Tehnologii noi în arhitectură

Curs IX
 Sistemul de management al clădirii (BMS)

BMS este un sistem computerizat de monitoriyare a clădirilor cu privire la buna

funcţionare a echipamentelor electronice, de climatizare, de siguranţă şi
accesibilitate în clădire.
 Sistemul de management al clădirii (BMS)

BMS este un sistem computerizat de monitoriyare a clădirilor cu privire la buna

funcţionare a echipamentelor electronice, de climatizare, de siguranţă şi
accesibilitate în clădire.

La clădirile mari unde a apărut necesar, BMS poate duce la reducerea cu până
la 20% a consumului energetic. 40% din energia clădirii este folosită pentru
sistemele de climatizare (încălzire, ventilare şi aer condiţionat - HVAC) şi încă
30% pentru iluminatul artificial, acestea fiind zonele unde un management
eficient poate face reduceri consistente de energie.
 Sistemul de management al clădirii (BMS)

BMS este un sistem computerizat de monitoriyare a clădirilor cu privire la buna

funcţionare a echipamentelor electronice, de climatizare, de siguranţă şi
accesibilitate în clădire.

La clădirile mari unde a apărut necesar, BMS poate duce la reducerea cu până
la 20% a consumului energetic. 40% din energia clădirii este folosită pentru
sistemele de climatizare (încălzire, ventilare şi aer condiţionat - HVAC) şi încă
30% pentru iluminatul artificial, acestea fiind zonele unde un management
eficient poate face reduceri consistente de energie.

La unele clădiri, BMS controlează şi accesul şi prin senzori de mişcare poate

folosi informaţia dacă sunt sau nu utilizatori într-un spaţiu şi să lumineze sau
ventileze cum trebuie spaţiul respectiv. Tot aşa se pot preveni intrările prin
efracţie.
 Sistemul de management al clădirii (BMS)

BMS este un sistem computerizat de monitoriyare a clădirilor cu privire la buna

funcţionare a echipamentelor electronice, de climatizare, de siguranţă şi
accesibilitate în clădire.

La clădirile mari unde a apărut necesar, BMS poate duce la reducerea cu până
la 20% a consumului energetic. 40% din energia clădirii este folosită pentru
sistemele de climatizare (încălzire, ventilare şi aer condiţionat - HVAC) şi încă
30% pentru iluminatul artificial, acestea fiind zonele unde un management
eficient poate face reduceri consistente de energie.

La unele clădiri, BMS controlează şi accesul şi prin senzori de mişcare poate

folosi informaţia dacă sunt sau nu utilizatori într-un spaţiu şi să lumineze sau
ventileze cum trebuie spaţiul respectiv. Tot aşa se pot preveni intrările prin
efracţie.

La unele clădiri BMS administrează şi detectoarele de incendiu, alarmele şi

sprinklerele, putând combate efectiv incendiul încă înainte să apară pompierii.
 Sistemul de management al clădirii (BMS)

În fine, la unele clădiri, BMS are protocoale pentru situaţii şi mai complicate cum
ar fi reacţia la dezastre naturale sau chiar acte de terorism, implicând sisteme de
izolare a fundaţiilor (base isolation) sau sisteme de plutire în caz de inundaţii,
transformând practic clădirea într-un ponton.
 Sistemul de management al clădirii (BMS)

În fine, la unele clădiri, BMS are protocoale pentru situaţii şi mai complicate cum
ar fi reacţia la dezastre naturale sau chiar acte de terorism, implicând sisteme de
izolare a fundaţiilor (base isolation) sau sisteme de plutire în caz de inundaţii,
transformând practic clădirea într-un ponton.
 Sistemul de management al clădirii (BMS)

În fine, la unele clădiri, BMS are protocoale pentru situaţii şi mai complicate cum
ar fi reacţia la dezastre naturale sau chiar acte de terorism, implicând sisteme de
izolare a fundaţiilor (base isolation) sau sisteme de plutire în caz de inundaţii,
transformând practic clădirea într-un ponton.
Sistemul de management al clădirii (BMS)
 Sistemul de management al clădirii (BMS)

Beneficii: 1. posibilitatea de control individual a fiecărei încăperi

2. productivitatea mai ridicată a personalului (din cauza condiţiilor

optime pentru utilizatori).

3. utilizatori mai mulţumiţi şi mai sănătoşi

4. controlul efectiv asupra consumului energetic

5. îmbunătăţirea duratei medii de funcţionare a instalaţiilor (boilere,

centrale termice şi de ventilaţie etc.)

6. economisire de timp şi bani în administrarea clădirii

7. riscuri mai reduse la foc, scurgeri, efracţie etc.

 Tehnologii inteligente

Sistemul BMS merge tot mai mult pe integrarea într-o grilă energetică inteligentă
(smart grid) care să preia aceste informaţii şi să colaboreze. Astfel surplusul de
energie din producţia proprie de panouri solare şi centrale eoliene a clădirii ar
putea fi reportat pe timp de vară şi ar duce la clădiri aproape pasive (care
folosesc curent din reţea doar iarna). Contoarele inteligente au avantajul că
anunţă utilizatorii şi reţeaua de consum în timp real, permiţând adaptarea.
 Tehnologii inteligente

Sistemul BMS merge tot mai mult pe integrarea într-o grilă energetică inteligentă
(smart grid) care să preia aceste informaţii şi să colaboreze. Astfel surplusul de
energie din producţia proprie de panouri solare şi centrale eoliene a clădirii ar
putea fi reportat pe timp de vară şi ar duce la clădiri aproape pasive (care
folosesc curent din reţea doar iarna). Contoarele inteligente au avantajul că
anunţă utilizatorii şi reţeaua de consum în timp real, permiţând adaptarea.

Un alt aspect tot mai mult dorit în ultima vreme este trecerea spre o gestionare
automată a principalelor aspecte ale oraşului - smart city. Aceasta implică un
management system la nivelul întregului oraş care se bazează pe colectarea
unui volum enorm de informaţie de la toate clădirile care au BMS dar şi din
spaţiul public şi gestionarea unor răspunsuri corespunzătoare.
 Tehnologii inteligente

Sistemul BMS merge tot mai mult pe integrarea într-o grilă energetică inteligentă
(smart grid) care să preia aceste informaţii şi să colaboreze. Astfel surplusul de
energie din producţia proprie de panouri solare şi centrale eoliene a clădirii ar
putea fi reportat pe timp de vară şi ar duce la clădiri aproape pasive (care
folosesc curent din reţea doar iarna). Contoarele inteligente au avantajul că
anunţă utilizatorii şi reţeaua de consum în timp real, permiţând adaptarea.

Un alt aspect tot mai mult dorit în ultima vreme este trecerea spre o gestionare
automată a principalelor aspecte ale oraşului - smart city. Aceasta implică un
management system la nivelul întregului oraş care se bazează pe colectarea
unui volum enorm de informaţie de la toate clădirile care au BMS dar şi din
spaţiul public şi gestionarea unor răspunsuri corespunzătoare.

Termenul de oraş inteligent deşi încetăţenit la noi nu este unul corect. Inteligenţa
presupune o minimă conştiinţă de sine, reacţia în cunoştinţă de cauză. Smart
city reacţionează într-adevăr la stimulii şi informaţia din exterior, dar după nişte
algoritmi prestabiliţi, nu ia decizii inteligente. La fel materialele nu sunt inteligente
(nu au cum) dar pot fi smart - adică “deştepte”. Deştept se poate înţelege fie cu
sensul de treaz sau reactiv, fie cu sensul de proiectat sau organizat cu o anume
inteligenţă din partea designerului.
Tehnologii inteligente
 Oraşul inteligent - exemple

1. Barcelona. La începutul anilor 2000, Barcelona avea probleme serioase - 25%

şomaj cu peste 60% din populaţia între 18 şi 35 aflată în şomaj.
Costurile operative ale oraşului sunt mari şi municipalitatea Barcelonei era în
pragul falimentului. Tocmai de aceea lucrurile trebuiau să se schimbe urgent.
Astfel că, din dorinţa de eficientizare, a apărut unul din primele programe de smart
city management, implementat în mai mulţi paşi:
 Oraşul inteligent - exemple

1. Barcelona. La începutul anilor 2000, Barcelona avea probleme serioase - 25%

şomaj cu peste 60% din populaţia între 18 şi 35 aflată în şomaj.
Costurile operative ale oraşului sunt mari şi municipalitatea Barcelonei era în
pragul falimentului. Tocmai de aceea lucrurile trebuiau să se schimbe urgent.
Astfel că, din dorinţa de eficientizare, a apărut unul din primele programe de smart
city management, implementat în mai mulţi paşi:

a. staţiile de bus conectate. Pe lângă WiFi, acestea oferă programul autobuzelor

şi dotările imediate. Dacă ai pierdut un bus poţi petrece timp la o cafenea sau
pizzerie, de exemplu - eficient pentru oraş şi turist în acelaşi timp
 Oraşul inteligent - exemple

1. Barcelona. La începutul anilor 2000, Barcelona avea probleme serioase - 25%

şomaj cu peste 60% din populaţia între 18 şi 35 aflată în şomaj.
Costurile operative ale oraşului sunt mari şi municipalitatea Barcelonei era în
pragul falimentului. Tocmai de aceea lucrurile trebuiau să se schimbe urgent.
Astfel că, din dorinţa de eficientizare, a apărut unul din primele programe de smart
city management, implementat în mai mulţi paşi:

a. staţiile de bus conectate. Pe lângă WiFi, acestea oferă programul autobuzelor

şi dotările imediate. Dacă ai pierdut un bus poţi petrece timp la o cafenea sau
pizzerie, de exemplu - eficient pentru oraş şi turist în acelaşi timp

b. aplicaţie pentru locurile de parcare. 40% din trafic este din cauza găsirii unui loc
de parcare. Cu aceasta aplicaţie se reduce traficul şi se taxează la secundă.
 Oraşul inteligent - exemple

1. Barcelona. La începutul anilor 2000, Barcelona avea probleme serioase - 25%

şomaj cu peste 60% din populaţia între 18 şi 35 aflată în şomaj.
Costurile operative ale oraşului sunt mari şi municipalitatea Barcelonei era în
pragul falimentului. Tocmai de aceea lucrurile trebuiau să se schimbe urgent.
Astfel că, din dorinţa de eficientizare, a apărut unul din primele programe de smart
city management, implementat în mai mulţi paşi:

a. staţiile de bus conectate. Pe lângă WiFi, acestea oferă programul autobuzelor

şi dotările imediate. Dacă ai pierdut un bus poţi petrece timp la o cafenea sau
pizzerie, de exemplu - eficient pentru oraş şi turist în acelaşi timp

b. aplicaţie pentru locurile de parcare. 40% din trafic este din cauza găsirii unui loc
de parcare. Cu aceasta aplicaţie se reduce traficul şi se taxează la secundă.

c. sistem de monitorizare a irigaţiilor din parcul del Centre de Poblenou

 Oraşul inteligent - exemple

1. Barcelona. La începutul anilor 2000, Barcelona avea probleme serioase - 25%

şomaj cu peste 60% din populaţia între 18 şi 35 aflată în şomaj.
Costurile operative ale oraşului sunt mari şi municipalitatea Barcelonei era în
pragul falimentului. Tocmai de aceea lucrurile trebuiau să se schimbe urgent.
Astfel că, din dorinţa de eficientizare, a apărut unul din primele programe de smart
city management, implementat în mai mulţi paşi:

a. staţiile de bus conectate. Pe lângă WiFi, acestea oferă programul autobuzelor

şi dotările imediate. Dacă ai pierdut un bus poţi petrece timp la o cafenea sau
pizzerie, de exemplu - eficient pentru oraş şi turist în acelaşi timp

b. aplicaţie pentru locurile de parcare. 40% din trafic este din cauza găsirii unui loc
de parcare. Cu aceasta aplicaţie se reduce traficul şi se taxează la secundă.

c. sistem de monitorizare a irigaţiilor din parcul del Centre de Poblenou

d. coşuri de gunoi cu senzori - se merge exact când trebuie

 Oraşul inteligent - exemple

1. Barcelona. La începutul anilor 2000, Barcelona avea probleme serioase - 25%

şomaj cu peste 60% din populaţia între 18 şi 35 aflată în şomaj.
Costurile operative ale oraşului sunt mari şi municipalitatea Barcelonei era în
pragul falimentului. Tocmai de aceea lucrurile trebuiau să se schimbe urgent.
Astfel că, din dorinţa de eficientizare, a apărut unul din primele programe de smart
city management, implementat în mai mulţi paşi:

a. staţiile de bus conectate. Pe lângă WiFi, acestea oferă programul autobuzelor

şi dotările imediate. Dacă ai pierdut un bus poţi petrece timp la o cafenea sau
pizzerie, de exemplu - eficient pentru oraş şi turist în acelaşi timp

b. aplicaţie pentru locurile de parcare. 40% din trafic este din cauza găsirii unui loc
de parcare. Cu aceasta aplicaţie se reduce traficul şi se taxează la secundă.

c. sistem de monitorizare a irigaţiilor din parcul del Centre de Poblenou

d. coşuri de gunoi cu senzori - se merge exact când trebuie

Toate se traduc în eficienţă şi costuri mai reduse pentru oraş cu sute de milioane
Euro în fiecare an
 Oraşul inteligent - exemple

1. Barcelona. La începutul anilor 2000, Barcelona avea probleme serioase - 25%

şomaj cu peste 60% din populaţia între 18 şi 35 aflată în şomaj.
Costurile operative ale oraşului sunt mari şi municipalitatea Barcelonei era în
pragul falimentului. Tocmai de aceea lucrurile trebuiau să se schimbe urgent.
Astfel că, din dorinţa de eficientizare, a apărut unul din primele programe de smart
city management, implementat în mai mulţi paşi:

a. staţiile de bus conectate. Pe lângă WiFi, acestea oferă programul autobuzelor

şi dotările imediate. Dacă ai pierdut un bus poţi petrece timp la o cafenea sau
pizzerie, de exemplu - eficient pentru oraş şi turist în acelaşi timp

b. aplicaţie pentru locurile de parcare. 40% din trafic este din cauza găsirii unui loc
de parcare. Cu aceasta aplicaţie se reduce traficul şi se taxează la secundă.

c. sistem de monitorizare a irigaţiilor din parcul del Centre de Poblenou

d. coşuri de gunoi cu senzori - se merge exact când trebuie

Toate se traduc în eficienţă şi costuri mai reduse pentru oraş cu sute de milioane
Euro în fiecare an
 Oraşul inteligent - exemple

2. Amsterdam. Smart city initiative a început în 2009 şi conţine peste 170 de

proiecte în colaborare între municipalitate, rezidenţi şi mediul privat, iar oraşul are
programul smart city challenge în care sunt aduse idei noi anual.

Scopul este de a reduce traficul, consumul energetic şi de a îmbunătăţi siguranţa

cetăţenilor. Dintre iniţiativele deja adoptate:
 Oraşul inteligent - exemple

2. Amsterdam. Smart city initiative a început în 2009 şi conţine peste 170 de

proiecte în colaborare între municipalitate, rezidenţi şi mediul privat, iar oraşul are
programul smart city challenge în care sunt aduse idei noi anual.

Scopul este de a reduce traficul, consumul energetic şi de a îmbunătăţi siguranţa

cetăţenilor. Dintre iniţiativele deja adoptate:

a. sistemul de iluminat este ajustabil în funcţie de condiţiile meteo şi de numărul

de utilizatori
 Oraşul inteligent - exemple

2. Amsterdam. Smart city initiative a început în 2009 şi conţine peste 170 de

proiecte în colaborare între municipalitate, rezidenţi şi mediul privat, iar oraşul are
programul smart city challenge în care sunt aduse idei noi anual.

Scopul este de a reduce traficul, consumul energetic şi de a îmbunătăţi siguranţa

cetăţenilor. Dintre iniţiativele deja adoptate:

a. sistemul de iluminat este ajustabil în funcţie de condiţiile meteo şi de numărul

de utilizatori

b. sistemul Mobypark permite închirierea locurilor de parcare în timp real de către

cetăţeni către vizitatori - platforma are astfel un sistem integrat al tuturor locurilor
de parcare disponibile
 Oraşul inteligent - exemple

2. Amsterdam. Smart city initiative a început în 2009 şi conţine peste 170 de

proiecte în colaborare între municipalitate, rezidenţi şi mediul privat, iar oraşul are
programul smart city challenge în care sunt aduse idei noi anual.

Scopul este de a reduce traficul, consumul energetic şi de a îmbunătăţi siguranţa

cetăţenilor. Dintre iniţiativele deja adoptate:

a. sistemul de iluminat este ajustabil în funcţie de condiţiile meteo şi de numărul

de utilizatori

b. sistemul Mobypark permite închirierea locurilor de parcare în timp real de către

cetăţeni către vizitatori - platforma are astfel un sistem integrat al tuturor locurilor
de parcare disponibile

c. sistemul de smart traffic permite ajustarea timpilor de staţionare la semafor în

funcţie de nevoi
 Oraşul inteligent - exemple

2. Amsterdam. Smart city initiative a început în 2009 şi conţine peste 170 de

proiecte în colaborare între municipalitate, rezidenţi şi mediul privat, iar oraşul are
programul smart city challenge în care sunt aduse idei noi anual.

Scopul este de a reduce traficul, consumul energetic şi de a îmbunătăţi siguranţa

cetăţenilor. Dintre iniţiativele deja adoptate:

a. sistemul de iluminat este ajustabil în funcţie de condiţiile meteo şi de numărul

de utilizatori

b. sistemul Mobypark permite închirierea locurilor de parcare în timp real de către

cetăţeni către vizitatori - platforma are astfel un sistem integrat al tuturor locurilor
de parcare disponibile

c. sistemul de smart traffic permite ajustarea timpilor de staţionare la semafor în

funcţie de nevoi

d. sistemul smart grid are o serie de case legate la contoare inteligente care oferă
beneficii pentru reducerea consumului energetic casnic.
 Oraşul inteligent - exemple

3. Stockholm. Stockab Dark Fiber System a început în 1994 ca o reţea de fibră

optică la nivelul întregului oraş şi a evoluat în conectarea celei mai mari părţi a
oraşului. Astfel, municipalitatea a creat strategia Green IT, cu scopul de a
eficientiza traficul la nivel de oraş dar şi consumul energetic la nivel de clădiri.
Se monitorizează în acest sens inclusiv eforturile de deszăpezire ale oraşului şi
se face o hartă a traficului folosindu-se GPS cu rutele cele mai rapide de a
ajunge în timp real prin oraş.
 Oraşul inteligent - exemple

3. Stockholm. Stockab Dark Fiber System a început în 1994 ca o reţea de fibră

optică la nivelul întregului oraş şi a evoluat în conectarea celei mai mari părţi a
oraşului. Astfel, municipalitatea a creat strategia Green IT, cu scopul de a
eficientiza traficul la nivel de oraş dar şi consumul energetic la nivel de clădiri.
Se monitorizează în acest sens inclusiv eforturile de deszăpezire ale oraşului şi
se face o hartă a traficului folosindu-se GPS cu rutele cele mai rapide de a
ajunge în timp real prin oraş.

Districtul Kista Science City este un cartier pilot creat prin efortul comun al
universităţii, autorităţilor locale şi sectorului industrie cu scopul de a experimenta
strategii care se vor implementa apoi la nivelul întregului oraş.
 Oraşul inteligent - exemple

Alte oraşe inteligente:

• Madrid este cunoscut pentru politicile bottom-up în care se identifică întâi

problemele de natură socială, apoi se găsesc rezolvările
 Oraşul inteligent - exemple

Alte oraşe inteligente:

• Madrid este cunoscut pentru politicile bottom-up în care se identifică întâi

problemele de natură socială, apoi se găsesc rezolvările

• Dublin a ajuns capitala informală a oraşelor inteligente, folosind Dublink pentru a

lega utilizatorii la o reţea de informaţie folosită de municipalitate
 Oraşul inteligent - exemple

Alte oraşe inteligente:

• Madrid este cunoscut pentru politicile bottom-up în care se identifică întâi

problemele de natură socială, apoi se găsesc rezolvările

• Dublin a ajuns capitala informală a oraşelor inteligente, folosind Dublink pentru a

lega utilizatorii la o reţea de informaţie folosită de municipalitate

• Santa Cruz este primul oraş care foloseşte IT pentru a prezice unde vor avea loc
crime în oraş şi trimite preventiv echipaje de poliţie
 Oraşul inteligent - exemple

Alte oraşe inteligente:

• Madrid este cunoscut pentru politicile bottom-up în care se identifică întâi

problemele de natură socială, apoi se găsesc rezolvările

• Dublin a ajuns capitala informală a oraşelor inteligente, folosind Dublink pentru a

lega utilizatorii la o reţea de informaţie folosită de municipalitate

• Santa Cruz este primul oraş care foloseşte IT pentru a prezice unde vor avea loc
crime în oraş şi trimite preventiv echipaje de poliţie

• Columbus, Ohio foloseşte informaţia pentru a găsi cele mai bune amplasamente
pentru staţiile de încărcare pentru maşinile electrice
 Oraşul inteligent - exemple

Alte oraşe inteligente:

• Madrid este cunoscut pentru politicile bottom-up în care se identifică întâi

problemele de natură socială, apoi se găsesc rezolvările

• Dublin a ajuns capitala informală a oraşelor inteligente, folosind Dublink pentru a

lega utilizatorii la o reţea de informaţie folosită de municipalitate

• Santa Cruz este primul oraş care foloseşte IT pentru a prezice unde vor avea loc
crime în oraş şi trimite preventiv echipaje de poliţie

• Columbus, Ohio foloseşte informaţia pentru a găsi cele mai bune amplasamente
pentru staţiile de încărcare pentru maşinile electrice

• Singapore are ambiţia de a fi prima smart nation, încercând să folosească IT

pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii, pentru a încuraja mediul economic şi a mări
coeziunea comunităţii
 Oraşul inteligent - exemple

Alte oraşe inteligente:

• Madrid este cunoscut pentru politicile bottom-up în care se identifică întâi

problemele de natură socială, apoi se găsesc rezolvările

• Dublin a ajuns capitala informală a oraşelor inteligente, folosind Dublink pentru a

lega utilizatorii la o reţea de informaţie folosită de municipalitate

• Santa Cruz este primul oraş care foloseşte IT pentru a prezice unde vor avea loc
crime în oraş şi trimite preventiv echipaje de poliţie

• Columbus, Ohio foloseşte informaţia pentru a găsi cele mai bune amplasamente
pentru staţiile de încărcare pentru maşinile electrice

• Singapore are ambiţia de a fi prima smart nation, încercând să folosească IT

pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii, pentru a încuraja mediul economic şi a mări
coeziunea comunităţii

• India are cel mai ambiţios program de a crea şi upgrada mai multe zeci de oraşe
inteligente din foste orăşele mai mici
Oraşul inteligent
Oraşul inteligent
Oraşul inteligent - România
 Oraşul inteligent - Cluj
Energie şi mediu. Facilităţi la impozitarea locală pentru clădiri „verzi”,
promovarea energiilor regenerabile (proiect european cu Transylvania Energy Cluster),
sistem de telegestiune pentru 1.500 de aparate de iluminat la blocuri modernizate din
bani europeni, reabilitarea şcolilor, aparate de iluminare cu tehnologie LED pe străzi
cuprinse în proiecte europene, iluminat inteligent în Parcul Central.

Transport şi mobilitate urbană. Sistemul de semafoare interconectate, reţeaua de self-

service de închiriere de biciclete, plata parcărilor prin SMS, sistemul de ticketing şi plata
prin mobilPay Wallet la Compania de Transport Public Cluj-Napoca. Un alt proiect
amintit este Cluj Parking, aplicaţie pentru afişarea locurilor libere în parcările cu barieră
din municipiu. Sistemul de monitorizare a traficului în municipiu, prin intermediul a 295
de camere de supraveghere

Relaţia cetăţean-primărie. Proiectele municipalităţii sunt plata prin internet a taxelor şi

impozitelor locale, a taxelor fără debit de starea civilă şi evidenţa populaţiei, a taxei de
liberă trecere, a amenzilor aflate în executare silită şi a celor de circulaţie aplicate de
poliţia locală, programarea online a căsătoriilor, transcrierilor de acte civile, primirea de
anumite tipuri de cereri pe internet şi urmărirea online a rezolvării cererilor depuse pe
internet sau la ghişeu.

Principalele proiecte IT sprijinite de municipalitatea clujeană sunt platforma

ClujBusiness.Ro, evenimentele Open Innovation şi Cluj Innovation City.
Oraşul inteligent - Cluj
 Oraşul inteligent - Cluj

Proiectele de viitor ale municipalităţii

Energie şi mediu:

• 40 de autobuze electrice şi 3 staţii de încărcare până în 2019

• Modernizarea şi gestiunea punctelor de aprindere a iluminatului public

• Iluminatul public cu tehnologie LED pe 22 străzi şi în 2 clădiri ale primăriei

• 50 de blocuri cu 1.800 de apartamente reabilitate termic cu fonduri europene

• Reabilitarea şcolilor din municipiu

 Oraşul inteligent

Critici aduse conceptului smart city:

• unii consideră că prejudecăţile strategice ale unui oraş inteligent pot preveni
paradoxal inovaţii alternative de dezvoltare a mediului urban

• oraşul inteligent devine un oraş planificat care are limitări aşa cum reiese din
istorie, în contradicţie cu oraşele actuale care au evoluat mai mult sau mai puţin
spontan

• lipsa unei identităţi, globalizarea

• consumul mare de energie şi volumul ridicat de date care ar putea duce chiar la
interferenţe şi bruiaje în transmiterea acestor date

• vulnerabilitatea în caz de întrerupere a energiei electrice sau a internetului

 Casa inteligentă - utilizări actuale în viaţa de zi cu zi
Casa inteligentă este marcată de procese de automatizare în care diversele
aparate sau funcţii primesc o autonomie şi pot reacţiona fără implicarea directă
a utilizatorilor, sau prin comandă de la distanţă (vocală, WiFi, Bluetooth etc.).
Domeniul mai poartă numele de domotică.
 Casa inteligentă - utilizări actuale în viaţa de zi cu zi
Casa inteligentă este marcată de procese de automatizare în care diversele
aparate sau funcţii primesc o autonomie şi pot reacţiona fără implicarea directă
a utilizatorilor, sau prin comandă de la distanţă (vocală, WiFi, Bluetooth etc.).
Domeniul mai poartă numele de domotică.

La fel ca şi oraşul inteligent, casa inteligentă nu diferă cu nimic la prima vedere

de orice casă obişnuită. Tehnologia este cu atât mai avansată cu cât se pierde
în ambianţa cotidiană. La fel, astăzi ascudem pe cât putem instalaţiile de apă,
electrice şi termice, păstrând doar beneficiile racordării la aceste utilităţi.
 Casa inteligentă - utilizări actuale în viaţa de zi cu zi
Casa inteligentă este marcată de procese de automatizare în care diversele
aparate sau funcţii primesc o autonomie şi pot reacţiona fără implicarea directă
a utilizatorilor, sau prin comandă de la distanţă (vocală, WiFi, Bluetooth etc.).
Domeniul mai poartă numele de domotică.

La fel ca şi oraşul inteligent, casa inteligentă nu diferă cu nimic la prima vedere

de orice casă obişnuită. Tehnologia este cu atât mai avansată cu cât se pierde
în ambianţa cotidiană. La fel, astăzi ascudem pe cât putem instalaţiile de apă,
electrice şi termice, păstrând doar beneficiile racordării la aceste utilităţi.

Sistemele de automatizare cuprind controlul asupra climatizării (HVAC), asupra

iluminatului artificial, asupra accesului în casă (măsuri securitate) şi controlul
direct al unor aparate precum televizorul, frigiderul, maşina de spălat etc. (toate
cu atributul smart - smart fridge, smart tv şamd). Alte aplicaţii includ controlul
calităţii aerului (factori poluanţi), asistenţa bătrânilor şi a animalelor de casă.
 Casa inteligentă - utilizări actuale în viaţa de zi cu zi
Casa inteligentă este marcată de procese de automatizare în care diversele
aparate sau funcţii primesc o autonomie şi pot reacţiona fără implicarea directă
a utilizatorilor, sau prin comandă de la distanţă (vocală, WiFi, Bluetooth etc.).
Domeniul mai poartă numele de domotică.

La fel ca şi oraşul inteligent, casa inteligentă nu diferă cu nimic la prima vedere

de orice casă obişnuită. Tehnologia este cu atât mai avansată cu cât se pierde
în ambianţa cotidiană. La fel, astăzi ascudem pe cât putem instalaţiile de apă,
electrice şi termice, păstrând doar beneficiile racordării la aceste utilităţi.

Sistemele de automatizare cuprind controlul asupra climatizării (HVAC), asupra

iluminatului artificial, asupra accesului în casă (măsuri securitate) şi controlul
direct al unor aparate precum televizorul, frigiderul, maşina de spălat etc. (toate
cu atributul smart - smart fridge, smart tv şamd). Alte aplicaţii includ controlul
calităţii aerului (factori poluanţi), asistenţa bătrânilor şi a animalelor de casă.

În principiu controlul se poate face printr-o programare prestabilită (cel mai uzual
în acest sens este termostatul), prin control vocal (prin intermediul unui
“asistent” cum ar fi Amazon Echo de ex.) sau prin telecomandă (diverse aplicaţii
pe telefoanele mobile, accesibile prin internet).
 Casa inteligentă - utilizări actuale în viaţa de zi cu zi
La ora actuală există mai mulţi furnizori de astfel de tehnologii (cum ar fi Nest,
Amazon, Google sau Apple) dar domeniul este la început, şi din diverse motive
financiare, platformele sunt voit incompatibile unele cu celelalte.
 Casa inteligentă - utilizări actuale în viaţa de zi cu zi
La ora actuală există mai mulţi furnizori de astfel de tehnologii (cum ar fi Nest,
Amazon, Google sau Apple) dar domeniul este la început, şi din diverse motive
financiare, platformele sunt voit incompatibile unele cu celelalte.

S-au prefigurat din mers trei generaţii distincte de automatizări ale casei:

a. prima generaţie - tehnologie wireless cu un server proxy, de ex. zigbee

b. a doua generaţie - aparatură electronică controlată vocal printr-un asistent de

tip Amazon Echo

c. a treia generaţie - prieten robot cu inteligenţă artificială care interacţionaeză

cu oamenii - Jibo
 Casa inteligentă - utilizări actuale în viaţa de zi cu zi
Exemple: Jibo, Amazon Echo, Google Home - asistenţi personali programabili

Gate: sistem de securizare a intrării permite controlul de la distanţă şi emiterea

de coduri temporare pentru vizitatori şi curieri

Nest: termostat inteligent care învaţă obiceiurile utilizatorului şi optimizează

consumul energetic

Fitbit: brăţară inteligentă care permite monitorizarea pulsului, tensiunii, glucozei

în sânge etc. pentru sport sau persoane cu probleme de sănătate

Kuna: lampă de intrare cuplată cu cameră video, permite controlul de la distanţă

al casei

Awair: sistem de monitorizare a calităţii aerului interior cu senzori pentru praf,

chimicale toxice, nivel de CO2, umiditate şi temperatură

LG smart fridge: monitorizează consumul şi reţine produsele favorite,

comunicând cu celelalte aparate (cum ar fi Google Home)

etc.
 Internet of Things (IoT) - conectarea în cloud a tuturor
obiectelor “inteligente” care ne înconjoară
În ultimii 2 ani, tehnologiile smart şi conectivitatea au ajuns să fuzioneze, astfel
că umbrela internet of things a ajuns să însumeze şi mai multe elemente.

La ora actuală, peste 15 miliarde de obiecte inteligente sunt conectate între ele.
Se preconizează că până în 2020 vor fi 4 miliarde de utilizatori cu mai bine de
25 de miliarde de obiecte conectate în sistemul global, asigurând un profit de 4
mld. $ firmelor IT care promovează tehnologiile inteligente şi IoT.
Internet of Things (IoT)
 Internet of Things (IoT)
Conectivitatea a tot mai multor sisteme în IoT ridică însă şi o serie de probleme:

• lipsa unei platforme unitare şi a unui standard tehnic unic (incompatibilitate,

necesitatea la ora actuală de a instala tot soiul de app-uri pe telefon)

• probleme de intimitate, autonomie şi control

• stocarea datelor şi analiza lor (în ultimii 2 ani s-au produs 90% din informaţia la
nivel global, peste 4 exabiţi de informaţie)

• probleme de securitate a informaţiei (terorişti, hackeri, atacuri informatice etc.)

• probleme de design (enormitatea necesită o ierarhizare a informaţiei)

• impactul ecologic

• uzura morală intenţionată a sistemelor (în interesul consumului)

• interferenţa - din cauza undelor radio care leagă toate sistemele din jurul nostru,
ele vor interfera unele cu celelalte într-un ritm accelerat
 Tehnologii noi în uzul casnic în perioada victoriană
Epoca edwardiană şi victoriană au adus lumii cele mai mari progrese în confortul
casnic din toate timpurile. WC-ul, hârtia igienică, iluminatul electric, încălzirea cu
gaz se datorează inovaţiilor tehnologice din această perioadă şi spiritului
populaţiei care le-a adoptat cu entuziasm.
 Tehnologii noi în uzul casnic în perioada victoriană
Epoca edwardiană şi victoriană au adus lumii cele mai mari progrese în confortul
casnic din toate timpurile. WC-ul, hârtia igienică, iluminatul electric, încălzirea cu
gaz se datorează inovaţiilor tehnologice din această perioadă şi spiritului
populaţiei care le-a adoptat cu entuziasm. Totuşi au fost o serie de probleme cu
aceste tehnologii inovatoare, multe dintre ele letale:

• băile noi erau un pericol mortal - te puteai opări dar, din cauza metanului acumulat
în canalizare, lavoarele puteau uneori exploda
• scările, în special cele ale servitorilor erau substandardizate, cu trepte prea înalte
şi înguste pe care puteai luneca
• frigiderele - noile invenţii erau foarte utile dar aveau scurgeri toxice de amoniac,
clorură de metil şi dioxid de sulf
• sobele de gătit nu erau etanşe şi puteau exploda
• electricitatea - invenţia care a revoluţionat iluminatul interior era la fel de
periculoasă în lipsa izolaţiei conforme (cu textile care ser îmbibau cu apă). Faţa
de masă electrică în mod special a cauzat multe decese
• folosirea materialelor toxice: - alum în pâine ca aditiv (se mai folosea gipsul, sau
praful de cretă) - acidul boracic în lapte (îi lua acreala dar nu omora
bacteriile) - azbestul şi plumbul pentru jucării, vopsele, plăci etc.
- radiumul (material radioactiv care lumina pe
întuneric) era folosit pentru tapete, machiaj şi chiar pastă de dinţi
Tehnologii noi în uzul casnic în perioada victoriană
Tehnologii noi în uzul casnic în perioada victoriană
Viitorul tehnologiei IoT

Cel mai probabil vor fi o serie de probleme în implementarea unui sistem IoT
generalizat, unele foarte grave. Întrebarea care se pune este dacă tehnologia
care se poate aplica merită să fie aplicată până la urmă şi dacă, din dorinţa de
profit pe de-o parte şi confort pe de alta nu se aplică mult mai repede decât se
poate controla.

Cu siguranţă mersul tehnologic nu poate şi nu trebuie stopat dar, pentru a fi un

progres real, trebuie să se dea în acest sens răspuns tuturor problemelor
enunţate anterior.

În cuvintele lui Albert Einstein, “nu putem rezolva problemele folosind aceeaşi
logică şi cunoştinţe pe care le-am folosit când le-am creat”.