Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Consideraţii generale
Reprezentarea datelor în tabele are, pe lângă avantajul unei scrieri mai compacte, accesibile
pentru citire, şi avantajul posibilităţii de prelucrare a datelor experimentale utilizând facilităţile oferite
de programele de calcul automat.
2. Conţinutul lucrării
Scopul lucrării este acela de însuşire a unor noţiuni de calcul tabelar necesare prelucrării
statistice a datelor experimentale - ordonarea datelor experimentale; stabilirea claselor (intervalelor) de
grupare; determinarea frecvenţelor intervalelor de grupare - precum şi a modului de introducere a
datelor şi formulelor în celulele foilor de calcul ale programului de calcul tabelar şi reprezentări
grafice EXCEL.
Pentru aceasta, se cere prelucrarea datelor experimentale primare , înscrise în Tabelul 1 - date
reprezentând o selecţie extrasă dintr-o colectivitate statistică (eşantion), - după cum urmează :
Tabelul 1
11 0,16 0,75
12 0,18 0,57
13 0,19 0,46
14 0,23 0,59
15 0,12 0,65
16 0,15 0,68
17 0,24 0,74
18 0,19 0,58
19 0,23 0,82
20 0,21 0,78
21 0,14 0,34
22 0,11 0,31
23 0,17 0,41
24 0,14 0,61
3. Modul de lucru
a. Ordonarea datelor experimentale
Datele experimentale primare înscrise în Tabelul 1, se vor introduce în celulele foii de calcul
tabelar, apoi vor fi ordonate crescător, conform specificaţiilor din coloanele tabelelor 2a respectiv 2b,
utilizând comenzile din bara de meniuri a programului EXCEL.
Tabelul 2a
Nr. %C %Mn (corespunzătoare valorilor
crt. (ordonate crescător) %C, ordonate crescător)
1
...
24
xmax ...
xmin ...
Tabelul 2b
Nr. %C (corespunzătoare valorilor %Mn
crt. %Mn ordonate crescător) (ordonate crescător)
1
...
24
xmax ...
xmin ...
Gruparea datelor statistice în clase sau intervale de grupare este precedată de aprecierea
numărul de grupe (ng), cu relaţia:
ng = 1 + 3,222 ln n
unde n este numărul datelor (volumul eşantionului); pentru exemplul prezentat : ng =1 + 3,222
x 3,17805383 = 11 (se rotunjeşte la număr întreg)
Pentru cele 24 date experimentale, se poate alege un număr mai mic de grupe (de
exemplu ng = 6). Fiecărei grupe îi corespunde un anumit interval de grupare (h) care se calculează cu
relaţia:
x max x min
h ,
ng
în care xmax, respectiv xmin, reprezintă valorile maximă respectiv minimă a parametrului urmărit, citite
în tabelul 2a sau 2b. În urma calculului, gruparea datelor experimentale în cele n g=6 grupe s-a efectuat
în consecinţă, iar rezultatele sunt marcarcate la limitele rândurilor corespunzătoare, în tabelele 3a şi
3b.
b. Determinarea frecvenţelor intervalelor de grupare
Datele experimentale se aduc apoi, prin copiere din celulele tabelelor 2a şi 2b, la forma
prezentată în coloanele %C şi %Mn ale tabelelor 3a, respectiv 3b.
În funcţie de limita inferioară şi superioară a fiecărui interval de grupare, se numără câte valori
sunt cuprinse între aceste limite, iar rezultatul numărării acestor valori se înscrie, pentru fiecare
interval, în coloana frecvenţelor absolute fa.
Tabelul 3a
Nr. %C Nr. %C
crt. (ordonate fa crt. (ordonate fa
crescător) crescător)
1 0,11 14 0,19
2 0,11 15 0,19
3 0,12 16 0,19
4 0,13 4 17 0,19 4
5 0,14 18 0,21
6 0,14 19 0,21
7 0,15 3 20 0,21
8 0,16 21 0,22 4
9 0,16 22 0,23
10 0,17 23 0,23
11 0,17 24 0,24 3
12 0,17 xmax 0,24
13 0,18 6 xmin 0,11
Tabelul 3b
Nr. %Mn fa
crt. (ordonate crescător)
1 0,31
2 0,31
3 0,33
4 0,34
5 0,34
6 0,35
7 0,39 7
8 0,41
9 0,45
10 0,46 3
11 0,52
12 0,57
13 0,57
14 0,58 4
15 0,59
16 0,61
17 0,63
18 0,65 4
19 0,68
20 0,74
21 0,75 3
22 0,78
23 0,81
24 0,82 3
xmax 0,82
xmin 0,31
4. Prezentarea rezultatelor
Forma de prezentare a rezultatelor finale obţinute în urma calculului sunt exemplificate în
tabelul 4a pentru %C, respectiv 4b pentru %Mn.
Tabelul 4a
Tabelul 4b
Fişierul conţinând calculele efectuate va fi salvat de către fiecare student care a executat
lucrarea, cu numele respectiv, iar Foaia de calcul (Sheet) conţinând tabelele finale (Tab.4a şi 4b), va fi
apoi listată şi ataşată referatului lucrării.
1. Consideraţii generale
Prezentarea datelor prin grafice prezintă avantajul unei reprezentări sugestive care facilitează
o serie de interpretări ale fenomenului studiat şi, totodată, oferă posibilităţi de prelucrare a
respectivelor date, utilizând facilităţile oferite de programele de calcul automat.
Reprezentarea grafică a datelor se face sub formă de grafice şi diagrame. cele mai utilizate
categorii, îndeosebi pentru interpretarea statistică a datelor experimentale, fiind următoarele :
diagrama sub formă de bară - în care fiecărei valori a variabilei înscrisă în abscisă i se
asociază o ordonată (o bară), de lungime proporţională cu
valoarea respectivă;
diagrama circulară - conţine reprezentarea grafică a datelor sub forma unui cerc divizat în
sectoare, având unghiurile la centru, deci şi suprafeţele, proporţionale cu valorile
reprezentate;
diagrama cumulativă - în care se trasează segmente de dreaptă de lungimi proporţionale cu
valorile reprezentate, decalate progresiv în sus
astfel încât originea fiecărui segment să se afle la nivelul extremităţii
segmentului precedent;
histograma - este utilizată îndeosebi pentru reprezentarea grafică a repartiţiei de frecvenţă pe
clase de valori şi este formată dintr-o succesiune de dreptunghiuri alăturate, având suprafeţele
proporţionale cu frecvenţele în clase;
poligonul frecvenţelor - cuprinde reprezentarea grafică a repartiţiei de frecvenţă pe clase de
valori, definită printr-o linie frântă care uneşte perpendicularele proporţionale cu frecvenţele
ridicate din centrele claselor înscrise pe axa absciselor.
2. Conţinutul lucrării
Scopul lucrării este acela însuşire a procedurii de construire a histogramei şi poligonului
frecvenţelor aferente unui şir de date experimentale şi, totodată, de instruire cu comenzile
programului de reprezentări grafice EXCEL - program de calcul deosebit de util pentru trasarea
diferitelor tipuri de grafice, alese fie dintre cele predefinite în acest program, fie definite de utilizator.
În cadrul lucrării, se va proceda la determinarea repartiţiei experimentale a unei selecţii
extrase dintr-o colectivitate statistică, utilizând rezultatele obţinute în urma prelucrării unui număr de
24 date experimentale primare, pentru care au fost calculate în prealabil (conform metodei detaliate în
lucrarea precedentă) mărimile statistice: frecvenţă absolută şi frecvenţă relativă, respectiv frecvenţa
absolută cumulată şi frecvenţa relativă cumulată.
3. Modul de lucru
Reprezentarea grafică a unor date experimentale utilizând programul EXCEL cuprinde , în
general, următoarele etape:
a) completarea celulelor unei foii de calcul (Sheet) cu datele ce vor fi reprezentate
grafic;
b) construirea efectivă a graficului respectiv, aferent datelor şi mărimilor supuse
studiului, prin apelarea unor comenzi specifice programului de calcul utilizat.
Mărimile statistice ce urmează a fi reprezentate grafic în prezenta lucrare, respectiv
frecvenţă absolută, frecvenţă relativă, frecvenţa absolută cumulată şi frecvenţa relativă cumulată, se
introduc în celulele unei foi de calcul, conform specificaţiilor exemplificate în continuare, în tabelul
1:
Tabelul 1
REPARTIŢIA FRECVENŢELOR PE GRUPE
Nr. Frecvenţa
crt. fa fr fca fcr
1 1 0,04167 1 0,04167
2 4 0,16667 5 0,20833
3 5 0,20833 10 0,41667
4 7 0,29167 17 0,70833
5 5 0,20833 22 0,91667
6 2 0,08333 24 1,00000
Figura 2
Figura 3
După afişarea ecranului din figura 3, pentru particularizarea graficului trasat, se vor accesa,
succesiv, următoarele comenzi :
Titluri_Linii de grilă_Legendă_Etichete de date
iar pentru fiecare comandă se completează căsuţele respective, cu textul sau datele solicitate, de
exemplu,:
la Linii de grilă se pot activa/dezactiva Linii de grilă majore atât pe
axa x, cât şi pe axa y;
la Legendă se poate activa/dezactiva Afişare legendă şi stabili poziţia acesteia ;
la Etichete de date se poate activa/dezactiva Afişare valoare;
După completarea acestor opţiuni, se execută clic pe butonul Următorul> şi pe monitor se
afişează căsuţa din zona inferioară a figurii 4.
Figura 4
După parcurgerea acestui pas, penultimul înainte de vizualizarea finală a diagramei, se execută
clic fie pe butonul Terminare (în cazul în care s-a obţinut diagrama dorită), fie pe unul dintre
butoanele Revocare sau <Înapoi (pentru a efectua unele modificări). Apelând apoi Terminare, se
obţine ecranul din figura 5.
Figura 5
Ajustarea graficului trasat, până la obţinerea imaginii finale prezentate în figura 6, este
posibilă prin parcurgerea următoarelor etape:
se execută clic pe suprafaţa reprezentării grafice şi, trăgând de unul dintre marcatorii
colţurilor de selecţie, se poate mări/micşora, proporţional, graficul;
executând un clic pe suprafaţa titlului, se realizează selectarea acestuia şi se poate modifica
tipul şi mărimea font-urilor (literelor);
se selectează apoi axa y - executând dublu clic (2 clic-uri scurte, succesive) pe linia acestei
axe şi, de la butonul Scară, se modifică valoarea maximă a acesteia, de exemplu, la
valoarea 7;
se execută dublu clic pe linia axei x şi de la comanda:
se execută dublu clic pe suprafaţa reprezentată grafic şi se alege culoarea albă ca fond al
reprezentării grafice;
se selectează ultima coloană din partea dreaptă a histogramei şi i se dă tot culoarea de fond
albă, iar apoi se activează de la comanda Bordură, căsuţa Nici una;
se execută dublu clic pe linia poligonului frecvenţelor şi, în căsuţa de dialog aferentă
comenzilor: Modele_Linie , se alege culoarea neagră;
Graficele astfel obţinute pentru valorile frecvenţei cumulate absolute sunt prezentate în zona
din partea dreaptă a figurii 6.
Figura 6
4. Prezentarea rezultatelor
Graficele, sub forma histogramei şi poligonului frecvenţelor, trasate pentru mărimile:
frecvenţa absolută;
frecvenţa relativă;
frecvenţa cumulată absolută;
frecvenţa cumulată relativă,
aferente seturilor de date experimentale obţinute pentru conţinutul procentual de carbon, respectiv de
mangan, vor fi salvate, listate şi apoi ataşate referatului lucrării.