SOCIETATEA NATIONALA DE CRUCE ROSIE DIN ROMANIA

FILIALA Brașov

MODULUL II SERVICII DE CURĂŢENIE

Introducere in epidemiologia bolilor transmisibile

Epidemiologia este ştiinţa care studiază cauzele apariţiei, extinderii si dispariţiei

bolilor transmisibile si elaborează cele mai eficiente metode de profilaxie si de
combatere a bolilor transmisibile.

Boala infectioasa este reprezentata de orice boala determinata de un agent patogen.

Agentul patogen este reprezentat de microorganismul (bacterie, virus, protozoar)

care poate determina in anumite condiţii o boala infectioasa.

Boala transmisibila este orice boala infectioasa caracterizata prin posibilitatea de a

se transmite de la variate surse de infectie(om sau orice alta vietate) la o persoana
receptiva.

Transmiterea unei boli este condiţionata de prezenta a 3 factori, numiţi factori

epidemiologici principali: izvorul (sursa) de infecţie, calea de transmitere,
organismul receptiv(populatia receptiva)

Izvorul de infecţie este reprezentat de orice macroorganism (om, animal) bolnav cu

o forma tipica,atipica, frusta, inaparenta de boala, sau purtător de germeni.
Purtătorii de germeni sunt persoane sănătoase , sau aparent sănătoase care au in
organismul lor si elimina in mod continuu sau intermitent germeni patogeni

Eliminarea germenilor patogeni in mediul extern se face prin: secreţii nazo-

faringiene, saliva, secreţii purulente ale tegumentelor si mucoaselor,
sange,glandele mamare, urina,fecale.

Calea de transmitere este calea pe care agentul patogen o parcurge de la izvorul de

infecţie pana la persoana receptiva. Transmiterea poate fi:

a. directa, prin contactul direct intre persoana care se infectează si persoana

infectata sau produs patologic provenit de la aceasta;
b. indirecta, realizata prin intermediul unor elemente din mediul extern , ce
reprezintă factori de transmitere ai infecţiei: apa, aer, sol, alimente, obiecte, mana
murdara,vectori.

Principalii agenţi patogeni implicaţi in producerea bolilor sunt:

- BACTERIILE

- VIRUSURILE MICETELE(ciuperciIe )

- PARAZIŢII

BACTERIILE sau microbii sunt organisme microscopice, invizibile cu ochiul

liber, constituite dintr-o singura celula si care se înmulţesc in organismul uman, dar
si in produsele alimentare, reziduurile organice in descompunere. Dupa agresiunea
lor fata de om se clasifica in:

Patogene- produc îmbolnăviri daca ajung intr-un organism receptiv

Condiţionat patogene- in mod obişnuit nu produc îmbolnăviri, dar in anumite

condiţii (scăderea rezistentei generale a organismului- oboseala, suprasolicitare,
alimentaţie defectuoasa), creste agresivitatea bacteriilor devenind patogene.
Saprofite, nepatogene

Exista anumiţi factori care influenţează înmulţirea bacteriilor:

Apa - scăderea cantităţii de apa din alimente si suprafeţe duce la moartea

bacteriilor Presiunea osmotica( tendinţa apei de a trece înăuntrul sau in afara
celulei)- soluţii saline duc la moartea bacteriilor.

Excepţie face stafilococul auriu.

Temperatura- exista o relaţie stricta intre valoarea temperaturii si durata ei de

acţiune: temperatura ridicata in scurt timp are eficienta mai mare decât una scăzuta
ce acţionează timp îndelungat; temperatura de refrigerare încetineşte multiplicarea
bacteriilor; temperatura de congelare distruge bacteriile prin formarea de cristale
de apa in celula lor;

Timpul - înmulţirea bacteriilor este foarte rapida daca se îndeplinesc condiţii

prielnice de temperatura, umiditate, hrana, timp.
VIRUSURILE sunt vieţuitoare microscopice, invizibile cu ochiul liber care atunci
cand pătrund in organism produc boli numite viroze. Sunt mai mici decât bacteriile
, nu au structura celulara, nu pot trai decât in interiorul unei celule gazda pe care o
distruge. Se găsesc in spatiile inchise si in zone aglomerate. MICETELE
(CIUPERCILE) sunt organisme unicelulare, microscopice care se dezvolta pe
seama materiilor organice, având un mod de viata parazitar sau saprofit. Se
inmultesc rapid (24-48 ore), la temperatura camerei (20 grade) - cele ale fanerelor,
si la 30-37 grade C cele care parazitează mucoasele si organele interne.

PARAZIŢII sunt vieţuitoare care caută hrana si adăpost in organismul uman.

Ouăle de paraziţi sau alte forme de viata ale lor, eliminate prin materiile fecale ale
gazdei(om sau animal) , contaminează apa, solul, legumele, fructele, mâinile etc.
De pe acestea vor ajunge in organismul uman. Acţiunile lor dăunătoare constau in
consumarea substanţelor nutritive, acţiuni mecanice iritative si eliberarea de toxine
in corpul gazdei cu efecte alegizante si inflamatorii.

Mecanismele de transmitere a bolilor Exista 4 cai principale de transmitere a

bolilor:

1) CONTACTUL DIRECT 2
2) CALEA AERIANA
3) CALEA DIGESTIVA
4) AGENŢII VECTORI

1)CONTACTUL DIRECT: -boli infectioase(infectii streptococice si

stafilococice, hepatitele A,B,C, infecţia HIV- SIDA) - boli venerice(transmise
prin contact sexual)

2)CALEA AERIANA: - prin ea se transmit majoritatea infecţiilor care

afectează caile respiratorii(gripa, guturaiul, virozele eruptive), unele infecţii
bacteriene si virale ce afectează sistemul nervos(meningita, encefalita)
Germenii ajung in organismul receptiv prin: - picaturi de saliva infectata care se
răspândesc in jurul bolnavului la 2-3 m in timpul tusitului si strănutului; - nuclei
de substanţa organica infectata rezultaţi din uscarea picaturilor; - praful cu
bacterii; 3)CALEA DIGESTIVA: - se transmit bolile numite bolile mâinilor
murdare (toxiinfectiile alimentare, febra tifoida, hepatita virala tip A,
dizenteria) - agenţii de transport ai germenilor sunt mâinile, hainele ,ustensilele
murdare,etc.

4)AGENŢII VECTORI- insecte - rozătoare - animale domestice/ sălbatice - pe

aceasta cale se transmit tifosul, ciuma, boala somnului, febra recurenta |

MODALITĂŢI DE PREVENIRE A BOLILOR TRANSMISIBILE

Prevenirea bolilor transmise prin contact direct:

- supravegherea epidemiologica a populaţiei prin investigaţii epidemiologice,

clinice si de laborator efectuate in cadrul examinărilor medicale - controlul
medical periodic al persoanelor care constituie potenţiale surse de boli venerice
- instruirea si educaţia antiveneriana

Prevenirea infecţiilor transmise pe cale aeriana:

depistarea izolare şi tratarea bolnavilor şi purtătorilor reducerea numărului de

microbi din aerul încăperilor prin: aerisire; spălarea pardoselilor, pereţilor si
mobilierului cu apa si detergent si apoi dezinfectarea lor maturarea umeda;
folosirea aspiratoarelor; evacuarea rufariei si paturilor fara a fi scuturate in
încăpere; impregnarea rufariei si a paturilor cu substanţe chimice de care adera
microbii; sterilizarea încăperilor si obiectelor din ele cu ajutorul razelor UV;
-masuri de igiena personala: folosirea batistei la tuşit si strănutat; spălarea si
dezinfectarea corecta a lenjeriei si batistelor dupa utilizare; igiena nasului si a
gurii;

Prevenirea infecţiilor transmise pe cale digestiva:

examenul coprobacteriologic si coproparazitologic pentru depistarea

purtătorilor de agenţi patogeni; respectarea regulilor de igiena la producerea,
depozitarea, transportul si prelucrarea alimentelor; igiena personala a
lucratorilor efectuata corect si folosirea echipamentului de protecţie curat si
complet; folosirea numai a apei potabile; evacuarea reziduurilor lichide si solide
rapid si corect; prevenirea bolilor transmise prin vectori precum si distrugerea
vectorilor si bararea cailor de acces.
Norme tehnice privind curăţenia si dezinfectia in unităţile
sanitare conform ORD. M.S.F. NR 185/2003
Curăţenia - este metoda de decontaminare care asigura îndepărtarea
microorganismelor de pe suprafeţe, obiecte, tegumente, odată cu îndepărtarea
prafului si substanţelor organice. O curăţenie eficienta poate realiza reducerea
numărului de microorganisme pana la 95-98% . Metodele de efectuare a
curăţeniei sunt: spălarea, ştergerea umeda, aspirare, metode combinate, alte
metode, toate metodele se asociază cu aerisirea.

Spălarea - este precedată de evacuarea reziduurilor solide in condiţii de

siguranţa: sortarea (deşeuri infectioase, deşeuri intepatoare ,taietoare, gunoi) ;
colectarea in recipiente cu pedala si sac de material plastic; depozitarea primara
in unitate . Spaţiul de depozitare trebuie sa fie cu pereţi impermeabili, paviment
lavabil, protejat de accesul muştelor si rozătoarelor, cu suficiente pubele etanşe;
in el se face periodic dezirifectie(la 3 luni) si deratizare (la 6 luni). - substanţe
folosite:

• apa potabila calda (35-45 grade) pentru spălare si (60-65 grade)pentru clatire,
suficienta cantitativ si cu duritate scăzuta;

• substanţele chimice(folosite la spălare): sa nu fie toxice, corozive, sa fie uşor

de indepartat prin clatire, sa nu aiba miros puternic si persistent; - folosirea doar
a produselor avizate si autorizate de MS.

Pentru secorul sanitar/alimentar

– respectarea recomandărilor producătorului;

- respectarea regulilor de protecţie a muncii;

- includerea ermetica a recipientilor;

- etichetarea(numele produsului, termen de valabilitate, dilutia de lucru, data la

care s-a praparat soluţia)

- nu se vor amesteca produsele de dezinfectie cu cele de spălare; produsul se va

păstra in ambalajul original; produsul nu se va utiliza dupa expirare
- ambalajele golite vor fi clătite si apoi evacuate ca reziduri solide

Substanţele chimice folosite la spălare sunt : carbonarul de sodiu (soda de rufe),

săpun, detergenţi anionici concentraţie 2%, alte produse etichetate si avizate /
autorizate de Ministerul Sanatatii ca detergent dezinfectant.

Tehnica spălării pavimentului si a altor suprafeţe consta in:

- utilizarea a 2 galeţi (prima cu soluţie de spălare si a doua cu 1/2 volum de apa

potabila calda);

- umezirea suprafeţei cu mopul cu soluţie de spălare; 15

- agitare, frecare,periere;

- culegerea apei dupa spălare si descărcarea in a doua găleata;

- umezirea suprafeţei următoare, urmând aceeaşi tehnica pana la epuizarea

conţinutului galeţii cu soluţie de spălare;

-clatirea suprafeţei totale, spălate ca mai sus .

Spălarea poate fi simpla sau urmata de dezinfectie. Condiţii de eficacitate a

spălării si ştergerii umede: utilizarea de mopuri si lavete curate utilizarea de
substanţe de spălare in soluţii proaspete, cu produse avizate de MS.; schimbarea
frecventa a lavetelor si a vaselor cu soluţie.

Se interzice scuturatul si maturatul uscat in încăperi.

Reguli pentru depozitarea produsilorsi ustensilelor folosite la efectuarea

curăţeniei:

- spatii speciale destinate pentru depozitarea produselor si ustensilelor aflate in

stoc (magazia spitalului, colectivităţile de copii)

– spatii special destinate in secţii pentru depozitarea produselor si ustensilelor

pentru curăţenie si pregătirea activităţii;

Cerinţele spaţiului:

paviment si pereţi impermeabili si uşor de curăţat; aerisire naturala; iluminat

corespunzator(natural si artificial);
condiţii necesare păstrării calitatilor(temperatura/umiditate) ;

accesul uşor la materiale;

chiuveta/ bazin cu apa potabila rece si calda precum si racord la canalizare

suport uscator pentru manusi, mopuri ,lavete; pubelfi si saci colectori pentru
deşeuri in număr suficient.

Reguli de întreţinere a ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei:

Zilnic: la sfârşitul fiecărei activităţi, ustensilele utilizate se spală, se curata,
dezinfectează si se usucă.

Dezinfectia materialului de curăţenie se face odată pe săptămâna pentru secţiile

fara risc si dupa fiecare utilizare in secţiile cu risc.

Alte reguli la efectuarea curăţeniei:

- incepe din locurile curate (sali operaţii, oficii alimentare) către locurile
insalubre (grupurile sanitare)

- personalul care efectuează curăţenia sa fie calificat, sa poarte echipament de

protecţie, sa aiba efectuat controlul medical periodic,sa nu fie folosit in alte
locuri de munca,sa respecte regulile de igiena personala, sa anunţe medicul la
primele semne de imbolnavire.

Ritmicitatea curăţeniei:

- curăţenia generala, formata sau nu de dezinfectie ciclica profilactica)cu

program pe grafic , avizat de medicul epidemiologic :cuprinde podeaua ,peretii,
uşile, ferestrele, paturile, saltelele, utilaje, obiecte sanitare; -

curăţenia curenta (zilnica ) consta in aerisire , îndepărtarea rezidurilor

solide,schimbarea lenjeriei, aşezarea paturilor, ştergere "umeda, spălare
paviment;

- curăţenia permanenta se efectuează la orice eveniment si consta in curăţarea

pavimentului, suprafeţelor, aparaturii si utilajelor
Controlul efectuării curăţeniei - organoleptic;

- examene chimice (de potabilitate a apei si respectarea concentraţiilor soluţiilor

de spălare si dezinfectie);

- probe de salubritate efectuate prin serviciul de specialitate al spitalului

2. Dezinfectia - este un complex de masuri ce se aplica pentru scăderea

numărului de microbi producând decontaminarea microbiana in proporţie de
99% - 99,9% (sunt distruse toate microorganismele cu excepţia sporilor
microbieni). - completează curăţenia si se aplica dupa aceasta; - nu înlocuieşte
curăţenia; - se aplica pentru obiecte, suprafeţe, aer.

Metode de dezinfectie:

masuri fizice(arderea, căldura uscata, fierberea, căldura umeda, RUV)

masuri chimice cu agenţi sau substanţe dezinfectante

Substanţele dezinfectante se folosesc numai cu avizul Ministerului Sanatatii

pentru sectorul sanitar si alimentar; se vor respecta instrucţiunile producătorului
de pe eticheta flaconului original (modul de depozitare, locul de utilizare,
concentraţiile de lucru, timpul de contact, intervalul devalabilitate).

Clasificarea dezinfectiei pe 4 nivele dupa tipul de microorganisme distruse si

timpul de contact necesar:

- sterilizare chimica (la rece) pentru endoscoape si laparoscoape;

- dezinfectie de nivel inalt pentru instrumentar;

- dezinfectie de nivel mediu;

- dezinfectie de nivel scăzut; Aceste tipuri de dezinfectie se aplica dupa

efectuarea curăţeniei la obiecte, suprafeţe.

Clase chimice de substanţe dezinfectante:

- clorul si compuşii clorului (diclorizocianurat de sodiu
- Javel, hipoclorit de sodiu cu 12,5% clor activ, cloraminele )
- compuşii cuaternari de amoniu ( clorura de benzoalconiu, clorura de didecildimetilamoniu,
cetrimide)
 Prevenirea infecţiilor nosocomiale conform Ord. M.S. 916/ 27.07.2006

Infecţiile nosocomiale constituie principalul risc pentru sănătate in unităţile

intraspitalicesti si de asistenta sociala. Infecţia nosocomiala este infecţia
contractata in spital sau in alte unităţi sanitare si se refera la orice boala datorata
microorganismelor; ea poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic si afectează
fie bolnavul datorita internării lui in spital sau ingrijirilor primite, fie pacientul
spitalizat sau aflat in tratament ambulatoriu , fie personalul sanitar datorita
activităţii sale, indiferent daca simptomele bolii apar sau nu in timp ce persoana
respectiva se afla in spital.

Pentru prevenirea apariţiei acestor tipuri de infecţii atribuţiile personalului din

unităţile sanitare sunt clare si trebuie respectate cu stricteţe.

Atribuţiile personalului (in activitatea de prevenire a infecţiilor

nosocomiale) :

INFIRMIERA:

- efectuează si se îngrijeşte de igiena individuala a bolnavilor nedeplasabili;

întreţine igiena paturilor si noptierelor din saloane; efectuează dezinfectia
rufariei bolnavilor cu potenţial infectios;

- pregăteşte salonul pentru dezinfectia ciclica si ajuta echipa de dezinfectie la

efectuarea acesteia; respecta regulile de igiena personala la îngrijirea bolnavilor
(spălatul mâinilor, portul echipamentului de protecţie regulamentar);

- transporta plostile si urinarele, le goleşte, le spală si le dezinfectează;

ÎNGRIJITOAREA DE CURĂŢENIE:

- efectuează curăţenia saloanelor, sălilor de tratament, coridoarelor, grupurilor

sanitare;

- efectuează dezinfectia curenta a pardoseliIor, peretilor,grupurilor sanitare,

plostilor si păstrarea lor corespunzătoare;

- transporta in cadrul circuitului stabilit, reziduurile solide, curata si

dezinfectează recipientele;
- intretine curăţenia, salubritatea, dezinfectia si dezinsectia;

- respecta regulile de igiena personala;

- poarta echipamentul de protecţie stabilit;

- asigura spălarea, dezinfectia si păstrarea igienica a veselei, tacâmurilor,

curăţenia oficiului si a sălilor de mese;

PRECAUŢII IN PREVENIREA INFECŢIILOR CU CALE DE

TRANSMITERE SANGVINA

Reguli generale: Toti pacienţii sunt potenţiali infectaţi fluidele biologice sunt
potenţial contaminate cu HTV obiectele folosite in practica medicala sunt
contaminate dupa utilizare.

Prin precauţii înţelegem masurile prin care persoanele sensibile de a primi

infecţie vin in contact cu : sângele si alte fluide biologice (conţinând HIV sau
alti germeni) toti pacienţii potenţial infectaţi cu HIV sau alti germeni

Riscul de contaminare a tegumentelor si mucoaselor este dat de contactul cu

sânge, lichid sinovial, sperma, ţesuturi si alte produse patologice. Precauţiile ce
reduc riscul de contaminare se refera la:

- folosirea echipamentului de protecţie , care este bariera intre lucrator si sursa

de infecţie (manusi de uz general pentru manipularea de materiale contaminate,
curăţenie, îndepărtarea produselor contaminate, activităţi de întreţinere; halate,
sorturi, bluze impermeabile, masca, ochelari de protecţie, ecran de protecţie
bonete).

Spălarea mâinilor: CAND ?

- la intrarea in serviciu si la părăsirea locului de munca;

- înainte de abordarea fiecărui pacient;

- înainte si dupa aplicarea fiecărui tratament;

- dupa scoterea mânuşilor de protecţie si a mastii;

- înainte de prepararea si distribuirea mancariisi medicamentelor;

- dupa folosirea batistei, grupului sanitar, pieptanului, dupa activităţi
gospodăreşti;

CUM?

- dupa îndepărtarea bijuteriilor si a ceasului;

- îngrijind unghiile (curate, tăiate scurt);

- folosind apa curata, potabila, periuţe si săpun;

- prin spălare insistenta si dezinfectie dupa manipularea bolnavilor septici; si

contagiosi ,dupa tratamente si investigaţii parenterale, dupa toaleta bolnavilor la
internare, manipularea cadavrelor, dupa recoltarea de produse patologice sau
manevre de investigaţii;

- uscarea sau ştergerea cu prosop de unica folosinţa.

Tehnica spălării mâinilor:

• umezire

• clabucire

• frecare (articulaţia pumnului, palma, dosul palmei, degetele mare si arătător si

spatiile interdigitale cate 10 secunde fiecare, totul timp de 1 minut);

• clatire energica la jet de apa pentru îndepărtarea reziduurilor de substanţa;

uscare la jet de aer cald, prosop de hartiesau bumbac de unica folosinţa.

EXPUNEREA PROFESIONALA

- se refera la inoculări accidentale (înţepare, taiere) sau prin contactul pielii si

mucoaselor rezentând soluţii de continuitate cu materilul moale, suprafeţe sau
rezuduuri din activităţile medicale;

- prevenirea accidentelor si a altor expuneri profesionale se face prin precauţii

privind :
- obiectele ascutite(conf. Ord. MS. 219/2002, trebuie colectate imediat in
containere rezistente la intepare sau taiere, acestea fiind amplasate la indemana
si marcate corespunzător)

- lenjeria (conf. Ord. MS. 1025/2000, trebuie sa fie manipulata cat mai puţin
posibil, sa se sorteze si prelucreze corespunzător, sa se folosească pentru
colectare saci impermeabili marcaţi, sa fie respectate circuitele funcţionale)

- curăţenia si decontaminarea ( conf Ord. MS. 185/ 2003: trebuie sa se

folosească manusi la îndepărtarea lichidelor contaminate sau obiectelor
contaminate, sa se faca decontaminarea cu soluţii dezinfectante, suprafeţele
prelucrate sa fie uscate, reziduurile contaminate sa fie neutralizate prin
autoclavare si ardere;

- igiena personala (sa se spele mâinile si părţile corpului ce au venit in contact

cu lichidele biologice suspecte, sa se evite activităţile cu risc de expunere atunci
cand subiecţii prezintă leziuni cutanate si deficit imunitar).

Atitudini in cazul expunerii profesionale cu produse patologice

In caz de intepare sau taiere accidentala cu obiecte potenţial infectate:

stimularea sangerarii locale spălarea cu jet de apa curenta, 5 minute aplicarea de
antiseptice locale, dezinfectate , spălarea cu apa si săpun clatirea cu apa curenta
a cavităţii bucale daca a fost afectata clatirea mucoaselor oculare cu apa curenta
si ser fiziologic

Evaluarea riscului de contaminare se face se face pe trei categorii de locuri de

munca cu risc:

1. contact permanent, inevitabil, consistent

2. contact imprevizibil, inconstant

3. contact inexistent
Pentru categoriile 1 si 2 se aplica „ Precauţii universale", conform Ordinului
Ministerului Sanatatii 916/ 2006.

NORME DE IGIENA A PERSONALULUI-Conf. Ord. MS. 933/ 2002

modificat si completat cu Legea 319/14. 07.2006
Generalităţi
Examene medicale impuse angajaţilor:
- la angajare;
- periodice ;
- de triaj epidemiologic.
La angajare se va efectua examinare:
- clinica - de laborator (serologia sifilisului, examen coprobacteriologic si
coproparazitologic. Radiografie pulmonara)
Periodic se va efectua: - examinare clinica –
- RPA la indicaţia medicului
- examen coprobacteriologic semestrele 2 si 3
In caz de îmbolnăvire, inainte de începerea lucrului, fiecare salariat ce lucrează in sectoare de
risc trebuie sa solicite imediat medicului consultaţie si tratament; la intorcerea in serviciu va
prezenta avizul medicului personalului pentru a lucra in sector medical in secţie cu risc.

UNITĂŢILE DE CAZARE

Prin unităţi de cazare se înţeleg locurile de untilitate publică, astfel

amenajate încât să permită cazarea persoanelor şi prestrarea de servicii
specifice.

în funcţie de structură, dotare şi calitatea serviciilor, se împart în moteluri şi

hoteluri vile-bungalouri, cabane, campinguri şi sate de vacanţă, fiecare din
acestea clasificându-se în cinci categorii (stele).

In vederea asigurării condiţiilor de folosire cu caracter sanogen şi pentru

prevenirea îmbolnăvirilor şi accidentelor este necesară respectarea unor norme
de structură, dotări, unităţi, etc.
 Condiţii specifice de igienă pentru hoteluri Spaţiile de cazre propriu-zise: . •
au structura respectând normele privitoare la:

I. numărul de camere - 1,2,3 sau 4 persoane (peste 4 persoane cazarea se

consideră colectivă);

II. dimensiunea camerelor - ca să se asigure 20-30 m2 / persoană, cu

înălţimea de 2,80m (5stele) şi 2,50 pentru 3,2 stele;

III.grupuri sanitare:

1. suprafaţa minimă de 5mp la 5 şi 4 stele, 4,5mp la 3 stele şi 3mp la 2 stele;

2. WC-ul separat la camerele şi hotelurilor-apartament de 5 stele;

3. WC-ul cu duş cu cu suprafaţă de 3 mp;

4. căzile de baie să fie prevăzute cu perdele lavabile şi dezinfectabile.

• asigură apă rece şi caldă pentru igiena corporală în cantitate de 10-601 /

persoană pe zi, în funcţie de numărul de numărul de stele, din care circa 30%
caldă.

• au izolaţie fonică a pereţilor, tavanelor, pardoselelor şi ferestrelor, precum

şi a ascensoarelor, astfel încât să nu se depăşească 45dB (A) ziua şi 35dB (A)
noaptea;

• asigură iluminatul natural şi artificial astfel încât:

I. intensitatea luminoasă să fie între 150-300 luxi la nivelul de folosinţă (20-40

w/mp);

II. ferestrele să nu se deschidă către curţi interioare sau terase tehnice;

III.Să se prevadă perdele şi draperii pentru evitarea insolaţiei excesive;

• au microclimat ce oferă temeperatura aerului vara de 24-26°C şi iarna 20-22

°C, viteza curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s şi umiditate relativă între 35-65%;

• au mobilier şi tapiţăria ce pot fi desprafuite şi curăţată şi care nu favorizează

producerea de accidente sau intoxicaţii prin degajarea de substanţe toxice;
 • asigură lenjeria strict individuală. Schimbarea lenjeriei se face după fiecare
persoană cazată. La aceiaşi personă, schimbarea lenjeriei de pat se face cu o
frecvenţă diferită, după numărul de stele: zilnic la 5 stele, la 2 zile la 4 stele, la
3 zile 3 stele, 5zile la 2 stele şi la 7 zile la o 20 stea. Prosoapele şi hainele se
schimbă zilnic sau la maxim 2 zile. Ele sunt făcute din materiale în culori
deschise.

Spaţiile utilitare sunt:

• oficiul cameristelor, care trebuie să fie dotat cu:

I. trusă pentru curăţat încălţămintea;

II. pungi de plastic pentru preluarea şi predarea lenjeriei;

III .dulapuri pentru păstrarea ustensilelor şi a aparatelor pentru efectuarea

curăţeniei;

IV. materiale diversificate pentru curăţenie şi dezinfecţie;

V. dulapuri pentru hainele de stradă şi de lucru;

• spaţiile pentru depozitat bagajele vor fi:

I. dimensiuni corespunzătoare şi rafturi pentru depozitate;

II. acces uşor;

III.utilaje pentru transportul bagajelor.

• spaţiile de alimentaţie publică, mic comerţ, recreere, odihnă, întreţinere

corporală, sport, recepţii etc. vor respecta condiţiile de igienă specifice funcţiei.

• spaţii anexă: • spaţii verzi:

I. spaţiile verzi interioare, în diverse amplasamente, au rol estetic, de reducere a

poluării cu praf, gaze şi microorganisme;

II. spaţii verzi exterioare au rol estetic, pentru sport recreere;

• parcări • anexe gospodăreşti etc.

Curăţenia în holuri, saloane, scări, coridoare, oficii se efectuează zilnic şi
constă în:

> spălarea pardoselii şi a scărilor, uscate şi lustruirea cu materiale specifice

fiecărui gen de pardoseală;

> ştergerea prafului sau a urmelor de pe aceste pardoseli se câte ori este cazul; >
aspirarea prafului de pe covoare, mochete şi mobilier tapiţat;

> înlocuirea laiferelor de pânză de pe mochete sau scări zilnic sau de câte ori
este necesar;

> ştergerea cu cârpe din molton a prafului de pe mobilier, a piselor şi plantelor

decorative;

> curăţirea vazelor de flori scrumierelor de masă şi a celor cu picior;

> spălarea scrumierelor cu jet de apă şi dezinfectarea cu deterdent anionicl%; >

spălarea şi ştergerea ferestrelor, a geamurilor de la uşi, a elemnşilor de calorifer
sau sobe şi a lambriurilor lavabile oride âte ori acestea prezintă urme de praf
sau murdărie;

> ştergera cu perii din păr a prafului de pe pereţi şi tavane;

> spălarea perdelelor transparente şi curăţirea chimică a draperiilor sau

perdelelor opturante, periodic, astfel încât să fie în permaneţă curate;

> înlăturarea zilnică a prafului de pe preşurile si grătarele de la intrările în

unitate cu ajutorul periilor cu coadă;

> curăţarea zilnică prin spălare, maturare cu peria, ştergere etc. a spatiilor
pentru depozitare bagajelor a garderobei a camerelor de lenjerie curată şi
folosită, în birouri, recepţie, scări de serviciu interioare si exteriare ect;

> curăţenia în spatiile comune se face în aşa fel încât sa nu se tulbure liniştea
sau circulaţia în unitate, în primele ore ale dimineţii astefel încât până la ieşirea
clienţilor din camere curăţenia să fie terminată.
> curăţenia generală a grupurilor sanitare comune din hol şi etaje se efectuează
cel puţin de 3 ori pe zi şi constă în curăţarea cu peria şi praf de curăţat, a
dezinfecta şi a da cu detartrant;

> colacul de la WC se spală cu detergent anionic;

> se spală pereţii lvabili şi pavimentul, uşile oginzil şi chivetele;

> în fiecare cabină trebuie să existe hârtie igienică, tablete desodorizante,

tablete desodorizantdezinfectante în pisuarele din WC-urile pentru bărbaţi;

> la chiuvete trebuie să existe săpun, prosoape de hârtie şi coş cu sac din
matreial plastic pentru colectarea prosopelor de hârhie folosite;

> chiveta va avea suprafaţa intactă fără tuburi de cauciuc care să prelungească
robinetel; 21

> chivetat se spală si se dezinfectează cu praf de curăţat, inclusiv interiorul

robinetelor cu o perie subţire;

> săpunul solid se păstrează într-o savonieră care să permită scurgerea apei sau
suspenda cu dispozitiv;

> este de preferat montarea dispozitivelor de perete pentru săpun pulbere, lichid
sau fulgi de săpun; ele se curăţă şi se clătesc cu apă ferbinte înainte de umplere;

> cabinele WC pentru femei se dotează cu cutii metalice sau din material
plastec cu capac şi pedale; după golire se spală cu jet de apă, se dezinfectează
cu soluţi de var cloros 2% şi se clătesc;

> recipienţii pentru colectarea gunoiului şi camerele de gunoi se mătură se spală

şi se dezinfectează de cel puţin două ori pe zi sau ori de câte ori este nevoie;
dezinfecţia se face cu var cloros 5%;

> colectarea reziduurilor solide se face în recipienţi cu pungi de plastic închise

etanş;

> platforma sau încăperea de depozitare a recipienţilor va fi racordată la hidrant

şi la canalizare

Modul de curăţenie în spatiile de cazare

Curăţenia în camere, apartamente, garsonire şi anexele respective se menţine în
permanenţă.

Curăţenia generală în unităţile sezoniere se face bianual şi se iau masuri pentru

conservarea unităţilor în perioada de nefuncţionare. în unităţile cu funcţionare
permanentă curăţenia generală se efectuează lunar.

Păturile se vor curăţa chimic anual.

Husele pentru perne şi saltele se spală bianual

Zilnic se efectuează următoarele operaţiuni:

> aerisirea prin deschiderea ferestrelor;

> lenjeria de pat şi cea de noapte a clientului se aşează cât mai aproape de
ferastră sau uşa balconului;

> lenjeria si prosopul folosit se strâng în sacul căruciorului de lucru si

depozitează în spaţiul destinat lenjerie murdare;

> schimbarea lenjeriei de pat se face ori de câte ori este necesar dar nu mai rar
de 3 zile, în cazul urcarea, a fost folosită de aceiaşi persoană;

> se schimbă lenjeria de pat după fiecare persoană care părăseşte unitatea;

> debarasarea: se îndepărtează vasele sau alte ambalaje în care sau servit micul
dejun, scrumierele, florile vestejite, etc.

> curăţenia grupui sanitar se face în următoarea ordine:

1. cada sau cuva duşului, lavuarul, bideul, si feroneriile acestora, faianţa sau
pereţii lavabili, oglinzile, etajerele, suporţii pentru prosoape şi hârtie igienică,
pardoseala, WC-ul, cu anexele;

2. se folosesc pentru spălare bureţi din material plastic şi soluţii de detergenţi; 3.

fiecare obiect după spălare se desinfectează cu soluţie de detergenţi anionici 2%
sau apă

4. fierbinte 77-82°C timp de 1 minut

5. după efectuarea curăţenie grupului sanitar camerista se spală pe mâini cu apă
caldă şi săpun.

> Curăţenia propriuzisă în camere:

1. ştergera prafuluide pe pereţi şi tavan cu perie din păr sau aspirator;

2. se aspiră praful de pe covoare sau mochotă apoi de pe mobilierul tapiţat;

3. se mătură cu peria din păr sau se aspiră praful de pe pardoseală, după care se
curăţă si se spală;

4. se mătură praful di lojele şi balcoanele respective;

5. se aşează aşternutul depat, se acoperă cu cuvertura;

6. se şterge praful şi eventualele pete de pe cristaluri, mobile, obiecte de invetar,

ferstre, uşi, din interiorul dulapurilor; o se aşează obiectele la loc, se închid
ferestrele sau se lasă întredeschise;

7. se lasă sa pătrundă prin ferestre cât mai multălumină; ferestrele se acoperă cu

jaluzele, obloane sau perdele groase în scopul menţinetii temperaturii scăzute în
timpul călduros pentru protejarea acestora.în caz de intemperii;

> După efectuarea curăţeniei în cameră, se revine în baie pentru definitivarea

operaţiunilor de curăşenie şi aranjare se şterg cu buretele umezit şi apoi cu
pânza curată uscată suprafeţele dezinfectate, se aplică banderola de hârtie cu
menţiunea "dezinfectat" pe cadă, bideu, WC.

Se înlocuiesc materialele consumate (hîrtie igienică, şerveţele pentru fard,

sşpun etc); nu se dotează camerele de baie cu tablete desodorizante.

Perdelele de la băi şi duşuri se spală o dată pe săptămână 22 După terminarea

curăţeniei din camere se trece la retuşarea celei a coridoarelor şi scărilor, după
care se face curăţenie în oficiile cameristelor.

In timpul curăţeniei se urmăreşte prezenţa insectelor (păduchi, purici, ţânţari,

ploşniţe, gândaci) sau a rozătoarelor informând şeful de unitate pentru a lua
masuri.
Dezinisecţia se face de rutina cel puţin la 3 luni, deratizarea la interval de 6 luni,
urmat de deratizare curentă şi dezinsecţie curentă.

Transportul lenjerie murdare se face în saci special confecţionaţi în acest scop.

Transportul lenjeriei curate se face în coşuri căptuşite cu pânză în material.
Cameristele trebuie dotate cu perii din păr de cal, perii de parchet, făraşe, găleţi,
bureţi din material plastic, desfundătoate de chiuvete, bucăţi de pânză şi molton.

Echipamentele şi materialele de curăţenie: cârpele, bureţii, periile, ştergătoarele

se spală zilnic cu detergenţi anionici şi se clătec cu apă fierbinte, se usucă şi se
depozitează uscate în rastelele din debaralele oficiilor pentru cameriste sau in
dulapurile debaralelor grupurilor sanitare comune. Conducerea unităţii procură
şi distribuie cameristelor toate materialele necesare curăţeniei.

La fiecare recepţie trebuie să existe o trusă de prim ajutor dotată conform

normelor în viguare.

Unitatea va ţine în permanentă stare de funcţionare instalaţiile de iluminat,

încălzit şi ventilat existente în dotarea unităţii; se vor efectua revizia periodică
şi expuatarea parametri la care au fost proiectate şi executat.

Filtrele instalaţiilor de ventilaţie şi aer condiţionat trebue păstrate curate şi

uscat; praful depus pe canalele de ventilaţi se îndepărtează aspiratorul de praf.
Se va asigura pentru personalul de îngrijire a grupurilor sanitare echipament de
lucru de culoare diferită faţă de cel destinat altor activităţi.

Personalul va avea asupra sa dovada despre starea de sanatare la angajare şi va

efectua control medical periodic şi anume: examnen clinic general şi
dermatovenerian semestrial, radiografie pulmonară, examen serologic aniluetic
anual. (RE-W).