Sunteți pe pagina 1din 65

CAIET DE

ORTOGRAFIE
Clasa a IV-a

1
Cuprins

Cuvânt înainte_____________________________________
Argument________________________________________
Învăţ să scriu corect________________________________
CRATIMA (liniuţa de unire)______________________
GRUPURILE VERB – PRONUME
verb - (pe) mine________________________
verb - (pe) tine_________________________
verb - (pe) el __________________________
verb - (pe) ea__________________________
verb - (pe) noi_________________________
verb - (pe) voi_________________________
verb - (pe) ei__________________________
verb - (pe) ele_________________________
Evaluare ______ __________________________________
verb - mie ___________________________________
verb - ţie _______________ _____________________
verb - lui,ei __________________________________
verb - nouă ___________________________________
verb - vouă ___________________________________
verb - lor ___________________________________
Evaluare________________________________________
(pe) sine-verb ________________________________
sieşi - verb____________________________
Verbul “a fi” în relaţie cu alte cuvinte__________________
Cuvintele:
ce_____________________________________
care____________________________________
cine____________________________________
nu______________________________________
Cuvinte de legătură:
cu______________________________________
că_____________________________________
să______________________________________
şi_____________________________________
de______________________________________
pe______________________________________
Cuvinte compuse ______________________________
Evaluare ________________________________________

2
Prietenul meu”Caietul de ortografie”___________________
Transcriere-dictare(la dispoziţia învăţătorului)___________
Dictare (evaluare)__________________________________

3
Învăț să scriu corect

cls a -IV-a

CRATIMA (liniuţa de unire)

CRATIMA, ca semn ortografic, marchează rostirea într-o silabă a unor


cuvinte sau părţi de cuvinte. Pentru a nu face greşeli este important să
cunoaştem rolul şi mai ales modul ei de folosire. Unele cuvinte pot fi scrise atât
cu liniuţă de unire cât şi fără, deci folosirea ei este uneori facultativă datorită
dorinţei omului de a pronunţa mai repede unele sunete din vorbire, iar în locul
lor se scrie cratima. Există cazuri în care utilizarea liniuţei de unire este
obligatorie. Aceste situaţii creează cele mai mari probleme în scriere.
Capitolul consacrat cratimei vine în sprijinul elevilor, care, chiar fără să
posede cunoştinţe de gramatică, îşi pot forma deprinderi temeinice de scriere
corectă,dacă urmăresc modelele prezentate şi dacă rezolvă corect exerciţiile .
Cazurile prezentate în lucrare când se foloseşte liniuţa de unire sunt:
- grupurile verb-pronume şi pronume-verb;
- verbul “ a fi” şi cratima;
- cuvintele: “ce,care,cine “ şi cratima;
- cuvântul “nu” şi cratima;
- cuvintele de legătură şi cratima.
Exerciţiile prevăzute în toate situaţiile vin în sprijinul elevilor şi îi ajută
să-şi formeze deprinderi de scriere corectă la nivel optim pentru învăţământul
primar, uneori chiar depăşind limitele acestuia De aceea consider necesar şi
util să vin în sprijinul celor care folosesc acest caiet cu câteva argumente de
ordin ştiinţific şi metodic.

CRATIMA ÎN CUVINTE ROSTITE ÎMPREUNĂ

1.Cratima în grupurile “pronume –verb”


a)Cratima-facultativ
Situaţiile (cazurile)în care utilizarea cratimei este facultativă în
relaţia”pronume –verb sunt atunci când verbele au la început”a,o” sau”î,n,i
,m” şi sunt precedate în enunţ de pronume personale(în A şi D)

ACUZATIV

eu(pe) mine mă ajută m-ajută noi(pe)noi ne aşteaptă ne-aşteaptă


mă întreabă mă-ntreabă ne întreabă ne-ntreabă
tu(pe)tine te ascultă te-ascultă voi(pe)voi vă ascultă v-ascultă
te întreabă te-ntreabă vă înţelege vă-nţelege

4
el (pe)el mama îl mama-l ei(pe)ei îi ajută i-ajută
îl ajută l-ajută mama îi mama-i
ea(pe)ea o îmbracă o-mbracă ele(pe)ele le aşez le-aşez
o întreabă o-ntreabă le îndeamnă le-ndeamnă

DATIV

eu(mie)îmi aduce mi-aduce noi(nouă) ne arătaţi ne-arătaţi


tu îmi dai tu-mi dai ne împarte ne-mparte
tu(ţie) îţi aduce ţi-aduce voi(vouă) vă arată v-arată
vă împarte vă-mparte
el,ea(lui,ei) îi arată i-arată ele(lor) le aduce le-aduce
le împarte le-mparte

b)CRATIMA-obligatorie
1.Când pronumele personale şi reflexive, forma neaccentuată(în A şi D)
sunt urmate de un verb auxiliar.

Acuzativ Dativ
mă a chemat m-a chemat îmi (mi)a adus mi-a adus.
te am văzut te-am văzut îţi(ţi)a dus ţi-a adus
îl ai trimis le-ai trimis îi,(i-)a spus i-a spus
a trimis(pe ea) a trimis-o ne a cerut ne-a cerut
ne au ajutat ne-au ajutat vă(v-) a spus v-a spus
vă aş ruga v-aş ruga le am împărţit le-am împărţit
îi am văzut i-am văzut şi ar dori şi-ar dori
le a chemat le-a chemat
se a văzut s-a văzut
se au văzut - s-au văzut

2.Când pronumele personale,forme neaccentuate(în A şi D) şi pronumele


reflexive sunt precedate de verbe la modul imperativ şi gerunziu.
Acuzativ
imperativ gerunziu
Caută mă - Caută-mă! Văzându mă - văzându-mă
Îmbracă te - Îmbracă-te! spălându te - spălându-te
Ajută l - Ajută-l! ajutându l - ajutându-l
Cheam o - Cheam-o! ascultând o - ascultând-o
Ajută ne - Ajută-ne! crezându ne - crezându-ne
Pregătiţi vă- Pregătiţi-vă! pregătindu vă - pregătindu-vă
Ajută îi - Ajută-i! ajutându îi - ajutându-i
Cheamă le - Cheamă-le! chemându le - chemându-le
spălându se -spălându-se

5
DATIV
imperativ gerunziu

Spune mi - Spune-mi! cerându mi - cerându-mi


Cumpără ţi - Cumpără-ţi! dându ţi - dându-ţi
Spune i - Spune-i! oferindu i - oferindu-i
Daţi ne - Daţi-ne! luându ne - luându-ne
Căutaţi vă - Căutaţi-vă! citindu vă - citindu-vă
Cere le - Cere-le! împăţindu le - împărţindu-le
amintindu şi - amintindu-şi

3. CRATIMA ÎN RELAŢIA “PRONUME-PRONUME”

În relaţia pronume-pronume cratima este obligatorie.


Când pronumele personale, forma neaccentuată în Dativ “mi, ţi, i, -mi,
-vi, -li” sunt urmate de pronume neaccentuate în Acuzativ (l,i, si, o)

mi-l aduce mi-i dă mi-o aduce


ţi-l aduce ţi-i dă ţi-o aduce
i-l aduce vi-i dă i-o aduce
ni-l aduce ne-o aduce
vi-l aduc v-o aduce
li-l aduce

VERBUL “a fi” şi CRATIMA

Verbul “a fi” şi formele sale (este, sunt-forme literare) şi “(îs, îi-forme


neliterare)” exprimă:

1. existenţa - El este acasă.

Ei sunt acasă.
2. arată împreună cu alte cuvinte “cum este”
- Ea este frumoasă

În cazurile neliterare(nonliterare), din dorinţa de economie se scrie cu


cratima şi este obligatorie pentru exprimarea mai clară.

6
Ex: Bunicii sunt acasă.
Bunicii îs acasă. - 7s
Bunicii-s acasă. - 6s

Unde este Codruţa?


Unde îi Codruţa? - 6 s
Unde-i Codruţa? - 5 s

CUVINTELE “ce, care, cine” şi CRATIMA

Între cuvintele “ce, care, cine” în relaţie cu alte cuvinte se foloseşte


facultativ cratima din motivul de a ne exprima mai simplu.

Ce a spus? Ce-a spus?


Ce ai făcut? Ce-ai făcut?
Ce îi oferi? Ce-i oferi?
Pe care o ascultă? Pe care-o ascultă?
Cine a văzut? Cine-a văzut?

Cuvântul “nu” şi cratima

Cuvântul “nu” arată o negaţie şi se aşează înaintea unei


comunicări dându-i acestuia înţelesul negativ. Cratima este
facultativă,dar uneori este necesară şi obligatorie pentru a simplifica
vorbirea şi scrierea.
Cuvântl”nu”se poate lega şi el prin cratimă de unele cuvinte(care încep
cu literele”a,o,i,l”fie prin elidarea vocalei de la cuvântul “nu”,fie prin
elidarea vocalei din cuvintele care încep cu aceste vocale.

nu am auzit n-am auzit


nu o văd n-o văd
nu îl ascult nu-l ascult

“Cuvintele de legătură “ şi cratima


Cuvintele de legătură stabilesc legături între cuvintele unei
comunicări.Utilizarea cratimei devine necesară din dorinţa de a pronunţa mai
repede unele comunicări,astfel se limină sunete din vorbire,iar în scriere se
foloseşte cratima.

“cu” cu o minge c-o minge

7
cu întârziere cu-ntârziere

“că” că ai venit c-ai venit


că aş veni c-aş veni

“să” să asculte s-asculte


să îi ajut să-i ajut

şi” şi ascultă şi-ascultă


şi îl vede şi-l vede

“de” de al meu de-al meu


de îi vezi de-i vezi
de învăţat de-nvăţat
“pe”
pe al meu pe-al meu
pe întrecute pe-ntrecute

CRATIMA ÎN CAZURI DE OMOFONIE

Prin OMOFONIE se înţelege calitatea unor cuvinte de a se rosti


asemănător, având aceeaşi succesiune, dar de a se scrie diferit. Prezentăm o
listă de “omofone” cu o succintă explicaţie de ordin ştiinţific.
ACUZATIV
I II
m-ai invitat - subst.”mai”(luna), adv. “mai” (frumoasă)
l-a văzut - prep. “la” (spectacol)
l-aş certa - adj. “laş” (om)
l-aţi văzut - adj. “laţi” (pereţi)
ne-am considerat - subst. “neam” (de viteji)
ne-a ascultat - subst. “nea” (zăpadă)
v-a spus - aux. viitor “va” fi
v-ar ajuta - subst. “var” (saci cu, var…alb)
i-a ajutat - verb “ia” a lua
i-au văzut - verb “iau” (creta)

DATIV
mi-a dat - “ mia (de lei) = numeral
mi-e imposibil - “ mie”(de metri) = subst.
mi-i spui - “mii” (de oameni) = numeral

8
ţi-i dau - “ţii” (stiloul) = verb
i-a dat - “ia”(să o ia-a lua) = verb
i-au cumpărat - “iau(mingea) = verb
ne-a făcut - “nea”(Ion) nea(zăpadă)= subst.
vi-i aduc - “vii” – adj.”vii” = subst.
v-ar aduce - “var” (stins) = subst.
s-a văzut - “sa”(oglinda sa) = adj.
s-ar bucura - “sar”(coarda) = verb
s-au bucurat - “sau”(da “sau” nu) = conj.

ce ai (zice) - “ceai”(de mentă)= subst.


ce-i(acolo) - “cei” (tineri) = art.
ce-a(spus) - “cea” (mai bună)= art.
n-aş(veni) - “naş”(are un naş) = subst.
n-ai(venit) - “nai”(de cântat) = subst.
c-a (alergat) - “ca”(mine) = conj.
c-ai(cumpărat) - “cai”(tineri) = subst.
c-aş(dori) - “caş”(de oaie) = subst.
c-ar(dori) - “car” (nou) = subst.
că-i (place) - “căi” (necunoscute)= subst.
de-al (meu) - “deal”(mare) = subst.

Se scriu cu “cratimă Sunt cuvinte cu înţeles de sine


pentru că sunt două cuvinte stătător,”părţi de vorbire”
care se rostesc în aceeaşi silabă
(pron+auxiliar;pron+pron;ce+ai,i+a;
n+aş,ai;c+a,ai,ar,aş;că+i,(îi) de+al)

Prietenul meu”Caietul de ortografie”

Prin realizarea la sfârşitul clasei a IV-a a compunerii(scrisoare),fiecare


elev are posibilitatea să se exprime liber,să-şi spună părerea asupra eficienţei
“Caietului de ortografie”pe care l-a utilizat.

Dictare la dispoziţia învăţătorului

Sunt la dispoziţia învăţătorului enunţuri care vin în sprijinul


consolidării deprinderilor de scriere corectă urmărite în lucrare.

9
CRATIMA

(liniuţa de unire)

(-)

Cratima (-) este semn ortografic care marchează rostirea într-o silabă a unor
cuvinte sau părti de cuvinte dincare:

silaba = s

a)-lipsesc sunete (litere) silabă= s


exemplu:

mă ai văzut = 4 s nu îl văd = 3 s

m-ai văzut = 3 s nu-l văd = 2 s

mă întreabă = 4 s pe care îl văd = 5 s

mă-ntreabă = 3 s pe carel văd = 4 s

b) nu lipsesc sunete (litere)

exemplu:

te am văzut = 4 s Ce ai zis? = 3 s

te-am văzut = 3 s Ce-ai zis? = 2 s

Este acasă. = 5 s de al meu = 3 s

Este-acasă. = 4 s de-al meu = 2 s

Dă mie pe el! = 5 s aducând pe el = 5 s

Dă-mi-l! =2s aducându-l =4s

Cratima este un semn ortografic folosit şi la:

-despărţirea cuvintelor în silabe (ca-să,şcoa-lă etc);

-scrierea unor cuvinte compuse (floarea- soarelui,


10
Albă-ca-zăpada);

-scrierea unor cuvinte într-o formă mai scurtă

(d-ta,d-voastră)

Completaţi rebusul:

C
C
R
A
T
I
M

1.După titlu nu se pune … A


A

2.Cratima este un semn de punctuaţie şi de …

3.Cuvintele sunt alcătuite din…

4.Punctul şi virgula sunt semne de …

5.Cuvânt care exprimă însuşirea…

6.Ţine locul unui nume…

7.Cuvânt care exprimă un număr…

Relaţia verb-pronume

EU
verb - (pe )mine
exemple: strigă(pe)mine
ajută (pe) mine

Ea mă strigă.

11
Pe cine strigă ea?__________

Care cuvânt arată pe cine strigă ea?___________

Ea m-ajută.

Pe cine ajută ea?_______________

Care cuvânt arată pe cine ajută ea____________

Deci :(pe) mine, mă şi m- au acelaşi înţeles

1.Scrieţi propoziţiile cum se rosesc mai scurt, notând silabele:

El mă aşteaptă. = 5 s El m-aşteaptă. 4s

El mă ascultă. _________________________

El mă înteabă. 5s El mă-ntreabă. 4s

El mă îndeamnă. _________________________

Scrieţi propoziţiile aşa cum se rostesc mai scurt:

Tu ai întâlnit. (pe) mine - Tu m-ai întâlnit.


Mama a pedepsit. (pe) mine - _________________
Voi aţi căutat. (pe) mine - _________________
Ei au părăsit. (pe) mine - _________________
Ei ar ajuta. (pe) mine - _________________

3.Scrieţi după model:


Aşteaptă! (pe) mine - Aşteaptă-mă!
Aşteptaţi! (pe) mine ____________________
Caută! (pe) mine ____________________
Căutaţi! (pe) mine ____________________
văzând (pe) mine văzându-mă
lăsând (pe) mine __________________
rugând (pe) mine __________________

4 .Subliniaţi grupul verb-pronume studiat.


Zărindu-mă, bunica m-a îmbrăţişa. Era fericită că m-a
întâlnit. Nu mă văzuse din luna mai. M-a mângâiat cu dragoste şi m-a

12
invitat în casă.După ce m-a ascultat atentă, m-a sfătuit să fiu silitoare,
ca să reuşesc la examenul care se apropie.

TU
verb - (pe ) tine

exemplu: caută (pe) tine

El te caută.

Pe cine caută el? ___________

Care cuvânt arată pe cine caută? ___________

Deci :(pe) “tine” şi “te” au acelaşi înţeles

1.Scrieţi enunțurile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

El te ascultă. = 5 s El te-ascultă. = 4s

El te aude. = _______________________

El te întreabă = 5 El te-ntreabă. 4s

El te învaţă. = _______________________

2. Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

Eu am văzut. (pe) tine - Eu te-am văzut.


El a consultat. (pe) tine - ________________________
Ei au ajutat. (pe) tine - ________________________
Eu aş ajuta. (pe) tine - ________________________
El ar ajuta. (pe) tine - ________________________
3.Scrieţi după model:

Spală! (pe) tine - Spală-te!


13
Îmbracă! (pe) tine - __________________
spălând (pe) tine - spălându-te
îmbrăcând (pe) tine - __________________

4.Subliniaţi în text grupul pronume + verb studiat:


Când ai coborât din tren, mama ta te-a văzut şi te-a strigat.
Tu nu te-ai dus imediat la ea pentru că toţi colegii voiau să te îmbrăţişeze.
Mama te-a înţeles, însă eu te-aş certa că nu te-ai grăbit.

5. Dictare :(dictarea nr. 11, pag. )

EL

verb - (pe ) el

exemplu: cheamă (pe) el

Mama îl chemă.

Mama-l cheamă.

Pe cine cheamă mama? _____________


Care cuvinte arată pe cine cheamă mama? __________________

Deci (pe) “el”, “îl” şi “-l” au acelaşi înţeles.

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

14
Tata îl cheamă. = 5s Tata-l cheamă. 4s
Mama îl ceartă. ___________________________
Mihai îl ajută. = 6s Mihai l-ajută. 5s
Mihai îl ascultă. __________________________

2.Scrieţi propoziţiile aşa cum se rostesc mai scurt:

Eu am strigat. (pe) el - Eu l-am strigat.

Tu ia trimis. (pe) el - ________________________

Ea a văzut. (pe) el - _________________________

Voi aţi ajutat. (pe) el - _________________________

Ei au întâlnit. (pe) el - ________________________

Eu aş sfătui. (pe) el - ________________________

3.Scrieţi după model:

Ajută! (pe) el - Ajută-l!


Ajutaţi! (pe) el - ______________________
Prinde! (pe) el - ______________________
Prindeţi! (pe) el - ______________________
ajutând (pe) el - ajutându-l
luând (pe) el - ______________________
văzând (pe) el- ______________________
chemând (pe) el- ______________________

4.Subliniaţi din text grupul verb + pronume studiat:


Radu mergea spre casă. La marginea drumului l-a zărit pe Azor,
căţelul vecinului, care şchiopăta. Cum l-a văzut l-a luat şi l-a îngrijit. Apoi
l-a dus acasă. Vecinul s-a bucurat când l-a văzut pe bietul căţel, pe care
nu-l văzuse de dimineaţă.

EA

verb - (pe ) ea
15
exemplu: ceartă (pe) ea

El o ceartă.

Pe cine ceartă el?___________________


Care cuvânt arată pe cine ceartă el?___________________

Deci (pe) ea şi o au acelaşi înţeles

1.Scrieţi enunțurile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

Costel o întreabă. = 6s Costel o-ntreabă. 5s


Oana o îmbracă. ___________________________

Mama o învaţă. ___________________________

2.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

Eu am căutat. (pe) ea - Eu am cautat-o

El a trimis. (pe) ea - ________________________

Tu ai ascultat. (pe) ea - _________________________

El ar ajuta. (pe) ea - _________________________


3.Scrieţi după model:

Cheamă! (pe) ea - Cheam-o!


Chemaţi! (pe) ea - _______________________

Ajută! (pe) ea - _______________________

Ajutaţi! (pe) ea - __________________

chemând (pe) ea - chemând-o

întrebând (pe) ea - ______________________

16
ajutând (pe) ea ______________________

ascultând (pe) ea - ______________________

4.Subliniaţi grupul verb + pronume:

Pe Alina n-o interesa şcoala. Mama sa o certa mereu. Eu m-am


hotărât să merg zilnic la ea şi s-o ajut la lecţii. După un timp Alina şi-a
îndreptat notele şi mama sa a felicitat-o.

verb - (pe ) noi NOI

exemplu:
învaţă (pe) noi

El ne învaţă.

Pe cine învaţă el? ________________

Ce cuvânt arată pe cine aşteaptă? _________________

Deci (pe) noi şi “ne” au acelaşi înţeles.

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

El ne aşteaptă. = 5s Ei ne-aşteaptă. = 4s
El ne ajunge. __________________________

El ne întreabă. = 5s El ne-ntreabă. = 4s

El ne învaţă. ___________________________

2.Scrieţi propoziţiile aşa cum se rostesc mai scurt:

Noi am spălat. (pe) noi - Noi ne-am spălat.


17
El a trimis. (pe) noi - ______________________

Voi ați crezut (pe)noi - ______________________

Ei au pedepsit. (pe) noi - ______________________

Tu ai ajutat. (pe) noi - ______________________

3.Scrieţi după model:

Aşteaptă! (pe) noi - Asteaptă-ne!


Aşteptaţi! (pe) noi - _________________

Crede! (pe) noi - __________________

Credeţi! (pe) noi - __________________

aşteptând (pe) noi - aşteptându-ne

crezând (pe) noi - __________________

conducând (pe) noi - __________________

văzând (pe) noi - __________________

4.Subliniaţi grupul verb + pronume studiat:

Timp de două zile ne-am pregătit pentru excursie. În ziua plecării


ne-am adunat în curtea şcolii. Ne-am urcat gălăgioşi în autocar. Domnul
învăţător ne-a certat puţin, apoi ne-a sfătuit să fim atenţi la tot ceea ce
vedem în excursie.

VOI
verb - (pe ) voi

exemplu: aşteaptă (pe) voi

Ea vă aşteaptă. Ea v-aşteaptă.

Pe cine aşteaptă? __________________

Care cuvinte arată pe cine aşteaptă? _______________


Deci (pe) voi “vă” şi “v-” au acelaşi înţeles

18
1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

El vă ascultă. = 5s El v-ascultă = 4 s
El vă aşteaptă. ______________________

Eu vă înţeleg. = 5s Eu vă-nţeleg = 4s

Eu vă întreb. ______________________

2.Scrieţi propoziţiile aşa cum se rostesc mai scurt:

Noi am chemat. (pe) voi - Noi v-am chemat.

El a căutat. (pe) voi - ______________________

Ei au certat. (pe) voi - ______________________

Eu aş ruga. (pe) voi - ______________________

El ar ajuta. (pe) voi - ______________________

3.Scrieţi după model:

Pregătiţi! (pe) voi Pregătiţi-vă!

Ajutaţi! (pe) voi ____________________

pregătind (pe) voi pregătindu-vă

ajutănd (pe) voi ____________________

4.Subliniaţi grupul verb - pronume studiat:

Eu mă simt excelent la mare. V-aş ruga să veniţi şi voi. Dacă v-aţi


hotărât, anunţaţi-mă, pentru că vreau să v-aştept la gară şi să vă conduc
la hotel.

EI

19
verb - (pe ) ei

exemplu:
ajută (pe) ei

El îi ajută.El i-ajută.

Pe cine ajută el? ______________

Care cuvinte arată pe cine ajută? ___________________

Deci (pe) ei “îi” şi “-i-” au acelaşi înţeles

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

Alin îi ajută. = 6s Alin i-ajută. 5s

Costel îi ascultă. = ________________________

Mama îi ceartă. = 5s Mama-i ceartă. 4s

Mama îi învaţă. ________________________

2.Scrieţi propoziţile aşa cum se rostesc mai scurt:

Eu am văzut. (pe) ei - Eu i-am văzut.

Tu ai trimis. (pe) ei - _____________________

El a crezut. (pe) ei - _____________________

Voi aţi auzit (pe) ei - _____________________

Ele au găsit. (pe) ei - _____________________

3.Scrieţi după model:

Ascultă! (pe) ei - Ascultă-i!

Ascultaţi! (pe) ei - ___________________

Ajută! (pe) ei - ________________________

Ajutaţi! (pe) ei - ________________________

Ascultând (pe) ei - ascultându-i

20
ajutând (pe) ei - ________________________

văzând (pe) ei - ________________________

auzind (pe) ei - ________________________

4..Subliniaţi în text grupul pronume-verb studiat:

Am plecat la ştrand. Acolo i-am întâlnit pe Radu şi pe Mircea. I-am


chemat la mine, i-am certat, întrebându-i dacă altă dată mai au de gând să
plece fără mine la ştrand.

5.Dictare: ( dictarea nr 16, pag . )

ELE

verb - (pe) ele

exemplu:
cheamă -(pe) ele

El le cheamă.
Pe cine cheamă el? _________________
Care cuvânt arată pe cine cheamă? __________________

Deci (pe) ele şi “le-” au acelaşi înţeles

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

Eu le aşez. = 4s Eu le-aşez. 3s
21
Ei le ajută. ____________________________

Ea le întreabă. = 5s Ea le-ntreabă. 4s

El le înțelege. ____________________________

2.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

Eu am văzut. (pe) ele - Eu le-am văzut.

Tu ai aşteptat. (pe) ele - ________________________

Ionel a întâlnit. (pe) ele - ________________________

Voi aţi chemat. (pe) ele - ________________________

Ei au crezut. (pe) ele - ________________________

Eu aş invita. (pe) ele - ________________________

El ar aranja. (pe) ele - ________________________

3.Scrieţi după model:

Cheamă! (pe) ele - Cheamă-le!

Chemaţi! (pe) ele - _____________________________

Ajută! (pe) ele - _____________________________

Ajutaţi! (pe) ele - _____________________________

chemând (pe) ele - chemându-le

ajutând (pe) ele - _____________________________

văzând (pe) ele - _____________________________

auzind (pe) ele - _____________________________

4.Subliniaţi grupul verb-pronume studiat:

22
Georgiana şi Gabriela sunt prietene. Aseară le-am întâlnit la teatru.
Le-am salutat şi le-am întrebat cum şi-au petrecut vacanţa. Ele m-au spus
că au vizitat multe locuri care le-a impresionat mult.

Evaluare

1.Tăiaţi cu o linie cuvintele scrise greşit:

Dacă m-ai invitat, voi mai veni în luna mai la tine în vizită.
mai m-ai m-ai

Noi neam mândrit că suntem un ne-am viteaz.


ne-am neam

Ne-a Ilie nea chemat să ne arate primii fulgi de nea.


Nea ne-a ne-a

Profesorul la certat pentru că nu a intonat corect sunetul l-a.


l-a la

Tăticule, dune în deşert să vedem du-ne de nisip!


du-ne dune

Eu nu l-aş fi pedepsit dacă nu era aşa de laş.


laş l-aş

Ei var putea ajuta să duceţi sacii cu v-ar.


v-ar var

Laţi văzut pe uriaşul cu umerii l-aţi?


L-aţi laţi

2.Scrieţi corect enunţurile, după model:

Dacă mai certat, nu m-ai veni. - Dacă m-ai certat nu mai veni.

23
El s-a născut în luna m-ai. - _____________________________
Ascultămă atent! - _____________________________

Eu team aşteptat o oră. - _____________________________

Întoarcete mai repede! - _____________________________

Eu laş chema la noi. - _____________________________

Trimitel la mine! - _____________________________

Strigo pe Maria! - _____________________________

Noi neam spălat. - _____________________________


Eu iam văzut. - _____________________________

Aşteptaţine! - _____________________________

Eu vam chemat. - _____________________________

Copiii vau ascultat. - _____________________________

Neamul nostru-i ne-am viteaz. - _____________________________

Cheamăi la tine! - _____________________________

Nu leai văzut? - _____________________________

Invităle la noi! - _____________________________

Ei sau dus acasă. - _____________________________

El sa jucat cu mingea s-a. - _____________________________

Ceai văzut acolo? - _____________________________

Caremi spune povestea? - _____________________________

Cine-i ajută? - _____________________________

Văzândule, s-a bucurat. - _____________________________

24
3.Scrieţi propoziţiile după model:

Mihai a chemat. (pe) mine - Mihai m-a chemat.

El a ajutat. (pe) tine - ________________________

Maria a întâlnit. (pe) el - ________________________

Laura a căutat. (pe) ea - ________________________

Mama a chemat. (pe) noi - ________________________

Tata a certat. (pe) voi - ________________________

El a ascultat. (pe) ei - ________________________


Voi aţi ascultat. (pe) mine - Voi m-aţi ascultat

Voi aţi ascultat. (pe) el - _________________________

Voi aţi ascultat. (pe) ea - _________________________

Voi aţi ascultat. (pe) noi - _________________________

Voi aţi ascultat. (pe) ei - _________________________

Voi aţi ascultat. (pe) ele - _________________________

Ei au căutat. (pe) mine - Ei m-au căutat.

Ei au căutat. (pe) tine - _________________________

Ei au căutat. (pe) el - _________________________

Ei au căutat. (pe) ea - _________________________

Ei au căutat. (pe) noi - _________________________

Ei au căutat. (pe) voi - _________________________

Marine,caută. (pe) mine - Marine, caută-mă!

Marine,caută. (pe) el - _________________________

Marine,caută. (pe) ea - ________________________

Marine,caută. (pe) noi - ________________________

Marine,caută. (pe) ei - ________________________

25
Marine,caută. (pe) ele - _____________________________

Ea vine strigând. (pe) mine - Ea vine strigându-mă.

Ea vine strigând. (pe) tine - _____________________________

Ea vine strigând. (pe) el - _____________________________

4.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, după model:

A auzit (pe mine) lăudând (pe el)- M-a auzit lăudându-l.

A auzit (pe tine) lăudând (pe el)- _________________________________

A auzit (pe noi) lăudând (pe el)- _________________________________

A auzit (pe voi) lăudând (pe el)- _________________________________

A auzit (pe ei) lăudând (pe el) - _________________________________

A auzit (pe ele) lăudând (pe el) - _________________________________


A văzut (pe mine) certând (pe ea) - M-a văzut certând-o.
A văzut (pe tine) certând (pe ea) - ________________________________
A văzut (pe el) certând (pe ea) - ________________________________
A văzut (pe noi) certând (pe ea) - ________________________________
A văzut (pe voi) certând (pe ea) - ________________________________
A văzut (pe ei) certând (pe ea) - ________________________________
A văzut (pe ele) certând (pe ea) - _______________________________

5.Înlocuiţi substantivele cu pronume potrivite folosind cratima:


Strigă! (pe Dan) - Strigă-l!
Ajută! (pe Mioara) - ______________________________
Ascultă! (pe părinţi) - ______________________________
Chemaţi! (pe fete) - ______________________________

26
EU
verb - mie
exemplu:
aduce mie

El îmi aduce flori.El mi-aduce flori.

Cui aduce flori? _____________


Care cuvinte arată cui aduce? _____________

Deci “mie”,”îmi” şi “mi-“ au acelaşi înţeles.

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

Ea îmi aduce cărţi. = 6 s - Ea mi-aduce cărţi. 5 s

El îmi aduce flori. - _____________________________

Tu îmi dai cartea. = 5 s - Tu-mi dai cartea. 4 s

Ana îmi dă plasa. -____________________________

2.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

Eu am amintit poezia. (mie) - Eu mi-am amintit poezia.

Tu ai dat o carte. (mie) - __________________________

El a spus o poveste. (mie) - __________________________

Voi aţi dat voie. (mie) - _________________________

Ei au adus flori. (mie) - __________________________

El ar cere bani. (mie) - __________________________

Eu aş cumpăra ceva. (mie) - __________________________

3.Scrieţi după model:

Dă! (mie) - Dă-mi!

Daţi! (mie) - ______________________

27
Spune! (mie) - ______________________

Spuneţi! (mie) - ______________________

dând (mie) - dându-mi

spunând (mie) - ______________________

cerând (mie) - ______________________

arătând (mie) - ______________________

4.Subliniaţi în text grupul verb-pronume studiat:

Mie mi-a dat rezultatul o mie la exerciţiu şi astfel am


câştigat mia, în urma pariului făcut cu Mia, care mi-e prietenă bună.
Ea caută banii şi mi-i dă. Ei i-au rămas acum doar două mii de lei.

TU

verb - ţie

arată ţie
exemplu:

Ea îţi arată tabloul. Ea ţi-arată.

Cui arată tabloul? ___________

Care cuvinte indică cui arată tabloul? _____________

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

El îţi aduce flori. 6s El ţi-aduce flori. 5s

Noi îţi aducem cărţi. __________________

2.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

Eu am dat stiloul. (ţie) - Eu ţi-am dat stiloul.

El a adus fructe. (ţie) -_______________________

Ei au adus un cadou. (ţie) -_______________________


28
Eu aş trimite ceva. (ţie) -_______________________

El ar oferi flori. (ţie) -_______________________

3.Scrieţi după model:

Ia! (ţie) - Ia-ţi!

Cumpără! (ţie) - _____________________

cumpărând (ţie) - cumpărându-ţi

dând (ţie) - _____________________

4.Subliniaţi în text grupul verb-pronume studiat:

Trebuie să-ţi mai aminteşti că, de ziua ta, Ionel ţi-a adus o minge,
iar Andreea ţi-a dăruit o carte. Eu ţi-am oferit bomboane de ciocolată şi ţi-
am dat următorul sfat:

-Ascultă-ţi părinţii şi învaţă-ţi zilnic lecţiile!

5.Dictare: (dictarea nr.19, pag. )

EL.EA
verb - lui, ei

exemplu:
aminteşte lui,ei

Ana îi aminteşte povestea. Ana i-aminteşte povestea.

29
Cui aminteşte povestea? __________________

Care cuvinte arată cui aminteşte povestea?___________________

Deci “lui” sau “ei, ”îi” şi “i-“ au acelaşi înţeles.

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

El îi aude vocea. 7 s - El i-aude vocea. 6s

El îi alege flori. - _________________________

2.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

Eu am spus povestea.(lui, ei) - Eu i-am spus povestea.

Tu ai povestit. (lui, ei) - _________________________

El a spus adevărul. (lui, ei) -_________________________

Copiii au dat flori. (lui, ei) -_________________________

Eu aş da o carte. (lui, ei) -_________________________

El ar putea spune. (lui, ei) -_________________________

3.Scrieţi după model:

Spune! (lui, ei) - Spune-i!

Spuneţi! (lui, ei) - ______________________

Dă! (lui, ei) - ______________________

Daţi! (lui, ei) - ______________________

spunând (lui, ei) - spunandu-i

dând (lui, ei) - ______________________

aducând (lui, ei) - ______________________

oferind (lui, ei) - ______________________

30
4.Sublinaţi în text grupul verb-pronume studiat:
Mama i-a dat Mariei o carte şi i-a spus.

-Ia această carte şi citeşte-o cu atenţie!

Maria i-a mulţumit şi a citit-o cu interes. Cartea i-a arătat cum


trebuie să se poarte. Ea i-a spus mamei să-i mai ia şi alte cărţi pe aceeaşi
temă.

NOI
verb- nouă

exemple:
spune nouă
(se) spune nouă

1. El ne spune adevărul.

Cui spune adevărul? ____________

Care cuvânt arată cui spune adevărul?____________

2. Ni se spune adevărul.

Cui se spune adevărul? _________

Care cuvânt arată cui se spune adevărul? ____________

Deci “nouă”, “ne” şi “ni” au acelaşi înţeles.

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

Voi ne arătaţi calea. = 7 s -Voi ne-arătaţi calea. 6s

El ne aduce flori. - ______________________

31
Ei ne împrumută cărţi 7 s- El ne-mprumută cărţi. 6 s

El ne împarte daruri. - ______________________

2.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

El a adus cărţile. (nouă) - El ne-a adus cărţile.

Ei au cerut ajutor. (nouă) - ______________________

Tu ai scris scrisori.(nouă) - ______________________

Voi aţi dăruit flori. (nouă) - ______________________

3.Scrieţi după model:


Dă! (nouă) - Dă-ne!
Daţi! (nouă) - ___________________
Spune! (nouă) - ___________________
Spuneţi! (nouă) - ___________________
dând (nouă) - dându-ne
cerând (nouă) - ___________________

4.Scrieţi cuvintele potrivite în spaţiile spaţiile libere:

Nouă _____ se cere părerea.


Frigiderul e stricat, dar (nouă) nu ____ -l repară nimeni.

5.Subliniaţi grupul pronume-verb studiat:


Era 15 septembrie. Ne-am propus să ne grăbim la şcoală.Doamna
învăţătoare ne-a adus manuale noi.Apoi ne-a spus că de azi suntem
şcolari şi ne-a prezentat programul de şcolar.

VOI
verb-vouă

exemple:
aduce vouă

El vă aduce vestea.El v-aduce vestea.

32
Cui aduce el vestea?__________

Care cuvinte arată cui aduce vestea?____________________


Vi se cere ajutor.

Cui se cere ajutor?_________________

Care cuvânt arată cui se cere ajutor?_____________________

Deci vouă,vă,vi şi v- au acelaşi


înţeles
1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt,notând numărul de silabe:

El vă arată calea. = 7s El v-arată calea. =6s

El vă aduce cărţi. __________________________

El vă împarte mere. = 7s El vă-mparte mere. = 6s

El vă împodobeşte casa. ___________________________

2.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

Eu am spus povestea. (vouă) Eu v-am spus povestea.

Eu am pasat mingea.(vouă)

Ei au adus jucării. (vouă)

Eu aş dărui flori. (vouă) __________________________

3. Scrieţi după model:

Invitaţi ! (vouă) Invitaţi-vă!

Căutaţi! (vouă) ___________________________


aducând (vouă) aducându-vă

citind (vouă) ___________________________

4.Scrieţi cuvintele potrivite în spaţiile libere:

(Vouă)____se cere ajutorul. Eu nu __-l dau(vouă).

33
5.Subliniaţi grupul pronume –verb studiat:

Când am ajums în tabără la Năvodari pritenii m-au întâmpinat cu


bucurie.Eu le-am spus:

-V-am adus cartea despre vietăţile marine.Domnul învăţător v-a


trimis-o.Aducându-vă cartea, cred că v-am făcut o mare bucurie.V-o dau
chiar acum s-o studiaţi.

EI,ELE
verb - lor

exemple: dă lor
lor

Ea le dă cadouri. Li se dă cadouri.

Cui dă ea cadouri?____________

Care cuvânt arată cui dă cadouri?___________

Cui se dă cadouri?_________

Care cuvânt arată cui se dă cadouri?___________________

Deci lor, le şi li au acelaşi înţeles

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt,notând numărul silabelor:

Le aduce flori. = 5s Le-aduce flori. 4s

Le ascultă sfatul. _____________________________

Le împarte daruri.= 6 s Le-mparte daruri. 5s

Le încearcă forţa. _____________________________

34
2.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

Eu am spus adevărul. (lor) Eu le-am spus adevărul.

Tu ai dat dreptate. (lor) ________________________

El a aruncat mingea. (lor) ________________________


Voi aţi auds cadouri. (lor) ________________________

Eu aş spune povestea. (lor) ________________________

3.Scrieţi după model:

Spune! (lor) Spune-le!

Spuneţi! (lor) ______________________

Cere! (lor) ______________________

Cereţi! (lor) ______________________

spunând (lor) spunându-le

cerând (lor) ______________________

aducând (lor) ______________________

dând (lor) ______________________

4.Subliniaţi grupul verb-pronume studiat:

Doi prieteni călătoreau cu trenul.În vagon au urcat doi


bătrâni.Copiii s-au ridicat şi le-au oferit locurile.Bătrânii le-au
zâmbit şi s-au aşezat,mulţumindu-le.

EVALUARE

(verb + pronume)

1.Tăiaţi cuvintele scrise greşit:

I-a dat cartea cu poveşti să o ia cu el în tabără.

Ia i-a

35
Vii să mergem la cules de vii?

Vi-i vi-i

Ionel nea arătat fulgii de nea.

ne-a ne-a

Mie, mi-a dat Mia o mie de lei .

Mi-e mia Mi-a mi-e

Instructorul ţi-a spus să ţii bine mâinile pe volan.

ţia ţi-i

El var putea aduce mulţi saci cu v-ar.

v-ar var

Elevii mi-au trimis multe ilustraţii de la mare.

miau

Bunicul va promis că v-a veni la voi.

v-a va

El nu mia dat mia de lei.

mi-a mi-a

Ţie nu ţie dor de locurile natale?

Ţi-e ţi-e

2.Scrieţi corect propoziţiile după model:

El mia spus o poveste. - El mi-a spus o poveste.


Spunemi adevărul! ___________________________
A cheltuit mi-i de lei. ___________________________
Eu ţiam cerut ajutor. ___________________________
Învaţăţi poezia! ___________________________

Nu țil dau! ___________________________

36
Iam spus întâmplarea. ___________________________

Cere-i cartea! __________________________

Dândui banii,s-au împăcat. __________________________

Ionel nea adus fotografiile. __________________________


Ionel nea dus fotografiile. ___________________________
Aduceţine toate jucăriile! ___________________________
Ei neau cerut sprijin. ___________________________
Eu vam spus adevărul. ___________________________
Ei vau ascultat cântecele. ___________________________
Scrieţivă temele zilnic! ___________________________
El learată un tablou. ___________________________
Tu leai adus multe jucării. ___________________________
Cerele sprijinul! ___________________________
Spunene cât costă cartea! ___________________________
Eu miam cumpărat un stilou. ___________________________
El miar dărui un tablou. ___________________________

3,Scrieţi propoziţiile după model:

El a scris scrisori. (mie) - El mi-a scris scrisori.


El a scris scrisori. (ţie ) ___________________________
El a scris scrisori. (nouă) ___________________________
El a scris scrisori. (vouă) ___________________________

Copiii au adus cărţi. (mie) - Copiii mi-au adus cărţi.


Copiii au adus cărţi. (ţie) _____________________

Copiii au adus cărţi. (lui,ei) _____________________

Eu am spus poezia. (ţie) Eu ţi-am spus poezia.

37
Eu am spus poezia. (lui,ei) _________________________
Eu am spus poezia. (vouă) __________________________
Eu am spus poezia. (lor ) __________________________
Tu ai adus jucării . (mie) Tu mi-ai adus jucării.

Tu ai adus jucării. (lui,ei) ___________________________


Tu ai adus jucării. (nouă) ____________________________
Tu ai adus jucării. (lor) ___________________________

Voi aţi urat succes. (mie) Voi mi-aţi urat succes,

Voi aţi urat succes. (lui,ei) _________________________

Voi aţi urat succes. (lor) _________________________


Eu aş dori o bicicletă. (mie) Eu mi-aş dori o bicicletă.

Eu aş da un cadou. (ţie) ________________________


El ar spune adevărul. (mie) El mi-ar spune adevărul.

El ar spune adevărul. (vouă) _________________________

Ana,spune poezia! (mie) Ana,spune-mi poezia!

Ana,spune poezia! (lui,ei) __________________________

Ana,spune poezia! (nouă) __________________________

Ana,spune poezia! (lor) __________________________

Învaţă urmând (mie) sfatul, Învaţă urmându-mi sfatul

Învaţă urmând (ţie) sfatul. __________________________

4.Scrieţi după model

Mihai aduce cadoul. (mie) Mihai mi-l aduce.

Mihai aduce cadoul. (ţie) _______________________________


Mihai aduce cadoul. (lui,ei ) ______________________________
Mihai aduce cadoul. (nouă) ______________________________
Mihai aduce cadoul. (vouă) ______________________________

Mihai aduce cadoul. (lo ______________________________


Andrei dă banii. (mie) Andrei mi-i dă.

Andrei dă banii. (ţie) _______________________________

38
Andrei dă banii. (nouă) _______________________________

Andrei dă banii. (vouă) _______________________________

Vioara o aduce el. (mie) Vioara mi-o aduce.

Vioara o aduce el. (ţie) _______________________________

Vioara o aduce el. (lui,ei) _______________________________

Vioara o aduce el. (nouă) _______________________________

Vioara o aduce el. (vouă) _______________________________

5.Alcătuiţi propoziţii corecte şi scrieţi-le mai jos:

mi

Pachetul ţi -l trimite prin poştă.

mi-

Prăjitura ţi- -o pregăteşte bunica.

i-

39
mi

Banii ţi -i dă tata.
vi

Verb- (pe) sine

exemplu:
îmbracă (pe) sine

El se îmbracă.

Pe cine îmbracă el?____________

Care cuvânt arată pe cine îmbracă el? _____________

Deci (pe) “sine” şi “se” au acelaşi


înţeles.
1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

El se ascunde. = 5s El se-ascunde. 4s

El se apropie. ________________________

El se încalţă. 5s El se-ncalţă. 4 s

El se îmbracă. ________________________

2. Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

Ana (se) a văzut în oglindă.- Ana s-a văzut în oglindă.

Ei (se) au văzut în oglindă. - ____________________

40
3. Scrieţi după model:

spălând (pe) sine - spălându-se

lovind (pe) sine - __________________

ascunzând (pe) sine - __________________

4.Subliniaţi grupul verb-pronume studiat:

Copiii s-au dus după ciuperci.Sorin s-a rătăcit de prietenii


săi,întâlnindu-se mai târziu cu o colegă de-a sa.Au adunat împreună
ciuperci, apoi s-au întors acasă.

verb - sieşi
exemplu:
aminteşte (sieşi)

El îşi aminteşte poezia. El şi-aminteşte poezia.

Cui aminteşte el poezia?______________

Care cuvinte arată cui aminteşte el poezia?____________

Deci sieşi şi îşi au acelaşi înţeles

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

Vrea să îşi adune bani. = 7 s - Vrea să-şi adune bani. =6 s

Vrea să îşi scrie. _________________

2.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt:

El (îşi) a adus caietele. - El şi-a adus caietele.


41
El (îşi) a cumpătart. - ___________________________

Ei (îşi) au adunat cărţile. - ___________________________

Ea (îşi) ar dori flori. - ___________________________

3.Scrieţi după model:

amintind (sieşi) - amintindu-şi

văzând (sieşi) - ____________________________

4.Subliniaţi în text grupul verb-pronume studiat:

Cumpărându-şi o bicicletă nouă, Costel s-a plimbat toată ziua cu ea.


Seara şi-a amintind că nu şi-a pregătit lecţiile pentru şcoală. A alergat spre
casă, făcându-şi repede un plan. Şi-a luat ghiozdanul, apoi şi-a scris şi şi-a
citit temele.

Verbul “a fi” în relaţie cu alte cuvinte

El este acasă. El e acacsă.


Ea este frumoasă. Ea e frumoasă.

“Este” şi “e”au a) arată că (el) se află acasă.

acelaşi înţeles. b) arată cum este ea. (frumoasă)

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

El este ocupat. = 6s- El este-ocupat. 5s

El e ocupat. -___________________________

El este afară. - ___________________________

El e afară. - ___________________________

42
El este acolo. -___________________________

El e acolo. - ___________________________

El este îmbrăcat. = 6 s - El este-mbrăcat. 5 s


El e îmbrăcat. -___________________________

El este înţelept. -___________________________

El e înţelept. -___________________________

2.Tăiaţi cu o linie cuvintele scrise greşit:

nu fi tristă; fii bun; voi fi premiantă; fii cuminte; nu fi grăbită;

nu fii tristă; fi bun; voi fii premiantă; fi cuminte; nu fii grăbită;

să fii atent; să fi fost bolnav:; sânt; ieram; fiind; ieste.

să fi atent; să fii fost bolnav; sunt; eram; find; este.

3.Subliniaţi verbul “a fi” din text:

Dorin şi Ana îşi fac temele împreună. Caietele lor sunt pe masă.
Cartea e deschisă la lecţia nouă. Ana e atentă la ceea ce scrie. Dorin e cu
gândul la fotbal. Ana îl ceartă. În curând ei sunt pregătiţi pentru orele de a
doua zi.
Ce bine e să fii organizat! Mai e timp şi pentru joacă!

Cuvântul “ce” în relaţie cu alte cuvinte

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe.

Ce a spus? 3s

A spus poezia

Ce-a spus ? 2s

43
Ce ai făcut?

Ai făcut o greşeală.

_________________________________

Ce am adus?

Am adus o floare.

_________________________________

Ce aş dori?

Ar dori un papagal.

__________________________________

Ce aţi văzut?
Aţi văzut filmul?

____________________________________

Ce au adus?

Au adus ceai.

____________________________________

Ce ascunde?

Ascunde adevărul.

_________________________________

Ce îţi place?

Îţi place cântecul?

44
Ce îi oferi?

Îi oferi mere?

_________________________ _________

Ce îmi ceri?

Îmi ceri stiloul?

_________________________ _________

Ce învaţă?

Învaţă poezia.

__________________________________

Ce îl întrebi?

Îl întrebi ce face?

__________________________________

Ce îşi pune?

Îsi pune căciula.

__________________________________

2.Subliniaţi în text cuvântul “ce” aflat în relaţie cu alte cuvinte:

- Ce-ai dori acum?


- Aş dori o cană cu ceai şi cozonac.
- Ce fel de ceai doreşti?
- Ce-ai zice de un ceai de mentă?

45
Cuvântul “care” în relaţie cu alte cuvinte

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe

Pe care a încercat-o? 8s

A încercat metoda mea.

Pe care-a încercat-o? 7s

Pe care ai dorit-o?

Ai dori păpuşa ei.

__________________________________

Pe care o scultă?

Ascultă melodia cea nouă.

_________________________________

Care îţi place mai mult?

Îţi place mai mult

ideea lui? __________________________________

Pe care îl doreşti acum?

Îl doreşti acum pe acesta.


_________________________________

46
2.Subliniaţi în text cuvântul “care” aflat în relaţie cu alte cuvinte:

Nu ştiu care-i adevărul în scandalul care s-a ivit. Cei care-au fost de faţă
pot să dea declaraţii, pentru a fi pedepsiţi toţi cei care-s vinovaţi lui.

Cuvântul “cine”în relaţie cu alte cuvinte

1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe.

Pe cine a văzut la teatru? 10 s

L-a văzut la teatru.

Pe cine-a văzut la teatru? 9s

Pe cine ar dori să vadă?

Ar dori să-l vadă?

_____________________________

Pe cine aş alege?

Aş alege un prieten.

_____________________________

Pe cine aduce?

Aduce un doctor.

_____________________________

Cine ajunge primul?

47
El ajunge primul.

____________________________

Cine îmi spune poezia?

El îmi spune poezia.

___________________________

Pe cine strigă tare?

Îl strigă tare pe coleg.

___________________________

Pe cine învaţă poezii?

Îi învaţă pe copii poezii.

___________________________

2.Subliniaţi în text cuvântul “cine” aflat în relaţie cu alte cuvinte:

Cine-a fost anul acesta la festivalul de circ a văzut multe


spectacole foarte reuşite. Cine-ar dori să fie prezent şi anul viitor la
festival va trebui să îşi procure bilete din timp.

Cuvântul”nu” 48în relaţie cu alte cuvinte


1.Scrieţi propoziţiile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:
Nu am auzit cântecul. 8s

Am auzit cântecul.
N-am auzit cântecul. 7s

Nu a cerut cărţile.

A cerut cărţile.

__________________________________

Nu ai scris textul.

Ai scris textul.

________________________________

Nu aţi venit repede.

Aţi venit repede.

_______________________________

Nu au ajuns aici.

Au ajuns aici.

______________________________

Nu aş pleca mâine.

Aş pleca mâine.
49
________________________________

Nu îl ascult.

Îl ascult.

_________________________________

Nu îi trebuie patinele.

Îi trebuie patinele.

_______________________________

Nu îmi amintesc poezia.

Îmi amintesc poezia.

_________________________________

2.Alcătuiţi propoziţii corecte şi srieţi-le mai jos:

am

ai

N- a văzut brad mai frumos!

aţi

au

3.Subliniaţi cuvântul “nu” aflat în relaţie cu alte cuvinte:


De ce n-ai venit astăzi pe la mine? N-ai ştiut că am primit de ziua
mea un nai adevărat? Îmi place mult să cânt la nai. Mă voi strădui să
învăţ repede câteva cântece, ca să n-ai motive să mai lipseşti altădată de
ziua mea.

50
Cuvântul de legătură “cu”

1.Scrieţi enunţurile cum se rostesc mai scurt,notând numărul de silabe:

Vine cu o minge. = 6s Vine c-o minge. =5s

Vine cu un coleg. ____________________________

A sosit cu întârziere = 9 s A sosit cu-ntârziere. =8s

Ei vin cu însoţitor. _____________________________

2.Subliniaţi cuvântul “cu” aflat în relaţie cu alte cuvinte:

Copiii au venit cu-ntârziere pe terenul de sport.Mihai a venit


c-un prieten, iar Vlad c-o minge nouă.Se joacă fotbal cu-nsufleţire şi cu
pricepere.

Cu-aceşti fotbalişti vom câştiga meciul, au spus copiii.

Cuvântul de legătură “că”

51
1.Scrieţi enunţurile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

Ştiu că am greşit. = 5 s Ştiu c-am greşit. =4s

E bine că a venit. _________________________

Poate că aş veni. _________________________

Cred că ai fost. _________________________

Ştiu că aţi reuşit. _________________________

Ştiu că îţi trebuie. = 6 s Ştiu că-ţi trebuie. =5s

Ştiu că îl aştepţi. ________________________

2.Alcătuiţi enunţuri cu ajutorul cu ajutorul cuvintelor şi scrieţi-le mai jos:

Promiţi am s-o ajut

c- pe bunica.

Promit ai s-o ajuţi

3.Subliniaţi cuvântul “că” în relaţie cu alte cuvinte:

Radu spunea c-a fost aseară la spectacol. Mircea i-a mărturisit c-a
fost şi el. Apoi i-a spus c-ar mai dori să vadă şi alte spectacole cu această
formaţie de dansuri populare.

Cuvântul de legătură “să”

1.Scrieţi enunţurile cum se rostesc mai scurt,notând numărul de silabe:

52
Vrea să asculte imnul. =7s Vrea s-asculte imnul. = 7s

Poate să alerge. ________________________

Vino să o vezi! _____________________________

Vrea să îi vadă. =5s Vrea să-i vadă. =4s

Pot să îi ajut? ____________________________


Ştiu să îţi explic. ____________________________
Vrea să înveţe. ____________________________

Vrea să îmi spună. ____________________________

Poate să îşi reţină. ____________________________

2.Subliniaţi cuvântul “să”aflat în relaţie cu alte cuvinte:

- Vasile, te rog să-mi împrumuţi ziarul! spune Cosmin.


- O să ţi-l dau când mi-l restituie Mircea, răspunde Vasile. I l-am dat
să-şi noteze numele jucătorilor din meciul de duminică

Cuvântul de legătură “şi”

1.Scrieţi enunţurile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe

Stai şi ascultă! 5s Stai şi-ascultă! = 4s

Stă şi aici şi acolo. ____________________________


Are o fată şi un băiat. ______________________________

Are un pix şi o carte ______________________________

Intră şi îl vede. 6s Intră şi-l vede. =5s

Vine şi îi aduce flori. _____________________________

Vino şi încearcă! _____________________________

53
2.Subliniaţi cuvântul “şi” în relaţie cu alte cuvinte:
De ziua lui, Alin a primit o undiţă.A alergat imediat la baltă şi-a-
ncercat-o.Acum este fericit că are o undiţă nouă şi-mpodobită cu tot felul
de semne.Speră să prindă peşti mici şi mari cu ea.

Cuvântul de legătură “de”


1.Scrieţi enunţurile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

E coleg de al meu. 6 s - E coleg de-al meu. 5 s

Sunt de ai noştri. - ___________________________

Era de a noastră. - ___________________________

De ar şti, ar veni. - ___________________________

De îi vezi, invită-i! - De-i vezi , invită-i!

De îmi spui, te iert. - ___________________________

De îl vezi, salută-l! - ___________________________

Mai am de învăţat. - ___________________________

2.Subliniaţi în text cuvântul “de” aflat în relaţie cu alte cuvinte:

A venit un văr de-al meu în vizită. Ascultăm împreună poveşti de-


ale bunicului. Bunicul povesteşte:
-Harap-Alb era fiu de împărat.

Cuvântul de legătură “pe”

1.Scrieţi enunţurile cum se rostesc mai scurt, notând numărul de silabe:

54
Dă-mi-l pe al meu.5 s - Dă-mi-l pe-al meu. 4s

Culege-o pe aceea! - ___________________________

Îi văd pe ai mei. - ___________________________

Trece pe aici. - ___________________________

Stă pe o bancă. - ___________________________

Veneau pe acolo. - ___________________________

Munceau pe întrecute. - Munceau pe-ntrecute.

S-a pus pe învăţat. - ___________________________

2.Subliniaţi în text cuvântul “pe” aflat în relaţie cu alte cuvinte:

Florin îl salută pe-un coleg de clasă. Acesta trece pe-alături de el,


pe-o bicicletă de curse. A intrat pe-o alee din parc, pe unde nu e voie pe
bicicletă. Florin îi strigă să nu se plimbe pe-acolo.

CUVINTE COMPUSE

Reţineţi înţelesul şi modul de scriere a următoarelor cuvinte:

niciodată - nicicând

odată - încă o dată

demult - odinioară, altădată

de mult - de multă vreme (timp)

altădată - demult, cândva, în trecut

altă dată - cu altă ocazie, altă dată din calendar

cuminte - liniştit(ă)

cu cu
1.Tăiaţi minte - care
o linie cuvintele are ogreşit:
scrise minte sănătoasă, vioaie

nici o datădemult,
Cândva, - niciun
trăia măcar o dată
împărat vestit.Aşa începe o poveste pe
de mult

55
care n-am auzit-o de mult.

demult

-Bunicule,mai spune-mi odată povestea cu :”A fost odată ca nici o dată…”!

o dată o dată niciodată

Altă dată ascultam vrăjit poveştile bunicului. O să-ţi spun altădată ce

Altădată altă dată

poveste îmi plăcea mai mult. Eroul ei era un om cu minte ageră.Bunica

cuminte

spune şi despre mine că sunt cu minte.

cuminte

Evaluare

1. Formaţi perechea potrivită după model:

azi plimbat nai venit


s-au sau mâine
de-al cu flori
ceai văzut
n-ai mic
ce-ai fierbinte
deal meu

i-au mere v-ar stins

săi ajute var ajuta


să-i lăudat du-ne de nisip
iau căi
prietenii terbuie ceva
dune la spectacol
s-ar coarda
2.Urcaţi şi coborâţi scara, tăind formele greşite:
că-i ferate
56
sar duce
v-o dau

luna mai lai prins

nul văd nota la

s-a dus ia spus

3.Completaţi rebusul:

O
R
T
O
G
R
A
F
I
C

1.Ţine locul unui nume…

2.Alfabetul este format din…

3.Denumeşte fiinţe, lucruri…

57
4.Comunicare cu singur predicat…

5.Convorbire…

6.Liniuţa de unire sau …

7.a, e, i, o, u, ă, â, î sunt…

8. Substantivul elev denumeşte…

9.Orice enunţ este format din…

10. Arată ce face subiectul…

1.Completaţi rebusul:

O
R
T
O
G
R
A
M
1.Ține locul unui substantiv.
2.Exprimă acţiunea.
A
3.Denumeşte fiinţe.
4.sau
5.Scriere corectă conform unor reguli de…
6.Liniuţa de unire sau …
7.Arată însuşirea.
8.Exprimă un număr.
9.Se rosteşte cu o singură deschidere a gurii.

5.Coloraţi cu culori diferite noţiunile întâlnite în “Caietul de ortografie”


( substantiv, adjectiv, pronume, numeral, cratimă, ortografie, verb)

S O R T O G R A F I E
58
N U M E R A L S O N A
u
M S B R E V I L P O N
O R P S L M A V S E V
M C R A T I M A B C L
L P S V E A I V A M P
O A E P R O N U M E N
I U A D J E C T I V S
S N M J M P O K I L O
V I N P M J K V I V X
6.Completaţi rebusul:

1.Sunt formate din silabe.

2.Cuvintele formează… C
3.Poezia este un text în… O
4.Litera este semnul… R
5.Semn de punctuaţie. E
6.Orice text are un … C
T

Prietenul meu...“Caietul de ortografie

Scrie o scrisoare unui prieten de vârsta ta în care să-i povesteşti despre “


Caietul de ortografie” care te-a învăţat să scrii corect.

59
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________

Transcriere - dictare

( la dispoziţia învăţătorului)

1.Substantivul
Pe alee s-a produs un accident.
El a consumat alcool rafinat.
Ai idee unde este cartea despre Albă-ca-zăpada.

60
2.ea, ee
Nenea Ion este orăşean.
El a făcut o greşeală de ortografie.
Mergând pe alee am văzut căzând o stea.
3.ia
Iazul de la marginea satului a îngheţat.
Băiatul a completat toată foaia cu exemple.
Iarna, iarba din poiană se usucă.
4. oa
Coada vulpii este o podoabă.
Oamenii măsoară ogoarele lui Toader.
Moara noastră este la poalele dealului.
5.ie
Iepurele trăieşte la câmpie.
Caietele elevului sunt curate.
Iedul a făcut o baie în lac.
Am desenat o lămâie.
6.i,ii
Au venit doi membri a comisiei.
Au venit toţi membrii comisiei.
Am scris nişte propoziţii corecte.
Am scris toste propoziţiile corecte.

7.ii.iii.
Doi copii se joacă în curte.
Toţi copiii se joacă în curte.
Tata are doi fii .
Fiii lui sunt studenţi.
8.mb,mp
Mihai a scris o compunere.
Azi a început campionatul de fotbal.
Bomboanele au un ambalaj argintiu.
Ei au reparat combina cea defectă.

9. x
Examenul a fost foarte greu.
Copiii au plecat în excursie.
El şi-a cumpărat un xilofon

10 .(pe) mine
M-ai sfătuit să scriu mai frumos.

61
M-ai văzut maides în luna mai.

11(pe) tine
Eu te-am ajutat să te deplasezi.
Văzându-te ei s-au bucurat foarte mult.
El te-aşteaptă în parcul oraşului.
Învăţătorul te-nvaţă un cântec vesel.
12.(pe) el
L-a văzut la spectacolul de la casa de cultură
Pe colegul meu l-aş certa dacă l-aş întâlni.
L-aţi văzut pe sportivul cu umerii laţi?

13.(pe) ea
El a jutat-o pe Irina.
Copiii au ascultat-o atenţi.
Pe ea o-ntâlnesc zilnic la piaţă.
Mama o-mbracă cu cu o rochiţă nouă.
14.(pe) noi
Ne-am minunat aflând ce neam de viteji erau dacii.
In sat ne-am întâlnit cu un neam de-al nostru.
Nea Vasile ne-a chemat să vedem fulgii de nea.
15.(pe) voi
El v-a jutat acum pentru că mâine va fi prea târziu.
El v-ar fi ajutat să duceţi sacii cu var.
V-am plimbat toată ziua pe unde aţi dorit.
16.(pe) ei
Mihai i-a ajutat pe toţi pritenii lui.
I-au certat când i-au prins că iau mere din grădină.
Mihai ia haina din cuier.
17.(pe) ele
Astăzi le-am învăţat un dans modern.
De ce le-ascultaţi numai pe ele?
Cheamă-le şi pe prietenele mele la concert!
Acoperindu-le le-aţi ferit de îngheţ.

18. mie
Mihai mi-a dat mia de lei pe care mi-o datora.
Mie mi-e imposibil să măsor o mie de metri.
Mi-i spui pe aceia care au câştigat sute de mii de lei.?
Ştiind că mie mi-e datoare Mia mi-a restituit mia de lei.

19.ţie
Să ţii minte că ţi-i dau pe toţi.

62
Ţi-am adus un dar care ţi-a fost trimis de bunica.
Ţie nu ţi-e dor de locurile copilăriei?
20.lui,ei
I-a dat umbrela ca să o ia cu el în excursie.
Profesorii i-au pregătit pe elevii care i-au parte la concurs.
21.nouă
Ne-am amintit că avem un neam în acel oraş.
Nea Vasile ne-a povestit că stratul de nea creştea continuu.
22.vouă
Vii cu mine la cules de vii?
El v-ar cere un sac cu var nestins.
23.lor
Le-aţi dăruit flori de ziua lor?
Spune-le toate povestea cu Harap-alb.
Mărturisindu-le adevărul, te vor ierta.
24. (pe) sine
Laura s-a văzut în oglinda sa.
S-au bucurat sau nu s-au bucurat de cadou?
El s-ar juca cu copiii care sar coarda.
25. sieşi
Andrei şi-a scris tema corect.
Dându-şi seama de greşeală, s-a corectat.
El şi-ar dori o bicicletă nouă.
El nu-şi aminteşte cele întâmplate.

26. a fi
Trebuie să fii… cel mai bun!
A fi campion înseamnă multe sacrificii.
Laura e-atentă la lecţie.
Dan e-atent la explicaţie.
El e-nţelept şi ascultător.
27. ce
De ce-ai băut aşa mult ceai.
Iedul cel mare nu ştia ce-l aştepta.
Cei mai mici nu ştiu ce-i bine sau rău.
Ce-a zis baba cea zgârcită moşului?
28. care
Pe care ai dori-o dintre toate?
De care îţi place cel mai mult?
De care-ndrăzneşti să te apropii?
29. cine
Cine-mi spune adevărul?
Cine-a fost la spectacol?

63
30. nu
Eu n-aş merge la naş dacă nu m-ar invita.
N-ai cumpărat un nai ca să cânţi la concert?
31. cu
Radu a venit al joacă c-o minge mare.
Mihai se joacă cu-n prieten.

32 că
El spune c-a alergat ca să ajungă mai repede.
Mă bucur c-ai cumpărat doi cai tineri.
Ion zice c-ar vrea să vină după car.
Cred c-aş vrea mai mult caş.
El zice că-i place să meargă pe căi ocolite.
33. să
Să-i chemăm şi pe părinţii săi, ca să-i informăm.
Trebuie s-ascuţi de părinţii tăi.
Vreau să-nvăţ să scriu corect.
34. şi
Am citit şi-apoi am povestit toată povestea.
Racul merge şi-nainte, şi-napoi.
35. de
Am adunat fragi de pe cel de-al doilea deal.
El vrea să-i dea o carte de-a noastră.
36. pe
Pupăza zbrr… pe-o dugheană.
Toţi muncitorii munceau pe-ntrecute.

64
65

S-ar putea să vă placă și