PACHET 2 DIN 3

Disciplina KINETOLOGIE

1. Evaluarea amplitudinii de mişcare trebuie să aprecieze:

a. numai mişcarea pasivă
b. numai mişcarea autopasivă
c. numai mişcarea activă
d. atât mişcarea pasivă, cât şi cea activă
2. Care afirmaţie despre contracţiile izometrice pentru creşterea forţei musculare nu este
adevarată:
a. reduc edemul prin efect de pompă
b. tehnica este simplă
c. durata exerciţiilor este scurtă
d. solicită articulaţiile
3. Postura corporală este influenţată de 3 factori:
a. ereditate, stările patologice, obişnuinţa
b. genetic, aptitudinile, atitudini
c. ereditate, comportament, obişnuinţe
d. stări patologice, aptitudini, echilibru
4. Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în evaluarea
posturii:
a. atitudinea corpului
b. creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta)
c. rezistenţa la efort
d. dezvoltarea globală în raport cu vârsta
5. Evaluarea subiectivă a pacientului constă în:
a. testarea forței musculare
b. palparea
c. inspecţia
d. anamneza
6. Măsurătorile indirecte în aprecierea forţei musculare nu prevăd:
a. anamneza şi palparea
b. determinarea “suprafeţei de secţiune”
c. electromiografia
d. înregistrarea presiunii intramusculare
7. După T. Sbenghe redoarea (stiffness-ul) se refera la:
a. tixotropie şi decondiţionarea bătrânilor
b. contractură ireversibilă
c. afectarea jocului articular
d. anchiloză
8. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:
a. o contracţie de 6 sec/zi
b. 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi
c. serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii
d. o contracţie de 12 sec/zi
9. ADL are ca obiective specifice recâştigarea:
a. forţei şi rezistenţei musculare
b. mobilităţii articulare
c. îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă şi de agrement
d. stretching-ului
10. În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se bazează
pe principiile:
a. accesibilităţii şi continuităţii
b. tratării diferenţiate şi continuităţii

Pagina 1 din 44
PACHET 2 DIN 3

c. legăturii dintre teorie şi practică

d. încărcării (overlood) şi specificităţii
11. Care dintre variante nu este end-feel (senzaţie finală la aprecierea amplitudinii de mișcare):
a. o senzaţie de duritate, ca de blocare os pe os (end-feel dur)
b. o senzaţie de usturime (end-feel semidur)
c. o senzaţie de rezistenţă moale care cedează pe câţive milimetri (end-feel moale)
d. o senzaţie intermediară, între cea dură şi moale, caracterizată ca fermă (end-feel ferm)
12. Care este afirmaţia falsă între precauţiile mobilizărilor articulaţiilor periferice (MAP):
a. protezele totale
b. bolile osoase, neoplazii, fracturi
c. o articulaţie nedureroasă
d. o articulaţie inflamată şi foarte dureroasă
13. Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:
a. hipotonii sau hipertrofii musculare
b. rezistenţa la efort
c. deficitul respirator
d. mobilitatea articulaţiilor
14. Motivaţia pacientului în producerea unei mișcări voluntare este determinată de:
a. doar de condiţiile din mediul exterior
b. doar de condiţiile mediului interior
c. nici unul
d. condiţiile mediului interior şi exterior
15. Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se utilizează:
a. manipulările
b. stretching-ul
c. mobilizări
d. exerciţii cu greutăţi mari
16. Bolile cronice în secvenţialitatea proprie: boală - infirmitate (deficienţă) - incapacitate
(disfuncţionalitate) - handicap sunt preocupările:
a. pediatriei
b. recuperării medicale
c. traumatologiei
d. chirurgiei
17. Structura programul de antrenament aerobic este format din:
a. parte fundamentală, parte de încheiere
b. perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de încheiere (răcire)
c. perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d. parte de anamneză, de încălzire, de relaxare
18. Metode specifice refacerii amplitudinii de mişcare:
a. stretching-ul
b. manipulări, mobilizări
c. inhibiţia activă (IA)
d. toate răspunsurile sunt corecte
19. Regulile aplicării tehnicilor de mobilizare a articulaţiilor periferice nu prevăd:
a. poziţia comodă şi relaxată a pacientului
b. respectarea principiului progresivităţii, ca intensitate şi amplitudine
c. poziţionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uşoară a pacientului
d. forţarea lucrului într-o articulaţie blocată, dureroasă
20. Identificaţi calificativele corespunzătoare scalei testing-ului muscular:
a. 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2 schiţată, 1 slab, 0 foarte slab
b. 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab, 1 schiţată, 0 zero
c. 5 normală, 4 bună, 3 moderată, 2 slabă, 1 schiţată, 0 zero
d. 0 normală, 1 bună, 2 moderată, 3 slabă, 4 schiţată, 5 zero

Pagina 2 din 44
PACHET 2 DIN 3

21. Stabilitatea reprezintă:

a. capacitatea de a menţine posturile gravitaţionale
b. capacitatea de a menţine posturile antigravitaţionale
c. de a menţine poziţiile mediane ale corpului
d. toate răspunsurile sunt corecte
22. Stretching-ul nu este contraindicat:
a. când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară
b. cînd limitarea este de cauză osoasă
c. după o fractură recentă neconsolidată
d. în prezenţa unui proces inflamator acut sau infecţios intra- sau periarticular
23. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la aprecierea liniei gravitaţiei întregului corp
pentru înclinările laterale:
a. apofiza spinoasă a vertebrei C7
b. trohanter
c. pliul interfesier
d. spaţiul dintre condilii interni ai genunchilor
24. Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching pentru mușchi:
a. redus-scurtat activ
b. dinamic, static (pasiv)
c. balistic, izometric
d. activ (sau stato-activ)
25. Identificaţi cei 3 timpi în tehnica manipulării, aplicată atât articulaţiilor periferice, cât şi
coloanei vertebrale:
a. punerea în aşezat, impulsul manipulativ, relaxare
b. punerea în poziţie, în tensiune, impulsul manipulativ
c. relaxarea, punerea în poziţie, impulsul manipulativ
d. punerea în tensiune, relaxarea, impulsul manipulativ
26. Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:
a. intensitate, complexitate
b. durată, complexitate
c. intensitate, durată
d. de nici un factor
27. Coordonarea nu se poate realiza decât în prezenţa:
a. stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili şi dureroşi, a celor senzoriali (mai ales vizuali)
b. stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi termici şi dureroşi şi a celor senzoriali
c. stimulilor senzitivi proprioceptivi şi a celor senzoriali (mai ales vizuali şi auditivi)
d. stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili şi a celor senzoriali (mai ales vizuali)
28. Inhibiţia activă (IA) se aplică:
a. în paralizii
b. numai muşchiului normal inervat şi sub control voluntar normal
c. în refacerea mobilităţii articulare
d. în refacerea sinovialei
29. Dezavantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt:
a. eficienţa crescută, tehnica simplă
b. mai puţin obositoare
c. nu ameliorează supleţea articulară, dezvoltă un feed-back kinestezic redus
d. necesită durate scurte de antrenament
30. La examinarea din lateral nu se pot întâlni următoarele modificări patologice:
a. genu valgum
b. genu recurvatum
c. cifoză dorsală accentuată
d. cifolordoză
31. Identificaţi factorii interni ai creşterii flexibilităţii (după Gummerson):
a. abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)
Pagina 3 din 44
PACHET 2 DIN 3

b. temperatura mediului
c. restricţia sau lejeritatea hainelor
d. elasticitatea musculară, a tendoanelor şi ligamentelor
32. Identificaţi afirmaţia falsă despre beneficiile stretching-ului, după A. Adler:
a. creşte tensiunea musculară şi poate provoca durere
b. determină relaxare fizică şi psihică
c. scade riscul de traumatisme ale aparatului locomotor
d. creşte flexibilitatea ţesuturilor
33. Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:
a. să nu provoace durere, regula mişcării contrare
b. manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere
c. regula mişcării contrare, cu durere
d. manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere
34. Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:
a. tehnica Oxford, exerciţiu cu rezistenţă progresivă
b. tehnica culturistă De Lorme-Watkins
c. tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie
d. tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins
35. Identificaţi afirmaţia falsă cu privire la factorii care pot perturba coordonarea:
a. dozarea corespunzătoare a efortului fizic
b. efort muscular intens
c. durerea şi oboseala
d. stările emoţionale
36. Identificaţi factorul extern în limitarea amplitudinii de mişcare, după Gummerson:
a. tipul articulaţiei
b. capacitatea muşchiului de a se contracta şi relaxa
c. abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)
d. elasticitatea musculară
37. Mişcările jocului articular sunt:
a. rulare, alunecare, răsucire, rotaţie, compresie
b. rulare, alunecare, circumducţie, compresie, tracţiune
c. rulare, alunecare, răsucire, compresie, tracţiune
d. rulare, alunecare, rotare, compresie, tracţiune
38. Abilitatea este:
a. capacitatea de a menţine posturile gravitaţionale şi antigravitaţionale
b. execuţia unei mişcări pe toată amplitudinea ei fiziologică
c. posibilitatea de a iniţia o mişcare
d. capacitatea de a mişca segmentele în afara posturii sau locomoţiei
39. Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizată:
a. doar din faţă
b. doar din lateral
c. doar din posterior
d. din faţă, din posterior şi din profil
40. Pregătirea pacientului pentru stretching nu trebuie să ţină seama de:
a. încălzirea ţesutului
b. reacţia alergică a pacientului la diverse medicamente
c. aplicarea unor procedee de relaxare
d. alegerea procedeului celui mai adecvat şi comod pentru pacient
41. Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:
a. exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic (ERPAZ)
b. body-building
c. tehnica formării corpului
d. ridicării greutăţilor

Pagina 4 din 44
PACHET 2 DIN 3

42. Terapia ocupaţională (TO) este o metodă care supune:

a. antrenamentul de dezvoltare a forţei
b. antrenamentul de dezvoltare a detentei
c. antrenamentului de coordonare acele mişcări utilizate în viaţa zilnică
d. antrenamentul specific de dezvoltare a vitezei
43. Care din următoarele reguli pentru stretching, după A. Adler, nu sunt adevarate?
a. încălzirea prealabilă a ţesutului
b. aplicarea unor tehnici de relaxare
c. poziţionarea corectă a pacientului
d. supraîncălzirea (overstretching) nu cauzează durere sau rupturi ale fibrei musculare
44. Dintre tehnicile enumerate una nu se foloseşte pentru obţinerea inhibiţiei active (IA):
a. tehnica hold-relax (contracţie-relaxare)
b. tehnica hold-relax-contraction (contracţie-relaxare-contracţie)
c. tehnica oscilaţiei gradate
d. tehnica contractiei agonistului
45. „Orice corp rămâne în starea sa de repaus sau de mişcare uniformă în linie dreaptă dacă nu
intervine o forţă exterioară, care să îi schimbe starea” reprezintă:
a. legea acceleraţiei
b. legea inerţiei
c. puterea
d. legea acţiunii şi reacţiunii
46. Ce nu constituie precauţii în aplicarea stretching-ului:
a. întinderea ţesuturilor care au fost în imobilizare prelungită
b. pacienţii cu osteoporoză
c. pacienţii cu fracturi recente încă incomplet consolidate
d. pacienţii cărora li s-au aplicat procedee de relaxare
47. În metabolismul glucozei există:
a. doar calea aerobă
b. doar calea anaerobă
c. două căi diferite: anaerobă şi aerobă
d. nici o cale
48. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile de forţă:
a. 5 şi 4
b. -2, -3
c. 2+, 3+
d. 0, 1
49. Echilibru dinamic este rezultatul a 3 factori. Identificaţi varianta falsă:
a. individul cu capacităţile lui anatomo-funcţionale
b. activităţile fizice de loisir
c. activităţile, mişcările, pe care individul le execută într-un moment dat
d. condiţiile mediului în care individul îşi performează activităţile
50. Testingul articular apreciază:
a. end-feel-ul („senzație finală”)
b. excitabilitatea neuro-musculară
c. nivelul calcemiei
d. tonusul endocrin
51. Controlul motor se dezvoltă, de la naştere pe măsura maturizării sistemului nervos al copilului,
în 4 etape:
a. stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea
b. echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea
c. mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată, abilitatea
d. controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul

Pagina 5 din 44
PACHET 2 DIN 3

52. Cele două perioade distincte ale ciclului de mers sunt:

a. contactul iniţial, desprinderea
b. sprijinul pe un picior, sprijinul pe două picioare
c. sprijinul şi balansul
d. desprinderea şi pendularea
53. În stretching-ul activ este foate important:
a. dieta
b. controlul respiraţiei
c. ambele
d. nici una
54. Metabolismul glucozei pe calea aerobă se realizează:
a. în prezenţa O2
b. în lipsa O2
c. în prezenţa acidului lactic în exces
d. în prezenţa H2O
55. Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă:
a. 2 şi 3
b. 4 şi 3
c. 2 şi 3
d. 3+, 2+
56. Antrenamentul la efort nu se recomandă:
a. sedentarilor
b. pacienţilor cu afecţiuni cardiace grave
c. pacienţilor de vârsta a III-a
d. în profilaxia afecţiunilor cardio-respiratorii
57. Care este afirmaţia incorectă referitoare la efectele jocului articular:
a. asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice
b. asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial
c. permite formarea de aderenţe în articulaţie
d. menţine prezente impusurile aferente ale feedback-ului proprioceptiv de la nivel articular
58. Evaluarea musculară obiectivă se realizează prin următoarele modalităţi:
a. examen clinico-funcţional
b. anamneză
c. stereognozie
d. spirometrie
59. Dintre semnele caracteristice patologiei coordonării prin leziuni cerebeloase şi extrapiramidale
sunt:
a. tremurături, astm
b. obezitatea, ataxia
c. tremor, astm
d. ataxia, spasme
60. Care dintre tipurile de mers nu sunt patologice:
a. mers dureros
b. mers încrucişat, mers rulat
c. mers cu semnul Trendelenburg
d. mers stepat
61. Stretching-ul este contraindicat:
a. la persoanele relaxate fizic şi psihic
b. în prezenţa persistenţei unei dureri la orice mişcare articulară
c. la sedentari
d. la sportivi
62. Ciclul Krebs este întâlnit în metabolismul:
a. anaerob lactacid
b. anaerob alactacid
Pagina 6 din 44
PACHET 2 DIN 3

c. aerob
d. nici unul
63. Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:
a. 5, -5, 4, 4+, 3
b. 4+, 4, -4, 3, +3
c. -2, 2+, -3, 3+, 4
d. 2+, 3+, -4, 4, 4+
64. Adaptarea la efort se reflectă în:
a. puls mărit în repaus
b. respiraţie anevoioasă în timpul efortului
c. creşterea rezistenţei la oboseală
d. valori ridicate ale TA în repaus
65. Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele incorecte:
a. gradul 1: mici amplitudini ritmice la începutul excursiei de mişcare
b. gradul 3: mişcări cu amplitudine mai largă, care nu ating extremele excursiei de mişcare
c. gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii
d. gradul 5: mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară (stretching)
66. Contraindicaţiile propriu-zise pentru exerciţiile cu rezistenţă sunt:
a. inflamaţia şi durerea intensă articulară sau/şi musculară în timpul exerciţiului
b. respiraţie accelerată datorită efortului depus
c. puls şi tensiune arterială ridicate datorită efortului depus
d. deficienţele coloanei vertebrale
67. Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford:
a. setul I: 10 ridicări cu 5 RM
b. setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM
c. setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM
68. Identificaţi varianta corectă pentru efortul aerob:
a. un minut
b. 10 secunde
c. o oră
d. câteva secunde
69. Scăderea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii nu se poate produce datorită:
a. ţesutului moale
b. articulaţiei
c. ţesutului moale şi articulaţiei
d. muşchiului cardiac
70. Cauzele apariţiei durerii în aplicarea stretching-ului:
a. relaxarea pacientului
b. efectuarea încălzirii (masaj, exerciţii)
c. comunicarea permanentă cu pacientul
d. lipsa încălzirii, întindere exagerată
71. Sursele primare de energie pentru activitatea musculară sunt:
a. lipide, proteine, glucide
b. apă, glucide, proteine
c. glucoză, acizi graşi
d. proteine, acizi graşi
72. Refacerea rezistenţei musculare nu se realizează în funcţie de:
a. forţa musculară
b. valoarea circulaţiei musculare
c. abilităţile sportive deosebite ale pacientului într-un sport
d. integritatea metabolismului muscular

Pagina 7 din 44
PACHET 2 DIN 3

Disciplina KINETOPROFILAXIE. KINETOTERAPIE

1. Dintre tipurile de imobilizare nu fac parte:
a. imobilizarea de punere în repaus
b. imobilizarea activă
c. imobilizarea de contenţie
d. imobilizarea de corecţie
2. Care din următoarele tehnici apartin imobilizării:
a. relaxarea musculară
b. punerea în repaus
c. posturile de facilitare
d. contractia izometrică
3. Imobilizarea generală de punere în repaus se aplică pacienţilor cu:
a. boli grave cardio-pulmonare
b. traumatisme uşoare
c. tendinite
d. flebite
4. Imobilizarea segmentară de punere în repaus se aplică:
a. traumatismelor cranio-cerebrale grave
b. arsuri întinse
c. procese inflamatorii localizate
d. traumatisme toracice
5. Imobilizarea de contenţie nu se utilizează pentru:
a. consolidarea fracturilor
b. în luxaţii
c. artrite specifice
d. arsuri
6. Care afirmaţie nu se regăseşte printre regulile imobilizării:
a. aparatul să nu jeneze circulaţia
b. sub aparat, să se menţină tonusul musculaturii prin contracţii izometrice
c. segmentele să fie poziţionate în timpul imobilizării în poziţii funcţionale
d. este normal să creeze disconfort fizic şi psihic pacientului
7. Dezavantajele imobilizărilor pe termen lung:
a. favorizează circulaţia venoasă
b. ameliorează mobilitatea articulară
c. induce hipotrofii musculare de inactivitate
d. crează confort fizic şi psihic pacientului
8. Posturile pot fi:
a. active şi cu rezistenţă
b. active şi de facilitare
c. corective şi cu rezistenţă
d. corective şi de facilitare
9. Posturile corective pot fi:
a. liberă, liber-ajutată, fixată
b. fixată, atârnată, liberă
c. sprijinită, liber-ajutată, fixată
d. liberă, liber-ajutată, atârnată
10. Posturile de facilitare nu se referă la:
a. drenaj bronşic
b. mişcări active
c. facilitare respiratorie sau cardiacă
d. drenaj biliar

Pagina 8 din 44
PACHET 2 DIN 3

11. Tehnicile anakinetice sunt:

a. mişcări active cu rezistenţă
b. mişcări pasive
c. relaxarea musculară
d. imobilizarea, posturarea
12. Mobilizarea pasivă îndeplineşte următoarele condiţii:
a. o articulaţie se mobilizează prin intermediul a două articulaţii
b. se va executa pe mai multe direcţii de mişcare, fără pauză
c. se va pregăti prin aplicaţii de căldură, masaj sau electroterapie antialgică
d. este o tehnică globală, deci nu se va mobiliza articulaţie după articulaţie şi fiecare direcţie de
mişcare
13. Care dintre tehnici nu aparţin mobilizătorilor pasive:
a. tracţiuni
b. autopasivă
c. contracţia izometrică
d. prin manipulare
14. Mobilizarea pasivo-activă aparţine:
a. tehnicilor anakinetice
b. mobilizărilor active
c. tehnici kinetice statice
d. mobilizărilor pasive
15. Care din următoarele modalităţi tehnice nu aparţine mobilizărilor active voluntare:
a. mobilizarea activă liberă
b. mobilizarea activo-pasivă
c. mobilizarea pasivo-activă
d. mobilizarea activă cu rezistenţă
16. Mobilizarea pasivă pură asistată se încadrează în tehnicile:
a. anakinetice de posturare
b. kinetice statice
c. anakinetice dinamice
d. kinetice dinamice
17. Mobilizarea autopasivă o realizează:
a. pacientul
b. kinetoterapeutul
c. kinetoterapeutul împreună cu pacientul
d. cu ajutorul ortezelor
18. Mobilizarea autopasivă nu poate fi realizată prin:
a. presiunea corpului
b. imobilizare de corecţie
c. acţiunea membrului sănătos
d. intermediul unor instalaţii (scripeţi)
19. Care sunt parametrii ce nu se regăsesc în cadrul mobilizării pasivă pură asistată:
a. posturarea pacientului în instalaţii
b. poziţia, prizele şi contraprizele kinetoterapeutului
c. manevrele, forţa şi ritmul de mobilizare
d. poziţia pacientului
20. Modalităţile tehnice de mobilizare activă voluntară sunt:
a. activă asistată, activă cu rezistenţă, pasivo-activă
b. activă cu rezistenţă, contracţia izometrică, activă asistată
c. pasivo-activă, activo-pasivă, activă cu rezistenţă
d. activă asistată, activă cu rezistenţă, activă liberă
21. Care obiective nu sunt specifice mobilizărilor active voluntare:
a. creşterea sau menţinerea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii
b. menţinerea unei poziţii corectoare cu ajutorul unor instalaţii
Pagina 9 din 44
PACHET 2 DIN 3

c. creşterea sau menţinerea forţei musculare

d. dezvoltarea coordonării neuro-musculare
22. Mobilizarea activă reflexă este realizată de:
a. contracţii izometrice executate voluntar de pacient
b. contracţii musculare reflexe necontrolate şi necomandate voluntar de pacient
c. contracţii izotonice executate voluntar de pacient
d. contracţii musculare controlate de pacient
23. Contracţia musculară, fără să determine mişcarea segmentului reprezintă o tehnică:
a. kinetică activă cu rezistenţă
b. kinetică dinamică
c. kinetică statică
d. kinetică activă asistată
24. Tehnicile kinetice statice constau în:
a. contracţie izometrică, relaxare musculară
b. contracţie izotonică, relaxare musculară
c. contracţie izometrică, imobilizare
d. contracţie izotonică, posturare
25. Principii de bază ale exerciţiului fizic terapeutic:
a. exerciţiile se execută rapid
b. progresivitate lentă, poziţii de start stabile
c. la contracţii intense pauze mici
d. etapizarea programului de exerciţii nu este obligatoriu
26. Ultimul nivel al controlului motor este:
a. mobilitatea
b. abilitatea
c. stabilitatea
d. mobilitatea controlată
27. Bilanţul muscular are un sistem de cotare pe o scală de la:
a. 0-1
b. 0-5
c. 0-10
d. 0-100
28. Dintre mişcările articulare elementare, abducţia este:
a. mişcarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului
b. mişcarea de îndepărtare a membrului sau segmentului de axul corpului
c. mişcarea de răsucire a membrului în jurul axului longitudinal
d. mişcarea de circumducţie
29. Mişcările active se execută la comanda examinatorului şi nu implică:
a. înţelegerea (exemplificare mişcării cerute de către pacient
b. cooperare din partea pacientului
c. manevrarea de către examinator a segmentului
d. comunicare între pacient şi examinator
30. Bilanţul muscular este un proces:
a. activ
b. pasiv
c. efectuat cu ajutorul aparaturii medicale
d. static
31. Datele obţinute de bilanţul muscular nu sunt necesare pentru:
a. elaborarea, controlul şi modificarea programului de recuperare
b. orientarea tipului de intervenţie medico-chirurgicală
c. conturează deseori prognosticul funcţional al pacientului
d. măsurarea indicilor cardio-vasculari

Pagina 10 din 44
PACHET 2 DIN 3

32. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:

a. o contracţie de 12 sec/zi
b. 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi
c. serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii
d. o contracţie de 6 sec/zi
33. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile de forţă:
a. -2, -3
b. 5 şi 4
c. nici un raspuns corect
d. 0, 1
34. Pe scala numerică adaptată, rezultatele testing-ului muscular sunt:
a. 4 (bună) – muşchiul poate executa mişcarea pe toată amplitudinea contra unei forţe exterioare
b. 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează complet segmentul contra gravitaţiei (fără altă
contrarezistenţă)
c. 4 (bună) – muşchiul deplasează antigravitaţional, complet, segmentul contra unei rezistenţe
medii
d. 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează segmentul, dar cu eliminarea gravitaţiei
35. La examinarea din spate se pot aprecia:
a. linia tendoanelor ahiliene
b. bolta longitudinală a piciorului
c. bolta orizontală a piciorului
d. relieful genunchiului
36. Linia gravitaţiei întregului corp se apreciază prin utilizarea:
a. scalei de la 0 la 5
b. firului de plumb
c. ADL-ului
d. testing-ului muscular
37. Ciclul Krebs este întâlnit în metabolismul:
a. anaerob lactacid
b. aerob
c. anaerob lactacid
d. aerob alactacid
38. Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:
a. deficit cardio-vascular
b. rezistenţa la efort
c. deficitul respirator
d. hipotonii sau hipertrofii musculare
39. Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:
a. intensitate, complexitate
b. durată, volum
c. complexitate, durată
d. intensitate, durată
40. Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă doar:
a. 4 şi 3
b. 2 şi 3
c. 3+, 2
d. nici un raspuns corect
41. Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:
a. regula mişcării contrare, cu durere
b. manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere
c. să nu provoace durere, regula mişcării contrare
d. manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere

Pagina 11 din 44
PACHET 2 DIN 3

42. Progresivitatea pentru tonifierea musculară nu se realizează prin:

a. creşterea progresivă a lungimii sau greutăţii braţului pârghiei (rezistenţei)
b. scoaterea treptată a ajutorului dat unei mişcări de musculatură accesorie
c. adăugarea unei serii de mici şi ritmice mişcări la limitele sectorului de mobilitate articulară
d. creşterea amplitudinii unei mişcări executate contra gravitaţiei sau cu o greutate adăugată
43. Suprafaţa bazei de susţinere a corpului în timpul exerciţiului fizic:
a. cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia va fi mai stabilă
b. cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi mai stabilă
c. cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia nu va fi mai stabilă
d. cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi în echilibru
44. Poziţiile iniţiale (de start) pot fi:
a. numai fundamentale
b. numai derivate
c. fundamentale şi derivate
d. nici un răspuns nu este corect
45. La examinarea din profil nu se poate aprecia:
a. prezenţa cifozei
b. relaxarea sau slăbirea musculaturii abdominale
c. genu varum
d. genu recurvatum
46. Evaluare ADL nu constă în:
a. igienă, îmbrăcare
b. utilităţi, alimentare
c. comunicare, locomoţie
d. efectuare de exerciţii de forţă
47. Poziţiile derivate din postura ortostatică se realizează prin:
a. doar schimbarea poziţiei membrelor superioare şi a trunchiului
b. doar schimbarea poziţiei membrelor inferioare şi a trunchiului
c. schimbarea poziţiei trunchiului şi a membrelor superioare şi inferioare
d. doar schimbarea poziţiei trunchiului
48. Tehnici pentru promovarea mobilităţii controlului motor, în iniţierea mişcării:
a. relaxare-opunere, circuit, iniţierea ritmică
b. iniţiere ritmică, mişcare activă de relaxare-opunere
c. progresia cu rezistenţă, iniţierea ritmică
d. relaxare-contracţie, contracţia izometrică în zona scurtată
49. Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:
a. Văzul
b. Auzul
c. Stimularea sinusului carotidian
d. Olfacţia
50. Pentru redredarea scoliozelor se utilizează metoda:
a. Klapp
b. Schultz
c. Kabat
d. De Lorme-Watkins
51. Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:
a. 5, -5, 4, 4+
b. 2+, 3+, -4, 4, 4+
c. 4+, 4, -4, 3, +3
d. -2, 2+, -3, 3+, 4
52. Fitness-ul este dependent de:
a. de o foarte bună flexibilitate musculară
b. detentă
c. de o foarte bună viteză de deplasare
Pagina 12 din 44
PACHET 2 DIN 3

d. rezistenţa generală a organismului

53. Componentele mişcării ce nu se regăsesc pentru fiecare schemă în spirală sau diagonală, din
metoda Kabat:
a. flexie sau extensie
b. abducţie sau adducţie
c. circumducţie
d. rotaţie externă sau internă
54. La examinarea din faţă se pot aprecia:
a. lordoza
b. linia tendoanelor ahiliene
c. cifoza
d. genu valgum
55. Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate:
a. pasiv sau activ
b. activo-pasiv
c. prin imobilizare
d. activ, cu rezistenţă
56. Din cadrul metodelor “speciale” în kinetologie nu fac parte:
a. scripetoterapia
b. mecanoterapia
c. sistemul Guthrie-Smith
d. Bobath
57. Scripetoterapia se realizează prin intermediul sistemelor:
a. scripete-greutate, scripete reciproc
b. scripete reciproc, aparate ortopedice
c. scripete-greutate, benzi elastice
d. scripete-greutate, aparate pentru masaj
58. Identificaţi afirmaţiile false pentru testarea forţei musculare:
a. 3, muşchiul mobilizează segmentar, dar cu eliminarea gravitaţiei
b. 0, muşchiul nu realizează nici un fel de contracţie
c. -3, mişcare contra gravitaţiei, dar incompletă faţă de amplitudinea maximă
d. 1, schţată, nu există mişcare, dar se simte contracţie la nivelul tendonului
59. ATP, CP semnifică:
a. acidtrifosforic, citrin-fosfat
b. adenozintrifosfat, creatin-fosfat
c. adenozinfosfat, fosfo-citrin
d. acidfosforic, creatin-fosfat
60. Tehnici de promovare a abilităţii controlului motor:
a. izometria alternată, relaxare-opunere
b. progresia cu rezistenţă, secvenţialitatea normală
c. relaxare-contracţie, stabilizarea ritmică
d. iniţierea ritmică, mişcarea activă de relaxare-opunere
61. Creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenţă progresivă se realizează cu ajutorul
metodei:
a. Jacobson
b. Kabat
c. De Lorme-Watkins
d. Williams
62. Sistemul Guthrie-Smith constă în utilizarea:
a. instalaţii pentru imobilizare
b. resorturi, cordoane elastice
c. aparaturii pentru masaj mecanic
d. Scripeţilor

Pagina 13 din 44
PACHET 2 DIN 3

63. Terapia ocupaţională este metoda care face legătura dintre:

a. refacerea forţei şi reeducarea mersului
b. recuperarea medicală şi recuperarea socio-profesională
c. efort fizic şi refacerea după efort
d. refacerea deficitului respirator şi amplitudinea de mişcare
64. Momentele manipulărilor nu constau în:
a. punerea în tensiune
b. punerea în poziţie
c. suspendarea excentrică
d. impulsul manipulativ
65. Identificaţi afirmaţiile false în aplicarea tracţiunilor vertebrale:
a. sistemele de fixare să nu lezeze ţesuturile şi să nu jeneze circulaţia
b. poziţia pacientului trebuie să fie cât mai flexată
c. forţa de tracţiune este progresivă
d. durata şedinţei nu depăşeşte 10-15 minute pentru coloana cervical
66. Sportul terapeutic nu are efecte:
a. nefiziologice
b. psihice
c. de reorientare profesională
d. sociale
67. Hidroterapia parţială pentru creşterea mobilităţii articulare nu se realizează prin:
a. imobilizări
b. mobilizări pasive
c. mobilizări active
d. mobilizări pasivo-active
68. Mişcarea completă contra gravitaţiei, cu rezistenţă uşoară, unde oboseala apare repede, este
evaluată pe scala testing-ului muscular cu:
a. 3
b. 3+
c. 4
d. -3
69. Tehnici de promovare a stabilităţii controlului motor:
a. relaxare-contracţie
b. relaxare-opunere
c. progresia cu rezistenţă
d. contracţia izometrică în zona scurtată
70. Schemele antagoniste pe flexie şi extensie, din metoda Kabat sunt în număr de:
a. 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
b. 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c. 2 pentru flexie şi 2 pentru extensie
d. 1 pentru flexie, 1 pentru extensie
71. Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie-Smith) nu este utilizat pentru:
a. creşterea forţei musculare
b. suspendarea unui membru în sistem elastic pe verticală
c. creşterea indicilor respiratori la efort
d. creşterea amplitudinii unei mişcări
72. Relaxarea generală se poate obţine prin:
a. exerciţii active, cu rezistenţă
b. masaj
c. contracţii izometrice între 12-30 secunde
d. mobilizări active executate rapid

Pagina 14 din 44
PACHET 2 DIN 3

73. Identificaţi gradul, în testing-ul muscular pentru calificativ – slabă, cu mişcare completă, dar cu
gravitaţia exclusă:
a. 1
b. 2+
c. 3-
d. 2
74. Realizează mişcare completă contra gravitaţiei şi a unei rezistenţe puternice:
a. 4
b. 3+
c. 5
d. 2+
75. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată, indiferent de
schema de mişcare:
a. flexie cu rotaţie externă, totdeauna la membrul superior
b. extensie cu rotaţie internă, totdeauna la membrul superior
c. adducţie cu rotaţie externă, totdeauna, la membrul inferior
d. abducţia cu rotaţie externă, totdeauna la membrul inferior
76. Suspensoterapia constă în:
a. mişcări active cu cordonul elastic
b. scoaterea corpului sau a membrului de sub influenţa gravitaţiei
c. mişcări active, cu rezistenţă
d. mişcări active cu ajutorul resorturilor
77. Mişcarea parţială în condiţii de excludere a gravităţii este evaluată pe scala testing-ului
muscular cu:
a. 2+
b. 3
c. -3
d. -2
78. Un element definitoiu în realizarea relaxării ca obiectiv al kinetologiei îl constituie:
a. respiraţia controlată
b. creşterea forţei
c. mobilitatea coloanei vertebrale
d. creşterea rezistenţei la efort
79. Schemele de facilitare Kabat sunt utilizate:
a. pasiv, prin mişcare liberă, fără rezistenţă
b. activ, de către kinetoterapeut determinându-se limitele de mişcare
c. activo-pasiv de către kinetoterapeut
d. activ, cu rezistenţă pentru creşterea forţei
80. În corectarea posturii şi aliniamentului corpului nu se utilizează următoarele tehnici:
a. mişcări pasive, active, active asistate
b. posturi corectate sau hipercorectate
c. posturi cu greutăţi mari pe umeri
d. contracţii izometrice
81. Care dintre următoarele obiective de kinetoterapie nu se aplică în S.A.:
a. menţinerea posturii şi aliniamentului corect al corpului
b. menţinerea supleţei articulare
c. menţinerea tonusului muscular paravertebral
d. corectarea anchilozelor
82. Tehnici comune de promovare a stabilităţii, mobilităţii controlate şi abilităţii controlului
motor:
a. iniţiere ritmică
b. inversare lentă cu opunere
c. progresie cu rezistenţă
d. relaxare-opunere
Pagina 15 din 44
PACHET 2 DIN 3

83. În cadrul „posturilor corectoare” adaptate la bolnavul spondilitic, care dintre următoarele este
incorectă:
a. decubit dorsal fără pernă sub cap, cu o perniţă sub coloana dorsală, membrele superioare sub
ceafă, coatele ating patul
b. decubit dorsal pe pat tare fără pernă, cu şoldurile şi genunchii flectate
c. decubit dorsal cu perniţă sub coloana toracală, săculeţi de nisip pe umeri şi genunchi
d. poziţia „Sfinxului”
84. Care obiective generale în programele de kinetoprofilaxie pentru adulţi nu se regăsesc:
a. menţinerea forţei şi rezistenţei musculare
b. menţinerea capacităţii de efort
c. creşterea şi dezvoltarea armonioasă
d. menţinerea unei posturi corecte
85. Sistemele de testare globală a aparatului MNAK sunt:
a. Hettinger, Klapp
b. Richter, Hettinger
c. Guthrie-Smith
d. Smith, Richter
86. Care dintre programele de gimnastică nu aparţin profilaxiei primare:
a. programul de 11 minute ale Forţelor Aeriene Canadiene
b. programul gimnasticii aerobice
c. programul de exerciţii Kabat
d. programul de 10 minute Hettinger
87. Tehnica exerciţiilor repetitive scurte izometrice zilnice (ERSIZ) constă în:
a. repetarea de 20 de ori a unor scurte contracţii izometrice, în aceeaşi şedinţă
b. repetarea de 30 de ori a unor scurte contracţii izometrice, în şedinţe diferite
c. repetarea de 20 de ori a unor scurte contracţii izotonice, în aceeaşi şedinţă
d. repetarea de 30 de ori a unor scurte contracţii izotonice, în şedinţe diferite
88. O contracţie de 6 secunde pe zi reprezintă:
a. ERSIZ
b. EUSIZ
c. ADL
d. ILO
89. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă pentru creşterea forţei sunt:
a. exerciţiile cu 10 r m
b. EUSIZ
c. MARO
d. ERSIZ
90. Metodele specifice relaxării sunt:
a. Bobath, Schultz
b. Jacobson, Williams
c. Schultz, Jacobson
d. Jacobson, Muler-Hettinger
91. Corectarea deficitului respirator nu se realizează prin:
a. posturi relaxante
b. posturi de drenaj bronşic
c. posturi corective cu imobilizare
d. posturi facilitorii
92. Antrenamentul la efort nu se adresează:
a. bolnavilor cardio-vasculari
b. bolnavilor cu fracturi incomplete calusate
c. bolnavilor respiratori
d. Sedentarilor

Pagina 16 din 44
PACHET 2 DIN 3

93. Metode ce nu se regăsesc în antrenamentul la efort:

a. alergare, covorul rulant
b. urcatul scărilor, înot
c. mişcare activă de relaxare-opunere
d. bicicleta ergometrică, mersul
94. Metodele de antrenament la efort pentru pacienţii cu deficienţe funcţionale cardio-pulmonare
şi locomotorii severe sunt:
a. urcatul şi coborâtul scărilor şi pantelor într-un ritm susţinut
b. bicicleta ergometrică
c. alergarea pe teren variat
d. pregatire pentru activităţile de autoîngrijire şi casnice
95. Identificaţi factorul extern în limitarea amplitudinii de mişcare, după Gummerson:
a. tipul articulaţiei
b. capacitatea muşchiului de a se contracta şi relaxa
c. abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)
d. elasticitatea musculară
96. Evaluarea amplitudinii de mişcare trebuie să aprecieze:
a. numai mişcarea pasivă
b. mişcarea autopasivă
c. numai mişcarea activă
d. atât mişcarea pasivă, cât şi cea activă
97. Inhibiţia activă (I se aplică:
a. în paralizii
b. numai muşchiului normal inervat şi sub control voluntar normal
c. în refacerea mobilităţii articulare
d. în refacerea sinovialei
98. Testingul articular apreciază:
a. end-fell-ul
b. excitabilitatea neuro-musculară
c. nivelul calcemiei
d. tonusul endocrin
99. Sistemul Hettinger, de testare globală a aparatului MNAK, nu presupune testarea:
a. mobilităţii articulare şi a echilibrului
b. elasticităţii toracice şi tonicităţii abdominale
c. forţei musculare
d. capacitîţii de efort
100. Redoarea articulară (după T. Sbenghe) se refera la:
a. tixotropie
b. retractură
c. afectarea jocului articular
d. procese de scurtare adaptativă
101. Stretching-ul nu este contraindicat în urmatoarele situatii:
a. când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară
b. cînd limitarea este de cauză osoasă
c. după o fractură recentă neconsolidată
d. în prezenţa unui proces inflamator acut sau infecţios intra- sau periarticular
102. Care din următoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate?
a. încălzirea prealabilă a ţesutului
b. aplicarea unor tehnici de relaxare
c. poziţionarea corectă a pacientului
d. forţarea întinderii în prezenţa persistenţei unei dureri la orice mişcare articulară
103. Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele incorecte:
a. gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de mişcare
b. gradul 3: mişcari ample spre excursia maximă, la nivelul rezistenţei tisulare
Pagina 17 din 44
PACHET 2 DIN 3

c. gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii

d. gradul 5: mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară (stretching)
104. În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se bazează
pe principiile:
a. accesibilităţii şi continuităţii
b. tratării diferenţiate şi continuităţii
c. legăturii dintre teorie şi practică
d. încărcării (overloo şi specificităţii
105. Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina deficit
funcţional, cu excepţia:
a. redorilor
b. deficitului respirator
c. limitării mobilităţii articulare
d. anchilozelor
106. Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se utilizează:
a. manipulările
b. stretching-ul
c. mobilizări
d. exerciţii cu rezistenţă
107. Tehnici comune de promovare a mobilităţii controlate şi abilităţii controlului motor:
a. IL, SI, MARO, IR
b. RO, RR, IL, ILO
c. IL, ILO, CR, SI , IA
d. CIS, ILO, IA, IL
108. Mişcările jocului articular sunt:
a. rulare, alunecare, răsucire, compresie, tracţiune
b. rulare, alunecare, răsucire, rotaţie, compresie
c. rulare, alunecare, circumducţie, compresie, tracţiune
d. rulare, alunecare, rotaţie, compresie, tracţiune
109. Identificaţi factorii interni ai creşterii flexibilităţii:
a. elasticitatea musculară, a tendoanelor şi ligamentelor
b. momentul zilei
c. temperatura mediului
d. restricţia sau lejeritatea hainelor
110. Reflexul miotatic este reflex de :
a. reflex de tendon
b. reflex flexor
c. întindere
d. nici una
111. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
a. rotare spre interior
b. orientare a palmei în jos
c. rotaţie internă a pumnului
d. orientare a palmei în sus
112. Precizaţi care categorie a ADL-urile nu este corectă:
a. de autoîngrijire
b. de mobilitate în pat
c. de extensie
d. de comunicare
113. Structura programul de antrenament aerobic:
a. parte de exerciţii, parte de respiraţie şi relaxare
b. perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de încheiere (răcire)
c. perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d. perioadă de încălzire, de relaxare şi încheiere
Pagina 18 din 44
PACHET 2 DIN 3

114. Spasticitatea poate fi definită ca fiind:

a. hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare
b. atrofie musculară
c. rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă
d. leziune articulară
115. Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în evaluarea
posturii:
a. atitudinea corpului
b. creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta şi sexul)
c. rezistenţa la eforturi aerobice
d. dezvoltarea globală în raport cu vârsta
116. Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:
a. balistic, izometric
b. dinamic, static (pasiv)
c. lung, închis
d. activ (sau stato-activ)
117. Metabolismul glucozei pe calea aerobă se realizează:
a. în lipsa O2
b. în prezenţa acidului lactic în exces
c. în prezenţa H2O
d. în prezenţa O2
118. Regulile aplicării tehnicilor de mobilizare a articulaţiilor periferice nu prevăd:
a. poziţia comodă şi relaxată a pacientului
b. respectarea principiului progresivităţii, ca intensitate şi amplitudine
c. poziţionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uşoară a pacientului
d. forţarea lucrului într-o articulaţie blocată, dureroasă
119. Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:
a. tehnica fracţionată Oxford
b. tehnica culturistă De Lorme-Watkins
c. tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie
d. tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins
120. Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:
a. exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic
b. body-building
c. tehnica formării corpului
d. ridicării greutăţilor
121. Refacerea rezistenţei musculare nu se realizează în funcţie de:
a. forţa musculară
b. valoarea circulaţiei musculare
c. abilităţile sportive deosebite ale pacientului
d. integritatea metabolismului muscular
122. Măsurătorile indirecte în aprecierea forţei musculare nu prevăd:
a. palparea şi inspecţia
b. determinarea “suprafeţei de secţiune”
c. electromiografia
d. înregistrarea presiunii intramusculare
123. Tehnici comune de promovare a mobilităţii controlate:
a. iniţiere ritmică
b. contracţii repetate
c. mişcare activă de relaxare-opunere
d. rotatie ritmica

Pagina 19 din 44
PACHET 2 DIN 3

124. Stabilitatea nu reprezintă:

a. capacitatea de a menţine posturile gravitaţionale
b. capacitatea de a menţine posturile antigravitaţionale
c. de a menţine poziţiile mediane ale corpului
d. capacitatea maximă la efort aerob
125. Identificaţi afirmaţia falsă cu privire la factorii care pot perturba coordonarea:
a. realizarea efortului progresiv
b. efort muscular intens
c. durerea şi oboseala
d. stările emoţionale
126. Terapia ocupaţională (TO) este o metodă care presupune:
a. antrenament de dezvoltare a forţei
b. antrenament de dezvoltare a detentei
c. antrenament de coordonare cu mişcări utilizate în viaţa zilnică
d. antrenament specific de dezvoltare a vitezei
127. Identificaţi varianta falsă cu privire la efectele repausului prelungit la pat:
a. muşchi – atrofie de neutilizare
b. psihologie – o stare general foarte bună
c. articulaţii – pierdere de amplitudine
d. piele – escare
128. Antrenamentul la efort nu se recomandă:
a. sedentarilor
b. pacienţilor cu afecţiuni pulmonare grave
c. pacienţilor de vârsta a III-a
d. în profilaxia afecţiunilor cardio-respiratorii
129. Exerciţiile aerobice propriu-zise din partea fundamentală a antrenamentului la efort nu trebuie
să fie:
a. submaximale, ritmice
b. cât mai statice, executate foarte lent
c. repetitive, dinamice
d. să angreneze cât mai multe grupe musculare
130. Etapele controlului motor sunt:
a. stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea
b. echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea
c. mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată, abilitatea
d. controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul
131. Bolile cronice în secvenţialitatea proprie: boală - infirmitate (deficienţă) - incapacitate
(disfuncţionalitate) - handicap sunt preocupările:
a. pediatriei
b. kinetoprofilaxiei
c. traumatologiei
d. recuperării medicale
132. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru înclinările
laterale:
a. apofiza spinoasă a vertebrei C7
b. trohanter
c. pliul interfesier
d. între maleolele interne
133. Scăderea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii nu se poate produce datorită:
a. ţesutului moale
b. articulaţiei
c. ţesutului moale şi articulaţiei
d. muşchiului cardiac

Pagina 20 din 44
PACHET 2 DIN 3

134. Coordonarea nu se poate realiza decât în prezenţa:

a. stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili şi dureroşi, a celor senzoriali (mai ales vizuali)
b. stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili şi a celor senzoriali (mai ales vizuali)
c. stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi termici şi dureroşi şi a celor senzoriali
d. stimulilor senzitivi proprioceptivi şi a celor senzoriali (mai ales vizuali şi auditivi)
135. Dezavantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt:
a. eficienţa crescută, tehnica simplă
b. măreşte munca ventriculului stâng, creşte frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială
c. nu dau dureri articulare şi oboseală
d. necesită timp scurt de execuţie
136. Tehnicile de creşterea amplitudinii pentru mobilitate (control motor) sunt:
a. IR, MARO, CR, SR
b. IL, ILO, CR, IA, SN
c. SI, PR, ILO, CIS
d. IR, RO, RC, SR, RR
137. La examinarea din lateral nu se pot întâlni următoarele modificări patologice:
a. cifoză dorsală accentuată
b. genu recurvatum
c. genu valgum
d. cifolordoză
138. Identificaţi varianta corectă pentru efortul aerob:
a. un minut, cu intensitate mică
b. 10 secunde, cu intensitatemedie
c. peste 30 min, cu intensitate submaximală
d. câteva secunde, cu intensitate maximală
139. Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizată:
a. doar din faţă
b. doar din lateral
c. doar din spate
d. din faţă, din spate şi din profil
140. Adaptarea la efort se reflectă în:
a. puls mărit în repaus
b. respiraţie anevoioasă în timpul efortului
c. creşterea rezistenţei la oboseală
d. valori ridicate ale TA în repaus
141. Care afirmaţie despre contracţiile izometrice nu este adevarată:
a. reduc edemul prin efect de pompă
b. tehnica este simplă
c. durata exerciţiilor este scurtă
d. solicită articulaţiile
142. Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford:
a. setul I: 10 ridicări cu 5 RM
b. setul II: 10 ridicări cu 90 RM
c. setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM
143. ADL are ca obiective specifice recâştigarea:
a. forţei şi rezistenţei musculare
b. mobilităţii articulare
c. îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă şi de agrement
d. stretching-ului

Pagina 21 din 44
PACHET 2 DIN 3

144. Semnificaţia prescurtărilor RM şi rm este:

a. rată mare, rată mică de efort
b. ritm mare, ritm mic
c. repetiţii maxime, repetiţii minime
d. raport maxim, raport minim
145. Postura corporală este influenţată de 3 factori:
a. ereditate, stările patologice, obişnuinţa
b. genetic, aptitudinile, atitudini
c. ereditate, comportament, obişnuinţe
d. stări patologice, aptitudini, echilibru
146., Principalul avantaj ale exerciţiilor izotone cu rezistenţă este:
a. solicită articulaţia
b. determină dureri articulare şi musculare
c. pot declanşa sinovite traumatice
d. creşte nu doar forţa musculară dinamică, dar şi pe cea izometrică
147. Tehnica De Lorme-Watkins nu are în structură următoarele seturi de exerciţii:
a. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM
b. setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM
c. setul III: 10 ridicări cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM
148. Contraindicaţiile propriu-zise pentru exerciţiile cu rezistenţă în refacerea forţei musculare sunt:
a. inflamaţia şi durerea intensă articulară sau/şi musculară în timpul exerciţiului
b. respiraţie anevoioasă
c. puls şi tensiune arterială ridicată
d. deficienţele coloanei vertebrale
149. Creşterea forţei musculare nu depinde de:
a. diametrul de secţiune al muşchiului
b. numărul unităţilor motorii în acţiune
c. frecvenţa impulsurilor nervoase
d. aptitudinile pacientului
150. Dintre tehnicile enumerate una nu se foloseşte pentru obţinerea inhibiţiei active (I:
a. tehnica hold-relax (contracţie-relaxare)
b. tehnica hold-relax-contraction (contracţie-relaxare-contracţie)
c. tehnica contractiei agonistului
d. tehnica Oxford

Pagina 22 din 44
PACHET 2 DIN 3

BALNEOLOGIE

1. Balneologia studiaza:
A. Namolurile
B. Apele minerale
C. Emanatiile de gaze
D. Toate de mai sus
2. NU este o caracteristica a curei balneare:
A. Dureaza 3-4 zile
B. Reprezinta raspunsul organismului la cura externa
C. Prezinta o serie de manifestari clinice, printre care: accentuarea durerilor, disconfort fizic,
subfebrilitate, frisoane, cefalee
D. Reprezinta raspunsul organismului la cura interna
3. Sunt caracteristici ale apelor sulfuroase, cu EXCEPTIA:
A. Contin minim 1 mg/l H2S, HS, S, tiosulfati sau complexe coloidale sulfuroase
B. Se prezinta sub forma de ape sulfuroase simple sau mixte
C. Pot fi utilizate numai in cura externa
D. Apele sulfuroase sunt ape limpezi si incolore la izvor
4. Pot fi considerate namoluri abiolitice:
A. Loess-urile
B. Namolul de izvor
C. Namolurile organice de putrefactie
D. Namolurile organice de turba
5. Reprezinta indicatii ale curelor balneare urmatoarele afectiuni cardio-vasculare, cu o EXCEPTIE:
A. Cardiopatia ischemica
B. Infarctul miocardic recent ( < 3 luni)
C. Hipertensiune arteriala
D. Bolile venoase
6. Indicatiile curelor balneare pentru afectiunile ortopedico-traumatice sunt, cu o EXCEPTIE:
A. Sechele dupa fracturi ale membrelor sau vertebrale
B. Sechele cutanate dupa traumatisme
C. Sechele posttraumatice medulare
D. Tulburari circulatorii sau trofice dupa traumatisme
7. Sunt false urmatoarele afirmatii despre lacurile de campie:
A. Compozitia chimica depinde de compozitia solului
B. In aceste lacuri se pot depune namoluri de turba
C. Apa pe resturile fostei Mari Pontice
D. Apa lacurilor se utilizeaza sub forma de cura externa
8. Despre cura Kneipp putem afirma, cu o EXCEPTIE:
A. Este o modalitate de aplicare generala a crioterapiei
B. Este alcatuita din 3 faze
C. Cele 3 faze sunt reprezentate de: faza de preincalzire,faza intermediara de excitatie si faza
terminala, cu rol sedativ
D. In faza intermediara se realizeaza impachetarea generala, uscata sau umeda
9. NU sunt caracteristici ale circulatiei superficiale in termoterapie:
A. Este alcatuita din reteaua circulatorie cutanata si reteaua circulatorie a muschilor scheletici
B. Reteaua circulatorie cutanata este reprezentata de vase pt realizarea functiei de
termoreglare (90%) si vase pt realizarea functiei de nutritie (10%)
C. Sunt 3 tipuri vasculare de muschi
D. Reglarea circulatiei musculare poate fi neuronala, umorala sau autoreglare
10. Termoterapia locala poate fi aplicata sub forma:
A. Bailor de namol
B. Bailor cu abur
Pagina 23 din 44
PACHET 2 DIN 3

C. Impachetarilor cu parafina
D. Bailor de parafina
11. Crioterapia are drept caracteristici:
A. Cea mai mare valoare terapeutica este analgezia
B. Se defineste ca aplicatia de rece
C. Mecanismul de actiune este reprezentat de absorbtia caldurii
D. Toate de mai sus
12. Despre termoliza putem afirma:
A. 85% are loc la nivelul tegumentului
B. Se realizeaza prin iradiere, conductie, convectie si evaporare
C. 15% se realizeaza prin aparatul respirator, prin eliminarea urinei si a materiilor fecale
D. Toate de mai sus
13. Sunt indicatii ale curei externe cu ape minerale, cu EXCEPTIA:
A. Boli neurologice acute
B. Boli cronice cardiovasculare nedecompensate
C. Boli posttraumatice
D. Boli pulmonare cronice, nedecompensate
14. Sunt efecte ale curei externe cu ape sulfuroase, cu EXCEPTIA:
A. Efectul keratolitic
B. Efectul vasoconstrictor cutanat
C. Efectul vasodiltatator cutanat
D. Efectele asupra cartilajului articular
15. Urmatoarele sunt posibilitati de administrare ale aerosolilor, cu o EXCEPTIE:
A. Pulverizarea cu ultrasunete
B. Sprayurile
C. Cura externa
D. Aparatele cu duze
16. Curele balneo-climatice pentru afectiunile reumatismale sunt indicate pentru urmatoarele
afectiuni, cu o EXCEPTIE:
A. Spondilita anchilozanta
B. Artrita reumatoida
C. Artrita reactiva in puseu
D. Artrita psoriazica
17. Bioclima Romaniei este alcatuita din urmatoarele, cu o EXCEPTIE, reprezentata de:
A. Bioclima excitant-solicitanta de desert
B. Bioclima tonico-stimulanta
C. Bioclima de crutare
D. Bioclima excitant-solicitanta de stepa
18. Cura profilactica pentru afectiunile respiratorii se poate realiza prin intermediul urmatoarelor, cu
EXCEPTIA:
A. Proceduri de termoterapie intensiva
B. Gimnastica respiratorie
C. Educatie si psihoterapie in grup
D. Cura de teren
19. NU reprezinta conditii pe care substantele active din aerosoli trebuie sa le indeplineasca in
terapia prin inhalatii:
A. Sa poata fi pulverizate
B. Sa fie insolubile in apa
C. Sa nu determine in mod obisnuit alergizari
D. Sa aiba efect topic si farmacologic bine dovedit
20. NU reprezinta contraindicatii ale curelor balneare pentru afectiunile ortopedico-traumatice:
A. Bolnavi cu fracturi recente, fara calus
B. Bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
C. Bolnavi cu suspiciuni de osteomielita sau infectii ale tes traumatizate
Pagina 24 din 44
PACHET 2 DIN 3

D. Sechele dupa fracturi ale membrelor sau vertebrale

21. Curele balneare in bolile rinichiului si ale cailor urinare au urmatoarele indicatii, cu o EXCEPTIE:
A. Profilaxie secundara
B. Profilaxie tertiara
C. Bolnavi cu litiaza renala
D. Persoane predispuse la infectii urinare
22. Termoterapia NU poate fi indicata in:
A. Sarcina
B. Nevralgii si nevrite
C. Patologie reumatismala abarticulara
D. Fibromialgie
23. Sunt contraindicatii ale termoterapiei:
A. Redoarea articulara
B. Persoanele cu dificultate in perceperea temperaturilor
C. Pregatirea tesuturilor musculoarticulare pentru kinetoterapie
D. Afectiuni reumatismale in afara puseelor
24. Dintre urmatoarele, care sunt indicatii ale crioterapiei?
A. Spasticitatea piramidala
B. Plagile cutanate
C. Ischemia
D. Fenomenul Raynaud
25. In urmatoarele statiuni sunt lacuri de campie:
A. Amara, Slobozia, Campeni, Movila Miresii, Ianca, Sarat-Braila
B. Targu Ocna, Ocnele Mari, Ocna Mures
C. Techirghiol, Sovata
D. Baile Herculane, Covasna, Bazna
26. NU sunt indicatii ale salinelor terapeutice:
A. Afectiuni alergice ale cailor aeriene superioare
B. Astmul bronsic la adulti
C. Astmul bronsic la copii in puseu
D. Rinita in afara puseelor de acutizare
27. Indicatiile curelor balneare profilactice reumatismale sunt, cu EXCEPTIA:
A. Afectiuni ale tesuturilor moi periarticulare
B. Vasculite
C. Afectiuni reumatice inflamatorii in afara puseelor
D. Afectiuni reumatice degenerative periferice
28. NU este o contraindicatie a curei externe:
A. Starile febrile si subfebrile
B. Persoanele sub 65 ani
C. Starile post- hemoragice
D. Sarcina
29. Urmatoarele sunt afirmatii adevarate despre apele carbogazoase, cu EXCEPTIA:
A. In cura externa pot fi folosite sub forma de bai partiale sau generale
B. Rezorbtia masiva de gaz poate determina efecte adverse, printre care cefalee, greturi si
ameteli
C. Contin 1000 g CO2/litru/continut de saruri alcaline, alcalino-teroase, feruginoase, cloruro-
sodice si sulfuroase
D. Mofetele sunt indicate in special in tulburarile de circulatie periferica
30. NU sunt indicatii ale curei interne cu ape sulfuroase:
A. Litiaza urica si infectiile cailor urinare
B. Constipatiile cornice
C. Formele selectate de diabet zaharat
D. Reumatismul cronic degenerativ

Pagina 25 din 44
PACHET 2 DIN 3

31. Namolurile pot fi utilizate sub urmatoarele forme:

A. Impachetari de namol
B. Bai de namol
C. Cataplasme
D. Toate de mai sus
32. NU sunt proprietati fizice ale aerosolilor:
A. Capacitatea de dispersie
B. Incarcarea electrica
C. Vizibilitatea
D. Capacitatea de absorbtie
33. Despre radiatiile ultraviolete se poate afirma:
A. Sunt de 3 tipuri (UV A, UV B, UV C)
B. Sunt radiatii cu o lungime de unda mica
C. La 8-24 ore dupa iradiere apare eritemul
D. Toate de mai sus
34. NU sunt contraindicatii ale radiatiilor ultraviolete:
A. Dermatitele acute
B. Lupusul eritematos sistemic
C. Afectiunile reumatismale degenerative cronice
D. Afectiunile maligne
35. Vectorii utilizati in crioterapie sunt, cu o EXCEPTIE:
A. Cataplasmele cu namol
B. Apa la temperatura de inghet
C. Gheata sub forma de calupuri sau comprese
D. Baile partiale reci
36. Dintre cele de mai jos, care sunt aplicatii generale ale crioterapiei?
A. Bazinul cu gheata
B. Terapia contrastanta
C. Cura Kneipp
D. Toate de mai sus
37. Sunt indicatii principale ale mofetelor, cu o EXCEPTIE:
A. Boala varicoasa
B. Arteriopatiile periferice
C. Insuficienta respiratorie
D. Cardiopatia ischemica cronica nedureroasa
38. NU este o componenta a atmosferei:
A. Mezosfera
B. Troposfera
C. Criosfera
D. Stratosfera
39. NU este un element al climei:
A. Precipitatiile atmosferice
B. Radiatiile ultraviolete
C. Presiunea atmosferica
D. Nebulozitatea
40. Care din urmatoarele NU reprezinta modalitati de peloidoterapie :
A. Impachetari calde cu namol
B. Bai calde cu namol
C. Bai galvanice
D. Cataplasme cu namol cald
41. Care din urmatoarele tipuri de namoluri terapeutice este sapropelic de liman?
A. Namolul din lacul Techirghiol
B. Namolurile de la Baile Govora
C. Namolurile de la Vatra Dornei
Pagina 26 din 44
PACHET 2 DIN 3

D. Namolurile de la Lacul Sarat

42. Efectele fiziologice ale peloidoterapiei sunt reprezentate de urmatoarele, cu EXCEPTIA :
A. Efectele miorelaxante
B. Efectele antiinflamatorii
C. Efectele vasocostrictoare periferice
D. Cresterea flexibilitatii tesuturilor articulare si periarticulare
43. NU este o caracteristica a curei externe cu ape minerale:
A. Actioneaza prin factori mecanici, termici, chimici
B. Efectele se mentin chiar si luni dupa procedura
C. Durata recomandata este de 20 minute
D. Se recomanda efectuarea procedurii seara
44. Urmatoarele saline sunt folosite in scop terapeutic, cu EXCEPTIA :
A. Slanic Prahova
B. Praid
C. Targu Ocna
D. Covasna
45. NU reprezinta un obiectiv al curei profilactice active pentru afectiunile degenerative:
A. Cresterea ponderala
B. Corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare
C. Cresterea flexibilitatii articulare
D. Antrenamentul aerobic
46. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare cea mai indicata statiune este :
A. Techirghiol
B. Covasna
C. Baile Felix
D. Eforie Nord
47. Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni :
A. Polimiozita
B. Epicondilita
C. Sindromul de tunel carpian
D. Periartrita coxo-femurala
48. Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub forma de :
A. Crenoterapie
B. Terapie inhalatorie
C. Terapie ginecologica prin irigatii vaginale
D. Toate de mai sus
49. Urmatoarele statiuni au apa sarata cu EXCEPTIA :
A. Lacu Sarat
B. Sarata Monteoru
C. Baile Nicolina
D. Ocna Sibiului
50. Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice in perioada de denervare sunt :
A. Facilitarea procesului de reinervare
B. Accentuarea posturilor neadecvate
C. Anchiloza articulara
D. Agravarea tulburarilor de troficitate
51. Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :
A. Xenon
B. Radon
C. Arsen
D. Tungsten

Pagina 27 din 44
PACHET 2 DIN 3

52. Obiectivele curelor balneo-climaterice profilactice in afectiunile cardio-vasculare sunt

urmatoarele, cu EXCEPTIA :
A. Realizarea unui echilibru neurovegetativ si neuropsihic
B. Reducerea oscilatiilor tensionale
C. Realizarea unei adaptari hemodinamice mai economicoase la efort
D. Agravarea tulburarilor circulatorii la nivelul extremitatilor (fenomen Raynaud)
53. Curele de recuperare in statiunile balneoclimaterice sunt indicate in urmatoarele afectiuni
neurologice, cu EXCEPTIA :
A. Boala Parkinson
B. Nevralgii
C. Polinevrite
D. Pareze si paralizii de nervi periferici
54. Apele sulfatate contin :
A. Peste un gram de sulfat la litru
B. Peste un gram de fier la litru
C. Peste un gram de clorura de sodiu la litru
D. Peste un gram de iod la litru
55. Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma tratament recuperator in urmatoarele statiuni :
A. Covasna
B. Vatra Dornei
C. Baile Tusnad
D. Toate de mai sus
56. Terapia inhalatorie cu ape clorurate-sodice :
A. Nu are efecte benefice
B. Are efecte osmotice asupra mucoasei cailor respiratorii
C. Agraveaza afectiunile ORL
D. Agraveaza afectiunile bronho-pulmonare
57. Obiectivele curelor balneo-climaterice profilactice in afectiunile respiratorii si ORL sunt
urmatoarele, cu EXCEPTIA :
A. Eliminarea unor factori de risc ca fumatul si sedentarismul
B. Stimularea unor mecanisme de adaptare la rece prin aplicarea sistematica a unor factori
termici contrastanti
C. Scaderea capacitatii functionale respiratorii prin gimnastica respiratorie
D. Ameliorarea mecanismelor fiziologice de aparare bronho-pulmonara
58. Apele alcalino-teroase au indicatie de crenoterapie in :
A. Cancerul gastric
B. Cancerul de prostata
C. Cancerul de pancreas
D. Cura de diureza in afectiunile renale si ale cailor urinare
59. Apele minerale sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA :
A. Apele sulfuroase
B. Apele clorurate
C. Apele iodurate
D. Apele feruginoase
60. Apele alcalino-teroase au urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA :
A. Sunt ape bicarbonatate pure
B. Sunt ape mixte alcalino-carbogazoase
C. Sunt ape mixte alcalino-sulfuroase
D. Sunt ape mixte alcalino-feruginoase
61. Sunt factori terapeutici utilizati in curele balneare pentru afectiunile cardio-vasculare:
A. Apele sulfuroase
B. Mofetele
C. Apele carbogazoase
D. Toate de mai sus
Pagina 28 din 44
PACHET 2 DIN 3

62. Curele balneare in afectiunile rinichiului sunt indicate:

A. Doar in scop de profilaxie primara
B. Bolnavilor cu colica biliara
C. Persoanelor predispuse la infectii urinare, in scop de profilaxie primara
D. Doar pentru profilaxie secundara si numai la pacientii cu bacteriurie asimptomatica in
antecedente
63. In afectiunile ginecologice, factorii terapeutici naturali utilizati in curele balneare NU sunt
reprezentati de:
A. Apele feruginoase
B. Clima relaxant-sedativa
C. Namolurile de turba
D. Apele saline concentrate
64. Curele balneoclimaterice la pacientii varstnici NU au drept indicatii:
A. Afectiunile vasculare periferice, de tipul sechelelor post-tromboflebita
B. Afectiunile cronice ale tubului digestiv (litiaza biliara sau dispepsii)
C. Afectiunile reumatismale in puseu
D. Afectiunile neurologice periferice cronice
65. In centrele balneare special concepute pentru varstnici isi desfasoara activitatea:
A. Un medic geriatru
B. Un psiholog
C. Un nutritionist
D. Toti cei de mai sus
66. Organele care vin in contact direct cu apa sunt, cu o EXCEPTIE:
A. Mucoasa gastrica
B. Pielea
C. Ficatul
D. Mucoasa vulvo-vaginala
67. NU sunt indicatii ale apelor minerale:
A. Afectiunile metabolice
B. Afectiunile urinare
C. Afectiunile din sfera ORL
D. Bolile inflamatorii in perioada acuta
68. NU reprezinta un criteriu pe care trebuie sa il indeplineasca o apa pentru a putea fi considerata
apa minerala:
A. Actiune terapeutica recunoscuta stiintific
B. Trebuie sa se atinga concentratii minime necesare din principalele elemente chimice cu
actiune farmacologica cunoscuta
C. Temperaturi de sub 20 grade la sursa
D. Trebuie sa existe concentratii stabilite de gaze dizolvate cu efecte biologice
69. Dupa origine, apele minerale NU pot fi:
A. Ape vadoase
B. Ape juvenile
C. Ape acratice
D. Ape mixte (rezultate din amestecul apelor juvenile si vadoase)
70. Apele arsenicale NU prezinta ca si caracteristica:
A. Nu se consuma la izvor
B. Contin 0, 7 mg ion As/litru
C. Se consuma in urmatoarele statiuni: Saru Dornei, Covasna
D. Indicatii: anemii secundare, nevroza astenica, convalescenta dupa boli infectioase,eczeme,
psoriazis

Pagina 29 din 44
PACHET 2 DIN 3

Disciplina ELECTROTERAPIE
1. Ultrasunetele utilizate in domeniul terapeutic reprezinta:
a. Vibratii mecanice cu frecventa sub 300 kHz
b. Miscare de electroni cu o frecventa de 500MHz
c. Vibratii mecanice pendulare cu o frecventa de 500kHz- 3MHz
d. Unde electromagnetice de 50 Hz
2. Urmatoarea afirmatie despre ionoforeza este falsa:
a. Este o metodă specială de aplicarea a curentului galvanic
b. Aplicarea unor forţe electrice modifică permeabilitatea cutanată ceea ce influenţează migrarea
substanţelor transepidermic
c. Fenomenul de migrare a ionilor este concretizat de deplasarea acestora către polul de semn
electric contrar
d. Transportul activ iontoforetic depinde de cantitatea locala de endorfine
3. Prin fenomenul de ultrasonoforeza se inteleg urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Cuplajul direct a traductorului aparatului de ultrasunet in zona de tratament
b. Folosirea unor sonde de ultrasunet ( traductori ) de diferite marimi
c. Introducerea unor substante medicamentoase in tegument prin inglobarea in solutia de contact
d. Miscarea unidirectionala a lichidelor din jurul membranei celulare datorita fortelor mecanice
4. Principalul efect la polul pozitiv (anodul) in stimularea galvanica este:
a. Vasodilatator
b. Antialgic
c. Excitomotor
d. Vasoconstrictor
5. Efectele biologice ale electroterapiei sunt urmatoarele:
a. Anti-algic
b. Excitomotor
c. Vasodilatator
d. Toate raspunsurile corecte
6. Contraindicatii aplicatiei curentilor de joasa frecventa sunt:
a. Artroze
b. Algodistrofii
c. Pacemaker cardia
d. Mialgii
7. Ce exprima frecventa la un curent cu impulsuri :
a. Numarul de impulsuri pe secunda
b. Amplitudinea impulsului
c. Numarul de trenuri de impulsuri
d. Distanta dintre doua unde
8. Forma impulsului in curentul Trabert este:
a. triunghiulara
b. dreptunghiulara
c. sinusoidala
d. exponentiala
9. In stimularea musculaturii denervate se folosesc curenti electrici :
a. Rectangulari
b. Exponentiali
c. Sinusoidali
d. Galvanici
10. Urmatoarele sunt forme de curent diadinamic, cu exceptia:
a. Monofazat fix
b. Trifazat fix
c. Perioada scurta
d. Ritm sincopat
Pagina 30 din 44
PACHET 2 DIN 3

11. Care dintre formele de curent electric este cel mai frecvent utilizat pentru stimularea electrica
neuromusculara :
a. Galvanic
b. Unde scurte
c. Joasa frecventa
d. Inalta frecventa
12. Curentul de joasa frecventa are frecventa cuprinsa intre:
a. 1 – 1000 Hz
b. 2000 – 20000 Hz
c. 3000 – 30000 Hz
d. 1000 – 10000 Hz
13. Urmatoarele sunt modalitati de electroterapie de inalta frecventa:
a. Laser
b. Curent diadinamic
c. Curent Trabert
d. Unde scurte
14. Efectul terapeutic de incalzire a tesuturilor profunde fara a influenta tegumentul se numeste:
a. Vasodilatatie
b. Spasmoliza
c. Inductie
d. Diatermie
15. Urmatoarele variante reprezinta modalitati de aplicare a bailor galvanice CU EXCEPTIA:
a. Unicelulara
b. Tricelulara
c. Patrucelulara
d. Cincicelulara
16. Indicatiile electroterapiei TENS sunt urmatoarele:
a. Nevralgia
b. Metroragia
c. Artroplastia de sold
d. Nici un raspuns corect
17. Radiatiile infrarosii:
a. Au lungimea de unda cuprinsa intre 1mm si 50 microni
b. Sunt radiatii acalorice
c. Sunt contraindicate in tulburari circulatorii periferice
d. Aplicatiile pot fi realizate numai in spatiu inchis
18. Actinoterapia este:
a. Terapia cu unde scurte
b. Terapia cu infrarosii
c. Terapia cu ultrasunet pulsat
d. Terapia cu ultraviolete
19. Perioada scurta este o forma de curent diadinamic:
a. Monofazat cu pauze de o secunda
b. Monofazat alternat cu difazat cate o secunda
c. Monofazat alternat cu difazat in 12 secunde
d. Cu efect predominant analgezic
20. Urmatoarea NU reprezinta modalitate de aplicare a curentilor de joasa frecventa:
a. Transversal
b. Longitudinal
c. Cu polul pozitiv pe punctul dureros
d. Cu polul negativ pe punctul dureros
21. TENS este o forma de electroterapie:
a. De medie frecventa
b. Ce utilizeaza curenti exponentiali
Pagina 31 din 44
PACHET 2 DIN 3

c. Cu frecventa cuprinsa intre 500-1000 Hz

d. Indicata in durerile nevralgice
22. Modularea:
a. Este un fenomen fizic prin care se variaza parametrii curentului electric pe timpul duratei unui
tren de impulsuri cu scopul de a îndepărta fenomenul de acomodare
b. Accentueaza oboseala musculara
c. Se realizeaza numai pentru frecventa
d. Se realizeaza numai in amplitudine
23. Electrodul terapeutic:
a. Se aplica numai la distanta de zona dureroasa
b. Este fabricat dintr-un material bun conducător de electricitate
c. Are o dimensiune fixa
d. Electrodul mic este indiferent
24. Urmatoarea afirmatie despre procesul de acomodare este falsa:
a. Acomodarea este proprietatea unui stimul cu pantă lină (triunghiular, exponenţial, trapezoidal)
de a nu declanşa o stimulare
b. In cursul acomodării fenomenul de transport ionic prin activarea pompei de sodiu nu se mai
produce
c. Fibrele nervoase motorii şi muşchi striaţi, perfect inervaţi nu se acomodează la impulsurile cu
pantă lină
d. Fibrele musculare denervate nu se acomodează la impulsurile cu pantă lină
25. Efectele termice ale ultrasunetului se caracterizeaza prin:
a. Reprezinta fenomenul de conversie a energiei mecanice in caldura
b. Nu depind de intensitatea ultrasunetului
c. Depinde doar de frecventa ultrasunetului
d. Predomina in ultrasunetul pulsat
26. Printre indicatiile ultrasonoterapiei NU se enumera:
a. Contractura Dupuytren
b. Exostozele calcaneene
c. Miozita osifianta
d. Algoneurodistrofia
27. Urmatoarea afirmatie despre terapia cu ultraviolete este falsa:
a. Efectele celulare au la baza reactia fotochimica
b. Efectele cutanate tardive nu includ fotoimbatranirea
c. Determina fotosensibilitatea din LES
d. Au efect imunomodulator
28. Urmatoarea afirmatie despre curentul interferential este adevarata:
a. Se obtine prin aplicarea a doi curenti cu amplitudine constanta si frecvente diferite, orientati
perpendicular
b. Curentul interferential obtinut are frecventa egala cu suma frecventelor celor doi curenti
c. Modalitatea de aplicare este numai plana
d. Efectul excitomotor se obtine la un spectru de frecvente inalte 90-100 Hz
29. Reobaza este:
a. Durata minima a unui stimul pentru a produce o contractie
b. Intensitatea maxima a unui stimul pentru a produce o contractie
c. Intensitatea minima a unui impuls pentru a produce o contractie
d. Singurul parametru calculat in curba I/t
30. Efectul antialgic al curentului electric are la baza urmatoarele mecanisme, cu exceptia:
a. Blocarea conducerii impulsului nervos prin fibrele nervoase senzitive
b. Acţiunea ionizantă
c. Neurostimulare periferică, controlul de poartă
d. Diminuarea producţiei de peptide opioide (GABA şi serotonină )

Pagina 32 din 44
PACHET 2 DIN 3

31. Urmatoarea afirmatie despre tehnica de aplicare a curentului galvanic este falsa:
a. Forma şi dimensiunile electrozilor se adaptează zonei dar şi scopului terapeutic
b. Dimensiunile catodului trebuie să fie egale cu ale anodului, sau puţin mai mari pentru a se evita
arsura chimică
c. Interpunerea între electrod şi tegument a unui strat hidrofil (la ambii poli) care se umectează
favorizeaza conducerea curentului si evita arsurile
d. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai mici cu 1 cm faţă de cele ale electrodului
32. Baia generala Stanger se caracterizeaza prin:
a. Este un aparat special alcătuit dintr-o parte principală cu aspect de cadă de baie, prevăzută cu 3
electrozi mari, în care se face imersia completă a pacientului pană la nivel cefalic
b. Sensul curentului se stabileşte descendent, dinspre extremitatea cefalică spre membrele
inferioare, sau ascendent
c. Apa din cadă are temperatura de 28 grade
d. Durata şedinţei este de 2 ore
33. Urmatoarele substante sunt folosite in ionoforeza, cu exceptia:
a. clorura de calciu
b. iodura de potasiu
c. hidroxiclorochina
d. novocaina
34. Urmatorii sunt parametri caracteristici ai curentului electric, cu exceptia:
a. impedanta
b. amplitudinea
c. intensitatea
d. durata impulsului
35. Urmatoarea afirmatie despre curentul Trabert este falsa:
a. Este un curent de joasa frecventa de tip rectangular
b. Principalul efecteste este efect excitomotor
c. Aplicarea electrozilor se face pe zona afectată, pe puncte trigger
d. Parametrii impulsului se mentin constanti pe parcursul aplicatiei (durata impulsului de 2 ms şi a
pauzei 5ms)
36. Impedanta este:
a. Fenomenul fizic prin care amplitudinea, frecventa, durata impulsului pot sa fie schimbate pe
perioda unui tren de impulsuri cu scopul de a indeparta acomodarea
b. Este capacitatea conductorului de a se opune trecerii fluxului de electroni (unitatea de masura
este ohm–ul )
c. Este capacitatea tesuturilor vii de a opune rezistenta la trecerea curentului electric
d. Este abilitatea tesuturilor de a stoca sarcini electrice
37. Urmatoarea afirmatie despre activitatea bioelectrica a celulei este falsa:
a. Potentialul de repaus este de 70 mV pentru celula nervoasa
b. Rolul determinant pentru potentialul de repaus il au ionii de Na+ si Mg2+
c. Excitatia reprezinta un stimul ce atinge membrane celulara si care produce modificari ce se
petrec in miimi de secunda
d. In faza de depolarizare fata externa a celulei devine negativa
38. Efectele terapeutice ale laserului sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Vasodilatatie
b. Vasoconstrictie
c. Analgezie
d. Biotrofic
39. LLLT (low level laser therapy) inseamna :
a. Emisie de radiatie electromagnetica monocromatica
b. Emisie de energie electromagnetica bicromatica
c. Lumina cu lungime de unda in spectru vizibil
d. Laser cu energie peste 1000 Mw

Pagina 33 din 44
PACHET 2 DIN 3

40. Parametri de stimulare a laseroterapiei NU cuprind:

a. intensitatea
b. durata
c. lumgimea de unda
d. densitatea energiei
41. Contraiindicatiile laseroterapiei sunt:
a. algoneurodistrofia
b. tumori maligne
c. pintenii calcaneeni
d. fibromialgia
42. Tehnica de aplicare a laserului poate fi:
a. punctuala (spot)
b. nu necesita ochelari de protectie
c. necesita mediul de contact
d. nici un raspuns corect
43. Indicatiile laseroterapiei sunt:
a. retinopatia degenerativa
b. tumori maligne cutanate
c. artrozele
d. implantul cohlear
44. Laserterapia are aplicatii in :
a. reumatologie
b. stomatologie
c. neurologie
d. toate raspunsurile corecte
45. Urmatoarele afirmatii despre laseroterapie sunt adevarate CU EXCEPTIA:
a. In domeniu medical se utilizeaza lasere de mare si mica putere
b. In reumatologie se utilizeaza laser de mica putere
c. Laserul de mare putere se numeste lase rece
d. Se pot utiliza tehnici de laserpunctura
46. Efectul luminii laser este:
a. termic
b. biostimulativ
c. degenerare walleriana
d. crestere a edemului local
47. Radiatia laser NU este:
a. de intensitate mica
b. monocroma
c. coerenta
d. polarizata
48. Contraindicatiile terapiei cu infrarosii sunt:
a. inflamatiile acute
b. tendinite
c. degeraturi
d. cicatrici vicioase
49. Baia de lumina partiala :
a. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
b. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial,
fara extremitatea cefalica
c. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
d. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial, fara
extremitatea cefalica

Pagina 34 din 44
PACHET 2 DIN 3

50. Baia de lumina generala:

a. este un dispozitiv din lemn cu usi in care pacientul este introdus total, inclusiv extremitatea
cefalica
b. reprezinta o metoda activa de stimulare a proceselor de termoreglare
c. reprezinta procedura de terapie cu infrarosii in spatiu inchis
d. este indicata pacientilor cu afectiuni cardiovasculare
51. Efectele radiatiei infrarosii sunt:
a. caloric
b. hiperemiant
c. cresterea activitatii fagocitare
d. toate raspunsurile corecte
52. Indicatiile terapiei cu infrarosii in spatiu inchis sunt:
a. tendinite
b. Cicatrici vicioase
c. neuromialgii
d. intoxicatii acute cu metale grele
53. Actinoterapia:
a. determina pigmentare si exfoliere cutanata
b. determina eritem actinic la 1 ora
c. scade metabolismul bazal
d. nu influenteaza sinteza vitaminei D
54. Urmatoarea afirmatie despre sursa de terapia cu UV este falsa:
a. poate fi naturala (helioterapia)
b. poate fi artificiala (lampi cu vapori de mercur de joasa presiune care emit UVA)
c. Poate fi artificiala (lampi cu vapori de mercur de inalta presiune care emit UVB)
d. Poate fi mixta
55. Indicatiile terapiei cu UV sunt:
a. Fotodermatozele
b. psoriazisul
c. plagile
d. arsurile
56. Urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii ale actinoterapiei CU EXCEPTIA:
a. cicatricile cheloide
b. cataracta
c. starile hemoragice
d. tbc activ
57. Aplicatiile actinoterapiei sunt in:
a. stomatologie
b. cardiologie
c. dermatologie
d. ORL
58. Care din urmatoarele afectiuni cardiovasculare nu reprezinta contraindicatii pentru terapia cu
UV:
a. Insuficienta cardiaca
b. HTA gr I
c. Arteriopatiile periferice std III
d. Cardiomiopatia decompensata
59. Urmatoarea NU este reactie secundara terapiei cu UV:
a. arsura
b. atrofia cutanata
c. fotooftalmia
d. Acneea

Pagina 35 din 44
PACHET 2 DIN 3

60. Urmatoarea afirmatie despre radiatiile UV este adevarata:

a. sunt absorbite in dermul profund
b. UVA provoaca efect bactericid
c. UVB stimuleaza sinteza vitaminei D
d. UVC provoaca hiperpigmentare
61. Efectele biologice ale magnetoterapiei sunt:
a. vasoconstrictie
b. scaderea presiunii partiale a O2 in tesuturi
c. relaxare musculara
d. fibroliza
62. Magnetoterapia se realizeaza prin utilizarea unui camp magnetic:
a. continuu
b. intrerupt
c. pulsatil
d. toate raspunsurile corecte
63. Majoritatea aparatelor Magnetodiaflux produc un camp magnetic de:
a. 100 Hz
b. 50 Hz
c. 500 Hz
d. 1000 Hz
64. Aparatul de magnetoterapie poate avea :
a. o bobina cervicala, o bobina lombara si 2 bobine localizatoare
b. o bobina cervicala, o bobina dorsala si 2 bobine localizatoare
c. 2 bobine cervicale
d. 2 bobine cervicale si 2 lombare
65. Indicatiile magnetoterapiei sunt:
a. hipotensiunea arteriala
b. epilepsia
c. nevroza anxioasa
d. insuficienta hepatica

Pagina 36 din 44
PACHET 2 DIN 3

Disciplina MASOTERAPIE. TEHNICI COMPLEMENTARE

1. Dintre procedeele de bază ale masajului cele mai indicate pentru piele sunt:
a. netezirea,frămîntatul şi baterea
b. netezirea,fricţiunile,tapotamentul
c. netezirea,vibraţiile şi rulatul
d. netezirea , baterea şi vibraţiile
2. În sechelele după fractură,pentru un tratament cît mai eficient, masajul se efectuează după:
a. kinetoterapie
b. o procedură de termoterapie
c. curent interferenţial
d. ultrasonoterapie
3. Combinarea fricţiunii cu frământatul reprezintă
a. o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământat
b. o formă intermediară de trecere spre vibraţii
c. o formă intermediară de trecere spre tapotament
d. o asociere interzisă
4. Contracţia izometrică
a. determină:deplasarea segmentului de corp în sens antero-posterior
b. determină:deplasarea segmentului de corp în sens rotator
c. determină:deplasarea segmentului de corp în plan transvers
d. nu determină mişcare
5. Fibrele roşii musculare au:
a. contracţie lentă
b. puţine mitocondrii
c. puţine capilare
d. contracţie rapidă
6. Masajul general:
a. începe cu regiunea ventrală
b. începe cu regiunea cefalică
c. începe cu regiunea dorsala
d. nu are importanţă regiunea cu care se începe ci faptul de a se masa toate regiunile
7. În sechelele articulare posttraumatice ,fricţiunile
a. mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele
b. sunt manevre ce se aplică la inceputul şedinţei de masaj
c. sunt manevre ce se aplică la sfîrşitul şedinţei de masaj
d. sunt manevre ce se aplică la inceputul şi la sfîrşitul şedinţei de masaj
8. În torticolisul à frigore în fază acută, nu este indicat tapotamentul pentru că:
a. accentuează durerea şi contractura musculară.
b. accentuează doar durerea
c. accentuează doar contractura musculară
d. accentuează edemul local
9. Contracţia musculară se realizează prin:
a. cuplarea troponinei cu tropomiozina
b. cuplarea actinei cu miozina
c. acţiunea ionilor de magneziu
d. cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina
10. Manevrele de apel din cadrul drenajului limfatic favorizează
a. contracţia colectorilor
b. aspirarea lichidului interstiţial în vase
c. contracţia colectorilor şi aspirarea lichidului interstiţial în vase
d. întinderea cutanată

Pagina 37 din 44
PACHET 2 DIN 3

11. Durata masajului general extins este de :

a. 30-40 minute
b. 40-60 minute
c. 50-70 minute
d. 60-70 minute
12. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult:
a. masajul general
b. masajul general extins
c. masajul segmentar şi cel regional
d. doar masajul regional
13. Dintre tipurile de rupturi musculare, cea care beneficiază de pe urma masajului la distanţă de
leziune este cea:
a. fasciculară
b. totală
c. fibrilară
d. mai dureroasă
14. Fricţiunea constituie manevra principală prin care se acţionează asupra muschilor în regiunile
unde aceştia sunt situaţi :
a. în profunzime
b. superficial
c. în stratul hipodermic foarte gros
d. în regiunea fesieră
15. Pentru realizarea contracţiei musculare este indispensabil:
a. ionul de calciu
b. ionul de fier
c. ionul de hidrogen
d. actul de cuplare a tropomiozinei cu troponina
16. În faza acută a afecţiunilor tendinoase, este indicat:
a. doar netezirea
b. frictiunea cu gheaţă
c. vibraţiile cu gheaţă
d. netezirea cu gheaţă
17. Pe escară direct:
a. nu se execută masaj
b. se execută netezire cu gheaţă sterilă
c. se face netezire instrumentală
d. se fac presiuni cu instrumente sterile
18. Manevrele specifice masajului nervilor sunt:
a. fricţiunile
b. netezirile
c. loviturile ritmice
d. presiunile
19. Polinevritele beneficiază de efectele masajului în faza :
a. de convalescenţă
b. iniţială
c. terapiei medicamentoase
d. manifestă a afecţiunii
20. Fricţiunea este manevră electivă pentru :
a. epiderm
b. derm
c. hipoderm
d. epiderm şi derm

Pagina 38 din 44
PACHET 2 DIN 3

21. În masajul muşchilor,manevrele excitante sunt:

a. cernutul şi rulatul
b. tocatul şi bătătoritul
c. cernutul şi bătătoritul
d. alunecările şi rulatul
22. Straturile pielii care sunt puternic inervate sunt:
a. epidermul si dermul
b. epidermul şi hipodermul
c. epidermul
d. dermul şi hipodermul
23. Frământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul ţesuturilor
a. superficiale
b. profunde
c. nervoase periferice
d. glabre (fără păr)
24. Fibrele musculare albe:
a. sunt pentru efortul susţinut lung timp,fără perioade de recuperare
b. sunt pentru un efort intens, de scurtă durată cu perioade prelungite de recuperare
c. obosesc greu
d. au multe mitocondrii
25. Limfa membrelor inferioare este drenată printr-un sistem limfatic :
a. superficial
b. profund
c. care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici apicali
d. dublu, profund şi superficial
26. În entorsa unei articulaţii, direct pe aceasta, se execută:
a. neteziri şi fricţiuni
b. rulat şi tocat
c. neteziri si vibraţii
d. neteziri şi rulat
27. Pensările ţesutul conjunctiv şi ale pielii:
a. excită nervii senzitivi
b. excită nervii motori
c. determină scăderea excitabilităţii
d. produc anestezie
28. Vasele cutanate si subcutanate contin :
a. mai mult de un sfert din cantitatea de singe a intregului organism
b. mai mult de jumătate din cantitatea de singe a intregului organism
c. o treime din cantitatea de singe a intregului organism
d. o zecime din cantitatea de singe a intregului organism
29. Sinapsa reprezintă:
a. legătura între un neuron şi ţesutul conjunctiv
b. comunicarea nerv-epiderm
c. legătura dintre 2 nervi
d. comunicarea nerv-derm
30. În limfedemul secundar, posibilităţile contractile ale vaselor, care sunt stimulate iniţial prin
hiperpresiune
a. sunt exacerbate
b. sunt depăşite
c. sunt normale
d. trec alternativ de la contracţie la dilatare

Pagina 39 din 44
PACHET 2 DIN 3

31. Aplicate pe nerv, vibraţiile :

a. cresc sensibilitatea nervului
b. determină scăderea sensibilităţii pînă la anestezie
c. nu au niciun efect
d. pot produce embolii, de aceea sunt contraindicate
32. Corpusculii Ruffini sunt implicaţi în :
a. percepţia presiunilor şi a tracţiunilor
b. percepţia alunecărilor
c. percepţia vibraţiilor
d. percepţia senzaţiei de rece
33. Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj respectă următoarea succesiune:
a. netezirea (effleurage);fricţiunea;frământatul (petrissage);baterea (tapotamentul);vibraţiile
b. netezirea (effleurage); fricţiunea; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul); vibraţiile,
netezirea (effleurage);
c. netezirea (effleurage); fricţiunea; vibraţiile; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul);
netezirea (effleurage);
d. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage)
34. Interacţiunea neuro-musculară se numeşte:
a. gap junction
b. desmozom
c. placă motorie
d. sinapsă inhibitorie
35. Manevrele utilizate în drenajul limfatic trebuie să fie de intensitate extrem de mică
a. pentru a evita creşterea permeabilităţii vaselor prin stimulare histaminică
b. iniţial, urmate de manevre mai dure
c. pentru a stimula trecerea lichidelor in spaţiul interstiţial
d. pentru a stimula schimbul lichidian cu ţesuturile adiacente
36. În masajul vaselor,:
a. manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens
centripet
b. manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens
centrifug
c. manevrele de alunecare umplu vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens
centripet
d. manevrele de alunecare umplu vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens
centrifug
37. În masajul pielii, netezirea se face prin alunecări:
a. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin artere şi a limfei prin vasele limfatice
b. care vor urma direcţia de scurgere limfei prin vasele limfatice
c. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice
d. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a artere
38. Tipurile de muşchi cărora li se aplică de către maseur manevrele de masaj sunt:
a. numai striat
b. numai cardiac
c. numai neted
d. striat şi neted
39. Sarcomerul este:
a. unitatea motorie a muşchiului
b. unitatea morfo-funcţională a muşchiului
c. format dintr-un neuron motor si un miofilament
d. din fibele musculare inervate de acelaşi motoneuron

Pagina 40 din 44
PACHET 2 DIN 3

40. Scopul drenajului limfatic este

a. trecerea limfei în spaţiul interstiţial
b. crearea de colaterale limfatice
c. captarea macro-moleculelor proteice şi evacuarea lichidului limfatic resorbit
d. doar evacuarea lichidului limfatic resorbit
41. Manevrele excitante sunt:
a. mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuţie
b. mai fine şi prelungite
c. mai fine ţi scurte
d. mai energice şi de lungă durată
42. Corpusculii Pacini sunt stimulati de :
a. mişcări lente, de toate intensităţile
b. atingeri puternice,indiferent de durată
c. caldură
d. miscari rapide,chiar de intensitate slaba
43. Tromboflebitele şi flebotrombozele în primele faze :
a. reprezintă contraindicaţii pentru orice manevră de masaj
b. reprezintă contraindicaţii doar pentru vibraţii şi tapotament
c. reprezintă contraindicaţii doar pentru frămîntat
d. permit doar netezirea
44. Drenajul limfatic este realizat prin:
a. masajul ganglionilor limfatici
b. manevra de apel (de evacuare)
c. manevra de resorbţie (de captaj)
d. Toate de mai sus
45. Masajul Cyriax se execută cu 2 degete
a. printr-o fricţiune profundă,transversală, perpendiculară pe fibrele musculare
b. printr-o fricţiune profundă,transversală, paralelă pe fibrele musculare
c. printr-o fricţiune superficială, longitudinală, perpendiculară pe fibrele musculare
d. printr-o fricţiune profundă,transversală, indiferent de direcţia fibrelor musculare
46. Executat pe o suprafaţă întinsă, masajul pielii poate influenţa:
a. raportul somn-veghe
b. sistemul endocrin la femei
c. performanţa
d. repartiţia sângelui în organism
47. Manevra specifică ţesutului conjunctiv este:
a. tapotamentul
b. fricţiunea
c. vibraţia
d. cernutul
48. Vascularizarea pielii este realizată :
a. de plexul vascular profund
b. de plexul vascular superficial
c. de plexul epidermic şi de cel profund
d. de două plexuri vasculare,unul profund şi altul superficial
49. În cazul tumorilor maligne, masajul
a. este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii
b. se poate face , cu avizul medicului
c. se face cu acordul pacientului
d. este contraindicat numai în fazele terminale

Pagina 41 din 44
PACHET 2 DIN 3

50. Receptorii pielii asupra cărora acţionează masajul sunt:

a. doar cei tactili
b. de temperatură
c. cei ai durerii
d. tactili şi ai durerii
51. Sunt clasificate ca manevre secundare de masaj:
a. netezirea şi tapotamentul
b. vibraţiile
c. fricţiunile
d. rulatul, cernutul, presiunile şi ciupiturile
52. Masajul are ca efecte generale:
a. diminuarea metabolismului bazal
b. stimularea funcţiilor aparatelor cardiovascular şi respirator
c. insomnie
d. oboseală
53. Luxaţia
a. beneficiază de masaj instrumental
b. necesită masaj doar pentru sechele ca tulburări vasculo-trofice şi laxitate capsulo-ligamentară
c. necesită doar repaus absolut
d. nu are nevoie de tratament ortopedic
54. În paralizia facială de tip periferic
a. se aplică neteziri, fricţiuni, ciupituri şi batere
b. nu se face masaj
c. se aplică neteziri şi fricţiuni
d. se aplică neteziri şi batere
55. În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate
a. masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică
b. masajul terapeutic nu se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi
volumului muscular.
c. se aplică doar netezire
d. se aplică netezire şi vibraţii
56. Epidermul
a. este lipsit de vase sanguine
b. are o bogată reţea capilară
c. are atît vascularizaţie venoasă cît şi arterială
d. are doar artere mari şi mijlocii
57. Manevrele de tapotament sunt
a. cele mai excitante manevre de masaj
b. cele mai puţin excitante manevre de masaj
c. manevre de începere a masajului
d. manevre ce se aplică la începutul şi în finalul şedinţei
58. În miozitele de efort
a. nu se face diagnostic diferenţial cu ruptura musculară
b. se face masaj,dar, doar manevre blînde
c. se face masaj,dar, doar manevre energice
d. se face o alternanţă de manevre blînde şi energice
59. În stadiul mediu al arteritelor, masajul se face
a. in sens centripet
b. în sens centrifug
c. în ambele sensuri
d. doar subacval

Pagina 42 din 44
PACHET 2 DIN 3

60. Vibraţiile fine şi prelungite

a. reduc sensibilitatea pielii şi a tesuturilor subiacente
b. reduc stratul adipos
c. au efecte excitante pe sistemul nervos central
d. au efecte excitante la nivelul pielii
61. Durata unei şedinţe de masaj regional este de
a. 30-60 minute
b. 10-15minute
c. peste 60 de minute
d. 15-30 minute
62. Din punct de vedere tehnic, procedeele de tapotament se grupează în:
a. manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal), cu 1/3 inferioară a
antebraţului, cu vârful degetelor (tangenţial, “în mănunchi de nuiele”
b. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar
c. manevre de plescăit sau lipăit: cu faţa palmară a mâinii sau a degetelor
d. toate manevrele menţionate la A,B,C şi D
63. În pareza şi paralizia de neuron motor central, se aplică
a. manevre mai dure
b. manevre de slabă intensitate
c. masajul general
d. restricţii absolute pentru masaj
64. Procesele inflamatorii in faza acuta, TBC şi sindroamele hemoragipare reprezintă:
a. contraindicaţii relative ale masajului
b. afecţiuni ce beneficiază de masaj
c. afecţiuni ce beneficiază numai de effleurage
d. contraindicaţii absolute ale masajului
65. Durerea referită apare datorită :
a. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul ventral medular cu
fibrele motorii
b. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul dorsal medular cu
fibrele durerii viscerale
c. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral medular cu
fibrele durerii viscerale
d. convergenţei fibrelor parasimpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral
medular cu fibrele durerii viscerale
66. Tracţiunile, tensiunile şi scuturările acţionează mai ales asupra
a. muşchilor
b. articulaţiilor
c. pielii
d. articulaţiilor şi ţesuturilor periarticulare
67. În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate
a. masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi volumului
muscular.
b. masajul terapeutic nu se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi
volumului muscular
c. masajul terapeutic se asociază simultan cu elongaţiile
d. se indică doar kinetoterapie
68. Masajul
a. accelerează procesele de resorbţie şi de regenerare la nivelul ţesuturilor inflamate asepti
b. intensifică simptomatologia algică
c. favorizează hipertoniile musculare
d. favorizează contracturile musculare

Pagina 43 din 44
PACHET 2 DIN 3

69. Tendinita, tenosinovita şi entezita beneficiază de masaj

a. cu gheaţă indiferent de stadiul evolutiv
b. cu gheaţă , în faza acută
c. cu gheaţă, în faza cronică
d. doar la sportivi
70. Structurile anatomice asupra cărora acţionează masajul sunt:
a. pielea şi muschii
b. organe interne, piele, muşchi, articulaţii
c. pielea, muşchii şi articulaţiile
d. aponevrozele,pielea, muşchii şi articulaţiile
71. Masajul poate atenua durerile prin:
a. excitarea fibrelor A delta
b. B,excitarea fibrelor amielinice C
c. prin acţiune asupra ambelor tipuri de fibre,A delta şi C
d. excitarea fibrelor tactile şi inchiderea porţii din cornul dorsal medular pentru excitaţiile
nociceptive
72. Fusul neuro-muscular conţine:
a. fibre motorii
b. fibre senzitive
c. fibre motorii şi senzitive
d. fibre simpatice
73. In timpul masajului care produce vazodilataţie superficială, in reţeaua vasculară profundă apare:
a. deschidere de capilare suplimentare
b. vazodilataţie
c. vazoconstricţie
d. congestie
74. Prin fricţiune, frământat şi tapotament, manevre energice, se produce :
a. vazodilataţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică
b. vazoconstricţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică
c. vazodilataţie în profunzime, prin acţiune adrenergică
d. vazodilataţie în profunzime, prin acţiunea substanţei P
75. Efectele locale ale masajului sunt datorate ,în special ,acţiunii:
a. chimice
b. reflexe
c. mecanice
d. chimice şi reflexe

Pagina 44 din 44