Sunteți pe pagina 1din 10

PIPDE – Laborator 2

NOŢIUNI DE CALCUL TABELAR


NECESARE PRELUCRĂRII STATISTICE A DATELOR

1. Consideraţii generale
Reprezentarea datelor în tabele are, pe lângă avantajul unei scrieri mai compacte, accesibile
pentru citire, şi avantajul posibilităţii de prelucrare a datelor experimentale utilizând facilităţile oferite
de programele de calcul automat.

2. Conţinutul lucrării
Scopul lucrării este acela de însuşire a unor noţiuni de calcul tabelar necesare prelucrării
statistice a datelor experimentale - ordonarea datelor experimentale; stabilirea claselor (intervalelor) de
grupare; determinarea frecvenţelor intervalelor de grupare - precum şi a modului de introducere a
datelor şi formulelor în celulele foilor de calcul ale programului de calcul tabelar şi reprezentări
grafice EXCEL.
Pentru aceasta, se cere prelucrarea datelor experimentale primare , înscrise în Tabelul 1 - date
reprezentând o selecţie extrasă dintr-o colectivitate statistică (eşantion), - după cum urmează :

Tabelul 1

COMPOZIŢIA CHIMICĂ – Rezultate experimentale

obţinute pe epruvete prelevate din probe de oţel


Epruv. din COMPOZIŢIA CHIMICĂ
probă %C %Mn
0 1 2
1 0,13 0,45
2 0,19 0,33
3 0,21 0,35
4 0,19 0,57
5 0,17 0,63
6 0,22 0,34
7 0,16 0,39
8 0,21 0,52
9 0,17 0,31
10 0,11 0,81

11 0,16 0,75
12 0,18 0,57
13 0,19 0,46
14 0,23 0,59
15 0,12 0,65
16 0,15 0,68
17 0,24 0,74
18 0,19 0,58
19 0,23 0,82
20 0,21 0,78
21 0,14 0,34
22 0,11 0,31
23 0,17 0,41
24 0,14 0,61

Prelucrarea efectivă a datelor experimentale, va cuprinde următoarele etape:


 ordonarea datelor experimentale;
 stabilirea claselor (intervalelor) de grupare;
 determinarea frecvenţelor intervalelor de grupare (frecvenţa absolută,
frecvenţa relativă, frecvenţa cumulată absolută, frecvenţa cumulată relativă);

3. Modul de lucru
a. Ordonarea datelor experimentale

Datele experimentale primare înscrise în Tabelul 1, se vor introduce în celulele foii de calcul
tabelar, apoi vor fi ordonate crescător, conform specificaţiilor din coloanele tabelelor 2a respectiv 2b,
utilizând comenzile din bara de meniuri a programului EXCEL.

Tabelul 2a
Nr. %C %Mn (corespunzătoare valorilor
crt. (ordonate crescător) %C, ordonate crescător)
1
...
24
xmax ...
xmin ...

Tabelul 2b
Nr. %C (corespunzătoare valorilor %Mn
crt. %Mn ordonate crescător) (ordonate crescător)
1
...
24
xmax ...
xmin ...

b.Stabilirea claselor (intervalelor) de grupare

Gruparea datelor statistice în clase sau intervale de grupare este precedată de aprecierea
numărul de grupe (ng), cu relaţia:
ng = 1 + 3,222 ln n
unde n este numărul datelor (volumul eşantionului); pentru exemplul prezentat : ng =1 + 3,222
x 3,17805383 = 11 (se rotunjeşte la număr întreg)
Pentru cele 24 date experimentale, se poate alege un număr mai mic de grupe (de
exemplu ng = 6). Fiecărei grupe îi corespunde un anumit interval de grupare (h) care se calculează cu
relaţia:
x max  x min
h ,
ng
în care xmax, respectiv xmin, reprezintă valorile maximă respectiv minimă a parametrului urmărit, citite
în tabelul 2a sau 2b. În urma calculului, gruparea datelor experimentale în cele n g=6 grupe s-a efectuat
în consecinţă, iar rezultatele sunt marcarcate la limitele rândurilor corespunzătoare, în tabelele 3a şi
3b.
b. Determinarea frecvenţelor intervalelor de grupare

1) frecvenţa absolută (fai)


fai = ni ,
în care ni reprezintă numărul de valori ale parametrului x din fiecare interval de grupare „i”. Suma
tuturor frecvenţelor absolute este egală cu numărul total al determinărilor (n).
2) frecvenţa relativă (fri)
n
f ri  i
n
Suma frecvenţelor relative este egală cu 1.

3) frecvenţa cumulată absolută (fcai)


fcai = ni + ni-1 + ... +n1,
în care ni , ni-1 , ... ,n1 sunt frecvenţele absolute ale intervalelor de grupare respective.
4) frecvenţa cumulată relativă (fcri)
fcri = fri + fri-1 + ... + fr1 ,
unde fri , fri-1 , ... , fr1 , sunt frecvenţele relative ale intervalelor de grupare respective.
OBSERVAŢIE:
OBSERVAŢIE Valorile care coincid cu limitele intervalului de grupare se încadrează
astfel: fie o jumătate în grupa inferioară şi cealaltă jumătate în grupa superioară, fie toate într-una din
grupe, cea inferioară sau cea superioară.

Datele experimentale se aduc apoi, prin copiere din celulele tabelelor 2a şi 2b, la forma
prezentată în coloanele %C şi %Mn ale tabelelor 3a, respectiv 3b.
În funcţie de limita inferioară şi superioară a fiecărui interval de grupare, se numără câte valori
sunt cuprinse între aceste limite, iar rezultatul numărării acestor valori se înscrie, pentru fiecare
interval, în coloana frecvenţelor absolute fa.
Tabelul 3a
Nr. %C   Nr. %C  
crt. (ordonate  fa crt. (ordonate  fa
crescător) crescător)
1 0,11   14 0,19
2 0,11   15 0,19
3 0,12   16 0,19
4 0,13 4 17 0,19 4
5 0,14   18 0,21
6 0,14   19 0,21
7 0,15 3 20 0,21
8 0,16   21 0,22 4
9 0,16   22 0,23
10 0,17   23 0,23
11 0,17   24 0,24 3
12 0,17   xmax 0,24
13 0,18 6 xmin 0,11

Tabelul 3b

Nr. %Mn fa
crt. (ordonate crescător)
1 0,31
2 0,31
3 0,33
4 0,34
5 0,34
6 0,35
7 0,39 7
8 0,41
9 0,45
10 0,46 3
11 0,52
12 0,57
13 0,57
14 0,58 4
15 0,59
16 0,61
17 0,63
18 0,65 4
19 0,68
20 0,74
21 0,75 3
22 0,78
23 0,81
24 0,82 3
xmax 0,82
xmin 0,31

4. Prezentarea rezultatelor
Forma de prezentare a rezultatelor finale obţinute în urma calculului sunt exemplificate în
tabelul 4a pentru %C, respectiv 4b pentru %Mn.
Tabelul 4a

Nr. Limitele grupelor pentru Frecvenţa


int. %C Caracteristica
inferioară superioară grupei xci fa fr fca fcr
1 0,11 0,13 0,12 4 0,17 4 0,17
2 0,13 0,15 0,14 3 0,13 7 0,29
3 0,15 0,18 0,17 6 0,25 13 0,54
4 0,18 0,20 0,19 4 0,17 17 0,71
5 0,20 0,22 0,21 4 0,17 21 0,88
6 0,22 0,24 0,23 3 0,13 24 1,00
h = 0,022  24 1

Tabelul 4b

Nr. Limitele grupelor Caracteristica


int. pentru %Mn grupei xci Frecvenţa
inferioară superioară fa fr fca fcr
1 0,31 0,40 0,36 7 0,29 7 0,29
2 0,40 0,49 0,45 3 0,13 10 0,42
3 0,49 0,58 0,54 4 0,17 14 0,58
4 0,58 0,67 0,63 4 0,17 18 0,75
5 0,67 0,76 0,72 3 0,13 21 0,87
6 0,76 0,85 0,81 3 0,13 24 1,00
h=0,09  24 1

Fişierul conţinând calculele efectuate va fi salvat de către fiecare student care a executat
lucrarea, cu numele respectiv, iar Foaia de calcul (Sheet) conţinând tabelele finale (Tab.4a şi 4b), va fi
apoi listată şi ataşată referatului lucrării.

NOŢIUNI DE REPREZENTARE A DATELOR


SUB FORMĂ DE GRAFICE

1. Consideraţii generale
Prezentarea datelor prin grafice prezintă avantajul unei reprezentări sugestive care facilitează
o serie de interpretări ale fenomenului studiat şi, totodată, oferă posibilităţi de prelucrare a
respectivelor date, utilizând facilităţile oferite de programele de calcul automat.
Reprezentarea grafică a datelor se face sub formă de grafice şi diagrame. cele mai utilizate
categorii, îndeosebi pentru interpretarea statistică a datelor experimentale, fiind următoarele :
 diagrama sub formă de bară - în care fiecărei valori a variabilei înscrisă în abscisă i se
asociază o ordonată (o bară), de lungime proporţională cu
valoarea respectivă;
 diagrama circulară - conţine reprezentarea grafică a datelor sub forma unui cerc divizat în
sectoare, având unghiurile la centru, deci şi suprafeţele, proporţionale cu valorile
reprezentate;
 diagrama cumulativă - în care se trasează segmente de dreaptă de lungimi proporţionale cu
valorile reprezentate, decalate progresiv în sus
astfel încât originea fiecărui segment să se afle la nivelul extremităţii
segmentului precedent;
 histograma - este utilizată îndeosebi pentru reprezentarea grafică a repartiţiei de frecvenţă pe
clase de valori şi este formată dintr-o succesiune de dreptunghiuri alăturate, având suprafeţele
proporţionale cu frecvenţele în clase;
 poligonul frecvenţelor - cuprinde reprezentarea grafică a repartiţiei de frecvenţă pe clase de
valori, definită printr-o linie frântă care uneşte perpendicularele proporţionale cu frecvenţele
ridicate din centrele claselor înscrise pe axa absciselor.

2. Conţinutul lucrării
Scopul lucrării este acela însuşire a procedurii de construire a histogramei şi poligonului
frecvenţelor aferente unui şir de date experimentale şi, totodată, de instruire cu comenzile
programului de reprezentări grafice EXCEL - program de calcul deosebit de util pentru trasarea
diferitelor tipuri de grafice, alese fie dintre cele predefinite în acest program, fie definite de utilizator.
În cadrul lucrării, se va proceda la determinarea repartiţiei experimentale a unei selecţii
extrase dintr-o colectivitate statistică, utilizând rezultatele obţinute în urma prelucrării unui număr de
24 date experimentale primare, pentru care au fost calculate în prealabil (conform metodei detaliate în
lucrarea precedentă) mărimile statistice: frecvenţă absolută şi frecvenţă relativă, respectiv frecvenţa
absolută cumulată şi frecvenţa relativă cumulată.

3. Modul de lucru
Reprezentarea grafică a unor date experimentale utilizând programul EXCEL cuprinde , în
general, următoarele etape:
a) completarea celulelor unei foii de calcul (Sheet) cu datele ce vor fi reprezentate
grafic;
b) construirea efectivă a graficului respectiv, aferent datelor şi mărimilor supuse
studiului, prin apelarea unor comenzi specifice programului de calcul utilizat.
Mărimile statistice ce urmează a fi reprezentate grafic în prezenta lucrare, respectiv
frecvenţă absolută, frecvenţă relativă, frecvenţa absolută cumulată şi frecvenţa relativă cumulată, se
introduc în celulele unei foi de calcul, conform specificaţiilor exemplificate în continuare, în tabelul
1:
Tabelul 1
REPARTIŢIA FRECVENŢELOR PE GRUPE
Nr. Frecvenţa
crt. fa fr fca fcr
1 1 0,04167 1 0,04167
2 4 0,16667 5 0,20833
3 5 0,20833 10 0,41667
4 7 0,29167 17 0,70833
5 5 0,20833 22 0,91667
6 2 0,08333 24 1,00000

Introducerea datelor în celulele foii de calcul este exemplificată în imaginea ecranului


EXCEL, prezentată în figura 1.
Pentru reprezentarea, pe acelaşi grafic, atât a histogramei cât şi a poligonului frecvenţelor
absolute, valorile din coloana A a tabelului frecvenţelor au fost copiate şi în coloanele H şi I din
figura 1, iar în coloana G s-au introdus valorile inferioare ale grupelor (în exemplul prezentat, limita
inferioară pentru %C), în vederea vizualizării acestora în grafic, pe axa absciselor.

Figura 1 - Tabelul frecvenţelor.


Exemplificarea înscrierii datelor pentru trasarea
histogramei şi poligonului frecvenţelor absolute

Graficul frecvenţelor, sub forma histogramei şi a poligonului frecvenţelor absolute, se poate


obţine prin selectarea valorile înscrise în coloanele G, H, I ca date sursă ale diagramei (respectiv toate
celule cuprinse între G2 şi I9 din Fig.1) urmată de accesarea succesivă a comenzilor :
Diagramă_Tipuri particularizate_Linie - Coloană_Următorul
După executarea acestei prime serii de comenzi, pe ecran va fi afişată figura 2 ce conţine,
într-o formă primară predefinită în program, graficele solicitate.
Accesând apoi comanda Următorul> , pe monitor va fi afişată figura 3.

Figura 2

Figura 3

După afişarea ecranului din figura 3, pentru particularizarea graficului trasat, se vor accesa,
succesiv, următoarele comenzi :
Titluri_Linii de grilă_Legendă_Etichete de date
iar pentru fiecare comandă se completează căsuţele respective, cu textul sau datele solicitate, de
exemplu,:
 la Linii de grilă se pot activa/dezactiva Linii de grilă majore atât pe
axa x, cât şi pe axa y;
 la Legendă se poate activa/dezactiva Afişare legendă şi stabili poziţia acesteia ;
 la Etichete de date se poate activa/dezactiva Afişare valoare;
După completarea acestor opţiuni, se execută clic pe butonul Următorul> şi pe monitor se
afişează căsuţa din zona inferioară a figurii 4.

Figura 4
După parcurgerea acestui pas, penultimul înainte de vizualizarea finală a diagramei, se execută
clic fie pe butonul Terminare (în cazul în care s-a obţinut diagrama dorită), fie pe unul dintre
butoanele Revocare sau <Înapoi (pentru a efectua unele modificări). Apelând apoi Terminare, se
obţine ecranul din figura 5.

Figura 5

Ajustarea graficului trasat, până la obţinerea imaginii finale prezentate în figura 6, este
posibilă prin parcurgerea următoarelor etape:

 se execută clic pe suprafaţa reprezentării grafice şi, trăgând de unul dintre marcatorii
colţurilor de selecţie, se poate mări/micşora, proporţional, graficul;
 executând un clic pe suprafaţa titlului, se realizează selectarea acestuia şi se poate modifica
tipul şi mărimea font-urilor (literelor);
 se selectează apoi axa y - executând dublu clic (2 clic-uri scurte, succesive) pe linia acestei
axe şi, de la butonul Scară, se modifică valoarea maximă a acesteia, de exemplu, la
valoarea 7;
 se execută dublu clic pe linia axei x şi de la comanda:

Modele_Etichete gradaţii , se activează butonul Nici unul;

 se selectează cele 2 rânduri de valori alăturate poligonului frecvenţei absolute şi se şterg de


la tastatură, apăsând tasta Delete;
 se execută dublu clic pe suprafaţa coloanelor histogramei şi cu comenzile:

Modele_Bordură , se optează, de exemplu, pentru culoare neagră;


_Suprafaţă , se alege culoarea gri;
Opţiuni_Suprapunere , se modifică valoarea la 100;
_Lăţime spaţiu liber , se modifică valoarea la 0;

 se execută dublu clic pe suprafaţa reprezentată grafic şi se alege culoarea albă ca fond al
reprezentării grafice;
 se selectează ultima coloană din partea dreaptă a histogramei şi i se dă tot culoarea de fond
albă, iar apoi se activează de la comanda Bordură, căsuţa Nici una;
 se execută dublu clic pe linia poligonului frecvenţelor şi, în căsuţa de dialog aferentă
comenzilor: Modele_Linie , se alege culoarea neagră;

_Marcator_Stil , se alege cerc;


_Prim plan , se alege negru;
_Fundal , se alege alb;
_Dimensiune , se alege mărimea de 7 pct;
 toate valorile situate deasupra axei x (de exemplu, %C) în afară de valoarea 0 care se
şterge, se selectează succesiv şi se trec prin tragere cu mous-ul poziţionându-se sub axa x, conform
reprezentărilor în graficele clasice.
După executarea tuturor acestor comenzi, graficul exemplificat mai sus, în figura 5, se va
transforma şi va fi afişat pe ecran conform celui din jumătatea stângă a figurii 6.
Acelaşi mod de lucru se aplică pentru construirea graficului frecvenţei cumulate absolute,
sub forma histogramei şi poligonului frecvenţelor aferent, cu precizarea că tabelul pentru realizarea
acestui grafic conţine următoarele date:
Tabelul 2
L Histograma frecvenţelor Poligonul frecvenţelor
cumulate absolute cumulate absolute
0
0,100 1 1
0,124 5 5
0,164 10 10
0,188 17 17
0,212 22 22
0,236 24 24
0,260

Graficele astfel obţinute pentru valorile frecvenţei cumulate absolute sunt prezentate în zona
din partea dreaptă a figurii 6.
Figura 6

4. Prezentarea rezultatelor
Graficele, sub forma histogramei şi poligonului frecvenţelor, trasate pentru mărimile:
 frecvenţa absolută;
 frecvenţa relativă;
 frecvenţa cumulată absolută;
 frecvenţa cumulată relativă,
aferente seturilor de date experimentale obţinute pentru conţinutul procentual de carbon, respectiv de
mangan, vor fi salvate, listate şi apoi ataşate referatului lucrării.

S-ar putea să vă placă și

  • Reteta Dukan
    Reteta Dukan
    Document19 pagini
    Reteta Dukan
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Experiment NR 4
    Experiment NR 4
    Document16 pagini
    Experiment NR 4
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Experiment NR 8
    Experiment NR 8
    Document9 pagini
    Experiment NR 8
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 2
    Capitolul 2
    Document5 pagini
    Capitolul 2
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Mathcad Experiment 6
    Mathcad Experiment 6
    Document1 pagină
    Mathcad Experiment 6
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Experiment NR 1
    Experiment NR 1
    Document5 pagini
    Experiment NR 1
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Dieta Daneza
    Dieta Daneza
    Document2 pagini
    Dieta Daneza
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Experiment NR 11
    Experiment NR 11
    Document5 pagini
    Experiment NR 11
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Experiment NR 1
    Experiment NR 1
    Document5 pagini
    Experiment NR 1
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • C4 Populatie Si Esantion. Esantionarea
    C4 Populatie Si Esantion. Esantionarea
    Document4 pagini
    C4 Populatie Si Esantion. Esantionarea
    Gabriela Paraschiv
    100% (1)
  • Experiment NR 4
    Experiment NR 4
    Document16 pagini
    Experiment NR 4
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Disertatie CAPITOLUL 4 PROIECTARE SI MODELARE
    Disertatie CAPITOLUL 4 PROIECTARE SI MODELARE
    Document33 pagini
    Disertatie CAPITOLUL 4 PROIECTARE SI MODELARE
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Grafice Si Diagrame Pentru Structura Esantionului
    Grafice Si Diagrame Pentru Structura Esantionului
    Document13 pagini
    Grafice Si Diagrame Pentru Structura Esantionului
    Moldovan Claudia
    Încă nu există evaluări
  • Mathcad Experiment 6
    Mathcad Experiment 6
    Document1 pagină
    Mathcad Experiment 6
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • ZILIERII
    ZILIERII
    Document10 pagini
    ZILIERII
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Mathcad Experiment 5
    Mathcad Experiment 5
    Document7 pagini
    Mathcad Experiment 5
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Experiment NR 10
    Experiment NR 10
    Document7 pagini
    Experiment NR 10
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Experiment NR 11
    Experiment NR 11
    Document5 pagini
    Experiment NR 11
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Experiment NR 10
    Experiment NR 10
    Document7 pagini
    Experiment NR 10
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Inovarea Unui Produs
    Inovarea Unui Produs
    Document32 pagini
    Inovarea Unui Produs
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Experiment NR 3
    Experiment NR 3
    Document8 pagini
    Experiment NR 3
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • PIPDE Laborator1
    PIPDE Laborator1
    Document7 pagini
    PIPDE Laborator1
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Protectia Maternitatii
    Protectia Maternitatii
    Document14 pagini
    Protectia Maternitatii
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • SALARIUL
    SALARIUL
    Document14 pagini
    SALARIUL
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • PIPDE Laborator1
    PIPDE Laborator1
    Document7 pagini
    PIPDE Laborator1
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Concedii Medicale
    Concedii Medicale
    Document19 pagini
    Concedii Medicale
    CătălínaÐamaschin
    0% (1)
  • Raspunderea Disciplinara
    Raspunderea Disciplinara
    Document22 pagini
    Raspunderea Disciplinara
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Regulamentul Intern
    Regulamentul Intern
    Document6 pagini
    Regulamentul Intern
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări
  • Sindicatsi Reprezentati
    Sindicatsi Reprezentati
    Document8 pagini
    Sindicatsi Reprezentati
    CătălínaÐamaschin
    Încă nu există evaluări