind
semnificative prin practicarea unui turism durabil.
Calatoriile au constituit inca de la inceputurile umanitatii o preocupare cu multiple scopuri,
oamenii manifestand nevoia de deplasare dintr-o zona in alta.
Pe masura trecerii timpului motivatiile de calatorie s-au diversificat, pe masura ce au aparut
nevoi si dorinte noi, multiple si mult mai complexe, determinate de trasformarile inregistrate la nivelul
societatii, in diferitele epoci istorice.
Expertii in domeniu, considera turismul ca fiind un fenomen economico-social specific
civilizatiei moderne, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o trasatura caracteristica a secolului
nostru.
Pe masura trecerii anilor si amplificarii calatoriilor, abordarile fenomenului turistic au devenit
tot mai numeroase, iar definitia turismului s-a imbogatit, incercand sa reflecte cit mai fidel
complexitatea acestei activitati.
Pe plan social, turismul isi aduce un aport substantial la ridicarea nivelului de instruire, cultura
si civilizatie al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, turismul favorizeaza imbogatirea
orizontului cultural, informational, atat pentru turisti, cat si pentru populatia locala.
“Materia prima” a industriei turismului, resursele naturale si antropice, se vor transforma in
“produse turistice” numai printr-un consum efectiv de munca vie, inglobata in prestatiile de servicii.
Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sa
satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de
plecare. Din punct de vedere al turismului, produsul turistic acopera experienta completa de la
plecarea de acasa si pana la intoarcere.
Rolul produsului turistic este sa corespunda nevoilor multiple ale turistilor asigurand un
beneficiu pentru organizator, astfel ,produsul turistic indeplineste doua functii inseparabile si
complementare:
- functia obiectiva (concreta) - legata de performantele fizice ale produsului
- functia subiectiva (psihologica) - determinata de satisfactiile oferite prin consumul
produsului turistic.

3
Pornind de la aceasta idee, proiectul isi propune o abordare a notiunilor de turism si produs
turistic.
Lucrarea de fata este intitulata ” …………………………. ” care are menirea de a familiariza
cititorul cu acest concept; ce inseamna si ce presupune el.
Aceasta cuprinde trei capitole, dintre care primele doua trateaza tema din punct de vedere
teoretic, iar cel de-al treilea capitol din punct de vedere practic.
Primul capitol prezinta insemnatatea produsului turistic prin viziunea unor autori de mare
valoare ai domeniului turistic; definitii de mare insemnatate, prin prisma carora sper sa exprime
aceasta notiune intr-un mod cat mai explicit. De asemenea, in cadrul aceluiasi capitol am clasificat
produsele turistice in functie de mai multe criterii precum: durata calatoriei, motivatia calatoriei,
distanta acesteia, etc.
In cel de-al doilea capitol am incercat sa aprofundez aceasta tema, prezentanad componenetele,
conceperea si promovarea produsului turistic la o agentie de turism. Elementele componente ale
produsului turistic sunt: patrimoniul turistic, elemente de infrastructura, facilitati de acces, serviciile
turistice, personalul din turism, cadrul institutional. De asemenea, conceperea produsului turistic se
realizeaza cu ajutorul celor patru etape si anume: culegerea informatiilor de pe piata, selectarea
componentelor produsului turistic, combinarea componentelor produsului turistic pornind de la
rezultatele studierii cererii si asamblarea comonentelor produsului turistic si asigurarea serviciilor. Si
nu in ultimul rand, promovarea produselor turistice este foarte importanta realizandu-se prin doua
modalitati: editarea de materiale publicitare si realizarea de campanii publicitare.
In ultimul capitol este prezentat un circuit extern propus turistilor de catre agentia de turism
“ PARALELA 45 ” in Elvetia & Castelele Bavariei Fascinatia Alpilor de 10 zile.
In incheiere sunt prezentate concluzii si propuneri pentru imbunatatirea activitatii agentiei de
turism “PARALELA 45”.
La intocmirea lucrarii am folosit un bogat si diversificat material bibliografic, dar ci
cunostintele dobandite in stagiile de pregatire practica realizate la agentia de turism “PARALELA 45”.
Am urmarit intocmairea proiectului cu termeni de specialitate, in acord cu cerintele tot mai exigente
ale economiei pe piata si concurentei de pe piata turistica.

4
CAP.I. ACTIVITATEA DE PROMOVARE INTR-O
AGENTIE DE TURISM

I.1 Agentia de turism si principalele activitati ale acesteia


Agentia de turism reprezinta o societate comerciala cu rol de intermediar intre agentia
economica, prestatorii directi de servicii turistice si turisti. Activitatea sa consta in organizarea,
oferirea si comercializarea unor pachete de servicii sau componente alea acestora.
Dupa modul de realizare si comercializare a produselor turistice agentia de turism se imparte in
doua categorii: agentie de turism tur-operatoare si agentie de turism detailista.
Agentia de turism tur - operatoare are ca obiect de activitate organizarea si vanzarea pe cont
propriu a pachetelor de servicii turistice sau a componentelor acestora, direct sau prin intermediari, pe
cand agentia de turism detailista vinde sau ofera spre vanzare in contul unei agentii de turism tur-
operatoare, pachetele de servicii sau componente ale acestora.
Agentia de turism este un intermediar privilegiat intre diferitii prestatori de servicii turistice
(hotelurile, restaurantele, organizatorii de agreement, transportatorii) si turistii. In aceasta calitate si
conform obiectului sau de activitate, agentia desfasoara activitati legate de vanzarea de bilete de
transport, servicii turistice si servicii complementare acestora.
- Vanzarea de bilete de transport
Conform statisticilor oficiale ale OMT, 60% din cifra de afaceri a unei agentii o reprezinta
eliberarea titlurilor de transport aerian, activitate cunoscuta sub numele de “ticketing” sau “bileterie”.
- Vanzarea produselor turistice
Produsul turistic este un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sa satisfaca nevoile
legate de turism ale unei persoane. Serviciile vandute pot fi:
Izolate, caz in care agentia se ocupa cu vanzarea serviciilor receptive de acces la produse, si
anume:
Servicii de primire (“meeting” sau “ transfer”) care constau in punerea la dispozitia clientilor a
unui mijloc de transport si a unuia sau mai multor functionari ai agentiei care vorbesc limba clientului
(interpret), care stiu sa-l ajute in operatiunile de stationare (transport bagaje, vanzare bilete) si care
cunosc topografic locurile unde vor trebui utilizate serviciile locale, rezervate anterior;

5
Servicii de acces, prin care se pune la dispozitie un mijloc de transport si unul sau mai multi
functionari (ghizi), care insotesc clientii in vizite sau excursii si care stiu sa prezinte, pe limba
clientilor, atractivitatea zonei.
Complexe, cum sunt: voiajurile generice si voiajurile forfetare. Fiecare dintre acestea pot fi:
idividuale si colective (fiind in general insotite de unul sau mai multi functionari ai agentiei) sau cu
itinerariu propus de client ori deja pregatit de agentie. Organizarea unui voiaj consta in elaborarea unui
deviz estimativ pentru determinarea pretului de vanzare, in pregatirea si furnizarea tuturor serviciilor
de transport, de primire si de agentie, in emiterea tuturor titlurilor (bilete definitive si bonuri de
schimb) pentru acestea.

- Vanzarea serviciilor complementare


Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfactie,
lucru nu tocmai usor de realizat. Pentru a crea asa ceva, agentiile de turism asociaza vanzarii
serviciilor de baza (transport, cazare, masa) o serie de servicii complementare cum ar fi:
Serviciul de banca (schimb valutar, repartizari de valuta, emiterea de “travellers cheques”);
Seviciul de expediere a bagajelor, cu fiecare mijloc de transport;
Serviciul de asigurari: emiterea de polite de asigurare a bagajelor si asigurarea contra riscurilor
navigatiei aeriene;
Serviciul de rezervari si cumparari de bilete pentru diverse spectacole si manifestari;
Serviciul de vanzare a ghidurilor tiparite in limbi de circulatie internationala;
Serviciul de corespondenta pentru clientela; in general, in programele de voiajuri lungi se idica
adresele filialelor, sucursalelor sau agentiilor corespondente, de unde cunoscutii clentului pot ridica
eventuala corespondenta de la acesta;
Servicii secundare: formalitati pentru obtinerea pasaportului, vize de intrare in tarile care le
solicita etc .
Aceste servicii detin cca 10% din cifra de afaceri a unei agentii si constituie adesea un mijloc
de promovare si o alternative de diversificare a activitatii.

I.2. Activitatea de promovare in agentia de turism


Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale acţiunii marketingului, se exprimă in
“ansamblul de acţiuni si mijloace de informare si atragere a cumpărătorilor potenţiali către punctele de

6
vanzare, in vederea satisfacerii nevoilor si dorinţelor acestora si implicit a cresterii eficienţei
economice a activităţii intreprinderii producătoare.
Rolul promovării rezidă in conţinutul complex al conceptului de promovare, ce relevă faptul că
scopul general este influenţarea comportamentului oamenilor, in asa fel incat, să sporească volumul
vanzărilor bunurilor respectivului producător. De aceea, promovarea indeplineste o serie de funcţii
economico-sociale, ce evidenţiază utilitatea sa cum ar fi:       
- furnizarea de informaţii atat cumpărătorului cat si vanzătorului.
- neutralizarea informaţiilor defavorabile ce se răspandesc mai ales prin zvonistică.
- stimularea cererii este scopul direct si imediat.
- atenuarea fluctuaţiilor cererii mai ales in cazul produselor sezoniere.
- diferenţierea produselor, mai ales a mărcilor.
- reamintirea avantajelor produselor pentru a rămane consumatori fideli.
- contracararea concurenţilor.
- influenţarea persoanelor cu putere de decizie la nivel guvernamental.
- influenţarea comportamentului public.
- formarea unei imagini.
- justificarea preţurilor bunurilor si serviciilor.
- constientizarea publicului cu privire la noile produse si servicii create.
Trasaturile esentiale ale promovarii sunt:
- caracterul direct, imediat, concret.
- prezenta unui avantaj, adaos, supliment, etc.
- caracter efemer.
- caracter exceptional si neobisnuit.
- legatura sa cu un produs definit.
- originea sa (producator, distribuitor, organizatie profesionala) si tintele sale (consumatori &.) variate.
- legatura sa cu mixul de marketing in ansamblu.
In acceptiunea moderna promovarea este un concept complex deoarece:
- este o forma a comunicarii ce se concentreaza in mixul promotional, cu o sfera mai larga de cat
publicitatea.
- vizeaza o modificare imediata si directa a cererii (accelerare, crestere, reglare).
- vizeaza o modificare imediata a comportamentului clientului, distribuitorului etc.

7
- urmareste o modificare pozitiva si temporara a ofertei consumatorilor, a conditiilor de interventie a
distribuitorilor etc.
- efectul promovarii este direct, cand se adreseaza nemijlocit consumatorilor si indirect cat se
adreseaza intermediarilor.
Promovarea, considerata ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori actiune de
marketing, ori forma de comunicare, urmareste depasirea unui nivel al vanzarilor prin captarea atentiei
si atragerea cumparatorilor potentiali, de catre punctele de vanzare, informarea, convingerea, formarea
si mentinerea unei clientele atrasa de produs si intreprinderea producatoare.
Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfactie,
lucru nu tocamai usor de realizat. Pentru a creea asa ceva, aceasta trebuie sa corespunda motivatiilor
care sunt extrem de eterogene.

CAP. II MATERIALE PROMOTIONALE IN AGENTIA DE


TURISM

Modalitatile principale de promovare a produselor turistice de catre agentiile de turism sunt:


editarea de materiale publicitare si realizarea de campanii publicitare.
Indiferent de strategia aleasa pentru atingerea obiectivelor sale, orice realizator de
produse turistice trebuie sa-si realizeze comercializarea produselor sale prin una dintre cele doua
modalitati mentionate.

II.1 Editarea de materiale publicitare


Cu toata amploarea luata de alte mijloace de informare turistica, informarea prin documente
scrise isi mentine inca primul loc sub aspectul utilitatii si eficacitatii.
Pe masura intensificarii concurentei interne si internationale, centrele si punctele de informare
turistica isi extind in permanenta stocurile de brosuri si de alte documente, numarul lor devenind
impresionant. Tirajul acestora variaza intre ceteva sute sau mii si zeci de milioane de exemplare,
numarul limbilor in care sunt redactate fiind in continua crestere. Este vroba aici in primul rand de
tipariturile oficiilor nationale de turism, dar si de cele redactate si puse in vanzare de transportatori, de
voiajisti si de alte categorii de organisme, particulare ori de stat, interesate in promovarea turismului.
Pentru a-si atinge tinta, aceste documente trebuie sa fie, in egala masura, atragatoare si utile.

8
In functie de rolul pe care il au in procesul de documentare turistica documentele pot fi: de apel
si de informare. In ultimul timp insa, organizatiile de turism sunt pe cale de a adopta documente unice,
care le reunesc pe celelalte doua.
Tipuri de documente :
1. Documentele hotelurilor individuale. Cu foarte putine exceptii, hotelurile, oricat de modeste ar
fi, editeaza prin forte proprii pliante, foi volante si afise, prin care-si promoveaza serviciile pe care le
ofera clientelei, punandu-le la dispozitia acesteia, a agentilor de voiaj, a transportatorilor etc. Tirajul
acestora este mai mare sau mai mic in funstie de forta economica a hotelului, regulile de redactare si
cu privire la format fiind cele cu valabilitate generala. Astfel, in ceea ce priveste motivatia se pareciaza
ca aceste documente trebuie concepute de asa maniera incat sa declanseze doua reactii asupra
clientului. Mai intai ele trebuie sa provoace interes pentru un demers subiectiv, apoi ele trebuie sa
atraga clientul si sa-l determine sa aleaga acel hotel, aducand suficiente argumente privitoare la
confort, calitatea serviciilor, diversitatea si pretul acestora. In ascest scop, este necesar sa se cunoasca
bine aspiratiile si motivatiile clientilor potentiali, insistandu-se asupra acelor elemente care vin in
intampinarea lor.
Referitor la ilustratie, fotografiile si celalalte imagini pe care sa le contine un pliant trebuie, pe
de o parte, sa puna in valoare hotelul, iar pe de alta parte, sa aiba caracter publicitar. De aceea,
colaborarea intre artistul fotograf si responsabilul de marketing trebuie sa fie cat mai starnsa,
imaginile, atunci cand sunt ingenios combinate, fiind mijloace de atractie dintre cele mai sigure.
Ilustratia unui pliant trebuie sa se supuna anumitor reguli. Vom prezenta aici doar cateva dintre ele:
 Fotografiile- redand toate elementele erhitectonice ale unui hotel nu sunt suficiente pentru a atrage
clientela. Ele trebuie sa contina si imagini ale interioarelor, precum si elemente de mediu: munti,
paduri, lacuri, cascade, etc.
 Trebuie sa se evite imaginile de incaperi goale si de dimensiuni mari, cilentilor neplacandu-le sa se
afle in singuratate.
 Imaginea ambiantei e bine sa aiba caracter cat mai subiectiv si mai intim, pentru a-i lasa clientului
potential impresia ca este asteptat. Fotografia unui bar, a unei mese frumos aranjate, cun taburet in
prim-plan , a unui foc in semnieu etc. nu-l vor lasa pe acesta indiferent.
 Ideea de animatie trebuie redata intr-un mod cat mai complex, imaginile trebuind sa prezinte
personaje jucand fie rolul de client, fie rolul de animator.
 Personajele redate in pliant este bine sa reprezinte posturile cele mai frecvente in care se pot afla
clientii.

9
 Personalul aflat in contact cu turistii trebuie redat in actiune, cu zambetul pe buze, placut echipat si
in ipostaze cat mai diferite.
2. Documentele lanturilor hoteliere. Existenta unor astfel de lanturi da posibiliattea hoteluriloe
componente sa-si sporeasca forta actiunilor promotionale, precum si eficienta lor. Depasind nivelul
pliantelor, acestea isi asigura promovarea prin mijloace mai avansate, de genul brosurilor, ghiduriloe
turistice sau chiar jurnalelor de mare notoritate. Mai mult decat atat, lanturile hoteliere isi pot permite
organizarea de saloane sau standuri comune, de centre de rezarvari,etc.
Brosurile sunt materiale publicitare de o mare valoare, fiind solictitate de turisti cu ocazia
alegerii unor itinerare mai complexe, pe timpul vacantelor.
Ghidurile sunt in aceleasi timp documente publicitare si opere literare ori de arta, in care textul
se imbina cu ilustratiile, avand un continut informational foarte bogat, care-i ajuta pe cititori sa
descopere destinatiile turistice cu tot ceea ce au atragator si convenabil De regula pentru redactarea lor
se face apel la scriitori sau la specialisti de inalta calificare, iar publicitatea se realizeaza prin edituri de
mare prestigiu.
3. Documentele statiunilor turistice sunt, evident, mai bogate in informatii decat cele ale
unitatilor hoteliere din incinta lor, ele furnizand, in plus, detalii de ordin istoric, arhitectonic, cultural,
sportiv, medical, geografic, etc. Adeseori ele se detaseaza de celalalte, distribuindu-se mai laes la fata
locului, prin librarii sau alte puncte de vanzare, contracost.
4. Documentele zonelor turistice. Zonele geografice sau administrative nu se suprapun decat
accidental cu zonlele turistice. De aceea, delimitarea celor din urma este o operatiune care se preteaza
la o precizie mai mare sau mai mica. Totusi, datorita faptului ca, de regula, frontierele unei zone
turistice sunt arbitrate, promovarea turismului se face de organisme care functioneaza in cadrul zonelor
teritorial- administrative, cu luarea in considerare a regiunilor vecine. In consecinta, documentele
zonelor tursitice se concretizeaza mai mult in brosuri decat in pliante, redactandu-se in mai multe limbi
si avand tiraje superioare documentelor statiunilor individuale.
5. Documentele oficiilor nationale de turism sunt concepute in asa fel incat sa asigure o informare
foarte generala a clientilor potentiali, prezentandu-se sub forma brosurilor sau ghidurilor. Ele contin
date despre principalele elemete de atractie turistica, precum si despre geografia, istoria si cultura tarii
cu statut de destinatie turistica, facandu-se frecvente trimiteri la celelalte documente promotionale.
Produsele turistice sunt comercializate în principal prin intermediul cataloagelor si brosurilor.
Dupa ce faza negocierii cu diferiti prestatori de servicii s-a terminat, tour-operatorii editeaza si
difuzeaza gratuit brosuri care prezinta diferitele produse turistice pe care le propun publicului.

10
Brosura turistica este definita drept materialul de prezentare editat într-un mare numar de
exemplare si difuzat prin reteaua de sucursale si de agentii de turism
Argumentele comerciale utilizate în brosurile turistice sunt:
 fotografia în culori care sa suscite interesul pentru voiaj;
 pretul de referinta, vizand sa atraga atentia turistului - uneori aceasta tehnica se foloseste doar
pentru perioade restranse, din extrasezon;
 calitatea grafica deosebit de buna;
 amplasarea în pagina a imaginilor, astfel încat sa atraga atentia.

II.2 Realizarea de campanii publicitare


În domeniul turismului, exista un anumit paralelism între actiunile de comercializare si cele de
promovare: ambele fac apel la aceleasi tehnici. Astfel, promovarea implica o informare a publicului prin
presasi radio, iar comercializarea presupune o informare specializata (profesionista prin relatii cu
publicul si publicitate în presa specializata). Paralelismul se opreste aici, comercializarii adaugandu
-i-se alte noi etape : negocierea cu angrosistii (tour-operatorii, centralele de rezervari etc.), în
amonte, iar în aval realizarea cataloagelor, distribuirea lor detailistilor, stimularea lor, publicitatea
produselor turistice, vanzarea catre public.
Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre
componentele, calitatea si locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, in scopul
stimularii vanzarilor.
Rolul socio-economic al activitatii de promovare este evident, informarea turistilor despre
produsele oferite spre vanzare, despre serviciile asociate lor fiind tot mai necesara datorita cresterii
fara precedent a nevoilor pentru turism si eficientizarii capacitatilor de productie si a timpului de
munca al personalului de vanzare.
De asemenea, prin acţiunile de informare agentia de turism convinge si chiar educa
consumatorii în ceea ce priveste necesitatea practicarii turismului.
Particularitatile produsului turistic determina utilizarea unor mijloace specifice de promovare
care se împart în doua categorii:
~ mijloace de promovare care atrag turistul catre firma. Rolul acestora este de a asigura o
informare cit mai exacta si cat mai completa asupra produsului turistic, pentru a genera dorinta

11
de cumparare. Dintre aceste mijloace amintim: reclama, publicitatea gratuita, organizarea de
intalniri, concursuri, expozitii;
~ mijloace de promovare care stimuleaza revenirea (fidelizarea) turistilor. Rolul acestora este
de a confirma în totalitate informatiile difuzate prin cataloage, brosuri, reviste, anunturi, filme
publicitare, informatii care trebuie sa se concretizeze în vanzari. În aceasta categorie intra
promovarea la locul vanzarii, comportamentul personalului de vanzare, promovarea prin
organizatiile de turism din intreprinderi si firme.
Criteriul de delimitare a celor doua mijloace de promovare nu este foarte riguros. Astfel,
punerea în valoare a mijloacelor de promovare la locul vanzarii este posibila numai daca acestea sunt
subiectul unor anunturi de reclama difuzate prin mijloace de comunicatie în masa.
Cheltuielile campaniilor trebuie suportate exclusiv de producatorii respectivi si de agentiile de
turism distribuitoare.
Pentru pachetele turistice complexe, mesajele publicitare contin trei argumente principale:
~ pret, care este, în general, cel de extrasezon;
~ continut pentru a-l diferentia de cel al concurentilor; campania publicitara trebuie sa insiste pe
serviciile suplimentare oferite (transport, cazare, animatie sau alte prestatii);
~ imaginea de marca.
Publicitatea poate imbraca urmatoarele forme:
~ afise, pliante expuse în agentiile de turism distribuitoare;
~ anunturi, reportaje, comunicate de presa;
~ spoturi publicitare;
~organizarea de conferinte de presa, cocktailuri de presa, dezbateri în regiunea care se vrea a fi
prospectata, cu invitati profesionisti si reprezentanti ai turismului social;
~ voiaje organizate si platite pentru ziaristi si reprezentanti ai altor agentii de turism;
~ participarea la targuri, saloane, burse de turism.

12
CAP.III MATERIALE PROMOTIONALE IN AGENTIA DE
TURISM “PARALELA 45”

III.1 Prezentarea generala a agentiei ”PARALELA 45 ”

Membra a celor mai prestigioase asociatii nationale si internationale de profil - ANAT, IATA,
ASTA - Paralela 45 este o agentie de prestigiu care ofera turistilor sai servicii complexe legate de
petrecerea vacantei: excursii in tara si strainatate, de grup sau individuale, rezervari de bilete de
transport (avion, autocar, tren), rezervari la hoteluri, obtinerea de vize turistice, ghizi specializati,
inchiriere de masini.
Prin cele 30 de agentii ale sale din Bucuresti si din tara si cu ajutorul celor peste 900 de agentii
revanzatoare agentia noastra asigura maximum de eficacitate cu minim de resurse.

 Filiala Barlad
Aceasta agentie are un sediu si la Barlad, denumita “S.C GECCO-TRAVEL S.R.L”, fiind
situata pe strada Republicii nr. 190, bl.3 sc. D, intr-un imobil de 83 mp, format dintr-o incapere si un
grup sanitar. Echipamentele aflate în dotare sunt : computere în retea, faxuri, copiatoare.
Agenţia Pararela 45 este o agentie tur-operatoare, înfiintata în mai 2000 si este inmatriculata in
Registrul comertului cu nr. J 05 525 2000 si codul de înregistrare fiscala R 217800800 ca societate de
actiuni cu capital privat ce a promovat de-a lungul anilor pachete de servicii turistice, în tara si
strainatate, largindu-si an de an paleta destinatiilor. 
Aceasta si-a imbunatatit colaborarea cu clientii prin intermediul site-ului
www.barlad@paralela45.ro, www.secretariat@paralela45.ro, si prin intermediul numarului de telefon
0335423947, unde clientii ii pot contacta.
Agentia are forma juridica de societate cu raspundere limitata, si isi desfasoara activitatea
conform legislatiei în vigoare, a contractului de societate si a statutului societatii.

13
III.2 Materiale promotionale ale agentiei de turism “PARALELA 45”

Elvetia & Castelele Bavariei Fascinatia - Alpilor program autocar 10 zile

Numele Agenţiei: Paralela 45


Ţara:Austria
Oras:Tirol
Numele unitaţii de cazare:Hotel Hotel 3 *
Masa:mic dejun
Categoria cazare:Hotel ***
Tipul ofertei:Turism
Preţ generic:499 EUR
Oferta valabila pana la:17.09.2011
Introdusa la data de:02.03.2011

Descriere
Ziua1. BUCURESTI – BUDAPESTA (790 km)
Ora 6:00 plecare din Bucuresti spre Budapesta (vezi detalii despre graficul rutelor si orasele de
imbarcare la sfarsitul programului ). Sosire seara si cazare la Budapesta.
Ziua 2. BUDAPESTA -VIENA - SALZBURG (535 km)
Dupa micul dejun, plecam spre Viena. Vizitam orasul imperial incepand cu un tur panoramic al
Ring-ului (Ringstrasse), unde vom admira Parlamentul, Opera, Primaria, dupa care continuam pietonal
din Piata Maria Tereza, trecand prin curtea Palatului Hofburg, pana la Domul Sf. Stefan. Tranzitam
Austria spre Salzburg, orasul lui Mozart, asezat in umbra impunatoare a fortaretei Hohensalzburg, cea
mai veche si bine conservata fortificatie din Europa, de unde se deschide o superba panorama asupra
orasului. Cazare Salzburgerland.
Ziua 3. CASTELELE BAVARIEI (495 km)
Mic dejun. Continuam traseul spre Germania, pe ruta Alpilor Bavarezi, vizitand Castelul
Linderhof, fost castel de vinatoare al regelui Ludovic II si Castelul Neuschwanstein, astazi unul din

14
cele mai fotografiate castele din Europa. Cazare in zona Feldkirch (aproape de frontiera cu
Liechtenstein).
Ziua 4. ST.GALLEN - CASCADELE RINULUI - ZURICH (290 km)
Mic dejun. Traversam ducatul Liechtenstein cu o scurta oprire in Vaduz. Vizitam in continuare
impozanta Abatie din St. Gallen, indreptandu-ne apoi spre Schaffhausen pentru a admira cascadele
spectaculoase ale Rhinului (150 m largime, 23 m inaltime). Continuam cu turul orasului Zurich,
capitala culturala a Elvetiei, oras clasat ca fiind locul cu ‘cea mai inalta calitate a vietii’ din lume si
‘cel mai bogat oras din Europa’. Vom vizita Bahnhofstrasse (principala artera comerciala a orasului,
renumita datorita numeroaselor magazine de lux), vom putea admira stradutele pietruite din Orasul
Vechi cu fermecatoarele casute construite in stilul baroc, Catedrala protestanta Grossmunster (sec. 13)
si Biserica Fraumunster, a carei mare atractie o constituie si vitraliile lui Marc Chagall. Popas in
Lucerna, unul din cele mai populare orase elvetiene, unde ne vom putea plimba pe vestitul Pod cu
Capela construit in sec. 14 (Kapellbrücke). Seara cazare in Lausanne, oras pitoresc, asezat pe malul
nordic al Lacului Leman, in districtul Romandy (partea vorbitoare de limba franceza a Elvetiei).
Ziua 5. BERNA & MONTREUX (240 km)
Mic dejun. Ne deplasam la Berna, capitala Elvetiei. Vom admira Turnul cu ceas, stradutele
pietonale Marktgasse si Kramgasse, strajuite de numeroase cafenele, arcade comerciale si magazine,
Primaria, Cladirea Parlamentului. Urmatorul popas va fi in Montreux, oras cu o clima temperata,
fermecator, loc de vacanta a multor celebritati din toata lumea. In centrul statiunii se poate vizita
Castelul Chillon, cel mai popular monument din Elvetia. Cazare in Lausanne,
Ziua 6. INTERLAKEN & VARFUL JUNGFRAU (325 km)
Mic dejun. Excursie optionala la Interlaken, statiune montana deosebit de pitoreasca, asezata la
poalele Alpilor intre cele doua lacuri Thun si Brienz. Odata ajunsi, urcare cu trenuletul cu cremaliera
pe masivul Jungfrau, supranumit si ‘acoperisul Europei’ (altitudine 3454 m), de unde se poate admira
o extraordinara panorama asupra Alpilor. Voiajul cu trenuletul dureaza cca. 3 ore / sens, oferind
privelisti unice. Turistii pot opta si pentru program liber in Interlaken sau pentru o plimbare cu
vaporasul pe unul dintre cele doua lacuri. Intoarcere la hotel in Lausanne si cazare.
Ziua 7. GENEVA & MONT BLANC (285 km)
Mic dejun. Dimineata vom vizita Catedrala Notre Dame din Lausanne. Plecam spre Geneva,
unde vom putea admira cladirea ONU din parcul Ariana (exterior) si centrul orasului cu Catedrala
St.Pierre, Place Neuve, Primaria. Continuam traseul parcurgand faimosul tunel, lung de 11,6 km, cea
mai importanta ruta de transport trans-alpin, care leaga orasele Chamonix si Courmayeur (Valea

15
Aosta). Sosim la Chamonix, celebra statiune montana din Franta, gazda primelor jocuri olimpice de
iarna. Masivul Mont Blanc, care domina orizontul intregului platou, este cel mai inalt munte din Alpi
si al 11-lea din lume. Urcare optionala cu telecabina pina la cota 3777 m pe Aiguille du Midi pentru a
admira spectaculoasa priveliste care se deschide de la aceasta altitudine. Sosire seara si cazare in
frumoasa Valle d’Aosta.
Ziua 8. MASIVUL ZERMATT - PASUL FURKA – INNSBRUCK (595 km)
Mic dejun. Drumul continua printr-o regiune fermecatoare, strabatand minunatele peisaje
montane. Sosim la Tasch orasel asezat la poalele celor mai inalte piscuri alpine, in Valea Mattertal. De
aici ne imbarcam in trenulet pentru a ajunge in Zermatt, statiune de lux, situata in umbra masivului
Matterhorn (4478 m), unde accesul motorizat este interzis. Putem alege cea de-a treia ascensiune din
itinerariul nostru, pe Klein Matterhorn, pana la cota de 3883 m, cea mai inalta platforma de belvedere
din Europa. Panorama care deschide de aici este coplesitoare. Plecam spre Innsbruck, capitala
Tirolului, strabatand Pasul Furka, cea mai spectaculoasa si inalta trecatoare alpina, cu vedere
magnifica asupra ghetarilor Rhone si Gratschlucht. Sosire seara tarziu si cazare in zona Innsbruck.
Ziua 9. LACURILE GLACIARE – BUDAPESTA (720 km)
Mic dejun. Dupa un tur matinal al orasului Innsbruck, plecam spre spre Salzkammergut, zona
lacurilor glaciare, prilej de a vizita fermecatoarea statiune St. Gilgen. Continuam drumul Budapesta.
Cazare Budapesta.
Ziua 10. BUDAPESTA – BUCURESTI (800 km)
Mic dejun. Plecare spre Bucuresti. Sosire seara, in jurul orei 24.00, in functie de trafic si de
formalitatile vamale.
Serviciile incluse in acest program:
● transport autocar licentiat 3*;
● 9 nopti cazare cu mic dejun in hoteluri de 3* si 4*: 2 nopti Budapesta (dus-intors), 1 noapte zona
Salzburg (hotel-pensiune), 1 noapte zona Vaduz, 3 nopti Lausanne, 1 noapte Valea Aosta, 1 noapte
Tirol;
● vizitele cuprinse in program;
● ghid din partea agentiei pe traseu.
Nu sunt incluse in costul programului:
● asigurarea medicala;
● intrarile la obiectivele turistice;
● excursiile optionale;

16
● biletele pentru urcarile optionale (se achita local) cu trenuletul pe Jungfraujoch, cu telecabina /
telefericul pe Mont Blanc si pe Klein Matterhorn;
● transportul cu trenuletul din Tasch la Zermatt si retur (cca. 14 CHF);
● alte servicii decat cele mentionate.
Reducere copii max 12 ani: 10% (doar pentru cazarea in camera cu 2 adulti). Nu se acorda
reduceri pentru a treia persoana adulta in camera. Grup minim 40 pers.
Excursii si activitati optionale:
■ Interlaken 30 €.
Hoteluri folosite in acest program:
 Zona Vaduz : Hotel Einhorn 3* ( 50 km de Vaduz, www.schlosshotel.cc );
 Hotel Best West Freschen 4* ( 30 km de Vaduz, www.freschen.at )
 Lausanne: Hotel Agora 4* ( www.fhotels.ch)
 Hotel City 3* (www.fhotels.ch)
 Aosta: Hotel Casale 3* (www.hotelristorantecasale.it )
Trasee si orase de imbarcare:
Plecari 6 iul, 27 iul, 17 aug: Bucuresti – Pitesti – Rm. Valcea – Pitesti – Sibiu - Sebes – Deva – Arad
Plecari 15 iul, 5 aug: Bucuresti – Ploiesti - Campina – Brasov – Tg. Mures – Cluj Napoca - Oradea

Cu urmatoarele date este realizata analiza de pret a excursiei:

1.Cheltuieli directe:
 transport : nr km x cost /km:5075 x 1.7 € = 8627.5 €
cost transport /persoana : 8627.5 / 40=215.6 €/pers
 cazare:cost cazare/pers x nr turisti:630 € x 40 = 25200 €
1) cost/ persoana (Budapesta 4*) = 80 €
2) cost/ persoana (Salzburg 3*) = 60 €
3) cost/persoana (Vaduz 3*) =60 €
4) cost/persoana (Lausanne 4*) = 75 €
5) cost/persoana (Lausanne 4*) = 75 €
6) cost/persoana (Lausanne 4*) = 75 €
7) cost/persoana (Valle d’Aosta 3*) = 65 €
8) cost/persoana (Tirol3*) = 60 €

17
9) cost/persoana (Budapesta 4*) = 80 €
Cost cazare/pers: 630 €
 cheltuieli organizatorice : -
 cheltuieli ghid : -
 cheltuieli sofer : 15.7 €
-cazare: 630 € / 40 = 15.7 €
 alte cheltuieli : -

2. Cheltuieli (costuri) indirecte:


- comision (10%): 10% x 861.3 = 86.13 €/persoana
-total comision: 86.13 x 40 = 3445.2 €
- TVA (24%) :24% x 86.13 = 20.67 €/persoana
-total TVA: 20.67 x 40 = 826.84 €
Total cheltuieli/persoana = directe+indirecte= 861.3 + 86.13 + 20.67 = 968.1 € (970 €)
Total cheltuieli = 34452 + 826.84 + 3445.2 = 38724.04 (38700 €)

18
ANALIZA DE PREŢ

Nr. Articole de Elemente de Elemente de Valoarea


crt calculaţie cheltuieli calcul Per turist Totala
1 CHELTUIELI Masa - - -
DIRECTE
2 Cazare Tarif noapte x nr. 630 € 25200 €
nopti :
(2 x 80) +(3 x 60) +
(3 x 75) + 65 = 630

3 Transport Nr. km x tarif/ km: 215.6 € 8627.5 €


5075 km x 1,7

4 Cheltuieli culturale - - -

5 Cheltuieli - - -
organizator

6 Cheltuieli ghid - - -

7 Cheltuieli sofer Cazare 15.7 € 630 €

8 Alte cheltuieli - - -

9 TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 861.3 € 34452 €

10 COMISION 10% 86.13 € 3445.2 €

11 TVA 24% 20.67 € 826.84 €

12 TOTAL COSTURI 968.1 € 38724.04 €

13 TOTAL PREŢ DE VANZARE 970 € 38700 €

Concluzii si propuneri

19
Agentiile de turism au rolul unor societati comerciale de distributie care faciliteaza contactele
intre clientele turistica potentiala si firmele prestatoare de servicii turistice (hoteluri, restaurante,
transportatori, unitati de agreement) dintr-o anumita zona receptoare (localitate, zona) aleasa de turisti
ca destinatie pentru vizitare si petrecerea vacantelor.
Agentiile de turism organizeaza, ofera si deruleaza o gama diversificata de aranjamente
turistice care include deplasarea, sejurul si agrementul turistilor in cadrul calatoriilor intreprinse.
Astfel in final in produsul oferit se materializeaza nu numai serviciile prestatorilor ci si logistica de
combinare a acestora cu serviciile proprii ale agentiilor ceea ce contribuie la oferirea unui grad mai
ridicat de originalitate, produselor turistice si a unei satisfactii mai mari asupra consumatorilor.
Masuri de imbunatatire a activitatii agentiei de turism “PARALELA 45 ” vizeaza urmatoarele
aspecte: cercetarile de marketing, politica de produs, politica de pret, politica de distributie si
resursele umane ale agentiei.
Succesul pe piata al unei agentii turistice depinde de modul in care aceasta reuseste sa
conceapa produsele turistice care sa asigure satisfacerea intr-o masura cat mai mare a diferitelor
segmente de clientela sa se diferentieze produsele concurentei.
In studierea cererii turistice agentia “PARALELA 45” va trebui sa urmareasca:
1. identificarea principalelor segmente de clientela dupa criterii variate: demografice,
geografice, economice, psihologice, motivatii de deplasare;
2. determinarea volumului si structurii cererii pe segmente de clientela;
3. identificarea factorilor care stimuleaza sau franeaza circulatia turistica si analiza influentei
acestora: veniturile disponibile pentru turism, oferta turistica, preturile si tarifele practicate, timpul
liber de care dispune populatia;
4. cercetarea obiceiurilor de calatorie si a intentiilor de cumparare : perioada optima pentru
efectuarea unei calatorii, frecventa calatoriilor, destinatiile preferate, formele de turism solicitate;
5. cercetarea gradului de satisfactie obtinut in urma consumului diferitelor produse turistice sau
ale componentelor acestora.
Rezultatele acestei cercetari vor fi folosite in vederea adaptarii permanente a ofertei la mutatiile
intervenite in volumul si structura cererii.
Astefel, agentia de turism “PARALELA 45 ”, prin reprezentantii sai va incerca pastrarea unei
legaturi permanente cu clientii, relatia cu acestia nu se va limita numai la momentele in care ei isi

20
manifesta dorinta de a cumpara produse turistice, ci sunt informatii permanent asupra noilor oferte,
venind in intampinarea lor si chiar contribuind la stimularea cumpararii de produse ale agentiei.
In realizarea studiilor de piata, agentia de turism “ PARALELA 45 “ ar trebui sa utilizeze
instrumente, metode si tehnici variate precum: observarea, directa, studii, anchete, chestionare.
In aceeasi masura agentia va trebui sa fie preocupata de analiza permanenta a ofertei
concurentei, identificand acele agentii de turism care-si desfasoara activitatea in aceeasi zona,
categoriile de turisti carora li se adreseaza, structura ofertei acestora, canalele de distributie folosite,
tarifele practicate si modalitatile utilizate pentru atragerea clientilor.
De altfel, cea mai buna ocazie pentru agentie de a studia cererea si oferta concurenta, de a
cunoaste prestatorii directi de servicii turistice, o reprezinta targurile interne si internationale de
turism, manifestari la care agentia noastra este intotdeauna prezenta.
O alta masura de imbunatatire a activitatii agentiei vizeaza politica de piata a unor produse
turistice noi care sa vina in intampinarea diversitatii motivelor de calatorie, o atenta selectionare a
serviciilor ce vor fi combinate in cadrul produsului turistic, alegerea celor mai variate si atractive
destinatii turistice cu un bogat potential natural si antropic.
Nu in ultimul rand, se stie ca in relatia personal - client comportamentul personalului,
atitudinea acestuia, modul de a actiona si a reactiona, reprezinta criterii esentiale de apreciere a calitaii
serviciilor in ansamblul lor, elemente care genereaza multumirea si satisfactia clientilor.De aceea
competenta si profesionalismul vor fi aspecte esentiale ce vor sta la baza politicii resurselor umane
promovate la nivelul agentiei.

21
CUPRINS

ARGUMENT..............................................................................................................................3

CAP.I. PRODUSUL TURISTIC - NOTIUNI INTRODUCTIVE...................................................5

I.1. Definirea produsului turistic...........................................................................................................5

I.2. Clasificarea produselor turistice.....................................................................................................6

CAP. II OFERTA DE PRODUSE TURISTICE..........................................................................8

II.1 Componentele produsului turistic..................................................................................................8

II.2 Conceperea produsului turistic....................................................................................................11

II.3 Promovarea produselor turistice.................................................................................................13

CAP.III PRODUSUL TURISTIC AL AGENTIEI DE TURISM “PARALELA 45”....................16

III.1 PREZENTAREA GENERALA A AGENTIEI ”PARALELA 45 ”........................................16

III.2 PROSUDUL TURISTIC AL AGENTIEI DE TURISM “PARALELA 45”..........................17

CONCLUZII SI PROPUNERI..................................................................................................23
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

22
BIBLIOGRAFIE:
Stanciulescu G. Managementul operatiunilor de turism,
Bucuresti, Editura ALL BECK, 2003

Stanciulescu Gabriela Economie si gestiune in turism, probleme,


proiecte si studii de caz, Bucuresti, Editura
C.H.Beck.

Minciu Rodica Economia turismului, editia a III-a revazuta


si adaugita, Bucuresti, Editura Uranus,
Biblioteca Turism-Servicii.

Tantzica Petre Studiu calitatii, produselor si serviciilor,


Gabriela Simionescu Bucuresti, Editura Niculescu 2006
Gabriela Iordache
Stefania Mihai

Tantzica Petre Marketing, Bucuresti, Editura Niculescu


Gabriela Simionescu
2002.
Iianina Delia Georgescu

SURSE INTERNET http://www.scribd.com/


http://www.juristnet.ro/
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/

23
ANEXE

Obiectivele turistice din ziua a II-a:

 Domul Sf. Stefan

 Palatului Hofburg

24
Obiectivele turistice ziua a III-a:

 Castelul Neuschwanstein

 Castelul Linderhof

25
26
Obiectivele turistice a IV-a:

 Cascadele Rinului

 Biserica Fraumunster

27
Obiective turistice ziua a V-a:

 Berna

 Fairmont Le Montreux Palace

28
Obiective turistice ziua a VI-a:

 Varful Jungfrau

 Interlaken

29
Obiective turistice ziua a VII-a:

 Varful Mont Blanc

 Geneva

30
Obiective turistice ziua a VIII-a:

 Innsbruck

 Masivul Zermatt

31
Obiective turistice ziua a IX-a:

 Salzkammergut

 St. Gilgen

32

S-ar putea să vă placă și