Biserica şi domnia.

Test 1 – 2007

I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:

1. Titlu de provenienţă germană sinonim celui de duce, care apare în titulatura lui Mircea cel Bătrân:
a) herţeg; b) comite; c) despot; d) gospodar.

2. La începutul secolului al XV-lea, domnii munteni stăpâneau în Transilvania:

a) Banatul; b) Ciceul şi Cetatea de Baltă; c) Amlaşul şi Făgăraşul; d) Sibiul şi Braşovul.

3. Termen prin care este descrisă starea religiei ortodoxe în Transilvania:

a) tolerată; b) receptă; c) regnicolară; d) oficială.

4. Principala figură a Sfatului Domnesc, în Ţara Românească:

a) Marele Ban al Olteniei; b) Portarul Sucevei; c) mitropolitul; d) logofătul.

5. Instituţie politică medievală centrală în Ţările Române:

a) Adunarea Ţării; b) mitropolia; c) domnia; d) Sfatul Domnesc.

6. În Ţara Românească, domnul era ales de marea boierime din rândul membrilor familiei:
a) Muşatinilor; b) Basarabilor; c) Bălenilor; d) Costineştilor.

7. În Moldova, domnul era ales de marea boierime din rândul membrilor familiei:
a) Muşatinilor; b) Basarabilor; c) Bălenilor; d) Costineştilor.

8. Important istoric român pentru care statele medievale româneşti sunt expresia unei „naţiuni în devenire”:
a) I.A. Pop; b) Şerban Papacostea; c) Gheorghe Brătianu; d) Mihai Roller.

9. În Evul Mediu, domnitorul era încoronat de:

a) Arhiepiscop; b) Patriarh; c) Adunarea Ţării; d) Mitropolit.

10. Instanţa supremă judecătorească în Evul Mediu românesc:

a) Divanul pravilnicesc; b) Domnul; c) Mitropolitul; d) Sfatul domnesc.

II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.

11. În Evul Mediu, Moldova, Transilvania şi Ţara Românească s-au constituit în voievodate; în anul 1541, Transilvania a devenit principat autonom
sub suzeranitate otomană.

12. În evul mediu, Mitropolia Ungrovlahiei şi Mitropolia de la Suceava şi-au exercitat în mod exclusiv autoritatea asupra bisericilor, fiecare în ţara
sa; însărcinată cu grija pentru „sufletul” credincioşilor, Biserica era implicată în viaţa cotidiană a membrilor comunităţii creştine.

13. În secolele XV-XVI, în cuprinsul celor două mitropolii româneşti se constituie episcopii – Vâlcea şi Buzău, în Ţara Românească, Roman, Rădăuţi şi
Huşi în Moldova; mitropolitul, ca şef al Bisericii, îi numea pe episcopii consacraţi de domni şi era responsabil cu disciplina din biserici şi din mânăstiri.

14. În Transilvania, la nivelul unor „ţări româneşti”, sunt atestate episcopii ortodoxe încă din perioada cuceririi maghiare; acestea se subordonau
mitropolitului muntean, care purta şi titlul de „exarh al plaiurilor”.

15. Pe măsură ce teritoriul Transilvaniei intră sub stăpânire maghiară, episcopiile ortodoxe din această provincie sunt subordonate arhiepiscopiei
ungare; prin tratatul din 20 mai 1595, Biserica Ortodoxă din Ardeal este supusă jurisdicţiei Mitropoliei de la Târgovişte.

16. Din punct de vedere al dogmei teologice, Biserica Ortodoxă era subordonată Patriarhiei de la Constantinopol; măsurile administrative luate de
mitropoliile din Moldova şi Ţara Românească trebuiau aprobate de patriarhul constantinopolitan.

17. În secolul al XVI-lea, o dată cu Reforma, prin decizia politică a naţiunilor regnicolare, în Transilvania se constituie patru religii recepte –
catolică, luterană, calvină şi unitariană; ca religie a majorităţii populaţiei, ortodoxismul devine religia oficială a principatului.

18. În evul mediu, Biserica Ortodoxă a reprezentat un aliat de nădejde al domnitorilor români; apărând credinţa strămoşească, mitropoliţii moldoveni
şi munteni au respins prozelitismul catolic în spaţiul extracarpatic.

19. Printre trăsăturile specifice feudalismului românesc se numără şi menţinerea, până în secolul al XVI-lea, a unei numeroase pături de ţărani liberi; totodată, spre deosebire
de feudalismul apusean, în cel românesc nu au existat ceremonii de depunere a omagiului de către boieri şi de oferire din partea domniei a stăpânirii funciare.

20. În Ţările Române nu a fost recunoscut dreptul de primogenitură în succesiunea la tron, preferându-se principiul „rudei apropiate”; sistemul va fi
valorificat de otomani după mijlocul secolului al XVI-lea, Poarta impunând confirmarea obligatorie a domnilor de către sultan sau chiar numirea
directă a principelui, peste voinţa „ţării”.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:

21. A. Arhiepiscopia de la Vicina devine mitropolie.

B. Andrei al III-lea anihilează autonomia românească din Făgăraş.
C. Descălecatul lui Radu Negru (Negru Vodă) la Câmpulung.
a) BAC; b) ACB; c) BCA; d) CBA.

22. A. Mitropolitul Iachint de Vicina este transferat la Argeş.

B. Se încheie domnia lui Nicolae Alexandru Basarab.
C. Vladislav I întemeiază a doua Mitropolie din Ţara Românească, la Severin.
a) ABC; b) BAC; c) CBA; d) BCA.

23. A. Stingerea dinastiei angevine.

B. Laţcu acceptă constituirea Episcopiei catolice de la Siret.
C. Pentru a contracara expansionismul maghiar, Petru I Muşat depune jurământ de vasalitate faţă de regele Poloniei.
a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) CBA.

24. A. Instituirea domniei autocrate în Moldova, de către Roman I.

B. Instituirea domniei autocrate în Ţara Românească.
C. Ivanco moare în luptele cu turcii.
a) ACB; b) CBA; c) BAC; d) BCA.

25. A. Începutul dinastiei Muşatinilor în Moldova.

B. Desăvârşirea teritorială a Moldovei de către Roman I.
C. Laţcu acceptă constituirea Episcopiei catolice de la Siret.
a) BCA; b) CBA; c) CAB; d) ACB.

26. A. Înfiinţarea arhiepiscopiei de la Vicina.

B. Organizarea episcopiei de la Civitas Milcoviae.
C. Începe domnia lui Basarab I.
a) BAC; b) BCA; c) CBA; d) ABC.

27. A. Creştinarea ungurilor în rit catolic, în timpul lui Ştefan cel Sfânt.
B. Cronicile vechi ruseşti, documentele papale şi cele maghiare menţionează mai multe formaţiuni româneşti în Moldova.
C. Desfiinţarea Episcopiei ortodoxe de la Alba-Iulia, condusă de Hierotheus.
a) BCA; b) ABC; c) BAC; d) ACB.

28. A. Regii unguri încep să dăruiască feude în Transilvania.

B. Atestarea primului comitat la est de Tisa.
C. Organizarea episcopiei catolice de la Civitas Milcoviae (Odobeşti).
a) BCA; b) ABC; c) BAC; d) CBA.

29. A. Colonizarea teutonilor în Ţara Bârsei.

B. Atestarea voievodului Leustachius.
C. Termenul Cumania pare într-un act papal.
a) CAB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.

30. A. Campania lui Mircea cel Bătrân în Dobrogea.

B. Tratatul de la Radom, intermediat de Petru I Muşat, între Mircea cel Bătrân şi regele Poloniei.
C. Trupele muntene trimise de Mircea cel Bătrân participă la lupta de la Câmpia Mierlei (Kossovopolje).
a) BCA; b) CAB; c) ACB; d) ABC.