Sunteți pe pagina 1din 3

Test de evaluare

Autonomii și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX-XVIII)

Subiectul I ( 30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:

A. …conducătorul ales, care a asumat titlul de mare voievod; titlul exprima atât funcția primordial
militară(…) uns de mitrolpolit, marele voievod adoptă odată cu coroana,semn al suveranității, și
titlul de domn (authentis în titulatura greacă),care a conservat în limba română semnificația de
dominus atribuit împăraților romani din epoca târzie a imperiului, cea a dominatului. Prin
ungere, domnii deveneau conducători politici ,,din mila lui Dumnezeu ’’(Dei gratia în latină,
bojiiu milostiu din textele slave); afirmare de suveranitate atât externă, în raport cu puterile
vecine, cât mai ales internă, față de toți supușii, inclusiv pătura stăpânlor de moșii din rândurile
cârora proveneau.(…) Introducerea în titulatura domnilor înaintea numelui lor a cuvântului Io,
prescurtare de la Ionnes, ,,cel ales de Dumnezeu’’, afirmă răspicat sursa divină a puterii
domnești. Această calitate, domnii o dobândeau prin ceremonia religioasă a ungerii și
încoronării care le transfera harul divin și confirma sprijinul divinității pentru puterea lor.
(Mihail Bărbulescu, Istoria României)

B. Dar crearea Mitropoliei Țării Românești în cooperare cu Bizanțul mai însemna și înfruntarea
altui aspect al politicii lui Ludovic de Anjou: prozelitismul catolic. Conferind bisericii ortodoxe
din țara sa o organizare superioară, obținută de la Patriarhia din Constantinopol, care coordona
efortul de îndiguire a progreselor catolicismului în lumea ortodoxă. Nicolae Alexandru a pus
stavilă încercării lui Ludovic de a smulge Țara Românească confesiunii răsăritene și de a o
converti la catolicism sub controlul ierarhiei ecleziastice a regatului său. Înființarea Mitropoliei
Țării Românești în 1359 a dat țării în același timp un izvor de legitimare a puterii domnului
autocrat, în legătură cu una din cele două surse de de legitimare ale lumii europene medievale,
și o organizare ecleziastică în opoziție directă cu tendințele prozelitismului angevin. Prin acest
act, Nicolae Alexandru a desăvârșit instituțional emanciparea Țării Românești de sub tutela
regatului angevin, proces inițiat cu arma în mână de către tatăl său.
(Șerban Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu românesc)

Pornind de la aceste surse , răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți instituția precizată în sursa A. 2 puncte


2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele descrise de sursa B. 2 puncte
3. Menționați domnitorul din sursa B și respectiv instituția pe care a creat-o. 6 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că Nicolae Alexandru a
desăvârșit instituțional emanciparea indtituțională a Țării Românești de sub tutela regatului
angevin. 3 puncte
5. Selectaţi , două informați aflate în relația cauză –efect, selectate din sursa B. 7 puncte
6. Menționați două atribuții ale domnului precizate în sursa A. 4 puncte
7. Prezentați alte două instituții din spațiul romnesc în Evul Mediu in afara celor din surse
6 puncte
Subiectul al II-lea 30 de puncte

Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:


A. Anihilarea autonomiei Făgărașului în 1291 de către regele Andrei III a coincis, potrivit tradiției
istorice a Țării Românești, cu trecerea munților de către ,,Negru Vodă,, personaj a cărui
identitate reală e necunoscută, și instalarea sa la Câmpulung, unde și-a mutat scaunul.
Cămpulung, până atunci un adăpost al Regatului Ungar, sediu al unei înfloritoare comunități
catolice, alcătuită din sași și unguri, etapă importantă a drumului comercial care lega
Transilvania cu Dunărea de Jos și cu Marea Neagră, a devenit cea dintâi reședință a domniei
Țării Românești, locul unde au fost îngropați primi ei domni.Tradiția e confirmată așadar de
realitatea istorică. Dispariția autonomiei românești din Făgăraș și concomitent pierdere a
Câmpulungului de către Regatul Ungar au marcat momentul final al desprinderii de coroana
ungară a teritoriilor sud –carpatice aflate până atunci sub dominația ei.(...)
„Descălecatul” la Câmpulung a fost urmat de „întemeiere” țării adică de agregarea
formațiunilor politice preexistente, cnezate și voievodate.
(Mihai Bărbulescu, Istoria României)
B. În câțiva ani, marca moldoveană, la înființarea și consolidarea căreia au participat neîndoielnic
și elemnetele nobiliare maramureșene, s-a extins mult spre nord, în teritorii unde, încă din a
doua jumătate a secolului al XIII, sunt semnalate forme de organizare politcă românească. Dar
în 1358-1359, localnicii s-au răsculat împotriva dominației ungare. Răscoala a fost dominată cu
concursul unora dintre românii maramureșeni în frunte cu Dragoș din Giulești, căruia regele îi
încredințează conducerea voievodatului moldovenesc, recunoscând astfel conținutul etnic al noii
realități politice în curs de constituire la răsărit de Carpați.
Formula nouă încercată de Ludovic, guvernarea Moldovei printr-un român, dar de
strictă obediență față de regat, a eșuat și ea numai după cățiva ani. În 1365, țara era din nou
răsculată și-a găsit un nou conducător în persoana lui Bogdan, maramureșan și el, dar grupare
ostilă regalității ungare. Sub el și sub fiul său Lațcu, țara își condolidează pozițiile câștigate în
nord-centrul politic se deplasează în orașul Siret-și se extinde spre răsărit, pe Prut și Nistru,
regiuni smulse dominației tătare. (Șerban Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu românesc)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți prima reședință (capitală ) a Țării Românești precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele descrise de sursa B. 2 puncte
3. Menționați câte un voievod precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieți, litera corespunzătoare sursei care susține că localnici s-au răsculat împotriva
dominației ungare. 3 puncte
5. Selectaţi, două informații aflate în relația cauză-efect, selectate din sursa A. 7 puncte
6. Mentionaţi două instituții politice din Transilvania în Evul Mediu. 6 puncte
7. Menționați o asemănare între cele două evenimente istorice care au dus la constituirea statelor
medievale românești. 4 puncte
Subiectul al III-lea
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale şi instituţii centrale în
spaţiul românesc (sec.IX – XVIII), având în vedere:
- menţionarea a două izvoare istorice din secolele IX-XIII care atestă autonomii locale în spaţiul românesc;
- prezentarea unei istituţii politice autohtone înfiinţate în Transilvania în Evul Mediu;
- precizarea unei cauze a implicării instituţiei domniei în lupta antiotomană şi menţionarea a două acţiuni
militare desfăşutate în secolele al XIV-lea – al XV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul autonomiilor locale în constituirea statelor medievale
româneşti şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric;
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect,susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (pertinenţa argumentării prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia),
respectarea succesiuni cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu
precizată.
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări şi modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea instituţiei precizate în sursa A.
2. 2 puncte pentru precizarea secolului în care se desfăşoară evenimentele descrise de sursa B.
3. Câte 3 puncte pentru menţionarea domnitorului Ţării Româneşti, precizat în sursa B,
respectiv a instituţiei create. (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, literei B, corespunzătoare sursei care susţine că Nicolae Alexandru
a desăvârşit instituţional emanciparea Ţării Româneşti.
5. 7 puncte pentru scrierea a oricăror două informaţii aflate în relaţie cauză–efect,
selectate din sursa B.
6. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricărei atribuţii a domnului (2px2=4p).
7. Câte un punct pentru menţionarea oricărei instituţii (1px2=2).
Câte 2 puncte pentru prezentarea oricărei instituţii (2px2=4).
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea primei reşedinţe precizate în sursa A.
2. 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei date, a secolului în care se desfăşoară
evenimentele din sursa B.
3. Câte 3 puncte pentru menţionarea oricărui voievod precizat atât în sursa A cât şi în sursa B
(3px2=6p).
4. 3 puncte pentru menţionare sursei B.
5. 7 puncte pentru scrierea a oricăror două informaţii aflate în relaţia cauză –efect, selectate
din sursa A.
6. Câte 3 puncte pentru menţionare oricărei instituţii politice.(3px2=6).
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări.

SUBIECTUL al III lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
• 3 puncte pentru menţionarea oricărui izvor istoric (3px2=6p).
• 2 puncte pentru menţionarea oricărei institiţii politice autohtone înfiinţate în Transilvania.
3 puncte pentru prezentarea instituţiei alese.
• 2 puncte pentru precizarea oricărei cauze a implicării domniei în lupta antiotomană
• câte 3 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni militare (3px2=6p)
• 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la rolulu autonomiilor
locale în constituirea statelor medievale româneşti.
• 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat
• 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine punctul de vedere formulat
• 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că
etc.), respectiv, concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric
• 1 punct pentru structurarea textului (introducere, cuprins, concluzii).
0 puncte pentru text nestructurat
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu .