Sunteți pe pagina 1din 22

BORDEROU

A. PIESE SCRISE

1. Argument
2. Lucrări de construcţii – BUIANDRUGI
2.1. Noţiuni despre buiandrugi
2.2. Betonul ca material pentru lucrările din beton
2.3. Tipuri de beton (clase şi mărci)
2.4. Elemente componente ale betoanelor (lianţi, agregate, adaosuri, plastifianţi,
apă).
2.5. Prepararea pe şantier a betonului
2.6. Transportul betonului la obiect
2.7. Punerea în operă a betonului
3. Antemăsurătoare – buiandrugi
4. Necesarul de materiale – buiandrugi
5. Necesar de utilaje – buiandrugi
6. Necesar de forţă de muncă – buiandrugi
7. Deviz pe categorii de lucrări – buiandrugi
8. Centralizator de materiale
9. Bibliografie
10. Anexe

B. PIESE DESENATE

1. Plan parter
2. Plan fundaţie

20
3. Detalii de fundaţie
4. Plan învelitoare
5. Faţada principală
6. Secţiune verticală
1. ARGUMENT

Prezentul proiect tratează o locuinţă individuală alcătuită din:


- hol
- dormitor
- living
- bucătărie

Construcţia sau clădirea are o suprafaţă construită de 85, 28 m2, o suprafaţă


locuibilă de 53,11 m2 şi o suprafaţă utilă de 70,97 m2.
Accesul în clădire se face prin faţada principală pe o scară cu trei trepte.
La intrare este dezvoltat un hol din care este permis accesul în dormitor,
bucătărie, living.

A. STRUCTURA DE REZISTENŢĂ a acestei clădiri este alcătuită din fundaţii


continue sub pereţi alcătuite din talpă şi soclu, pereţii din zidărie de cărămidă plină
presată la exterior şi interior, planşee din beton armat monolit turnat peste parter
împreună cu centurile.

1. Fundaţiile sunt proiectate a se executa din beton simplu marca B76 în talpă şi
B100 în soclu. Adâncimea de fundamentare s-a stabilit la cota 80 cotă care depăşeşte
adâncimea de îngheţ a zonei care este de 80 cm faţă de cota terenului natural (CTN).
Dimensiunile tălpii de fundaţie sub pereţii exteriori sunt de 60x80 şi sub pereţii interiori
40 cm. Soclul ca element al fundaţiei va avea înălţimea de 50 cm şi lăţimea de 50 cm sub
pereţii exteriori şi 40 cm sub pereţii interiori.

2
Deasupra soclului s-a prevăzut o hidroizolaţie realizată din carton bitumat lipit cu
bitum cald în două straturi pentru a împiedica pătrunderea apei prin capilaritatea la
zidărie care duce la formarea igrasiei.

2. Pereţii de rezistenţă exteriori au grosimea de o cărămidă jumătate ( 37,5 cm.)


asigurând atât rezistenţa dar şi izolarea termică şi fonică a locuinţei iar pereţii interiori de
rezistenţă au grosimea de o cărămidă (25 cm.) şi răspund cerinţei de rezistenţă şi de
compartimentare a spaţiului interior. Deasupra tuturor pereţilor portanţilor se va turna o
centură de beton marca B200 care va avea lăţimea egală cu lăţimea zidului şi înălţimea de
15 cm.
Deasupra golurilor de uşi şi ferestre se vor turna buiandrugi din beton armat
monolit. Aceştia vor avea grosimea egală cu grosimea peretelui şi înălţimea de 15 cm.
Buiandrugii vor avea lungimea mai mare cu cel puţin 30 cm decât golul pe care se
execută pentru a transmite încărcările date de elementele de deasupra.
Buiandrugi se vor arma cu bare drepte şi etriere din OB37 cu diametru de φ = 8,
10, 6.
3. Acoperişul acestei construcţii are în alcătuire o structură de rezistenţă şi
învelitoare.
Şarpanta ca structură de rezistenţă este alcătuită din elemente care dau formă
acoperişului, preiau încărcările date de învelitoare, zăpadă, vânt şi le transmit structurii de
rezistenţă a clădirii
Şarpanta are în alcătuire:
- cosoroabă din lemn ecarisat cu dimensiunile de 15x15 cm. Cosoroaba se aşează
pe conturul pereţilor exteriori şi se leagă de centura cu mustăţi lăsate special cu
dimensiunea φ 10.
- Căpriorii se vor realiza cu dimensiunile de 10x10, 8x8. aceştia dau forma
acoperişului şi realizează pe cosoroabă şi pe pana de coamă.
- Panelele au dimensiunea în secţiune de 12x12, 15x15, preiau încărcăturile de la
căpriori şi le transmit popilor.

3
- Popii se vor executa din lemn rotund cu dimensiunile φ 12 cm şi au rolul de a
prelua toate încărcăturile şarpantei şi de a le transmite planşeului prin intermediul
unor tălpi de lemn.
- Cleşti, prevăzuţi în proiect, se fixează câte doi popi şi căpriori contra vântului etc.
structura

B. FINISAJE

Finisajele acestei clădiri sunt alese din gama soluţiilor moderne:


1. Pardoselile (reci, calde);
2. Tencuieli (interioare, exterioare);
3. Placaje (gresie, faianţă);
4. Zugrăveli (tip, culoare)
5. Tapete.

C. ELEMENTE DE ÎNCHIDERE ŞI ELEMENTE EXTERIOARE

1. Tâmplărie
2. Învelitoarea acestei construcţii se va realiza din tablă zincată îmbinată prin falţuri
orizontale şi verticale, bătută în cuie prin intermediul unei copci pe astereala din
scândură, ţigla prinsă pe o reţea de şipci.
3. Pe tot conturul exterior al locuinţei se va realiza un trotuar din beton monolit cu o
pantă de 2% pentru scurgerea apelor între trotuar şi soclu se va turna bitum topit pentru
etanşare.

4
2. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII - BUIANDRUGI

2.1. NOŢIUNI DESPRE BUIANDRUGI

Buiandrugii sunt elemente de rezistenţă amplasate deasupra golurilor de uşi şi


ferestre.
Se execută din beton armat monolit sau din elemente prefabricate (mai rar).
Buiandrugii monoliţi se execută de regulă din aceeaşi marcă de beton ca la
planşee şi centuri.
Buiandrugii se armează cu minim patru bare de rezistenţă legate între ele cu
etriere cu diametrul 6 mm.
Buiandrugii mai lungi de 2 m se vor arma ca şi grinzile cu bare drepte, bare
ridicate, călăreţi şi etriere.
Etape de execuţie:
- realizarea cofrajului din panouri scândură (două laterale şi fundul)
- armarea (montarea carcasei)
- betonarea
- compactarea betonului
- decofrarea (mai întâi lateralele şi apoi fundul)

Buiandrugii au rolul de a prelua încărcările care vin deasupra golului şi de a le


transmite zidăriei pe care reazemă.

2.2. BETONUL CA MATERIAL PENTRU LUCRĂRILE DIN BETON

5
În condiţiile lucrului pe noile şantiere fierarii betonişti sunt chemaţi să execute şi
lucrări de betoane, iar pentru execuţia corectă a armăturilor de asemenea să aibă noţiuni
precise despre execuţia betoanelor.
Beton simplu se obţine din amestecarea agregatelor pietriş sau piatră spartă şi
nisip cu ciment şi apă, formând betonul proaspăt; după turnarea în diferite forme şi după
întărirea cimentului se formează o piatră artificială numită beton întărit. Piatra de ciment
se obţine din întărirea pastei de ciment sau a laptelui de ciment (un amestec de ciment cu
apă) care se întăreşte în timp.
Betonul armat este realizat din combinarea betonului simplu care nu rezistă la
eforturi de întindere (care pot fi numite 1/10 din cele de compresiune), cu oţeluri sub
formă de vergele netede, profilate, plase sudate, care preiau eforturile de întindere.
Din punctul de vedere al execuţiei, betonul armat poate fi turnat monolit,
prefabricat sau cu eforturi iniţiale de compresiune transmise prin armături, denumit beton
precomprimat.

2.3. TIPURI DE BETON (CLASE ŞI MĂRCI)

a. Clasificarea betoanelor

Betoanele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere, astfel:


1) După natura agregatelor, betoanele se clasifică în betoane agregate grele sau
naturale, cu agregate minerale uşoare, artificiale (granulit, zguri metalurgice,
deşeuri ceramice) şi betoane cu agregate organice naturale sau artificiale (talaş,
rumeguş);
2) După modul de armare, betoanele pot fi betoane simple, cu sau fără armături,
betoane armate cu armături obişnuite (flexibile), betoane armate cu profiluri
laminate, betoane precomprimate;
3) După procedeul de punere în operă, betoanele pot fi turnate obişnuit, pompate,
injectate, torcretate sau turnate sub apă;

6
4) După procedeul de compactare folosit, sunt betoane necompactate, betoane
compactate manual, betoane compactate prin vibrare, betoane centrifugate,
betoane vacuumate, betoane vibrovacuumate, betoane presate şi betoane
vibropresate;
5) După procedeul de întărire, sunt betoane întărite în condiţii normale, betoane
aburite, betoane autoclavizate;
6) Din punctul de vedere al compactării sunt betoane compacte, semicompacte,
macroporoase şi betoane celulare (în care golurile cu aer ajung la 75%, fără 5 -
7% la cele compacte, 7 – 10% la semicompacte, 20 – 40% la cele macroporoase);
7) Din punct de vedere al consistenţei, betonul proaspăt se clasifică în beton vârtos,
betonul plastic şi betonul fluid;
8) Din punct de vedere al densităţii aparente, betoanele se clasifică în betoane foarte
grele (2,500 kg/m3), betoane grele (2,200 – 2,500 kg/m3), semigrele (1,700 –
2,200 kg/m3), uşoare (1,000 – 1,700 kg/m3), foarte uşoare (sub 1,000 kg/m3);
9) Betoanele se mai clasifică din punct de vedere al lucrabilităţii (L 0 – L1) cu tasare 1
– 9 cm, al impermeabilităţii (P2 – P10), al rezistenţei la îngheţ – dezgheţ (G50, G100,
G150) conform normativului C. 140 – 85 (anexa 1.2).

b. Clasele şi mărcile betoanelor

În normativul C. 140 – 85 şi STAS 10107/0 – 76 s-a introdus clasificarea


betoanelor în funcţie de „clasă” în loc de „marcă”.
Clasa este simbolizată cu Bc (beton clasă) urmat de valoarea rezistenţei
caracteristice exprimată în N/mm2 (valoarea minimă statistică sub a cărei valoare se pot
întâlni cel mult 5% din rezultate)
Marcă este simbolizată cu B după care se înscrie valoarea rezistenţei medii (în
Kgf/cm2), corespunzătoare unui coeficient de variaţie c=15% acceptat convenţional că
reprezintă o calitate medie a execuţiei.
Echivalenţa dintre clasele şi mărcile de beton este dată in următorul tabel:
Clasa betonului Marca betonului Clasa betonului Marca betonului
Bc 3,5 B 50 Bc 25 B 350
Bc 5,0 B 75 Bc 30 B 400

7
Bc 7,5 B 100 Bc 35 B 450
Bc 10,0 B 150 Bc 40 B 500
Bc 15,0 B 200 Bc 45 B 600
Bc 20,0 B 250 Bc 50 B 670
Bc 22,5 B 300 Bc 60 B 800
Rezistenţele betoanelor se stabilesc conform STAS 1275 – 80 de regulă pe cuburi
de 20x20x20 cm sau 10x10x10 cm, prelevate la locul de descărcare din mijlocul de
transport, astfel, un beton de marca B100 (Bc 7,5) va trebui să aibă la încercarea de
compresiune o forţă mai mare

2.4. ELEMENTELE COMPONENTE ALE BETOANELOR (LIANŢI, AGREGATE,


ADAOSURI, PLASTIFIANŢI, APĂ)

În componenţa betonului intră două categorii de material: cimentul şi apa între


care se produce o serie de reacţii chimice în timpul prizei şi întăririi betonului şi
agregatele care nu participă la reacţii fiind elemente inerte. Cimentul poate fi înlocuit şi
de alţi lianţi.

a) Lianţii

Prin lianţi se înţeleg materialele care leagă granulele agregatelor pentru formarea
betonului. Aceştia pot fi de natură organică (bitumurile pentru betoane asfaltice pentru
drumuri) şi de natură minerală (cimentul, ipsosul şi varul) sau micşti (amestec de ciment,
ipsos şi polimeri). În prepararea betonului cea mai mare importanţă o au cimenturile.

b) Cimenturile

Acestea se obţin prin clincherizarea unui amestec de calcar şi argilă în proporţii


determinate de calitatea cimentului la care se adaugă componente silicioase, aluminoase
sau feruginoase. Materiile prime sunt concasate şi încălzite până la temperatura de 1400
– 1450ºC într-un cuptor rotativ. Ca urmare a unor procese chimice şi fizice se obţine un
produs dur clincherul. Din clincher răcit cu adaosuri de ghips se obţine cimentul care are
proprietatea ca în prezenţa apei să se întărească cu întârziere (începerea prizei este astfel

8
dirijată). Cimentul astfel obţinut, fără adaosuri, se numeşte ciment portland. Dacă
clincherului i se adaugă lianţi hidraulici (care se întăresc în apă şi aer) ca zgură, var
cenuşă de furnal în diferite proporţii, se obţin tot atâtea calităţi de ciment. Cimenturile
sunt caracterizate prin tipul de priză şi timpul de întărire, prin degajarea de căldură, prin
variaţia volumului, fineţea de măcinare şi rezistenţele mecanice.
Priza cimentului. Cimentul în contact cu apa suferă o serie de transformări fizice
şi chimice formându-se o pastă de ciment, cu un anumit grad de viscozitate, care începe
să se întărească în timp, devenind rigidă, această rigiditate marchează fenomenul de
priză.
Întărirea betonului: după fenomenul de priză, fenomenele chimice şi fizice
continuă La nivelul gradului de ciment, învelite de un strat impermeabil numit gel, aici se
produce fenomenul de întărire a granulei de ciment ce absoarbe apa din gel
transformându-se treptat în piatră de ciment (câteva săptămâni).
În perioada de întărire betonul trebuie să fie permanent umed pentru a asigura apa
necesară hidratării continue a granulelor de ciment şi a se evita contracţiile. Fenomenele
de priză şi întărire datorită fenomenelor chimice sunt însoţite de degajare de căldură.
Cimenturile sunt cu priză rapidă sau cu întărire rapidă şi cu degajare de căldură
mare (pentru betonare pe timp friguros) sau cu degajare mai mică de căldură.
Fineţea de măcinare a cimenturilor se caracterizează prin suprafaţa granulelor de
ciment pe gram, rezistenţa cimentului este proporţională cu fineţea de măcinare

c) Sorturile de ciment

Producerea cimenturilor este standardizată. Marca cimentului este simbolizată cu


litere ce indică în general compoziţia, urmată de cifre care reprezintă rezistenţa
cimentului la compresiune, în N/mm2, obţinută pe prisme de 4x4x16 cm., confecţionate
din mortare plastice şi încercate după 28 zile.
Principalele sortimente standardizate sunt:
- F25, M30 şi Pa35 (STAS 1500 – 75. lianţi hidraulici. Ciment cu adaosuri)
- P40, P45, P50 şi P55 (STAS 388 – 80. lianţi hidraulici. Ciment portland)

9
- SR 35, SRA 35, H35 (STAS 3011 – 83. cimenturi hidrotehnice rezistente la
sulfaţi)
- PA 300 şi PA400 (STAS 7055 – 80 Ciment portland alb)

Mai sunt cimenturi pentru destinaţii speciale, sonde, drumuri, piste, produse din
azbociment, cu întărire rapidă, cimenturi expansive.

d) Agregate

La confecţionarea betoanelor se pot folosi agregate, minerale naturale sau


artificiale şi agregate organice (de natură vegetală) importante sunt agregatele naturale.
Agregatele minerale naturale sunt constituite fie din agregate de râu, care provin
din dezagregarea naturală a rocilor sub acţiunea îngheţurilor şi dezgheţurilor repetate şi a
acţiunilor mecanice produse de apa râurilor, fie din agregate concasate, care se obţin prin
sfărâmarea în concasare a rocilor sau bolovanilor mari, obţinându-se agregate colţuroase.
În STAS 1667 – 76 se prescriu condiţiile tehnice pentru agregate naturale grele.
Agregatele minerale artificiale sunt constituite în mod obişnuit din granulit sau
argilă expandată.
Granulele nu trebuie să depăşească o anumită mărime: 30 mm la betonul monolit,
20 mm la prefabricate.
Distanţa dintre armături se fixează astfel ca aceasta să poată fi bine înconjurată de
beton.
În afară de aceasta dimensiunea maximă a granulelor trebuie să fie cel mult 1/3
din dimensiunea secţiunii transversale şi ½ din grosimea plăcilor.
În betonul simplu se pot folosi şi agregate cu dimensiuni mai mari de 100 – 150
mm.
Agregatele se spală de impurităţi cum ar fi:
- praf
- humus
- argilă

10
e) Apa

Pentru realizarea betoanelor, mortarelor şi pentru stropire se poate utiliza în


ordinea de preferinţă următoarele tipuri de apă:
- apă potabilă (de băut)
- apă nepotabilă (râuri, lacuri, puţuri, izvoare)
- apă de mare
- apă minerală

f) Aditivi (adaosuri)

Pentru a îmbunătăţii lucrabilitatea betonului şi a structurii lui pentru lucrări la care


se cere o omogenitate superioară, impusă şi de forma elementului sau aranjarea
armăturilor, se folosesc aditivi plastifiaţi.
Pentru accelerarea sau întârzierea prizei betonului se folosesc aditivi întârzietori
sau acceleratori de priză.

2.5. PREPARAREA PE ŞANTIER A BETONULUI

Betonul se poate prepara manual sau mecanic. Pentru dozarea cimentului,


agregatelor şi apei se folosesc dozatoare automate, în următoarea ordine:
- apă
- ciment
- nisip
- pietriş

După dozare se face malaxarea acestora în betoniere cu cădere liberă sau în


betoniere cu amestecare forţată cel puţin 30 de secunde. Descărcarea betonului proaspăt
se face cât mai repede pentru evitarea începuturilor de segregare.

2.6. TRANSPORTUL BETONULUI LA OBIECT

11
Pentru a duce betonul la locul de betonare se folosesc:
- boburi
- macarale de diferite tipuri
- jgheaburi sau burlane
- benzi rulante
- pompe
- vagoane
Transportul la şantier se face cu agitatoare sau autobasculante cu benă ca mijloace
de manipulare intermediare se folosesc recipiente speciale de transport:
- buncăre basculante
- tomberoane
- bene cu fund mobil
- bene basculante
Se poate efectua şi transportul pneumatic al betonului (prin utilizarea aerului
comprimat).
Pentru şantiere şi centrale de beton aprovizionarea materialelor se face cu
următoarele utilaje:
1) pentru agregate : autobasculante 1-ABS – 116 (cu basculare prin
spate), AB-15-116 (basculare prin spate şi lateral) autocamioane basculante de
3,5; 4; şi 4,5 t.
2) pentru ciment: semiremorcile SRC de 9 t., vagoane speciale Zve –
Uecs cu instalaţie pneumatică pentru transport în vrac.
Durata de transport variază de la 30 la 90 minute după temperatura şi natura
betonului. Pe betonul proaspăt şi pe betonul întărit se fac verificări.

2.7. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI

Înainte de betonare se verifică terenurile şi gropile de fundaţie prin verificarea


dimensiunilor: săparea ultimului strat se face înainte de turnare. La controlul cofrajelor se
face verificarea dimensiunilor, rosturilor, poziţia armăturii, verificarea săgeţilor,

12
reazemelor popilor şi contra-vânturilor, caloţilor, golurilor pentru instalaţii; cofrajele se
udă cu 2-3 ore înainte de turnare.
La armături se verifică poziţia lor conform desenelor, distanţele dintre armături,
acoperirile cu beton şi starea armăturilor (rugină, impurităţi).
După aceste verificări şi pregătiri se montează podişul pentru circulaţia
muncitorilor şi a mijloacelor de transport care trebuie să nu deformeze cofrajul şi să nu
rezeme pe armătură lăsând liber spaţiul de betonare.
Înainte de începerea operaţiilor de betonare se verifică:
- funcţionarea betonierelor cu dozatoarele de apă;
- dozatoarele de agregate şi ciment;
- funcţionarea benelor;
- funcţionarea macaralelor;
- funcţionarea pompelor de beton;
- numărul de vibratoare.

2.8. TURNAREA ŞI COMPACTAREA BETONULUI

Turnarea se face direct din mijlocul de transport cu măsuri de precauţie pentru a


nu se produce segregări (separarea pietrişului de masa betonului proaspăt). La elementele
de dimensiuni mici se face cu căuşe şi lopeţi.
Betonul segregat înainte de turnare se reamestecă pentru a-şi recăpăta
omogenitatea.
Turnarea direct în cofraj nu trebuie să depăşească înălţimea de 1,5 m. la înălţimi
mai mari se folosesc tuburi pentru turnare. Se va urmări ca armătura să nu se deplaseze şi
să fie bine îngropată în beton.
Compactarea betonului la lucrări de volum mic se face cu mijloace manuale
(maiuri de lemn sau metalice, lopeţi cu muchia teşită, vergele metalice).
Colţurile şi marginile grinzilor se îndeasă cu şipci şi cu vergele metalice.
Compactarea mecanică se face prin vibratoare. Vibrarea pune în mişcare
particulele componente ale betonului asigurând astfel aranjarea lor omogenă conform
granulaţiei particulelor.

13
În timpul vibrării betonul este fluid, iar după oprirea vibrării betonul devine
compact.
Vibrarea se poate face prin vibratoare de interior (obişnuit de forma cilindrică),
denumite şi pervibratoare şi prin vibratoare de suprafaţă.
3. ANTEMĂSURĂTOARE – BUIANDRUGI FERESTRE

1. CA 02 I
Turnarea betonului armat în elementele construcţiilor exclusiv cele executate
în cofraje glisante, în buiandrugi.

3(2,40x0,375x0,20) + 2(1,60x0,375x0,20) + 1,90x0,375x0,20 = 0,9225 m3

Rotund = 1.00 m3

2. CB 04 A

COFRAJE pentru beton armat în plăci, grinzi şi stâlpi din panouri


nefolosibile, cu astereală din scânduri de răşinoase, scurte şi subscurte,
exclusiv susţinerile la construcţii având înălţimea până la 20 m inclusiv la
plăci şi grinzi.

3(2x2,40x0,20 + 2,00 x 0,375) +


2(2x1,60x0,20+1,20x0,375)+1(2x1,90x0,20+150x0,375)=0,96+0,75+0,64+0,
45+0,76+0,60=5,16 m2
Rotund=5,20 m2

3. CZ 0106b

Beton marca B200 pentru betoane obişnuite cu agregate grele, sortate cu


granulaţia până la 16 mm, pentru armat în elemente cu secţiune redusă sau

14
armături foarte dese şi în piloţi Franki preparat cu ciment M30 în instalaţii
necentralizate.

0,9225x1,008=0,929 m3
Rotund=1.00 m3

4. NECESAR DE MATERIALE – BUIANDRUGI

CZ 0106B

Ciment M30 (saci) kg 350x1.00=350


Nisip 0-3 mm m3 0,657x1.00=0,657
Nisip 3-7 mm m3 0,310x1.00=0,31
Pietriş 7-16 mm m3 0,385x1.00=0,385
Apă m3 0,210x1.00=0,21

CB 04 A

Panouri de cofraj cu astereală


din scânduri de răşinoase scurte
şi subscurte m2 0,025x5,20=0,13
dulapi de răşinoase m3 0,0005x5,20=0,0026
scânduri de răşinoase m3 0,00045x5,20=0,00234
cuie cu cap conic tip A
pentru construcţii kg 0,025x5,20=0,13
ulei emulsionabil pentru decofrare kg 0,120x5,20=0,624

15
CA 02 I

Beton marca …1) m3 1,008x1,00=1,008


Apă m3 0,300x1,00=0,3

5. NECESAR DE UTILAJE – BUIANDRUGI

CZ 0106 B

Betoniere de 250 l cu cădere liberă


Acţionată electronic ore 0,293x1,00=0,293

CA 03 I

Vibrator de adâncime pentru


Beton acţionat electric 0,9-1,5 kw ore 0,50x1,00=0,5

16
6. NECESAR DE FORŢĂ DE MUNCĂ

CZ 0106 B

Betonist 2,2 ore 0,280x1,00=0,28


Betonist 1,2 ore 0,850x1,00=0,85

CB 04 A

Dulgher construcţii 4,2 ore 0,09x5,20=0,468


Dulgher construcţii 3,2 ore 0,20x5,20=1,04
Dulgher construcţii 2,2 ore 0,27x5,20=1,404
Dulgher construcţii 1,2 ore 0,14x5,20=0,728
Muncitor deservire 3,1 ore 0,12x5,20=0,624

CA 02 I

Betonist 5,2 ore 0,59x1,00=0,59


Betonist 3,2 ore 0,44x1,00=0,44
Dulgher construcţii 2.1 ore 0,16x1.00=0,16
Dulgher construcţii 1,1 ore 0,16x1,00=0,16

17
Fierar 3,2 ore 0,16x1,00=0,16
Muncitor deservire 2,1 ore 0,89x1,00=0,89
Betonist 2,2 ore 0,67x1,00=0,67
Muncitor deservire 3,1 ore 0,87x1,00=0,87

18
7. DEVIZ PE CATEGORII DE LUCRU - BUIANDRUGI

19
8. CENTRALIZATOR DE MATERIALE

Preţul unitar
Nr.
Cantitatea UM material Material Manoper
Crt Simbol Utilaj Total
Denumire articol de manoperă e ă
.
utilaj
Turnarea betonului armat în elemente construcţiilor 0,30
1 CA 02 I exclusiv cele executate în cofraje glisante în 43,30 0,30 43,30 129 172,60
buiandrugi 129,00
Cofraje pentru beton armat în plăci, grinzi şi stâlpi din
Nr. crt. Denumire material U.M. Cantitatea
panouri nefolosibile, cu astereală din scânduri de 3,30
2 CB04A răşinoase scurte şi subscurte exclusiv susţinerile la 5,33 17,16 27,716 6,396 51,272
3
1
construcţii Apă înălţimea până la 20 m inclusiv la
având m1,23 0,23
plăci şi grinzi
Beton marca B200 pentru betoane obişnuite cu
3
2 (Beton B200)
agregate grele, sortate cu granulaţia până la 16 mm,
m146 1,10
CZ0106
3 pentru armat în elemente cu secţiune redusă sau 8,60 146 8,60 6,82 161,42
B
3
armături Ciment
foarte deseM30
şi în piloţi Franki preparat cu Kg
6,82 350,00
ciment M30 în instalaţii necentralizate.
142,21 384,89
TOTAL 163,46 79,616
4 Cuie cu cap conic Kg 0,13 6 2
TOTAL GENERAL 384,9

5 Dulapi de răşinoase m3 0,01

6 Nisip 0…3 mm m3 0,70

7 Nisip 0…7 mm m3 0,31

8 Panouri de cofraje m2 0,39

9 Pietriş 7…16 mm m3 0,40

20
3
10 Scânduri de răşinoase m 0,40

11 Ulei emulsionabil Kg 0,70


9. BIBLIOGRAFIE

1. Davidescu I., Roşoga C. Tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru


licee industriale cu profil de construcţii clasa a-XI-a şi şcoli profesionale, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981, Mihul, A şi colectiv;

2. Darie M., Denis V., Nicolae V., Finisaje în construcţii, Institutul de construcţii
Bucureşti, 1976;

3. Terlea A., Tehnologia lucrărilor de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică,


Ediţia a-II-a, revizuită, Bucureşti, 1989;

4. Davidescu I., Roşoga C., Utilajul şi tehnologia lucrărilor de finisaje în


construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;

5. Davidescu I., Roşoga C., Cartea zidarului, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980;

6. Prundeanu D. A., Tehnologia lucrărilor decorative, Editura Didactică şi


Pedagogică, R. R. A., Bucureşti, 1995;

7. Cărare T., Cartea fierarului betonist, Editura tehnică, Bucureşti, 1980;

8. Zaharia N., Protecţia muncii în construcţii-montaj, Editura Didactică şi


Pedagogică, Bucureşti, 1978;

9. Peştişanu C., Utilajul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.

21
22