Sunteți pe pagina 1din 1

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I

CLASA A XI-IA E

I. Citeşte cu atenţie textele de mai jos:


a) „Fost-au acestu Ştefan Vodă om nu mare de statu, mânios şi degrabu vărsătoriu de
sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omorâia fără judeţu. Amintrilea era om întreg la
fire, neleneşu şi lucrul său îl ştiia a-l acoperi şi unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri
de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu să
îndărăpteze şi pentru aceia raru război de nu biruia. Şi unde-l biruia alţii, nu pierdea
nădejdea, că ştiindu-se căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor”.
(Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei)
b) „Ştefan Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul
Ştefan-Vodă dintr-un vârvu de munte ce iaste lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu
săgiata, acolo au făcut prestolul, în oltariu. Şi iaste mult locu de unde au tras până la
mănăstire. Pus-au şi pre trii boernaşi de au tras, pre vătavul de copii de casă şi pre doi
copii de casă. Decii unde au căzut săgiata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au
căzut săgiata unui copil din casă au făcut clopotniţa. Iar un copil din casă zicu să fie
întrecut pe Ştefan-Vodă şi să-i fie căzut săgiata într-un deluşel ce se chiamă Sion, ce iaste
lângă mănăstire. Şi iaste sămnu un stâlp de piiatră. Şi zic să-i fie tăiat capul acolo. Dar
întru adevăr nu se ştie”….
(Ion Neculce, O samă de cuvinte)
Cerinţe: (4 x 10 p. = 40 de puncte)
1. Numeşte două trăsături negative ale voievodului, pe care le remarcă ambii cronicari.
2. Selectează din textul lui Grigore Ureche un fragment de maximum două cuvinte, din
care se pot deduce două dintre calităţile voievodului.
3. Exprimă-ţi opinia despre motivul pentru care Grigore Ureche foloseşte sintagma om
nu mare de statu, în locul formulei mai obişnuite om mic de stat.
4. Rezumă în maximum treizeci de cuvinte legenda lui Ion Neculce.
5. Identifică nuanţa indusă în relatare de forma verbală zic (să-i fie tăiat capul acolo),
folosită de Ion Neculce în povestirea despre mănăstire Putna.
6. Selectează din lista următoare, două calităţi ale stilului care consideri că sunt potrivite
pentru ambele texte: claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine.
7. Selectează, din lista următoare, două dintre registrele stilistice ale limbii prin care pot
fi caracterizate ambele texte: popular, cult, scris, oral, arhaic, regional, colocvial.
8. Menţionează câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte: (om nu mare
de) statu; (omorâia fără) judeţu; neleneşu, (la lucruri de războaie) meşter.
9. Transcrie câte două arhaisme din fiecare text.
10. Rescrie enunţul următor, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonime adecvate:
„….lucrul său îl ştiia a-l acoperi”.

II. Scrie un text de tip argumentativ, de 15-30 de rânduri, despre consecvenţă, pornind de
la următoarea afirmaţie: „Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic, cât prin ceea
ce fac”. (Mihai Eminescu, Opera poetică)
(20 de puncte)

III. Caracterizează personajul Alexandru Lăpuşneanul din nuvela istorică omonimă de


Costache Negruzzi. (30 de puncte)

Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu!