Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu Tineri Iesiti Web Final 0907 PDF
Studiu Tineri Iesiti Web Final 0907 PDF
SITUAȚIA TINERILOR
CARE PĂRĂSESC
SISTEMUL DE PROTECȚIE
SPECIALĂ DIN ROMÂNIA
RAPORT DE CERCETARE
București, 2020
STUDIU PRIVIND
SITUAȚIA TINERILOR
CARE PĂRĂSESC
SISTEMUL DE PROTECȚIE
SPECIALĂ DIN ROMÂNIA
RAPORT DE CERCETARE
Iunie 2020
Elaborat de:
Asociația Sociometrics – Grupul de Analiză Socială și Economică
Echipa de cercetare:
Alexandru Toth (coord.), Simona Niculae, Oana Perju, Alexandra Deliu
ISBN 978-973-0-32024-4
CUPRINS
2. CADRUL LEGAL 12
2.1. Cadrul legal la nivel național 12
2.2. Recomandări la nivel internațional 16
1 La momentul începerii studiului denumirea instituției era Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.
8 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
● Localitatea în care se afla serviciul din care a (București), Project Romania Rescue, Fundația
ieșit tânărul. Giovanni Bosco, Fundația M.G.H Casa Speranța
● Mediul rezidențial. (Constanța), Asociația Copiii Noștri de Pretutin-
deni (Gorj), Fundația COTE și Fundația Emmaus
● Sexul tânărului.
(Iași), Hope and Homes for Children și Fundația
● Vârsta tânărului la momentul ieșirii din sistem. de Voluntari Somaschi (Maramureș), Fundația
● Nivelul de educație al tânărului corespunzător Rudolf Walther și Fundația de Abilitare Speranța
ultimei școli absolvite. – serviciul de locuire în comunitate UnLoc (Timiș)
● Tânărul avea la momentul ieșirii un certificat ● 7 interviuri cu reprezentanți ai serviciilor publice
de încadrare în grad de handicap. de asistență socială din reședințele de județ;
● Statusul ocupațional al tânărului la momentul ● 8 interviuri cu reprezentanți ai agențiilor județene
ieșirii. și locale de ocupare a forței de muncă.
● În ce localitate s-a stabilit imediat după ieșirea
Cercetarea calitativă s-a realizat în 7 județe și un sector:
din sistem?
Alba, Argeș, Constanța, Gorj, Iași, Maramureș, Timiș
● Unde s-a mutat imediat după ieșirea din sistem și Municipiul București (Sectorul 2). Selecția jude-
pentru a locui? țelor și a Sectorului Municipiului București a luat în
● Alte informații relevante privind situația tânărului. considerare pe de o parte criteriul geografic (un județ
Datele au fost culese și furnizate de către DGASPC în din fiecare regiune de dezvoltare a țării), iar pe de altă
perioada iulie-septembrie 2019. În total au fost iden- parte profilul județului din perspectiva caracteristicilor
tificați 13151 de tineri cărora le-a încetat măsura de tinerilor ieșiți din sistem în perioada 2014-2017. Altfel
protecție în perioada 2014-2017. spus, din fiecare regiune de dezvoltare a fost selectat
județul cel mai reprezentativ pentru regiunea din care
face parte luând în considerare următorii indicatori: %
1.1.2. Cercetarea calitativă tineri ieșiți din servicii rezidențiale; % tineri care, pe
Componenta de cercetare calitativă a acestui studiu perioada plasamentului, au locuit în localități urbane;
a utilizat ca metodă de culegere a datelor interviul % tineri care au ieșit din sistem la vârsta de 18 ani;
semi-structurat. Această componentă a vizat identi- % tineri care la momentul ieșirii din sistem aveau cel
ficarea serviciilor destinate tinerilor care urmează să mult 8 clase; % tineri care la momentul ieșirii aveau
părăsească sistemul de protecție și a celor de sprijin cel puțin liceu; % tineri cu dizabilități; % tineri care la
pentru cei care l-au părăsit deja, precum și a practicilor momentul ieșirii erau angajați cu norma întreagă sau
specialiștilor din domeniu și a experiențelor tinerilor. În parțială; % tineri care la scurt timp după ieșire au
cadrul cercetării calitative au fost realizate următoarele: plecat în străinătate; % tineri ieșiți din sistem care au
rămas la asistentul maternal profesionist (AMP) sau în
● 49 de interviuri cu tineri care au părăsit sistemul în familia de plasament ori au fost reintegrați în familia
perioada 2014-2017, din care 36 ieșiți din servicii de origine; % tineri care au plecat să locuiască într-o
de tip rezidențial și 13 care au fost în plasament la locuință închiriată de pe piața liberă. Pornind de acești
asistent maternal (AMP); 10 indicatori, am calculat diferențele dintre valorile la
● 26 de interviuri cu specialiști din DGASPC, în nivel de județ și valorile la nivel de regiune. Județele
special manageri de caz ai copiilor din serviciile selectate pentru a fi incluse în cercetarea calitativă sunt
de tip rezidențial și din asistență maternală, dar și cele care au înregistrat, în medie, cele mai mici dife-
șefi de centre, reprezentanți ai unor servicii desti- rențe față de valorile regionale.
nate tinerilor ieșiți din sistemul de protecție
Selecția tinerilor a fost planificată a se realiza în
● 17 interviuri cu reprezentanți ai unor ONG-uri funcție de anumite criterii, precum gen, nivel de
care furnizează servicii acestei categorii de tineri, educație, mediu rezidențial, tipul plasamentului, însă
respectiv: Asociația Rita Tita, Caritas Alba Iulia dificultățile de a identifica tineri care să corespundă
și Asociația CTF Sf. Ioan Botezătorul (Alba), criteriilor inițiale ne-au determinat să le relaxăm pe
Asociația Reaching Out (Argeș), SOS Satele parcurs și să ținem cont doar de 2 criterii: genul și locul
Copiilor, Social Incubator și Fundația Metropolis plasamentului.
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 9
Toate interviurile s-au desfășurat pe baza unor ghiduri chestionarul online, i s-a pus la dispoziție link-ul de
tematice elaborate în concordanță cu obiectivele cerce- accesare a chestionarului online de către reprezentantul
tării și au fost înregistrate audio cu consimțământul DGASPC. Pentru contactarea tânărului, în condițiile
intervievaților. în care informațiile existente la nivelul DGASPC nu
mai erau de actualitate, persoana desemnată cu această
sarcină a încercat identificarea lui pe rețele de sociali-
1.1.3. Ancheta prin sondaj
zare sau apelând la persoane care îl cunosc pe tânărul
pe un eșantion de tineri
respectiv (frați/surori, alte rude, foști colegi din centre
Această componentă a studiului a vizat descrierea situa- etc.). Volumul relativ mic al eșantionului final realizat
ției actuale a tinerilor care au părăsit sistemul în perioada este explicabil în special prin rata mică de contact. Din
2014-2017 și s-a realizat pe două eșantioane diferite: cei 800 de tineri selectați în eșantion, au fost contactați
direct de către reprezentanții DGASPC 473, ceea ce
1. Un eșantion reprezentativ, cu un volum proiectat
înseamnă o rată de contact de 59%. Dintre aceștia 215
de 800 de tineri, selectați aleatoriu din lista cu
tineri (46%) au răspuns la chestionar, din care, în cazul
cei 13151 de tineri despre care DGASPC ne-au
a 145, chestionarul a fost aplicat de către un reprezen-
furnizat date în prima etapă. Dintre aceștia în final
tant DGASPC fie față în față, fie telefonic. Restul de
s-a obținut un eșantion de 250 de persoane (chesti-
105 chestionare au fost auto-completate online de către
onare valide).
tineri. Pe ansamblu, rata de răspuns în cazul eșantio-
2. Un eșantion de disponibilitate obținut prin promo- nului reprezentativ de tineri a fost de 31%, existând
varea unui chestionar online de către echipa de variații semnificative între subgrupurile de tineri
cercetare, SOS Satele Copiilor România și orga- definite de anumite caracteristici, după cum se poate
nizații partenere în rețele sociale (în special Face- observa din tabelul 1. Ratele de contact și de răspuns
book). Prin această metodă au fost obținute în final sunt semnificativ influențate de nivelul de educație
106 chestionare valide. al tinerilor selectați în eșantion, cea mai mică rată de
răspuns înregistrându-se în cazul tinerilor fără școală
Colectarea datelor s-a realizat în ambele cazuri (11%), ceea ce este explicabil prin faptul că aceștia
printr-un chestionar online în perioada 10 ianuarie – 10 sunt în principal persoane cu dizabilități severe și/sau
martie 2020. care nu știu să citească și să scrie, deci nu puteau parti-
cipa la sondaj decât asistați de o persoană din cadrul
Pentru eșantionul reprezentativ datele au fost culese de
DGASPC. Rata de răspuns este semnificativ mai mare
asemenea prin intermediul DGASPC, folosindu-se un
în cazul celor cu studii liceale sau postliceale finali-
chestionar online. Pentru fiecare tânăr selectat în eșan-
zate. Se mai observă că rata de contact și de răspuns
tion s-a încercat de către fostul manager de caz sau altă
este mai mare în cazul tinerilor care au fost în asis-
persoană din cadrul DGASPC contactarea acestuia și
tență maternală și mai mică în cazul celor proveniți din
aplicarea față în față sau telefonic a chestionarului. În
servicii rezidențiale.
cazul în care tânărul a preferat să completeze singur
N (volum
Rata de Rata de
eșantion
contact răspuns
proiectat)
Total 800 59% 31%
N (volum
Rata de Rata de
eșantion
contact răspuns
proiectat)
Mediu Rural 278 59% 34%
rezidențial la
momentul ieșirii Urban 522 59% 30%
Este de menționat și faptul că ratele de contact și Eșantionul de disponibilitate rezultat în urma sonda-
răspuns variază foarte mult între județe, existând 5 jului promovat prin rețelele sociale, prezintă diferențe
județe și 4 sectoare ale Municipiului București în care semnificative față de eșantionul reprezentativ, fiind
nu s-a reușit completarea niciunui chestionar cu tineri suprareprezentați în special tinerii care au fost în plasa-
selectați în eșantionul inițial, dar și județe în care rata ment în servicii rezidențiale, cei care locuiesc în urban
de răspuns a fost de peste 60% (vezi Anexa 1). și cei cu studii superioare (vezi tabelul 2).
Tabel 2. Comparații între cele două eșantioane de tineri folosite în ancheta pe bază de
sondaj în ce privește distribuțiile după anumite caracteristici socio-demografice (%)
N N
% nepon- % nepon-
derat derat
Provine din serviciu rezidențial al DGASPC 43% 108 58% 61
Provine din serviciu rezidențial al unei OPA 8% 21 18% 19
Provine din asistență maternală profesionistă 16% 41 15% 16
Provine din plasament în familie extinsă 32% 80 9% 10
Eșantionul final pe care s-a realizat analiza situației din rarea lui pentru a corecta diferențele dintre cele două eșan-
prezent a tinerilor ieșiți din sistemul de protecție a fost tioane și structura populației de tineri așa cum a reieșit în
obținut prin combinarea celor două eșantioane și ponde- baza anchetei administrative. Pentru ponderare s-au luat
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 11
în considerare distribuțiile următoarelor variabile: tipul în cele mai multe cazuri, erau tineri bine integrați
serviciului în care au fost în plasament, sexul, vârsta, socio-profesional la momentul cercetării.
nivelul de educație și încadrarea în grad de handicap.
În ciuda tuturor limitelor menționate, consistența internă
foarte ridicată a datelor cantitative, precum și comple-
1.2. Limitele cercetării mentaritatea cu datele calitative, ne oferă suficiente
argumente să considerăm că rezultatele acestei cercetări
Acest studiu, ca oricare alt demers de cercetare, are reflectă destul de valid situația tinerilor care au părăsit
anumite limite ce țin de obiectivele pe care ni le-am sistemul de protecție specială în perioada 2014-2017 și
propus și de metodologia folosită pentru culegerea pot constitui o bază solidă pentru dezvoltarea unui cadru
datelor. instituțional care să conducă la îmbunătățirea practicilor
în ce privește pregătirea tinerilor pentru viața indepen-
Principala limită a cercetării este legată de datele culese
dentă și integrarea lor socio-profesională.
prin sondaj cu privire la situația actuală a tinerilor ieșiți
din sistemul de protecție în perioada 2014-2017 și ține
de faptul că ratele de contact și răspuns ale celor din 1.3. Aspecte etice
eșantionul reprezentativ sunt unele relativ mici. Este
destul de probabil ca tinerii care nu au putut fi contactați, Participarea tuturor subiecților la studiu atât în cerce-
care au refuzat să participe la sondaj sau care nu au parti- tarea calitativă, cât și în sondajul online s-a făcut pe
cipat din orice alt motiv, să difere de cei care au răspuns bază de consimțământ informat, cu respectarea prevede-
la chestionar în ce privește situația lor socio-economică rilor Regulamentului UE privind protecţia persoanelor
actuală, ipoteza principală fiind că datele colectate fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter
supra-reprezintă cazurile de tineri bine integrați social și personal şi privind libera circulaţie a acestor date.
profesional în prezent, fiind sub-reprezentați acei tineri Tuturor participanților la cercetare li s-a asigurat confi-
aflați în situațiile cele mai vulnerabile. dențialitatea datelor personale, a răspunsurilor oferite și
imaginii lor. Întotdeauna s-a explicat rolul echipamen-
Totodată, trebuie subliniat că tinerii care au fost intervi- tului de înregistrare și s-a obținut acordul scris privind
evați în cercetarea calitativă au fost în general persoane înregistrarea audio a interviurilor individuale.
care au păstrat în mare măsură legătura cu DGASPC
sau organizațiile care le-au furnizat servicii și de aceea,
12 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
Strategia naţională pentru protecția și promovarea „(i) dezvoltarea și consolidarea capacității de prevenire
drepturilor copilului 2014-20203, încă în vigoare la la nivel comunitar și a serviciilor de sprijin;
momentul studiului, are printre obiectivele specifice
propuse tranziția de la îngrijirea instituțională la cea (ii) reconsiderarea căilor și mijloacelor (inclusiv a
comunitară a copiilor și include măsuri aferente ce beneficiilor de asistenţă socială) de furnizare a spriji-
vizează pregătirea copiilor în vederea părăsirii siste- nului către familii pentru prevenirea separării copilului
mului de protecție prin formarea de profesioniști în de familie;
2 HG 669/2006 privind aprobarea Strategiei naționale de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului.
3 HG 1113/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 și a Planului operaţional pentru
implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia și promovarea drepturilor copilului 2014-2016.
4 HG 383/2015 pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020.
5 Garanția pentru Tineret este un angajament asumat de toate statele membre UE prin care toți tinerii sub vârsta de 25 de ani primesc o ofertă de calitate de încadrare în
muncă, de continuare a educației, de ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai participă la
o formă de învățământ formal. România a adoptat în 2014 primul Plan de implementare a Garanției pentru Tineret pentru perioada 2014-2015. A urmat apoi adoptarea în
2017 a planului pentru perioada 2017-2020.
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 13
(iii) revizuirea serviciilor existente de protecție a copi- Direcțiile de asistență socială (DAS) din subordinea
lului pentru a îmbunătăți calitatea îngrijirii acordate, consiliilor locale ale municipiilor și orașelor și compar-
reducând în același timp durata de ședere în sistemul de timentele de asistență socială organizate la nivelul
protecţie la minimul necesar (Inițiativă cheie propusă); comunelor pot furniza diverse servicii sociale, cele
mai importante pentru tinerii care părăsesc sistemul
(iv) dezinstituţionalizare și trecerea către îngrijirea în de protecție fiind: servicii de consiliere și informare,
comunitate; servicii de inserţie/reinserţie socială, servicii de reabi-
(v) finanţarea din POR 2014-2020 a infrastructurii litare, centre/centre multifuncţionale care asigură
sociale necesare furnizării serviciilor sociale pentru condiţii de locuit și de gospodărire pe perioadă deter-
copii (centre de zi, căsuţe de tip familial etc.)”. minată pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie
a copilului, cantine sociale la care și acest grup vulne-
Rolurile instituțiilor centrale și locale în pregătirea rabil poate avea acces. Serviciile de asistență comu-
tinerilor pentru părăsirea sistemului de protecție și în nitară furnizate de direcțiile sau compartimentele de
monitorizarea acestora sunt definite în mai multe acte asistență socială pot planifica și activități8 ce urmăresc
normative ce reglementează organizarea și funcțio- educația pentru dezvoltarea abilităților pentru o viață
narea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Dreptu- independentă, facilitarea accesului pe piața muncii și
rilor Copilului și Adopţie și serviciilor publice de asis- facilitarea accesului la o locuință.
tenţă socială6.
Legea 272/2004 prevede dreptul la protecție specială
Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoa- pentru copiii lipsiți temporar sau definitiv de ocrotirea
nelor cu Dizabilități, Copii și Adopție (ANDPDCA) părinților, plasamentul copilului, ca măsură de protecție
are rol normativ elaborând proiecte de acte normative putând fi dispus la o persoană sau familie, la un asistent
și urmărind aplicarea unitară a legislației. Referitor maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial. Această
la problematica tinerilor ce urmează să părăsească măsură este limitată până la momentul dobândirii capa-
sistemul de protecție a copilului, rolul ANDPDCA cității depline de exercițiu, dar cu posibilitatea de a fi
privește doar perioada în care aceștia sunt copii: extins în condiții speciale:
„asigură controlul, coordonarea și îndrumă metodo-
logic activitățile serviciilor destinate prevenirii sepa- „Art. 55 (2) La cererea tânărului, exprimată după dobân-
rării copilului de părinții săi, ale celor de protecție direa capacităţii depline de exerciţiu, dacă își continuă
specială a copilului separat”, „elaborează metodologii, studiile o singură dată în fiecare formă de învăţământ
norme, instrucțiuni și proceduri de lucru, precum și de zi, protecţia specială se acordă, în condiţiile legii, pe
alte instrumente de evaluare și de monitorizare nece- toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăși
sare organizării și funcționării serviciilor destinate vârsta de 26 de ani.
prevenirii separării copilului de părinții săi și protec- (3) Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exer-
ției speciale a copilului separat”, „licențiază serviciile ciţiu și a beneficiat de o măsură de protecţie specială,
destinate prevenirii separării copilului de părinții săi, dar care nu își continuă studiile și nu are posibilitatea
precum și protecției speciale a copilului”7. revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul
Direcțiile generale de asistență socială și protecția excluderii sociale, beneficiază, la cerere, pe o perioadă
copilului (DGASPC) din subordinea consiliilor jude- de până la 2 ani, de protecţie specială, în scopul faci-
țene și ale consiliilor locale ale municipiului Bucu- litării integrării sale sociale. Acest drept se pierde în
rești asigură „aplicarea politicilor sociale în domeniul cazul în care se face dovada că tânărului i s-au oferit
protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, un loc de muncă și/sau locuinţă cel puţin de două ori,
persoanelor cu dizabilităţi, precum și altor persoane, iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din motive impu-
grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, cu rol tabile lui.”
în administrarea și acordarea beneficiilor de asistenţă Legea prevede și alte beneficii aplicabile tinerilor
socială și a serviciilor sociale”. pentru care s-a extins protecția specială precum: dreptul
la „hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igieni- vârstei de 26 ani tinerii care fac dovada că urmează o
co-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, mate- formă de învățământ la zi sau au un loc de muncă.”
riale cultural-sportive, precum și sume de bani pentru
nevoi personale.” Necesarul se stabilește în funcţie Pregătirea copiilor/tinerilor pentru ieșirea din
de vârsta și nevoile copilului/tânărului, prin hotărâre sistemul de protecție socială este prevăzută în stan-
a consiliului judeţean/consiliilor locale ale sectoarelor dardele de calitate pentru serviciile sociale de tip fami-
municipiului București sau organismului privat acre- lial sau rezidențial. În 2019, standardele de calitate
ditat, dacă este cazul. pentru serviciile sociale au fost revizuite, reglementând,
pentru unele servicii, și componenta de dezvoltare a
La momentul redactării raportului, exista o lege9 trimisă deprinderilor de viață independentă10.
la promulgare pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea dreptu- Ordinul 25/2019 (standarde minime de calitate pentru
rilor copilului. Aceasta propune câteva măsuri impor- serviciile sociale de tip rezidenţial) prevede pe lângă
tante pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție obligativitatea pregătirii copiilor înainte de încetarea
specială prin crearea unui mecanism de monitorizare măsurii de protecție specială (informare, consiliere,
post-instituționalizare și beneficii suplimentare pentru logistica părăsirii serviciului) pregătirea copiilor pentru
tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială viața independentă (educare/instruire și de implicare
după extinderea perioadei de protecție peste momentul a copiilor în efectuarea activităților uzuale ale vieții
dobândirii capacității depline de exercițiu: zilnice autonome) prin programe pentru viața inde-
pendentă adaptate fiecăruia dintre beneficiari. Centrele
„Art. 55. (4) La încetarea măsurii de protecție specială, amenajează și dotează corespunzător spațiile necesare
tinerii aflați în situațiile prevăzute la alin. (2) și (3) își pentru realizarea activităților destinate pregătirii copi-
pot da acordul cu privire la monitorizarea situației lor ilor pentru viața independentă. Copiii/tinerii sunt spriji-
după încetarea măsurii de protecție specială, acordul niți să depășească situațiile de dificultate, să dezvolte și
fiind exprimat în scris în fața comisiei pentru protecția să-și mențină contactele sociale, să revină în familie, să
copilului, cu declararea adresei sau a localității la/în participe activ la viața comunității. În plus, centrele faci-
care va locui.” litează sau, după caz, desfășoară activități de informare,
consiliere, educație extracurriculară, terapii ocupațio-
„Art. 551. (3) Serviciul public de asistență socială de la nale etc., care privesc nevoi diverse: cunoașterea drep-
domiciliul tânărului sau, după caz, din localitatea în turilor sociale și a legislației, a valorilor promovate în
care acesta declară că va locui, cu prilejul exprimării comunitate, a drepturilor și obligațiilor în calitate de
acordului prevăzut la art. 55 alin. (4), are obligația de cetățeni, facilitarea accesului la locuință și adaptarea
a urmări semestrial evoluția acestuia pentru o perioadă acesteia, facilitarea accesului la un loc de muncă, orien-
de doi ani și a transmite rapoartele întocmite direcției tare vocațională, acces la formare profesională etc.
generale de asistență socială și protecția copilului care
a propus încetarea măsurii de protecție specială.” Ordinul nr. 26/2019 (standarde minime de calitate pentru
serviciile sociale de tip familial) are prevederi simi-
„Art.129. (41) Tinerii pentru care s-a stabilit o măsură lare cu ordinul pentru serviciile rezidențiale, cu câteva
de protecție specială, în condițiile art. 55 alin. (2) și (3) deosebiri ce rezultă din specificul vieții de familie: asis-
au dreptul, la ieșirea din sistemul de protecție specială, tentul maternal are un rol important prin implicarea
la o indemnizație care se acordă o singură dată, egală copiilor, în funcție de vârsta acestora, în efectuarea unor
cu valoarea a trei salarii de bază minime brute pe țară, activități domestice, de menaj, curățenie, spălătorie,
garantate în plată, stabilit potrivit legii.” prepararea alimentelor etc. și împărtășirea copiilor din
(42 ) Tinerii care au beneficiat de o măsură de protecție experiența proprie privind responsabilitățile vieții de
specială, în condițiile legii, și au împlinit vârsta de 18 adult și transmiterea cunoștințelor dobândite în cadrul
ani pot opta pentru continuarea măsurii de protecție sesiunilor de instruire/formare profesională. Managerul
specială în condițiile art. 55 alin. (2) și (3) sau pentru de caz al copilului/tânărului facilitează accesul aces-
primirea unei indemnizații lunare în valoare de 4,8 ISR. tuia în alte instituții/servicii care au ca obiect de acti-
Beneficiază de această indemnizație până la împlinirea vitate educarea/formarea/instruirea copiilor îngrijiți în
9 PL-x nr. 457/2019, Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=18096
10 Ordinul nr. 27/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 15
sistemul de protecție specială în scopul dobândirii și Centrul asigură condiţiile necesare pentru prepararea
dezvoltării cunoștințelor și abilităților necesare pentru hranei și servirea meselor, facilitează accesul fiecărui
integrare socială și viață independentă. beneficiar la servicii medicale, organizează pentru
beneficiari sesiuni de informare în vederea menţinerii
Ordinul nr. 27/2019 (standarde minime de calitate
unui stil de viaţă activ și sănătos, educaţie sexuală și
pentru serviciile sociale de zi) definește standarde
contraceptivă, educaţie împotriva fumatului și a consu-
minime de calitate pentru serviciile sociale organizate
mului de băuturi alcoolice, de droguri etc. Centrele
ca centre de zi pentru copiii dinn familie și/sau copiii
programează și organizează activităţi de socializare și
separați sau în risc de separare de părinți, aici putând fi
de petrecere a timpului liber, încurajează menţinerea
incluși și copiii care sunt în servicii rezidențiale. Astfel,
relaţiilor beneficiarilor cu rude și prieteni.”
pentru a îndeplini standardul de pregătire pentru viață
independentă, centrele trebuie să „dețină și aplice un Dreptul la o locuință socială (locuință cu chirie subven-
program de intervenție pentru dezvoltarea deprinde- ționată atribuită persoanelor sau familiilor a căror situ-
rilor și pregătirea copiilor pentru viața independentă, aţie economică nu le permite accesul la o locuință în
să realizeze monitorizarea programului de intervenție proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile
specifică pentru dezvoltarea deprinderilor și pregătirea pieţei) este prevăzut de Legea locuinței13. Responsabi-
copiilor și să asigure condiții corespunzătoare pentru litatea pentru asigurarea fondului de locuințe sociale și
realizarea activităților prevăzute în programul pentru repartizarea acestora revine consiliilor locale.
viața independentă”.
Legea privind prevenirea și combaterea marginali-
Servicii sociale destinate tinerilor care părăsesc zării sociale14 prevede constituirea la nivelul consiliilor
sistemul de protecție al copilului sunt prevăzute în județene a unor fonduri din surse publice sau private
Legea asistenței sociale11 și în nomenclatorul serviciilor pentru a sprijini accesul la locuire al unor grupuri
sociale drept „Centre rezidenţiale pentru tineri în dificul- vulnerabile sub forma avansului necesar achiziționării
tate”, „Centre multifuncționale”: „În scopul prevenirii și unei locuințe sau sub forma plății chiriei și chiar pentru
combaterii riscului ca tinerii care părăsesc sistemul de a sprijini accesul la serviciile publice de strictă nece-
protecţie a copilului să devină persoane fără adăpost, sitate (electricitate, apă, canalizare, termoficare etc.).
precum și pentru promovarea integrării sociale a aces- Consiliile județene/Consiliul General al Municipiului
tora, autorităţile locale pot înfiinţa centre multifuncţio- București stabilesc criteriile de acordare a acestor sume
nale care asigură condiţii de locuit și de gospodărire pe ținând seama de prioritățile stabilite prin lege:
perioadă determinată”. În 2019 s-au revizuit standar-
dele minime de calitate12, acestea detaliind și tipurile de „a) tineri proveniţi din centrele de plasament și centrele
servicii de care pot beneficia acești tineri: de primire a copilului din cadrul serviciilor publice
specializate și al organismelor private autorizate în
„Fiecare beneficiar este găzduit și primește sprijin domeniul protecţiei copiilor;
pentru integrare/reintegrare socială în baza unei
b) familiști în vârstă de până la 35 de ani cu copii în
evaluări a nevoilor individuale, stabilindu-se perioada
întreţinere;
maximă de rezidenţă recomandată, precum și servi-
ciile recomandate conform unui plan individualizat de c) familiști în vârstă de până la 35 de ani fără copii în
intervenţie care cuprinde și programul de integrare/ întreţinere;
reintegrare socială. Acesta din urmă are ca principale d) alte persoane în vârstă de până la 35 de ani.”
activităţi/servicii acordate cele de consiliere socială și
psihologică, consiliere/orientare vocaţională, educaţie În ceea ce privește locuințele pentru tineri construite de
extracurriculară, facilitarea accesului la cursuri de Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), autoritățile
formare/reconversie profesională, facilitarea accesului locale sunt cele ce repartizează aceste locuințe în funcție
la un loc de muncă și la o locuinţă, informare privind de liste de prioritate ce rezultă din calcularea unui scor
drepturile sociale ș.a. pentru fiecare tânăr ce solicită o astfel de locuință. Crite-
riile cadru15 prevăd acordarea a 15 puncte suplimentare Angajatorii de inserție16 (cei care încadrează tineri cu
tinerilor care părăsesc sistemul de protecție. risc de marginalizare socială și au un contract de solida-
ritate) beneficiază lunar de o sumă egală cu salariul de
Pentru a facilita integrarea profesională a tinerilor bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult
care părăsesc sistemul de protecție a copilului, Legea de patru ori valoarea indicatorului social de referinţă,
76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și până la expirarea duratei contractului de solidaritate.
stimularea ocupării forței de muncă definește măsu-
rile active de stimulare a ocupării tinerilor cu risc de
marginalizare socială. Tânărul cu risc de marginali- 2.2. Recomandări la
zare socială este „persoana cu vârsta cuprinsă între
16 - 26 de ani, care se înregistrează la agenţia pentru
nivel internațional
ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială își La nivel internațional, recomandările vizează în prin-
are domiciliul sau, după caz, reședinţa și se încadrează cipal protecția specială a copilului, făcând referire și la
în una dintre următoarele categorii: pregătirea acestuia pentru viața de adult independent.
Un astfel de document este cel realizat de Comitetul
a) se află în sistemul de protecţie a copilului sau
de Miniștri al Consiliului Europei care recomandă17
provine din acest sistem;
statelor membre să adopte cadrul legal necesar și să ia
b) are dizabilităţi; măsurile necesare pentru a se asigura respectarea prin-
c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura cipiilor și standardelor de calitate astfel încât drepturile
întreţinerea; copiilor aflați în instituții rezidențiale să fie respectate
în întregime. Dintre acestea, două drepturi sunt legate
d) are copii în întreţinere; de pregătirea copiilor din sistemul rezidențial pentru a
e) a executat una sau mai multe pedepse privative de se integra ca adulți în societate:
libertate;
● „dreptul de a acea acces la orice tip de educație, ori-
f) este victimă a traficului de persoane.” entare și formare profesională, în aceleași condiții
ca toți ceilalți copii;
Pentru acești tineri, legea prevede trei tipuri de inter-
venții: acompaniament social personalizat; activităţi de ● dreptul de a fi pregătit pentru cetățenie activă și
informare și promovare a tinerilor cu risc de margina- responsabilă prin intermediul jocului, activităților
lizare socială în rândul angajatorilor și subvenţionarea sportive și culturale, educației informale și respon-
locului de muncă. Acompaniamentul social persona- sabilități din ce în ce mai mari”.
lizat se realizează în baza unui contract de solidaritate Rezoluția adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor
încheiat între agenția de ocupare a forței de muncă și Unite în 2010 referitoare la Liniile Directoare cu privire
tânăr „pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puţin de la îngrijirea alternativă a copiilor18 definește o serie de
un an, în condiţiile în care, la data încheierii contractului standarde la care ar trebui să aspire statele în revizuirea
de solidaritate, tânărul nu a împlinit vârsta de 26 de ani”. sistemelor de îngrijire alternativă a copiilor:
Măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă „E. Asistență pentru perioada ulterioară îngrijirii
vizează: creșterea șanselor de ocupare a persoanelor 131. Agențiile și unitățile trebuie să aibă o politică
în căutarea unui loc de muncă; stimularea angajato- clară și trebuie să urmeze proceduri agreate în
rilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și crearea legătură cu încheierea planificată și neplanificată
de noi locuri de muncă și promovarea participării pe a muncii lor cu copiii, pentru a asigura servicii
piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare social. corespunzătoare și/sau monitorizare post-îngri-
În cazul specific al tinerilor cu risc de marginalizare jire. Pe întreaga perioadă a îngrijirii, acestea
socială se urmărește conștientizarea și promovarea trebuie să urmărească în mod sistematic să pregă-
prevederilor legii în rândul actorilor regionali, locali și tească copiii să își asume independența și pentru
al partenerilor sociali. integrarea deplină în comunitate, în special prin
15 Anexa I a HG nr. 962/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției
Naționale pentru Locuințe
16 Angajatori de inserție socială pot fi și ”Întreprinderile sociale de inserţie, care angajează tineri cu risc de marginalizare socială, astfel cum sunt aceştia definiţi în
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă” conform Legii nr. 219/2015 privind economia socială.
17 Recomandarea Rec(2005)5 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind drepturile copiilor care trăiesc în instituții rezidențiale.
18 Rezolutia adoptată de Adunarea Generală a ONU privind raportul Celui de-al treilea Comitet (A/64/434).
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 17
19 Cantwell, N.; Davidson, J.; Elsley, S.; Milligan, I.; Quinn, N. (2012). Mergând înainte: Implementarea „Liniilor de îndrumare privind îngrijirea alternativă a
copiilor”. Marea Britanie: Centrul de Excelență pentru Copiii în Îngrijire din Scoția.
https://www.sos-satelecopiilor.ro/wp-content/uploads/2019/05/Moving-Forward-Rom-WEB-FINAL-REV-280519.pdf
20 UN Committee on the Rights of the Child (2017), Concluding observations on the fifth periodic report of Romania.
18 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
3. SITUAȚIA TINERILOR
LA MOMENTUL IEȘIRII
DIN SISTEMUL DE
PROTECȚIE (2014-2017)
Numărul total de tineri ce au părăsit anual sistemul de la vârsta de 18-19 ani (67%), vârsta maximă pentru
protecție a avut ușoare fluctuații, solicitarea sistemului părăsirea sistemului fiind 26 de ani. Vârsta medie la care
de asistență socială, la nivel național, rămânând relativ tinerii părăsesc serviciile rezidențiale de protecție este
constantă. Totuși, distribuția pe județe a tinerilor care 19,8 ani, în timp ce la nivelul populației generale vârsta
părăsesc sistemul de protecție a copilului arată diferențe medie la care tinerii părăsesc casa părinților este 28,1
destul de mari, cu un număr mult mai ridicat de tineri în ani, iar ponderea tinerilor cu vârste între 20 și 29 de ani
astfel de situații în nord-estul țării, reflectând de altfel care locuiesc cu părinții este de 65%, conform Eurostat21.
disparitățile regionale în ceea ce privește numărul de Așa cum se poate observa din Figura 3, ponderea celor
copii beneficiari ai sistemului de protecție specială. care părăsesc sistemul la vârste peste 22 ani este destul
de redusă, tinerii aflându-se în situația de a se adapta la
Cei mai mulți dintre tineri părăsesc sistemul de protecție un trai independent de la vârste foarte fragede.
21 Sursa: Eurostat Database, tabelele yth_demo_030 - Estimated average age of young people leaving the parental household by sex și ilc_lvps08 - Share of young
adults aged 18-34 living with their parents by age and sex - EU-SILC survey, date pentru România, anul 2019.
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 19
BOTOȘANI
96
MARAMUREȘ
Nr. mediu anual
SATU-MARE
41
97 SUCEAVA
116
de tineri ieșiți
din sitemul de
BISTRIȚA-NĂSĂUD
IAȘI
275
protecție
SĂLAJ 45
46
BIHOR
NEAMȚ min-39
131
129 40-59
CLUJ
69 60-79
MUREȘ VASLUI
HARGHITA 80-99
112 BACĂU 94
65 100-140
ARAD 89
56 141-max
ALBA
64
COVASNA
SIBIU 45 VRANCEA GALAȚI
TIMIȘ 46 BRAȘOV 117
HUNEDOARA 44
136 78
72
BUZĂU
CARAȘ-SEVERIN
83
55 VÂLCEA BRĂILA
GORJ ARGEȘ PRAHOVA TULCEA
90 43
47 65 90 46
DÂMBOVIȚA
94 ILFOV IALOMIȚA
MEHEDINȚI 14 36
38
BUCUREȘTI
31 CĂLĂRAȘI
OLT 56
60 CONSTANȚA
DOLJ GIURGIU 99
55 TELEORMAN 29
45
Sex Sex
[N=13.151] [N=13.151]
11,3%
6,7%
4,7% 3,3% 23 ani
21,9%
2,6% 24 ani
46,3% 10,4%
2,2% 25 ani
53,7%
2,4% 26+ ani
45,4%
Mobilitatea tinerilor ce părăsesc sistemul de protecție nând în aceeași localitate. Așa cum se vede în Figura
este destul de redusă, fapt ce ar permite sistemului 4, migrația în altă țară este o strategie mai frecventă a
de asistență socială să asigure o continuitate a moni- tinerilor decât stabilirea în alt județ din țară, iar cei mai
torizării și intervenției, 80% stabilindu-și domiciliul mulți se stabilesc în mediul urban (65%).
la momentul ieșirii în același județ, iar 51% rămâ-
20 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
28,4% 7,9%
0,2%
35,0% 10,5%
1,3%
65,0%
51,7%
Din totalul acestor tineri, o pondere importantă o repre- important este acela că 3 din 4 tineri cu dizabilități care
zintă cei care au dizabilități, necesitând intervenții părăsesc sistemul de protecție al copilului provin din
specializate. În medie, în perioada analizată, dintre servicii rezidențiale, dintre aceștia aproape 60% își
tinerii care părăsesc într-un an sistemul de protecție, continuă traseul instituțional fiind transferați în centre
735 sunt încadrați în grad de handicap. Un alt aspect rezidențiale pentru adulți cu dizabilități.
22,4%
77,6%
Persoane cu dizabilități
Persoane fără dizabilități
22 Sursa: Eurostat, tabel edat_lfs_9903, Population by educational attainment level, sex and age (%), https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 21
vederea tranziției la viața de adult. În cele mai multe părăsesc sistemul. În perioada analizată, 27% dintre
dintre servicii, copiii sunt încurajați să își caute locuri cei care au părăsit sistemul de protecție specială desfă-
de muncă odată ce au vârsta legală, astfel încât să se șurau o formă de muncă. Din totalul tinerilor, 20.6%
familiarizeze cu cerințele angajatorilor și, în plus, să aveau un loc de muncă cu normă întreagă sau parțială
acumuleze un mic capital financiar care să-i ajute când la momentul încetării măsurii de plasament.
Analizând caracteristicile socio-demografice, dar și tipu- ieșirii din sistem încă într-o formă de învățământ sau
rile de măsuri de care au beneficiat tinerii (Figura 7), se lucrau, observăm o pondere mult mai mare a celor care
observă că ponderea tinerilor care absolviseră cel puțin au fost îngrijiți de asistenți maternali și apoi a celor care
liceul cu diplomă de bacalaureat era mai mare în rândul au fost în sistem rezidențial. Aceste diferențe se pot
fetelor, în rândul tinerilor care beneficiaseră de plasa- traduce printr-o susținere cât și o presiune mai mare
ment la familie/persoană/rudă și în rândul persoanelor asupra copiilor și tinerilor de a urma aceste direcții în
tipice, comparativ cu tinerii cu dizabilități. Pe de altă vederea pregătirii pentru o viață independentă.
parte, dacă analizăm tinerii care se aflau la momentul
Cercetarea calitativă în rândul tinerilor a arătat, de „Am lucrat prima dată la 15 ani, la o
asemenea, că cea mai importantă linie distinctivă este fabrică de lemne, puneam bucăți de
cea referitoare la mediul rezidențial în care tinerii au lemne în cutii. Am lucrat pentru o bici-
crescut, anterior ridicării măsurii. Cei care au fost în cletă. Am spus la fundație și mi-au dat
plasament la asistenți maternali profesioniști păstrează, bani de bicicletă, și mi-am cumpărat
de regulă, legătura cu aceștia și vorbesc despre cum, bicicletă. A fost o chestie din asta de
împrumut, adică te ajutăm cu bani, dar
chiar dacă sosise momentul să iasă oficial din sistem,
nu era o sumă de 30 de lei, un milion, era
aveau o plasă de siguranță dată de certitudinea că spri-
patru milioane, și oricum cheltuiam mulți
jinul din partea asistenților maternali în grija cărora au
bani pe haine, tot ce era...” (fost benefi-
fost nu este condiționat de proceduri administrative: ciar, Maramureș)
Încă din timpul măsurii de protecție, câțiva tineri inter- rilor închiriază o locuință de pe piața liberă (13.6%).
vievați au avut oportunitatea de a fi înscriși în diverse Jumătate dintre tineri își folosesc rețelele sociale din
proiecte private (de exemplu, cele susținute de proiec- care fac parte – familia asistentului maternal sau cea în
tele PETROM) dedicate sprijinirii tinerilor din sistem, care a stat în plasament, familia de origine sau familia
lucru ce le-a permis să își suplimenteze veniturile și să
extinsă – pentru a-și asigura o locuință după ce înce-
capete experiență profesională, fiind angajați part-time,
tează măsura de protecție. O parte din tinerii cu dizabi-
câte 4 ore/zi.
lități sunt transferați într-un serviciu rezidențial pentru
adulți, așa cum s-a menționat anterior, fiind o situație
3.3. Locuire frecventă în cazul acestora. Mai puțin de 1% benefi-
Găsirea unei locuințe este unul din aspectele vitale ale ciază de serviciile sociale de găzduire pentru tinerii
părăsirii sistemului de protecție. O mică pondere a tine- care părăsesc sistemul de protecție.
Interviurile cu tinerii care au trecut prin aceste expe- menținut și nu au fost alterate ireversibil, chiar dacă se
riențe au relevat și câteva strategii diferite în funcție întorc în condiții foarte sărace.
de apartenența la gen. Astfel, pentru a-și asigura o
locuință la ieșirea din sistem, fetele întră în relații cu
parteneri care au propria casă, pentru a se muta cu ei. 3.4. Familie și viață socială
Este des întâlnită situația în care relația a început de
O resursă importantă pentru tinerii care părăsesc
puțină vreme, tânăra nu îl cunoaște pe partener și se
sistemul de protecție o reprezintă rețeaua socială,
întâmplă să intre, de fapt, într-o relație abuzivă din care
oamenii din proximitatea lor – asistenții maternali,
iese foarte greu, dacă iese, pentru că nu se mai poate
prieteni, membri ai familiei (unchi, mătuși, soți, socri,
întoarce în centru și pentru că nu mai are unde locui și
nași), dar și personalul angajat al DGASPC-urilor și al
nu își poate permite o locuință.
ONG-urilor, care i-au sprijinit atât prin recomandarea
Băieții hotărăsc, de exemplu, să plece cu alți cunos- unor locuri de muncă, dar și prin acompanierea în
cuți în străinătate, însă aceste relații sunt superficiale găsirea unor chirii.
și curând apar conflictele, mai ales că unii dintre tinerii
intervievați au recunoscut că au probleme cu manage- Tinerii care au fost îngrijiți de asistenți maternali, de
mentul furiei. Alții găsesc locuință și loc de muncă și cele mai multe ori, sunt sprijiniți în continuare de asis-
nu mai vor să plece în străinătate sau pleacă pentru o tenții maternali. Se întâmplă ca relația cu asistentul
scurtă perioadă de timp. Specialiștii DGASPC spun că maternal să fie mai importantă pentru viitorul tână-
mulți din cei care ies din sistem pleacă în străinătate, dar rului/tinerei decât cea cu familia biologică. O astfel de
pentru că nu sunt obligați să țină legătură cu centrele, experiență a fost relatată de un tânăr care, după ce s-a
educatorii, nu se mai știe nimic de ei. De asemenea, încheiat măsura de protecție și a avut ocazia să lucreze
specialiștii afirmă că tinerii păstrează dorința foarte în străinătate la familia biologică, s-a întors la „mama”
puternică de a locui cu părinții, dacă relațiile cu ei s-au asistentă maternală, unde locuiește în continuare
24 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
„Mama din țară m-a ajutat cel mai dat de faptul că, la rândul lor, deschiderea și construirea
mult. Mi-a zis «ești al meu, ești bine- încrederii în propria persoană sunt dependente de inter-
venit oricând aici».” (tânăr ce a părăsit acțiunile cu ceilalți, în afara mediului protejat, fie din
sistemul de protecție) cadrul centrelor/caselor de tip familial, fie din cadrul
familiei asistenților maternali profesioniști.
O parte din tineri dezvoltă relații mai apropiate cu „Nu, dar zic, era cineva, care să fie
personalul ce le oferă servicii astfel că sunt sprijiniți și aproape de voi, cu care să puteți să
încurajați permanent. Chiar și în aceste situații, dorința vorbiți...
de independență și evitarea asumării responsabilității
Nu, eu nu puteam să vorbesc cu mater-
pot fi factori care să anuleze acest tip de sprijin.
nalii mei, așa...
[...]
„Eu am fost un copil foarte cuminte și
eram pe placul la mai toată lumea, doar Nu, n-aveam încredere în nimeni. Că și la
pentru faptul că eram foarte cuminte, eu școală mi-au zis o grămadă de profe-
eram apropiat de toată lumea și toată sori, «dacă ai ceva să-mi zici, spune-mi».
lumea de mine, îmi dădea x un sfat, y Că eram foarte retrasă. Cum îs acuma
un sfat, dar pe mine nu prea m-a ajutat și cum eram atunci... (...) Deci chiar nu
niciun sfat, eu voiam să mă distrez.” comunicam, mi-era rușine, și-acuma mai
(tânăr ce a părăsit sistemul de protecție) am un pic rușinea aia, gen dacă îi să nu
cunosc o stradă, să întreb pe cineva, mi-e
foarte greu. Până la urmă, mă trag așa și
întreb, dar nu așa, imediat.” (tânără ce a
La polul opus, sunt tineri integrați în grupuri de prieteni
părăsit sistemul de protecție)
din afara sistemului care îi atrag în diverse activități
generatoare de venit de la vârste foarte mici, aflându-se
sub protecția acestora. Aceste strategii le permit să fie
Faptul de a crește în sistemul de protecție se poate
relativ independenți de la o vârstă mică, dar ulterior
transforma într-o etichetă în interacțiunile cu ceilalți și
îi conduc către situații cu un risc ridicat. De exemplu,
poate fi baza discriminării în viața de zi cu zi. Compor-
unul din tinerii intervievați a fost deja condamnat la 3
tamentele ușor diferite, manifestate de colegi de școală,
ani cu suspendare pentru tentativă de omor.
de exemplu, sunt descrise ca făcând parte din cotidian:
Dincolo de atitudinea celorlalți, chiar în absența discri- neri, asistență în căutarea unei locuințe si în dezvoltarea
minării vizibile, conștientizarea diferențelor existente unor deprinderi legate de autogospodărire. În funcție
sau identificarea/construirea/găsirea lor de către benefi- de locul de plasament al copilului (în servicii de tip
ciar în sine au marcat perioada de adolescență: familial, în servicii rezidențiale, sistem public versus
privat) aceste servicii pot fi abordate în mod semnifi-
„Cum simțeai că ești diferit? Cum arătau cativ diferit.
diferențele astea?
Importanța pregătirii pentru viața de adulți indepen-
În acele momente, era situația financiară denți este punctată și de tinerii intervievați. Aceștia,
care era foarte vizibilă, situația materi- privind retrospectiv, detaliază rolul pe care l-au avut,
alistică, și afecțiunea părintească, care în devenirea lor, persoanele de referință, activitățile la
n-am primit-o, a fost un pic mai rece. care au participat sau, global, regulile sociale la care
Și când se întâmpla asta? trebuiau să adere cât timp încă erau în sistemul de
protecție, și pare să fie unanimă părerea conform căreia
În perioada școlii și liceului.” (tânăr care
a părăsit sistemul de protecție) respectarea acestor reguli face diferența între a deveni
adult de succes și a nu reuși această tranziție.
Activități de reluare/menținere a
relațiilor cu familia de origine 47%
Analizând comparativ răspunsurile în funcție de tipul mari pentru tinerii ce se aflau în servicii rezidențiale
serviciului în care a fost tânărul în plasament, se indiferent de tipul activității, dar diferențele cele mai
observă în primul rând o participare mult mai scăzută mari se înregistrează la activitățile de deprindere a
în rândul tinerilor care au fost în plasament la asistent abilităților de viață independentă, educația pentru sănă-
maternal sau la familia extinsă (Figura 10). Oportuni- tate/viață sănătoasă, consiliere și suport vocațional.
tățile de participare la diverse activități sunt mult mai
60%
Consiliere psihologică
70%
39%
Educație pentru sănătate/viață sănătoasă
60%
24%
Consiliere și suport vocațional
45%
12%
Cursuri de formare profesională
23%
10%
Activități de voluntariat
22%
„Era un pic straniu, era nesiguranță, nu tânărul dintr-o încurcătură semnificativă sau i-a plătit
știam unde să mă duc. Oarecum sistemu’ o amendă, de exemplu). Aceste relații se păstrează de
te-ajută, da’ , când ieși de-acolo, ești obicei și după ce tinerii pleacă din sistem. În afara siste-
cam pe cont propriu. Și dacă nu lupți tu, mului au fost întâlnite mai multe cazuri în care anga-
cu tine și cu gândurile tale și cu forțele jatorul devine o figură maternă sau paternă, ajutând
tale, și nu faci ceva așa, din timp, o să tânărul sau tânăra în multe situații, de la acceptarea
fie foarte greu, mai ales pentru tineri.
unui program flexibil la serviciu, la sprijin în găsirea
Deoarece imaginați-vă că eu, după ce
unei locuințe, la sprijin în continuarea educației.
am ieșit de-acolo, statu’ , guvernu’ , m-a
ajutat cu 700 de lei. Și toți acești tineri Instituțional, ajutorul cel mai semnificativ pare să fie
care ies și care, probabil, n-au gândirea legat de facilitarea găsirii unui loc de muncă începând
mea, eu am strâns bani, deci eu am ieșit
cu vârsta de 16 ani, care permite tinerilor o independență
pregătit de-acolo și m-am mutat într-o
mai mare, un venit când nevoile lor cresc și pătrunderea
chirie, cu banii mei strânși, dar dacă nu
au gândirea mea, vă dați seama ce e când pe piața muncii. De asemenea, este importantă și încu-
ies.” (fost beneficiar, Maramureș) rajarea permanentă a tinerilor să continue studiile, de
exemplu, chiar dacă nu au luat bacalaureatul, au fost
încurajați să continue studiile la școala postliceală.
Chiar dacă primesc sprijin, tinerii din sistemul de Perspectiva tinerilor asupra propriei ieșiri din sistem
protecție tind să aibă o filozofie a vieții în care să se este dominată de ideea că tot procesul în sine este
bazeze exclusiv pe ei înșiși, par să manifeste în mai unul natural, având în vedere situația lor, și că ei au
mare măsură neîncredere în ceilalți, par mai reticenți fost actorii principali de care a depins succesul sau
în relații, declară că nu au așteptări de la nimeni, ținând eșecul acestei tranziții, mai exact de capacitatea lor de
cont de greutățile foarte mari, psihice, afective, mate- a asculta și a pune în practică îndrumările primite.
riale prin care au trecut.
Cercetarea cantitativă ne arată că o parte importantă
În cazul tinerilor din centre de plasament, sprijinul a tinerilor nu se simțeau pregătiți la momentul înce-
cel mai mare a venit, de cele mai multe ori, din partea tării măsurii de protecție să gestioneze anumite situații,
unui adult (educator, director, angajator) cu care a avut printre cele mai menționate regăsindu-se găsirea unei
o relație de atașament, la care a putut să meargă să locuințe (31% nu se simțeau pregătiți) și căutarea unui
discute probleme, în care a avut încredere, uneori după loc de muncă (22%).
ce adultul a făcut un gest de mare importanță (a scos
Figura 11- Percepția gradului de pregătire pentru ieșirea din sistemul de protecție
Luând în considerare ceea ce ai învățat de-a lungul anilor, la momentul în care ți-a
încetat măsura de plasament, cât de pregătit crezi că erai pentru următoarele lucruri?
Să te descurci pe cont
10% 10% 15% 36% 28%
propriu/să fii independent
Deloc pregătit Nu eram pregătit Nici pregătit, nici nepregătit Destul de pregătit Foarte pregătit
Std.
Predictori B Beta Sig.
Error
23%
A primit servicii de suport 8.136 3.204 0.145 0.012
educațional, pentru continu-
area sau finalizarea studiilor
R2 0.141
Eșantion total, N=356.
Măsura în care tinerii se simțeau pregătiți pentru viață din cauza stimei de sine scăzute. De exemplu, o tânără
independentă la momentul încetării măsurii de plasa- a declarat cum a hotărât ca mai bine să muncească pe
ment este semnificativ influențată de activitățile la care bani puțini decât să devină victima prostituției, care nu
au participat și sprijinul primit pe parcursul adoles- poate fi controlată în afara centrelor. Experiența ulteri-
cenței (vei Figura 12, tabelul din dreapta). Faptul că pe oară i-a confirmat că a procedat bine, pentru că odată
parcursul ultimilor ani petrecuți în sistemul de protecție intrată într-un anturaj periculos, situația unei colege s-a
au primit servicii de suport educațional și că au participat deteriorat din ce în ce mai mult, trecând prin violență
la activități de voluntariat cresc gradul în care tinerii domestică, sarcină nedorită, trafic.
s-au simțit pregătiți pentru viața independentă. Analiză
indică însă și lipsa de eficacitate a serviciilor de consi- Cei mai hotărâți par să fie cei care au ajuns la o vârstă
liere psihologică, faptul de a fi beneficiat de un astfel de destul de mare în centrele de plasament, la 15-16 ani,
serviciu fiind un predictor cu influență inversă asupra după un eveniment grav în familie. În toate aceste cazuri
autoevaluării gradului de pregătire pentru viață indepen- în care au ajuns în centre sau case de tip familial, a fost
dentă, în sensul că tinerii care au primit consiliere psiho- decizia tinerilor de a rămâne și de a refuza să se întoarcă
logică tind să se fi simțit mai puțin pregătiți să pornească în familie din cauza abuzurilor. Pentru ei, timpul în
pe cont propriu la momentul ieșirii din sistem. sistemul de protecție a fost doar o etapă, iar ei au fost
activi în decizia de a ajunge în sistem. Fiind deja relativ
O parte dintre tinerii intervievați nu s-au simțit pregătiți mari, au privit situația practic, ca pe o perioadă pe care
și au amânat cât s-a putut plecarea. Acesta fost cazul trebuie să o traverseze până reușesc să devină indepen-
unui tânăr care a fost în sistemul de protecție de când denți. În toate aceste cazuri, un rol foarte important l-a
s-a născut. Alții au fost nerăbdători să plece și să se avut un adult, de obicei angajatorul, care a sprijinit tinerii
întoarcă la familia biologică. Alții și-au pus speranța în în momente cheie, devenind astfel o figură parentală.
frații și surorile mai mari care aveau deja familii, însă
treptat au renunțat la așteptări și au decis să se descurce Cei care au fost în sistem de mult timp par să trăiască
pe cont propriu. mai mult în prezent, cu ce le oferă, să se adapteze pe
loc, să schimbe des locul de muncă, să amâne bacalau-
Cei care reușesc cel mai bine par să fie cei care își fac reatul, fără strategii de viitor. În funcție de context, dacă
planuri din timp și le urmăresc, chiar dacă traseul nu e stabil locul de muncă, de exemplu, nu se resimte lipsa
este liniar, însă rezistă tentațiilor cărora colegii de centru planurilor. În general, acești tineri sunt flexibili, însă în
cad pradă din dorința de a câștiga ușor bani și probabil slujbe prost plătite. Merg pe rețeaua de prieteni/cunoș-
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 29
tințe pentru a căuta un loc de muncă și odată ieșiți din facă? Că visuri toată lumea are, nu? Da’
sistem nu merg la AJOFM, nici nu cunosc cum ar putea nu se gândește că pe la 18 ani trebuie să
fi ajutați acolo. mă duc... unde mă duc? (...) Și eu ce fac
după?” (tânăr care a părăsit sistemul de
Relaționarea defectuoasă cu asistenții maternali, ca protecție)
persoane responsabile de buna dezvoltare a copiilor,
sau cu personalul de specialitate care lucrează direct cu
beneficiarii (psihologi, educatori) poate avea efecte care Construirea de așteptări și încercarea, din partea specia-
se simt dincolo de ieșirea din sistem, ducând la formarea liștilor, de a adecva aceste așteptări la condițiile obiective,
de tipare comportamentale sau atitudini generale față este un demers ce poate fi eficient numai până la un punct,
de mediul social. Această idee este susținută și de frag- pentru că, dincolo de explicațiile și sfaturile pe care le
mentul de mai jos, de data aceasta referitor la personalul primesc tinerii, experiența directă este hotărâtoare.
din centre și case de tip familial:
4. SITUAȚIA DIN
PREZENT A TINERILOR
IEȘIȚI DIN SISTEMUL
DE PROTECȚIE ÎN
PERIOADA 2014-2017
Analizele privind situația din prezent a tinerilor ieșiți precum și din interviurile realizate în cadrul cercetării
din sistemul de protecție și ale căror rezultate sunt calitative. Capitolul este structurat pe 5 dimensiuni
prezentate în acest capitol se bazează pe datele obținute de analiză: educație, ocupare, locuire, familie și viață
din chestionarele completate de un eșantion de tineri, socială, bunăstare materială, fizică și emoțională.
dau, în câte rate ați calculat, cât vine 4.2. Integrare pe piața muncii
pe lună? Și mi-a spus că nu își dorește
decât o cafea după ce termin facultatea, Găsirea unui loc de muncă este o preocupare importantă
dar să promit că termin facultatea. Erau pentru tinerii care ies din sistem și se manifestă pentru
banii pentru un an în total. Bineînțeles, unii încă din perioada măsurii de protecție, în funcție de
chestia asta m-a și ambiționat pentru cât de responsabili și pregătiți se simt față de viața inde-
că în următorii ani am intrat la fără pendentă ce îi așteaptă, oportunitățile care le apar sau le
taxă, am făcut la fără taxă și masterul
sunt oferite, precum și dorința de a experimenta într-un
la fel, nu a mai fost nevoie de bani.. Am
spațiu de muncă. Primul an după încetarea măsurii de
scos-o și la cafea și am invitat-o și la
protecție este marcat de căutări și schimbări în plan
nuntă.” (tânără care a părăsit sistemul
de protecție). profesional. În ce privește căutarea unui loc de muncă,
din totalul eșantionului 37% au căutat să se angajeze în
țară, iar 15% în străinătate. Legat de ocuparea efectivă
în primele 12 luni după ieșirea din sistemul de protecție,
În general, tinerii își doresc să continue cu diverse
8% din tinerii care au participat la sondaj și-au continuat
formări, fie să termine liceul cu finalizarea bacalaure-
activitatea la serviciul unde lucrau deja, 34% și-au găsit
atului sau a dizertației în cazul unui program de master,
un loc de muncă în țară, iar 18% au plecat la muncă în
fie să facă un seral/postliceală – asistent medical,
străinătate. 12% au avut slujbe ocazionale sau au muncit
educator. Alții au aspirații mai specifice, cursuri de
ca zilieri. Continuarea studiilor a fost o cale urmată de
șoferi profesioniști (de exemplu, condus camioane),
ponderi semnificativ mai mici, respectiv 16% dintre
de producție și mixat sau pur și simplu participarea la
respondenți au menționat că și-au continuat studiile după
ateliere motivaționale și de antreprenoriat.
ieșirea din sistem, iar 8% au urmat un curs de calificare
într-o altă meserie.
Figura 13 - Schimbări în plan profesional în primele 12 luni după ieșirea din sistem
Care dintre următoarele situații sunt valabile în cazul tău în perioada primelor
12 luni care au urmat încetării măsurii de protecție?
Tinerii au experimentat diverse locuri de muncă, mobi- protecție și până în prezent. La polul opus, 9% dintre
litatea profesională fiind de altfel specifică generațiilor tineri nu au avut niciun loc de muncă, iar 9% nu au
actuale de tineri – aproape 60% dintre tineri au avut lucrat niciodată din cauza dizabilității (Figura 14).
cel puțin 3 locuri de muncă de la încetarea măsurii de
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 33
23%
22%
14%
9% 10% 9%
7%
5%
Niciunul 1 2 3 4 5+ Nu a lucrat NR
niciodată, din
cauza dizabilității
Eșantion total, N=356.
În prezent jumătate dintre tineri sunt angajați cu 2% - au propria afacere sau lucrează pe cont propriu.
contract de muncă, 8% lucrează ocazional sau cu ziua, 10% dintre tineri sunt în incapacitate de muncă, având
6% lucrează fără forme legale, iar o pondere mică – anumite dizabilități.
Altele 5%
În ceea ce privește tipul actual de ocupație desfășurat tinerii ocupă poziții cu un grad foarte scăzut de cali-
la momentul cercetării, observăm că, cel mai adesea, ficare (51% sunt poziții de muncitor cu/fără calificare).
34 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
Ce ocupație ai în prezent?
Lucrător comercial/vânzător/casier 6%
Șofer 3%
Agricultor 2%
Asistent medical 2%
Alte ocupații 6%
În ceea ce privește volumul de muncă, doar 22% muncesc muncesc aproximativ cât o normă întreagă de lucru, iar
sub o normă întreagă de lucru. Cei mai mulți (35%) 31% lucrează între 41 și 50 de ore pe săptămână.
35%
31%
14%
12%
8%
1%
Mai puțin de 20 de ore 21-30 de ore 31-40 de ore 41-50 de ore Peste 50 de ore NR
Din interviuri a reieșit faptul că, după ce părăsesc centrele pe perioada când se aflau în centre primeau oferte de
rezidențiale, tinerii nu mai ajung la AJOFM. Astfel, dacă muncă prin intermediul asistenților sociali, după pără-
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 35
sirea serviciului aceștia nu au mai apelat la ajutorul insti- Așa cum s-a menționat anterior, o pondere mică a tine-
tuționalizat. Cei care aveau nevoie de ajutor în momentul rilor reușesc chiar să dezvolte afaceri sau activități pe
interviului nu știau de facilitățile, de ajutorul pe care ar fi cont propriu. Un astfel de caz a fost al unei tinere inter-
putut să îl primească de la AJOFM. vievate care a reușit să ajungă antreprenor la 22 de ani
și să aibă propria firmă, iar toate procedurile de înfiin-
Câțiva au păstrat locul de muncă la care au mers de țare ale unei firme le-a asigurat singură, fără ajutor.
când se aflau în sistem pentru mulți ani, în interviurile
realizate, aceste cazuri fiind fete.
„Mi-am deschis eu o afacere, sunt
propriul meu șef, am deschis un SRL, sunt
“Am vrut pe timpul verii să găsesc de multifuncțională, lucrez pe partea de web,
muncă. După ce am ieșit din probe la un programare, design și tot ce ține de web,
second hand, adică am terminat cele trei tricouri personalizate, voi deschide și un
luni, la câteva săptămâni șefa respectivă salon de înfrumusețare. Colegii sunt ok,
ne-a întrebat dacă suntem interesate de îmi place ceea ce fac, nu aș putea să mă
un part-time. Cu condiția să ne ducem la mai întorc vreodată să fiu angajată, mi-ar
școală, să nu vă scadă notele, să nu aveți fi greu. Nu mă simt importantă, îmi place,
absențe, să nu văd ceva neregulă că nu simt că fac pentru mine, nu mă simt
vă mai las. Așa am ajuns acolo. Am avut importantă pentru nimeni, mi se pare că e
și bani de buzunar. Am muncit până în normal să fie așa.” (tânără care a părăsit
primul semestru de master part-time, iar sistemul de protecție)
pe timp de vacanță full-time. Pe perioada
școlii, dar depinde cum aveam program
la facultate, erau zile cu cursuri, erau zile
în care avea nevoie de noi și așa am stat O parte din ei au experimentat și munca în străină-
acolo șapte ani.” (tânără care a părăsit tate (de exemplu, Germania, UK, în general țări din
sistemul de protecție) Uniunea Europeană), dar au preferat să se întoarcă
acasă pentru familie și liniște.
În general, relațiile cu șefii și colegii sunt amiabile, „Am fost în Londra pe șantier 2 săptămâni
puține cazuri au menționat că a existat o discriminare la un unchi din partea tatălui, apoi m-au
cu privire la proveniența lor din sistem. Se întâmplă mutat în alt oraș, 4 luni tot în UK, însă
ca uneori tinerii să evite să menționeze aceste aspecte m-am întors în țară la tipografie, îmi era
dor de familie, de bunici.” (tânăr care a
la locul de muncă. De exemplu, unul din tinerii inter-
părăsit sistemul de protecție)
vievați a evitat o perioadă de timp să spună că a fost
îngrijit în sistemul de protecție, însă a fost pus în situ- „Acum lucrez în mall, casier la restaurant
ații în care reacțiile lui nu au fost cele mai potrivite și de mâncare, m-am întors la primul loc de
a simțit nevoia să explice angajatorului rațiunea din muncă după ce am lucrat în străinătate
spatele comportamentului lui.
șofer de tir, un an de zile, pe comunitate,
în toată Europa. Cu colegii ne simțim
bine ca într-o școală, fiecare e cu părerea
„Șeful la început a avut ceva reticențe, dar lui, contează să te adaptezi situației, nu să
datorită comportamentului meu, chiar te superi.” (tânăr care a părăsit sistemul
dacă m-am cizelat și încercam să mă de protecție)
autoeduc, venind din sistemul de protecție,
sunt momente când se vede. Orice s-a
întâmplat în trecut lasă o amprentă
asupra ta. I-am zis după jumătate de an În unele cazuri, tinerele se căsătoresc imediat după
de la angajare de unde vin și ce situ- ieșirea din sistemul de protecție și nu își mai caută un
ație am, după, a înțeles de ce am unele loc de muncă, atât timp cât soțul le asigură cheltuielile
scăpări. Ador ce fac, nu mă face să mă curente și de familie. Totodată unele dintre ele au expe-
simt important, dar știu că am un loc rimentat într-o oarecare măsură un loc de muncă înainte
acolo.” (tânăr care a părăsit sistemul de de sarcină, dar fără a mai dori neapărat să continue
protecție). după perioada/concediul de maternitate.
36 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
„Am fost angajată imediat după ce am să renunț și asta a fost, stau acasă și
terminat liceul. Făceam cablaje pentru sunt cu fetița să o cresc. Nu am beneficii
mașini, m-am angajat chiar acolo imediat pentru că trebuia să am un an de zile de
pentru că acolo imediat angajează, se muncă și a stat și soțul în postnatal și
caută în permanență și cred că am stat apoi a trebuit să renunțe pentru că șeful
vreo jumătate de an și apoi găsisem în lui de la serviciu i-a pus în vedere: ori
altă parte cu ceva bani mai mulți și era locul de muncă ori prenatal și automat a
un mediu mult mai bun, adică mă refer ales serviciul. Avem ajutorul de inserție
la faptul că era mai mult de muncă, dar plus salariul pe care îl ia soțul. Cât de
și bani mai mulți. Și am hotărât să mă cât ne descurcăm binișor.” (tânără care a
mut pe trei luni de zile și apoi am aflat părăsit sistemul de protecție)
că sunt însărcinată și automat a trebuit
4.3. Locuire
Asigurarea locuinței este rezolvată în general în cadrul nera (32%). O altă soluție o reprezintă împărțirea locu-
rețelelor sociale sau în relația/familia nou construită. inței cu alți tineri (prieteni, colegi), 16% dintre tineri
Doar 13% dintre tineri locuiesc singuri. Cei mai mulți menționând această situație.
locuiesc împreună cu soțul/soția sau partenerul/parte-
Singur 13%
Cu soțul/soția/partenerul/partenera 32%
NR 2%
O pondere foarte mică a tinerilor respondenți au protecție de servicii rezidențiale specifice pentru tinerii
menționat un sprijin instituțional pentru găsirea locu- din sistemul de protecție, iar 5% au fost admiși în alte
inței, indiferent de tipul furnizorului de servicii sociale servicii rezidențiale pentru persoane adulte, inclusiv
– public (4%) sau privat (5%). 5% dintre respondenți centre maternale.
au avut nevoie în primul an după încetarea măsurii de
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 37
Am locuit pe stradă 1%
Un procent important dintre tinerii care au răspuns baie sau duș, 22% reclamă lipsa spațiului suficient și
chestionarului raportează condiții precare de locuit: 15% lipsa apei calde curente. Aproape 7% au probleme
18% nu au toaletă cu apă curentă în interiorul locuinței, grave ale locuinței: pereți sau acoperiș cu igrasie sau
19% au o locuință neracordată la canalizare, 16% nu au scurgeri, ferestre, uși sau podele deteriorate.
Lipsa încălzirii 1%
În ceea ce privește tinerii care beneficiază de o formă jumătate stau în locuințe care sunt proprietatea perso-
de sprijin pentru asigurarea locuirii, 3% dintre aceștia nală a unor rude sau prieteni și doar 26% și-au închiriat
locuiesc într-un serviciu rezidențial destinat tinerilor un apartament de pe piața liberă. 6% dintre tineri locu-
care părăsesc sistemul de protecție, 3% au reușit să iesc în cadrul unor servicii rezidențiale pentru adulți,
acceseze o locuință socială, iar alți 3% sunt într-o locu- fiind tineri cu dizabilități.
ință oferită de o organizație non-profit. Mai mult de
Care dintre următoarele descrie situația ta în ce privește locuința în care stai în prezent?
Locuință socială 3%
Altă situație 1%
NR 1%
Eșantion total, N=356.
Interviurile realizate cu tinerii arată că asigurarea unei ment la organizații neguvernamentale au existat situații
locuințe se realizează de multe ori cu ajutorul prietenilor, în care organizația a devenit garantul tânărului, acesta
cunoștințelor, care pot fi ori din afara centrelor, ori foști găsind mai ușor locuință, odată ce găsește loc de muncă
colegi din centrele de plasament. Alteori se apelează la și împreună cu organizația hotărăsc împreună dacă este
ajutorul unui adult important în viața lor, a unui educator, pregătit pentru viața independentă.
a patronului firmei la care muncește deja și care ajunge
să aibă un rol parental, care ajută în multe situații. De Specialiștii DGASPC declară că sunt mulți cei care își
obicei se împarte o garsonieră, un apartament de 2 asigură o locuință întorcându-se să locuiască cu părinții
camere. Foarte rar tinerii aplică pentru o locuință socială în mediul rural. Printre tinerii intervievați a fost un
- în interviuri a fost identificată o astfel de situație când asemenea caz, tânărul s-a stabilit în locuința tatălui. Alții
tânăra a primit o locuință ANL, la trei ani după solici- au rămas în familia asistentului maternal sau în locuin-
tarea acesteia. Procesul de obținere a apartamentului nu țele membrilor de familie plecați în străinătate.
a fost unul simplu și a depins foarte mult de implicarea O parte dintre cei care au reușit să se descurce cu chiriile
directă a tinerei. ajută și pe alți tineri care au ieșit din sistem. Există o
Fetele mai degrabă încearcă să se bazeze pe relația cu rețea de întrajutorare bazată pe prieteniile legate în
prietenul cu care se și mută. Ele caută să fie într-o relație timpul măsurii de protecție sau participării la diverse
pentru a putea pleca. Pentru tinerii care se află în plasa- activități comune.
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 39
“Eu am plecat după ce am terminat post- uneori și deplasarea în alte localități, drept urmare o
liceala în 2014. Am plecat din centru nouă cazare, însă procesul a fost relativ la fel – căutare
prin revocare, mi-au spus că trebuie să pe internet a unei locuințe. Motivul schimbărilor au
plec, atâta. Eu știam după aceea ce am ținut mai mult de faptul că „nu se simțeau ca acasă”.
de făcut mi-am făcut bagajele, am sunat
un prieten că știam că avea un aparta- Tipologia recurentă este cea a tânărului care preferă să
ment cu două camere și avea una liberă își vadă de ale lui, salută și păstrează un nivel de bază
și am închiriat o cameră. Banii să îi ai în comunicarea cu celelalte persoane (vecini, proprie-
să faci față, dar eu m-am descurcat, am tari etc.). Preferă să se ocupe singur de treburile gospo-
fost ajutat și de băiatul ăsta că am găsit dărești, obține sprijin fie căutând singur pe internet, fie
chirie.”(tânăr care a părăsit sistemul de păstrând contactul cu „doamnele” de la centru și prieteni.
protecție).
”Locuiesc cu prietena și fratele ei, înainte O problemă identificată în cadrul interviurilor este
am fost sprijinit de mamă și am stat la legată de modul de funcționare a ajutorului pentru locu-
prietenii ei, însă am ales să mă mut în ință: o dată ce există ajutorul din partea statului pentru
altă zonă tot la casă, unde oamenii nu chirie, acei bani sunt livrați direct în contul propri-
mai aveau nicio problemă. Apoi m-a etarului și nimeni nu verifică condițiile în care tinerii
ajutat un prieten din sistem, care avea o locuiesc sau relația dintre proprietar și chiriaș, ceea ce
cameră liberă [...]. Ieșise și fratele meu poate duce la tensiuni și situații abuzive – toți banii sunt
din sistem și până și-a găsit el de muncă livrați în contul proprietarului, iar acesta poate crea
am suportat eu și partea lui. Când spui condiții neplăcute astfel încât tânărul să plece de bună-
3 băieți și vrei să închiriezi spui «mamă
voie, fără ca restul de bani să fie înapoiați.
ce fac ei acolo», «uite am ieșit de la casa
de copii, vrem să stăm mai mulți că ne e Majoritatea tinerilor au schimbat mai multe locații de
mai ușor». (Proprietarul) A fost foarte cazare de la ieșirea din sistemul de protecție, fie spri-
înțelegător, ne-a ajutat cu haine, dacă ne
jiniți de prieteni, fie de membri ai familiei, iar cu unii
place ceva oprim dacă nu, ducem și noi
proprietarul chiar a empatizat. Pe alocuri au fost situații
mai departe. E mai dificil pentru perioada
când au apelat la împrumuturi, dar de fiecare dată s-au
de acomodare, dar după ce trecea nu
mai era nicio problemă.” (tânăr care a găsit soluții pentru plata chiriei și/sau a utilităților.
părăsit sistemul de protecție).
Singur(ă)
21%
Căsătorit(ă)
În concubinaj/relație
12% cu un/o partener(ă) Niciunul
18% 0,8% 16%
cu care locui 77% 1 copil
0,2%
Am o relație cu un/ 2 copii
2% o partener(ă), dar 3+ copii
nu locuim împreună 5% NR
Divorțat(ă)/separat(ă)
1,3%
Văduv(ă)
46% 1%
NR
40 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
Ponderea tinerilor în relații de cuplu sau care Copiii tăi locuiesc toți cu tine?
au copii în funcție de gen [N=81]
Circa 5% dintre
copiii tinerilor ieșiți
din sistemul de
38% protecție sunt în
prezent cu măsură
31% de plasament.
27%
11%
16%
89%
10%
7%
Formarea unei relații stabile sau căsătoria sunt mult copiii acestor tineri au intrat la rândul lor în sistemul
mai întâlnite în rândul fetelor (31% erau căsătorite de protecție, ceea ce reprezintă o pondere mai mare
la momentul cercetării, iar 27% într-o relație cu un comparativ cu procentajul din populația generală
partener cu care locuiește), 38% dintre acestea având și de aproximativ 1,4%.23 Și interviurile au arătat că
copii. 50% dintre cele care au copii, au născut înainte de fetele care au părăsit sistemul de protecție erau
a împlini 20 de ani, iar 23% au avut copii încă din peri- la momentul cercetării fie căsătorite, fie în relații
oada în care erau minore. Un aspect îngrijorător este stabile. Așa cum s-a subliniat și în capitolele anteri-
faptul că 11% dintre respondenți declară că nu locu- oare, multe dintre fete pleacă din sistemul de protecție
iesc împreună cu copiii lor, din calculele realizate pe direct într-o relație, având astfel asigurat un sprijin
baza răspunsurilor rezultând că aproximativ 5% dintre și o mai mare siguranță a unui nivel de trai decent.
23 Procentajul de 1,4% este calculat prin raportarea numărului de copii din sistemul de protecție specială la numărul total al populației cu vârsta sub 18 ani.
Sursa datelor : Statistici A.N.P.D.C.A. – 01 ianuarie 2019, http://www.copii.ro/transparenta/statistici-page/
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 41
Rețeaua socială în care sunt integrați tinerii este consti- ocupă a doua poziție după frecvența interacțiunilor
tuită în primul rând din prieteni sau vecini (62% dintre sociale, 25% întâlnindu-se cel puțin o dată pe săptă-
respondenți se întâlnesc cu aceștia cel puțin o dată pe mână, iar 47% contactându-i cel puțin o dată pe săptă-
săptămână față în față și 63% îi contactează cu aceeași mână prin telefon, internet etc. Părinții biologici ocupă
frecvență prin telefon, internet etc.). Frații sau rudele ultima poziție în această ierarhie (Figura 24).
Frate, soră sau altă rudă 13% 12% 10% 33% 13% 13%
Zilnic sau Cel puțin o dată 1-3 ori pe lună Mai rar Deloc Nu e cazul / Nu
aproape zilnic pe săptămână am / Nu îi cunosc
Eșantion total, N=356.
Frate, soră sau altă rudă 28% 19% 7% 16% 13% 13%
Zilnic sau Cel puțin o dată 1-3 ori pe lună Mai rar Deloc Nu e cazul / Nu
aproape zilnic pe săptămână am / Nu îi cunosc
Eșantion total, N=356.
relațiilor semnificative ale tinerilor: stimă de sine scăzută, foarte frumos, am vrut să mă sinucid de
neîncredere în ceilalți, nu se simt pregătiți să aibă un/o mai multe ori. Mama consuma alcool și
partener(ă). Câțiva au vorbit foarte greu cu cei apropiați avea niște ieșiri, se comporta foarte urât
în timpul ăla, și mă consumam foarte mult.
despre faptul că au fost în sistemul de protecție, a existat
Eram eu cu ea și frații, ca să nu o vadă,
și un caz în care, nici în trecut și nici în prezent, tânăra nu plecau de acasă. Doar eu stăteam acasă să
a povestit partenerilor că s-a aflat un timp în sistemul de o ajut, să fac curat, să fac ceva ce nu făcea
protecție, de teama de a nu li se face milă de ea. ea. Legăturile cu frații sunt foarte strânse
și cu toate acestea vorbește în fiecare dimi-
În general, ceea ce îi ajută pe acești tineri este să știe că neața cu mama la telefon. Nu am niciun
membrii familiei sunt bine, fiind mai mult sprijin moral, ajutor din partea lor (a părinților), nu s-a
decât financiar sau material, cu precădere în cazul celor putut când eram mici, nu s-au dezvoltat în
niciun fel, au rămas pe loc.” (tânără care
foarte autonomi. Modalitățile de comunicare sunt prin
a părăsit sistemul de protecție)
telefon sau social media (de exemplu, Facebook, What-
sapp etc.), de cel puțin o dată pe săptămână sau mai mult. „Am păstrat legătura cu fratele mai mic,
care a venit și el în sistem după mine,
Cei care încă comunică cu părinții sunt de fapt și cei apoi (a păstrat legătura cu) unul mai
mare și cu mama. Fratele mai mare m-a
care își ajută familia, dar limitat și foarte puțini primesc
ajutat (după ce a ieșit din sistemul de
ajutorul unui membru din familie, de obicei de la cei protecție a putut rămâne la apartamentul
care sunt plecați în străinătate. unde fusese cazat încă 2-3 luni) în sensul
în care după cele 2-3 luni a venit vremea
„Am un frate în Anglia, ajut un alt frate în care nu au mai putut nici ei (angajații
în țară, care locuiește în altă localitate. din apartament) să închidă ochii, am stat
Relația cu părinții este foarte bună, comu- la el undeva la 2-3 săptămâni și după
nicăm în fiecare zi. Ajutor primesc de la am reușit să plec singur.” (tânăr care a
fratele din UK, care face o casă ce îmi va părăsit sistemul de protecție).
rămâne mie. Am legătură bună cu bunicile
din partea părinților, unchi, verișori, pe
care îi ajut la fân, la pădure.” (tânăr care Membrii familiei și prietenii, vecinii constituie rețelele
a părăsit sistemul de protecție).
de suport ale tinerilor atunci când se află într-o situație
„Am luat legătura cu toți frații, în vacanțe dificilă. Aproape jumătate ar apela la membrii fami-
mergeam la părinți, era foarte frumos,
liei și aproximativ o treime la prieteni, singura situație
frații și părinții. Am făcut un fel de schim-
bare, în clasa a IX-a am vrut să fac liceu în care ar apela într-o mai mică măsură fiind ajutorul
la Sadu unde am fost născută, să stau la pentru găsirea unui loc de muncă. În această situație
mami acasă, sistemul mă ajuta să îmi ofere tinerii s-ar orienta mult mai frecvent (27%) către furni-
rechizite, îmbrăcăminte și un ban. Locu- zori de servicii – instituții sau organizații.
ința a fost la mama acasă, dar nu a fost
Lipsa de încredere în ceilalți, menționată și în secțiunile exemplu, pot spune că sunt împlinită în
anterioare ale raportului, este resimțită și în perioada ceea ce am visat să realizez, în sensul că
de după externare/ieșirea din sistem. Aceasta mode- mi-am propus de multe ori lucruri care
lează interacțiunile și viața socială a tinerilor și este un însemnau o provocare. Că dacă stăm să
indicator al atitudinii generale față de viață, probabil ne gândim și să trăiești la o adică, e o
pe fondul traumelor premergătoare intrării în sistem și provocare, că te întâlnești cu probleme în
fiecare zi și dacă nu știi cum să manevrezi
asociate, ulterior, intrării, cu absența suportului emoți-
partea asta psihică și vezi că am avut și
onal din partea familiei:
depresii, am fost în prag să îmi iau viața
pentru că nu am știut cum să manevrez
„Ai zice că ai mulți prieteni, sau că ești o partea psihică. Fizic puteam să o duc, dar
persoană sociabilă, nu știu? psihic nu găseam cum ar veni, înțelesul
Da, mai ieșim, dar nu prefer să am, așa, sau drumul anumitor întâmplări, nu
foarte mulți prieteni, că-n ziua de azi eram destul de deschisă, m-am axat, cum
nu-s... ți-s așa, prieteni prin față, și prin ar veni, pe lucruri înguste, cum ar veni,
spate...” (tânăr care a părăsit sistemul de într-un întuneric, să nu mă vadă toată
protecție) lumea. Și de asta zic, înainte eram mult
mai închisă și atunci educatoarea a fost
de ajutor și faptul că ieșeam la plimbare,
faptul că ieșim undeva să vizităm, faptul
O parte din tineri au trecut prin momente mari de criză, că vedeam și noi lucruri și poate într-o
de la conflicte violente, la abuzurile care i-au adus în familie nu sunt posibile, uite, cum se
sistem, la nereușite personale, înșelăciuni din partea organizau mereu vara, plecam în tabere
angajatorului ce au condus la procese lungi, la reglarea cu căminul, m-a ajutat foarte mult că
relațiilor cu părinții când au fost gata să accepte că am văzut, cum ar veni, lucruri noi, la
nu îi iubeau sau că i-au pierdut. O parte recunosc că început altfel, ca bucurii. Și este și nevoia
a ajutat consilierea, însă cel mai mult a contat relația de a cunoaște, dacă nu vrei să cunoști
lucruri noi o să rămâi cum ar veni axat
de afecțiune și sprijinul unui adult. Deși acum știu să
doar pe anumite lucruri și așa vezi doar
evite anumite situații conflictuale, o parte ar avea încă
partea goală a paharului.” (tânără care a
nevoie de sprijin, de consiliere.
părăsit sistemul de protecție)
Partid politic 4%
Ai donat obiecte/bunuri
pentru diverse cauze 37%
Organizații ecologice 1,7%
Ai donat bani pentru
Organizații cu profil diverse cauze 34%
educațional, cultural 6%
Ai făcut voluntariat
Organizați cu profil pentru diverse organizații 13%
sportiv sau de recreere 5%
Și din interviuri au reieșit astfel de comportamente ajută pentru ca să aibă un confort pentru
prosociale, unii tineri implicându-se în activități cu că dacă nu aș fi locuit așa, să nu pot să
copiii din centrele din care proveneau sau organizând îmi cumpăr ce aveam nevoie eu și fetele…
strângeri de fonduri pentru copiii care sunt încă în Ni se aduceau, dar sunt cele mai proaste,
plasament. ce se stabilește prin licitații, cele mai
ieftine șampoane de urzică, ori nu pot să
te speli cu așa ceva, nu ai cum, e mai bine
“Colegii de la muncă știu ... nu știu toate să te speli cu săpun decât să te speli cu
amănuntele, știu ce s-a întâmplat așa, per ăla. Prefer să stea în loc curat, dezinfectat,
total, și chiar au venit cu ideea am fost să aibă o farfurie curată, un pahar curat,
pe locație la cei mici unde am dus lucruri decât să le aduc nu știu câte pachete de
de care aveau nevoie, de la șampoane, biscuiți care se mănâncă într-o săptă-
detergenți de spălat pe jos, hăinuțe, caiete, mână și gata.” (tânără care a părăsit
pixuri și anul ăsta la fel. S-au strâns bani sistemul de protecție).
anul trecut cam 4000 de lei, anul ăsta
3000. Am zis să luăm mai puține dulciuri,
pentru că le vor trimite alții. Am preferat
să le luăm perne, păturici, chestii care
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 45
30%
20%
17%
15%
11%
6%
Cei mai mulți tineri (34%) au venituri cuprinse între (48% nu-și permit o săptămână pe an de vacanță plătită,
1000-2000 de lei. Trebuie remarcată ponderea ridicată în afara gospodăriei) și acoperirea unor cheltuieli mari,
a celor care nu au niciun venit: 18% dintre respondenți. neprevăzute (39% nu-și permit înlocuirea oricărei
Aceste venituri scăzute contribuie la deprivarea mate- piese de mobilier uzate). În ceea ce privește acoperirea
rială a acestor tineri, respectiv incapacitatea de a-și unor necesități de bază, o pondere importantă a tinerilor
asigura condiții de viață considerate normale pentru descriu și astfel de lipsuri: 10% nu-și permit o masă cu
societatea actuală (Figura 29). Cele mai importante carne o dată la două zile și menținerea unei temperaturi
aspecte ale deprivării materiale sunt: imposibilitatea adecvate în locuință.
de a-și asigura odihna și refacerea în afara gospodăriei
În luna decembrie care a fost venitul tău personal net (câți bani ai câștigat în total)?
18% 18%
16%
10%
9%
8%
7%
5%
3% 3%
2%
1%
Niciun Sub 1000 1001-1500 1501-2000 2001-2500 2501-3000 3001-3500 3501-4000 4001-4500 4501-5000 Peste 5000 NR
venit de lei de lei de lei de lei de lei de lei de lei de lei de lei de lei
Eșantion tineri ocupați, N=356.
46 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
Cumpărarea de
haine noi, și nu la 76% 20% 4%
mâna a doua
Înlocuirea
oricărei piese de 58% 39% 4%
mobilier uzate
O săptămână de vacanță
pe an plătită, departe de 49% 48% 3%
casă (nu la rude)
Menținerea unei
temperaturi adecvate 88% 10% 2%
în locuință
Este important de notat faptul că aproape un sfert socială (35% din cei care primesc ajutor), fie din partea
dintre tineri primesc în mod regulat un ajutor material unor instituții publice (24% din cei care primesc ajutor)
sau financiar, fie din partea unor persoane din rețeaua sau private – organizații neguvernamentale (18%).
1%
Părinți, frați alte rude 35%
Program guvernamental
sau al autorităților locale 24%
74% 25%
Organizații
18%
umanitare/caritabile
Altcineva 35%
Da Nu NR
Eșantion total, N=356. Eșantion tineri care au primit ajutor financiar în ultimele 6 luni, N=90
Gestionarea bugetului personal a fost una din temele plăti utilitățile (curent electric, gaze, întreținere etc.),
abordate în pregătirea pentru viață independentă. 16% nu au putut plăti chiria sau ratele pentru locuință,
Totuși, o parte însemnată a acestora menționează situ- 17% nu au putut plăti împrumuturi făcute la persoane
ații în ultimele 12 luni când nu au avut capacitatea să private (prieteni, rude etc.), iar 12% nu au putut achita
plătească facturi/datorii importante: 21% nu au putut rate pentru credite de consum sau cardul de credit.
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 47
Facturile de electricitate,
întreținere, gaze etc. 21%
Tinerii intervievați relatau faptul că prioritizează plata O parte dintre tineri sunt mai abili, deoarece au locuit
chiriei și a utilităților, astfel încât să nu fie restanțieri în apartamente înainte să iasă din sistem, cu o suprave-
și să atragă penalități, cu atât mai mult să se afle în ghere redusă și o sumă de 500 RON/lună sau au avut
situația de a părăsi locuințele, dar de multe ori asta se burse de merit și alocațiile lunare, ceea ce i-a sprijinit să
traduce a se împrumuta de la prieteni, rude. fie autonomi și să-și dezvolte singuri sisteme de gesti-
onare a banilor – fie cum să cheltuie, fie să devină mai
„Am făcut împrumuturi de la prieteni, era economi sau cum să se ajute între ei. Totodată, deși au
o chestiune de câteva zile și preferând să primit informații despre gestionarea banilor, practica a
fac plățile la zi să nu existe întârzieri am fost cea care a fost mai relevantă în procesul de învățare.
preferat să mă împrumut, știam că nu am
banii respectivi, sau nu aveam suficienți Pentru tinerii căsătoriți gestionarea banilor se face în
cât să fac plata respectivă, plăteam chiria familie sau pe cont propriu. Atunci când e vorba de
pe 15 și banii îi luam mai târziu și dacă tinere care au părăsit sistemul de protecție, iar sursa de
nu aveam pe 15 mă împrumutam și pe venit principală vine din partea soțului, acestea au și
20 îi returnam. Nu făceam împrumuturi un acces redus la gestionarea banilor. Au fost și cazuri
dacă știam că nu le puteam acoperi. Nu de tinere căsătorite, care contribuie solid la cheltuielile
am făcut sacrificii. La mine nici în ziua lunare în familie.
de azi nu există limită de lucru, pot să
lucrez și 18 ore, jobul meu necesită să fiu Tinerii intervievați au fost în general cazuri de succes,
în priză.” (tânăr care a părăsit sistemul în sensul că, deși poate în prezent treceau prin anumite
de protecție). greutăți, munciseră și își doreau să muncească, să se
„Mi s-a întâmplat o dată să nu pot plăti, descurce: „Nu există să nu ai bani atâta timp cât ai
pentru că am făcut școală de șoferi de mâini și picioare”.
profesionist, dar având prietenă mai cer
la ea, ea la mine și tot așa. În timpul în Bunăstarea fizică, abordată în această cercetare prin
care aveam liber pe weekend plecam prisma sănătății, este autoapreciată de tinerii respondenți
ospătar la nunți, și era un ban în plus ca una ridicată: 68% afirmă că sănătatea lor este bună sau
sau îi dădeam eșalonat,” (tânăr care a foarte bună. 6% dintre tineri o apreciază ca fiind proastă
părăsit sistemul de protecție). sau foarte proastă. De altfel, 68% afirmă că nu au avut
niciun impediment fizic sau psihic în a face lucruri pe
care oamenii le fac în mod obișnuit (Figura 33).
48 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
68% 21% 8% 4%
19% dintre tineri afirmă că, în ultimele 12 luni, au avut putut face acest lucru), motivele principale fiind lipsa
un acces limitat la servicii medicale (au avut nevoie timpului, costurile prea ridicate și distanța prea mare
să fie consultați de un medic specialist, dar nu au până la astfel de servicii (Figura 34).
NR 9%
Da Nu NR
Eșantion tineri care nu au apelat la medic specialist, N=67.
Eșantion total, N=356.
Viața din prezent a majorității este una mulțumitoare cu „Peste câțiva ani… nu știu exact, visez
loc de mai bine. În general, mulțumirea vine fie de la doar să fiu sănătoasă și să nu mai pot să
relațiile de familie construite și/sau prezența copiilor, fie zic că mă axez pe un singur lucru în viață
de la realizările profesionale și perspectiva dezvoltării în sensul că da, vreau să ajung de exemplu,
antrenoare. Nu mai zic așa pentru că pe
unor noi abilități care să îi împlinească mai mult. Astfel,
parcursul vieții apar lucruri care schimbă
așteptările sunt conectate în general de dorințe și sunt
totul, inclusiv drumul. De exemplu, cum
dintre cele mai variate. Schimbările legate de prezent au
am visat să fiu la armată, chiar am visat de
fost rare, iar atunci când au fost exprimate făceau referire mică și uite am trecut și de experiența asta.
la găsirea unui partener de viață, a unei relații și copii. Și mi-a dat de gândit că sunt lucruri mult
mai importante în viață.” (tânără)
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 49
În ceea ce privește bunăstarea emoțională, 10% afirmă că, Cei mai mulți dintre tinerii care au răspuns întrebă-
în ultimele 2 săptămâni, s-au simțit abătuți/deprimați mai rilor din chestionar au apreciat pozitiv modul în care se
mult de jumătate din timp, până la tot timpul, 11% s-au desfășoară propria viață și au o stimă de sine ridicată.
simțit singuri, iar 15% deosebit de tensionați. Pe de altă Ceea ce se remarcă este sentimentul lipsei de control
parte, 74% au fost veseli, iar 70% au trăit sentimentele asupra activităților pe care le desfășoară, 41% fiind de
de calm și relaxare tot timpul, în cea mai mare a timpului acord cu afirmația „În viața mea de zi cu zi, am rareori
sau mai mult din jumătatea timpului. (Figura 35). timp să fac lucrurile care îmi plac cu adevărat”.
M‐am simțit
singur/ă 5% 4% 2% 4% 34% 45%
M‐am simțit
abătut/ă și 4% 3% 3% 5% 38% 44%
deprimat/ă
100%
Tot timpul În cea mai mare Mai mult din Mai puțin din Uneori Niciodată în
parte a timpului jumătatea timpului jumătatea acest timp
timpului
Eșantion total, N=356. Diferențele până la 100% sunt non-răspunsuri
Serviciul
tău actual 4% 8% 21% 35% 19%
Nivelul tău de
trai din prezent 3% 5% 18% 50% 21%
Viața ta
de familie 4% 6% 17% 39% 29%
100%
Foarte nemulțumit Nemulțumit Nici mulțumit, nici nemulțumit Mulțumit Foarte mulțumit
Mă simt aproape de
oamenii din zona în 4% 6% 15% 43% 29%
care trăiesc
Unii oameni mă privesc de
sus datorită locului de 28% 29% 23% 10% 6%
muncă sau a venitului meu
Simt că valoarea a ceea ce fac
nu este recunoscută de 29% 29% 24% 10% 5%
oamenii pe care îi întâlnesc
În ziua de azi, viața a devenit
atât de complicată, încât 36% 31% 16% 7% 5%
aproape nu‐mi pot găsi drumul
Mă simt
exclus/ă din 46% 23% 19% 4% 3%
societate
În viața mea de zi cu zi, am
rareori timp să fac lucrurile 8% 20% 27% 28% 13%
care îmi plac cu adevărat
Simt că sunt liber/ă
să decid cum îmi 2%2% 11% 43% 37%
trăiesc viața
În general, consider
că ceea ce fac în 2%2% 12% 48% 33%
viață merită efortul
Sunt optimist(ă)
în ceea ce 2% 3% 17% 43% 32%
privește viitorul
În dezacord total Dezacord Nici acord nici dezacord De acord Total de acord 100%
24 Datele sunt accesibile la https://ec.europa.eu/eurostat/data/database, secțiunea Youth din cadrul temei Population and Social Conditions.
25 A se vedea spre exemplu ”Costul investiţiei insuficiente în educaţie în România : raport final
pentru UNICEF”, Varly, P. et al, București, 2014.
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 51
observat de asemenea că 1 din 5 tineri 20-24 de ani, au terminat cel mult 8 clase, ponderea fiind ușor mai
de gen masculin, care au părăsit sistemul de protecție, scăzută în rândul populației generale de tineri.
Tabel 3. Comparație între distribuția tinerilor 20-24 de ani, ieșiți din sistemul de protecție
și a tinerilor din populația generală după nivelul de educație atins (ISCED 11) - %
EȘANTION TINERI 20-24 DE ANI, IEȘIȚI DIN POPULAȚIE GENERALĂ TINERI 20-24
SISTEMUL DE PROTECȚIE (EUROSTAT, 2019)
În ce privește ocuparea, analizele indică o rată semni- profesională) în rândul tinerilor ieșiți din plasament,
ficativ mai mare a ocupării și ușor mai redusă a șoma- față de tinerii din populația generală, proporția tinerilor
jului în rândul tinerilor ieșiți din sistemul de protecție, NEET fiind aproape dublă în cazul celor din sistemul
comparativ cu ratele înregistrate la nivelul populației de protecție. Totodată, pe lângă decalajele dintre cele
generale 20-24 de ani (vezi tabelul 4), ceea ce este expli- două categorii de tineri, se observă diferențele de gen
cabil prin faptul că mulți dintre tinerii din sistemul de în ce privește ocuparea, mai accentuate în cazul tine-
protecție sunt nevoiți să-și înceapă viața independentă rilor ieșiți din sistemul de protecție. Rata de ocupare în
de la vârste mult mai mici și pentru aceasta au nevoie rândul tinerilor de sex masculin este aproape dublă față
de un loc de muncă. Pe de altă parte, se remarcă însă și de cea din rândul tinerelor (70,9% față de 36,7%) și de
diferențe mari în ce privește ponderea tinerilor NEET asemenea ponderea persoanelor NEET este de două ori
(care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de mare în cazul tinerelor (46,4% față de 22,3%).
învățământ și nici nu participă la activități de formare
Tabel 4. Comparație între distribuția tinerilor 20-24 de ani ieșiți din sistemul de protecție și a tinerilor din
populația generală în funcție de rata de ocupare, rata șomajului și ponderea tinerilor care nu au un loc de
muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională (NEET)
PONDEREA TINERILOR
RATA DE OCUPARE (%) RATA ȘOMAJULUI (%)
NEET (%)
Populație Populație Populație
Tineri ieșiți generală Tineri ieșiți generală Tineri ieșiți generală
din sistem tineri din sistem tineri din sistem tineri
Total 53.9 41.2 10.0 14.0 34.0 18.9
Masculin 70.9 49.5 7.3 13.5 22.3 13.5
Feminin 36.7 32.6 12.8 14.8 46.4 24.6
Rata deprivării materiale severe este un indicator care de deprivare materială severă, o proporție semnificativ
exprimă incapacitatea unei persoane/gospodării de a-și mai mare decât în cazul populației generale de tineri
permite anumite bunuri și servicii pe care majoritatea (Tabel 5). Există diferențe semnificative între diverse
populației la consideră dezirabile sau necesare pentru subgrupuri de tineri ieșiți din plasament în funcție de
a avea un nivel adecvat de trai. Este unul din indica- tipul serviciului din care provin, nivelul de educație
torii folosiți totodată pentru a măsura riscul de sărăcie atins, ocupare sau statutul de NEET în ce privește rata
sau excluziune socială. Datele din sondajul pe eșanti- deprivării materiale severe: 29% în cazul celor prove-
onul de tineri ieșiți din sistemul de protecție indică că niți din servicii rezidențiale, 36% în rândul celor cu cel
mai bine de 1 din 5 tineri trăiește în prezent în situație mult 8 clase terminate, 30% în rândul tinerilor NEET.
52 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
Condițiile de precaritate în care trăiește o parte semni- lația generală. La nivelul eșantionului de tineri ieșiți din
ficativă dintre tinerii ieșiți din sistemul de protecție plasament, ponderea celor care își apreciază starea de
este reflectată și de modul în care își evaluează propria sănătate ca bună sau foarte bună este de 70%, în timp
stare de sănătate comparativ cu semenii lor din popu- ce în populația generală aceasta este de 98%.
Tabel 5. Comparație între distribuția tinerilor 20-24 de ani ieșiți din sistemul de protecție și a tinerilor din
populația generală în funcție de rata deprivării materiale severe și autoevaluarea stării de sănătate
Dincolo de comparațiile cu tinerii din populația gene- faptul că locuiește în urban crește de 2,7 ori șansele
rală, am vrut să vedem care este influența anumitor ca acesta să fie ocupat. Pe de altă parte faptul că ești o
factori asupra șanselor unui tânăr ieșit din sistemul de tânără femeie ieșită din sistemul de protecție îți scade
protecție de a fi ocupat în prezent (după o perioadă de cu 90% probabilitatea de a fi ocupată în prezent. Influ-
1-4 ani de la încetarea măsurii de plasament) sau de a ențele celor trei factori menționați sunt inverse în cazul
fi NEET. Tabelul 6 sintetizează rezultatele unor modele statului de NEET. Fiecare an de școală în plus scade cu
de regresie logistică având ca variabile dependente 54% șansele unui tânăr ieșit din sistemul de protecție
statutul de persoană ocupată, respectiv statutul de NEET. să fie în prezent NEET, faptul de a locui în urban
Analizele indică o influență puternică și semnificativă a scad șansele de a fi NEET cu 73%, în timp ce faptul
nivelului de educație atins, a genului și a mediului rezi- că ești de sex feminin îți cresc șansele de a fi NEET
dențial asupra probabilității de a fi ocupat sau NEET. de aproape 5,5 ori. Ținând ceilalți factori sub control,
Astfel, creșterea cu 1 an a nivelului de educație conduce existența unei dizabilități nu are o influență semnifica-
la creșterea cu 96% (aproape dublarea) a șanselor ca tivă din punct de vedere statistic asupra șanselor de a fi
un tânăr ieșit din sistemul de protecție să fie ocupat, iar ocupat ale unui tânăr din sistemul de protecție.
Coeficient Coeficient
de regresie de regresie
Predictori B Exp(B) B Exp(B)
Nivel de educație
0.674 1.961* -0.783 0.457*
(aproximat prin ani de școală)
Este de sex feminin -2.271 0.103* 1.871 6.493*
Are certificat de încadrare
-0.591 0.554 0.849 2.336
în grad de handicap
Locuiește în urban 1.302 3.675* -1.321 0.267*
Constantă -6.039 0.002 6.908 1000.349
* Coeficienți de regresie semnificativ diferiți de zero pentru p=0.05.
Pseudo-coeficient de
0.477 0.487
determinație multiplă Nagelkerke
Rezultatele analizelor prezentate conduc spre concluzia și evitarea abandonului timpuriu al școlii ar trebui să
că principalul cost al investițiilor insuficiente în copiii și reprezinte o prioritate pe tot parcursul prezenței unui
tinerii care trec prin sistemul de protecție ține de riscul copil/tânăr în sistemul de protecție. Totodată, datele
crescut al acestora de a nu-și atinge și realiza potențialul susțin nevoia unor intervenții, servicii care să țină cont
în termeni de capital uman, ceea ce conduce la excluzi- de diferențele de gen identificate în ce privește nivelul
unea socială a unei părți semnificative din acești tineri, de educație și integrarea pe piața muncii. Ponderea
risc de sărăcie, dependență de serviciile de asistență mare de tinere femei NEET este foarte probabil rezul-
socială, costuri crescute pentru sistemul de sănătate. tatul influenței unui model cultural în baza căruia multe
Studiul relevă fără echivoc cât de important este nivelul dintre ele aleg ca strategie de subzistență găsirea unui
de educație atins de un astfel de tânăr și, în consecință, partener de viață în detrimentul continuării studiilor și
continuarea studiilor, tranziția de la un ciclu la altul urmării unei cariere profesionale.
54 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 55
Pentru copiii aflați în plasament la asistenți mater- nali se procedează asemănător în privința viitorului
nali profesioniști au loc întâlniri periodice, inclusiv de educațional și profesional, cu discuții periodice între
monitorizare din partea managerului sau responsabi- copil, familia asistentului maternal și echipa multidis-
lului de caz. Toți sunt încurajați să își continue studiile, ciplinară (formată din doi asistenți sociali, psihologul și
ca investiție în propriul viitor, un argument fiind șansele managerul de caz). DGASPC pune la dispoziție servicii
mai bune la angajare. de consiliere psihologică atât pentru copil, cât și pentru
asistentul maternal, inițiază discuțiile despre pregătirile
În cazul în care tinerii ce se pregătesc să iasă din sistem și alegerile tinerilor pentru momentul în care va înceta
sunt în serviciul de asistență maternală, situația este măsura de plasament.
definită de către specialiștii de la nivelul direcțiilor
ca fiind mai ușor de gestionat, dată fiind relația care
“Avem, de exemplu, doi copii și, pentru
se formează între beneficiari și asistentul maternal și
că vocația lor a fost să se orienteze
familia acestuia:
spre școala de șoferi unul și celălalt
mecanic, am avut întâlniri cu copiii
„În asistență maternală e un pic mai ușor, înainte să depună dosarul pentru clasa
că majoritatea rămân și păstrează legă- a opta și după ce au depus dosarul și
tura cu asistentul maternal, și-atunci ei după ce au dat examenul de capacitate,
îi văd ca și pe copiii lor, ei îs familia lor, în echipă multidisciplinară. Am vrut să
a copiilor, familia asistentului maternal, vedem cum să facem accesul la liceu în
și-atunci nu rămân chiar singuri pe lume.” condițiile în care tipul acesta de școală
(specialist DGASPC) era doar în Constanța și am luat legă-
tura cu liceul după ce am discutat cu
copiii, cu asistentul, am discutat cu șefii
Această relație dintre tineri și asistenții maternali, în
noștri și am discutat să meargă acolo
să stea la internat în timpul săptămânii
grija cărora au fost, continuă, adesea, chiar și după înce-
și în weekend să rămână la asistentul
tarea măsurii de protecție, ceea ce contribuie la crearea
maternal.” (asistent social, Constanța).
unui sentiment de siguranță pentru tineri. Totuși, ei
rămân, în aprecierea specialiștilor, vulnerabili în fața
celorlalți și dezvoltă uneori atitudini de respingere a
În acest mediu familial, chiar dacă monitorizat, rolul
sfaturilor și îndrumărilor pe care le primesc:
asistentului maternal este foarte important în dezvol-
tarea deprinderilor de autogospodărire. Asemănător
„Care într-adevăr au făcut școală, au cu familiile obișnuite, prin intermediul cunoștințelor,
făcut facultăți sau au făcut post-liceală, ei,
rudelor din familie, se caută și un loc de muncă și mai
într-adevăr, se realizează. Dar sunt care
rar se apelează la specialiștii DGASPC sau la AJOFM
și nici n-au făcut, finalizat liceu și și-au
pentru acest lucru. Atât în județul Argeș, cât și în
găsit un loc de muncă și s-au căsătorit,
și-au făcut familie. Deci sunt situații și județul Constanța se constată că există o concentrare
situații. (...) Sunt puține eșecurile din mare a asistenților maternali în anumite localități, ca o
asistență maternală, pentru că asistentul soluție pentru a avea un venit în mediul rural. O conse-
maternal în continuare îi sprijină și-i cință a acestui lucru este faptul că, cel puțin în județul
ajută și-i îndrumă și-așa. Deci, chiar Constanța, este recunoscută rețeaua foarte dezvoltată
trebuie să fie foarte încăpățânați și foarte de întrajutorare a asistenților maternali în toate aspec-
căpoși ca să nu accepte ajutorul și să tele, inclusiv cel al găsirii unui loc de muncă pentru
vadă lucrurile, cei care ies din asistență tinerii cărora le va înceta măsura de protecție. Mai mult,
maternală.” (specialist DGASPC) față de familiile obișnuite, pare să existe o presiune mai
mare ca tânărul/tânăra să devină independent/ă cât mai
curând, mai ales să aibă un loc de muncă, pentru că
În județul Constanța sunt rari copiii care ajung la vârsta locuințele sunt mai greu accesibile. O mențiune impor-
majoratului care să se afle încă în familia asistentului tantă ar fi că atunci când relațiile sunt foarte strânse
maternal. În cele mai multe cazuri se reușește fie reîn- vorbim de o familie în care, în situația în care este
tregirea familiei, de obicei aflată în mediul rural, fie nevoie, tânărul poate să rămână să locuiască chiar dacă
înlocuirea măsurii de plasament la familia extinsă. În măsura de protecție a încetat sau este primit în sânul ei
cazul copiilor rămași în plasament la asistenții mater- când are nevoie de sprijin. Tinerii sunt însă încurajați
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 57
să devină independenți și pentru că, odată ce măsura de „Avem colaborări cu instituții, cu asociații
protecție încetează, asistentul maternal este solicitat să și, în cadrul acestor activități, ca și orice
ia un alt copil în asistență maternală. copil acasă. Să gătească un prânz, o cină,
lucruri în funcție, bineînțeles, și de vârsta
pe care o au copiii. Să-și facă curat, să-și
„Sunt foarte puțini cei care apelează la
pregătească ghiozdanul, să spele două,
AJOFM pentru că ei deja au niște ținte pe
trei lucrușoare pe care... lucruri perso-
care și le doresc să le atingă, de exemplu,
nale. În cadrul activităților, pe grupe...
«o să termin liceul, fac școala profesi-
de obicei, facem activitățile pe grupe de
onală și o să o termin și îl știu pe vărul
vârstă. Cu cei mari, mergem la AJOFM,
asistentului maternal care are un atelier
avem contracte cu AJOFM, avem acti-
de vulcanizare și mi-a promis că dacă eu
vități cu instituții în vederea angajării
termin această școală profesională eu voi
(...). Sunt copii care urmează forma de
lucra la el», pentru că și aceste meserii
învățământ profesional, și-atunci ei și la
le iau după niște modele, iar modelul îl
școală au contracte cu instituțiile, dar
găsești în familia substitutivă.” (asistent
sunt cazuri când și pe perioada vacanței
social).
doresc să continue să meargă să-și facă,
să fie angajați, să-și facă un bănuț, și este
una din modalități.” (specialist DGASPC
Pentru copiii/tinerii aflați în case de tip familial, Maramureș).
echipa multidisciplinară, coordonată de către mana-
gerul de caz, este cea care se ocupă de pregătirea ieșirii
din sistem. În cadrul caselor de tip familial, serviciile Tot în categoria serviciilor de tip familial pot fi menți-
destinate pregătirii tinerilor pentru ieșirea din sistem onate apartamentele de inserție unde locuiesc câte 4
sunt oferite chiar în respectivele locații: tineri. Acest serviciu reprezintă o variantă interme-
diară între sistemul rezidențial cu implicare aproape
„Consiliere socio-psihologică și formarea inexistentă în gospodărire și o viață independentă. De
deprinderilor de viață independentă, dar exemplu, în Timiș, masa de prânz le este pregătită
nu există servicii separate, consilierea o tinerilor de personalul existent, iar tinerii își pregătesc
face psihologul de pe locația respectivă, singuri micul dejun. În cadrul acestui serviciu, tinerii
vorbesc acuma de casele de tip familial, primesc consiliere și suport pentru a realiza o integrare
și deprinderile de viață independentă sunt treptată în situația de viață independentă. Însă această
făcute în echipă, de către persoana de
perioadă de tranziție are propriile dificultăți și necesită
referință, psihologul, educatorul, mana-
management specific, a cărui bază este reciprocitatea și
gerul de caz.
asumarea de către beneficiari a obiectivului de a deveni
Și de la ce vârstă sunt oferite acestea? adulți independenți:
Din momentul, știu eu, de la începutul
liceului, dacă e vorba de liceu, sau, ca și „Și interesul tinerilor pentru serviciile
vârstă cronologică, undeva pe la 12-13 astea? Par interesați de ele? Se implică?
ani, depinde. Și depinde și de momentul
în care au intrat tinerii, sau benefici- Nu prea au de ales.
arii, în sistemul de protecție.” (specialist Sau par mai degrabă o corvoadă? […]
DGASPC).
Încerc să văd, dar nu... […] În primul rând
e o repulsie, care e naturală, în sensul că
mulți dintre ei vin din asistență mater-
Colaborările dintre DGASPC și instituții/organizații nală, poate plecând de la 17-18 ani, vin
externe sunt fundamentul activităților oferite mai ales aici împotriva voinței lor, deci e o stare
copiilor aflați în case de tip familial. În cadrul caselor, psihologică naturală să repugne serviciile
cooptarea copiilor/tinerilor în activități de zi cu zi, astea, și abia după ce înțeleg că suntem
făcută adaptat la vârsta copiilor, este o măsură continuă aici pentru ei și că nu e vina noastră că ei
de dezvoltare a abilităților de viață independentă: sunt în sistem, la fel cum nu e vina noastră
că ne place ceea ce facem, abia atuncea
începe procesul de conștientizare că da.
Și, în echipele multidisciplinare, lucrăm
58 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
centrele de plasament sunt separați: cei care continuă acomodează, și depinde și de angajator,
cu școala profesională într-un centru, iar cei care doresc cum îi percep.
să termine liceul și, eventual, să meargă la universitate, Și, de regulă, cum îi percep?
în alt centru de plasament.
Îi cam etichetează că sunt din sistem
În privința achiziționării altor deprinderi necesare vieții de protecție, și-atunci nu cunosc cât de
de adult independent, specialiștii DGASPC recunosc că vulnerabil se comportă, unii sunt mai reti-
abordarea este mai mult teoretică și nu practică, atât cenți, alții comunică, unii nu comunică...”
în centrele de plasament, cât și în casele de timp fami- (specialist DGASPC).
lial din cauza mai multor limitări. Tinerii au discuții cu
consilierii psihologici, cu asistenții sociali, cu educa-
torii despre cum să facă managementul banilor, să aibă În privința găsirii unei locuințe, DGASPC-urile dispun
grijă cum să îi cheltuiască, ce greutăți îi vor aștepta. de un număr foarte mic de apartamente care pot fi folo-
Însă, până la primul salariu, pe care poate să îl câștige site temporar, maximum 6 luni, de tinerii care au părăsit
începând cu 15-16 ani, singura sumă de care dispune sistemul de protecție. Aceste locuințe sunt insuficiente
copilul este de 28 de lei lunar, o sumă mică ce, de obicei, și pot fi ocupate doar de tinerii care au locuit în centrele
este păstrată de educator, iar copilul cere din acești bani de plasament. La cerere, SPAS-urile ajută la întocmirea
când dorește să își cumpere ceva. Aceasta poate fi în dosarelor de înscriere pentru o locuință socială. Tinerii
același timp o formă de a păstra banii în siguranță, un primesc un punctaj în plus la aceste aplicații dacă au
mod de a-l ajuta pe copil să fie responsabil cu chel- fost în sistemul de protecție specială, însă este doar un
tuirea banilor, dar și un mod de constrângere a liber- punct în plus. Aceste aplicații au foarte rar succes, din
tății de decizie cu posibile efecte opuse obiectivului de cauza listei lungi de așteptare. De asemenea, la soli-
responsabilizare în managementul banilor. citarea tinerilor, acestora li se poate arăta pe internet
cum să caute anunțurile de închirieri locuințe, însă, din
„Suma asta pe care ei pot să o utilizeze, spusele specialiștilor, tinerii de cele mai multe ori se
dată de stat, 28 lei lunar bani de buzunar, descurcă pe cont propriu, își caută singuri, fie că găsesc
ce să zic, le ajunge pentru trei creioane, un prieten cu care să închirieze o locuință, fie că au o
dar sunt încurajați să își cheltuiască rudă la care să se mute.
sumele responsabil: uite asta este suma,
vezi ce ai nevoie, ți-a cerut la școală, de De asemenea, specialiștii în asistență socială consi-
exemplu, pe coli colorate pentru lucru deră binevenită colaborarea cu ONG-urile care au
în plus, cumpăr de banii ăștia. Mai sunt proiecte de integrare a copiilor, de dezvoltare a unor
copii care primesc bani, de exemplu, mai abilități pentru traiul independent, pentru că oferă
țin legătura și mai primesc bani de la servicii pe care DGASCP nu are cum să le ofere, însă
părinți. Sunt banii lor, dar sunt încurajați acestea depinzând de capacitatea de a găsi finanțare
să îi gestioneze responsabil.” (specialist a ONG-urilor, sunt ocazionale. Tipuri de proiecte:
DGASPC) să învețe să scrie un CV, să lucreze cu calculatorul,
spre exemplu.
Multe din ONG-urile întâlnite sunt organizate după prea greu de recuperat și atunci își pierd
modele din străinătate, diferite unul de celălalt, cu răbdarea.” (specialist ONG).
nevoi diferite, cu filozofii diferite. De aceea, abordarea
generală și, în cazul de față, a pregătirii pentru viața
independentă este diversă și prezintă anumite avantaje ONG-urile sunt caracterizate de flexibilitate, fiind
față de sistemul de stat, fie că este vorba de centrele de mereu în căutarea sponsorilor, a donatorilor sau a celor
plasament, fie de case de tip familial. care pot contribui la acoperirea unor nevoi, de exemplu,
a unor servicii. Astfel, există firme care se oferă să
De asemenea, ONG-urile sunt adaptate sau se adaptează
învețe gratuit tinerii anumite cunoștințe sau chiar
situației specifice în care se află. De exemplu, un ONG
meserii, de exemplu, să își ia certificatul de utilizare
care are ca activitate principală un centru comunitar,
a calculatorului. De asemenea, una dintre organizații
în care copiii din cartier vin după școală, învață și se
abordează caz cu caz nevoile tânărului sau ale tinerei,
simt în siguranță, care apoi s-a extins și a creat condiții
în funcție de ce își dorește să învețe sau în ce să se
pentru preluarea unui număr de copii din sistemul de
specializeze, apoi încearcă să găsească un sponsor sau
protecție în case de tip familial. Fiind însă o organizație
o firmă care să ofere acest lucru.
catolică, rezidenții pot fi doar băieți, ei fiind selectați să
se potrivească serviciilor pe care această organizație le Concomitent cu acest ajutor, atitudinea educato-
poate oferi, mai ales că nu acestea sunt serviciile prin- rilor este însoțită de responsabilizarea tinerilor. De
cipale ale organizației. exemplu, dacă tânărul are un loc de muncă part-time
și își dorește să se pregătească pentru luarea permisului
Un ONG cu tineri seropozitivi a trebuit să se adapteze
auto, se discută cu cât tânărul poate contribui la plata
contextului local construind pe lângă casa de tip fami-
cursului. În această organizație este cultivat un senti-
lial și un centru rezidențial pentru cei care părăsesc
ment de atașament, astfel că tinerii se simt în siguranță
sistemul, însă nu pot găsi de lucru sau locuință, fiind
să încerce mai multe opțiuni și să se discute reorien-
persoane vulnerabile. Persoanele seropozitive sunt
tarea profesională sau revenirea în casă pentru un
încadrate în grad de handicap, pot lucra doar part-time,
timp, după ce au ieșit din sistemul de protecție, dacă
multe dezvoltă boli asociate.
e cazul. De asemenea, în privința dezvoltării desprin-
Organizația care preia minore victime ale traficului de derilor de autogospodărire, responsabilizarea tinerilor
persoane se angajează să protejeze minorele pe timpul este prezentă pe toată perioada șederii în casă, fiecare
proceselor în care sunt judecați abuzatorii, transportul contribuind la punerea mesei, gătit etc. O altă abordare
la fiecare înfățișare la proces, care poate fi la distanță cu impact pozitiv este deschiderea față de noi situații
și paza cu ajutorul instituțiilor statului. Odată înche- de învățare, de exemplu, în loc să fie angajat un zidar
iată această fază, concentrarea cea mai mare este pe pentru o porțiune de zid, toți membrii casei au învățat
serviciul de consiliere psihologică, pentru ca, odată ce să zidească împreună, chiar dacă au consumat mai
părăsesc sistemul, tinerele să nu redevină victime. Dacă mult material. Un alt aspect important este sprijinul
în centrele de plasament, de exemplu, încep discuțiile continuu pe care tinerii știu că îl au și îl vor avea pentru
despre planurile de viitor cu tinerii, în această organi- a părăsi sistemul, de exemplu, prin căutarea împreună
zație provocările sunt altele: ca minorele să facă față a unui loc de muncă sau școli, prin medierea relațiilor,
dificultății proceselor, când de multe ori sunt hărțuite și de exemplu, cu școala sau la închirierea unei locuințe,
amenințate de familia acuzatului, de depășirea autobla- asociația devenind garantul în fața proprietarului.
mării, pentru că victimele cred că ele sunt vinovate de
Pentru organizații este important să planifice activități
ceea ce li s-a întâmplat, de crearea condițiilor pentru a
să fie sustenabile și să-și asigure resursele necesare
preveni suicidul (nici un obiect tăios, oglinzi de metal,
pentru menținerea serviciilor. Astfel, într-una din orga-
supraveghere), reintegrarea în școală.
nizații, pentru dezvoltarea abilităților de viață indepen-
dentă, printre activitățile de zi cu zi, tinerii sunt impli-
“Dacă părinții nu au fost implicați în trafic cați și în îngrijirea animalelor sau curățenie, pregătirea
facem consiliere și reintegrare în familie. hranei etc.
Pentru părinții care au fost implicați în
trafic ar trebui să găsim altă soluție, în
familia extinsă reintegrarea e foarte grea „La băieți, aici avem grădină, porci,
pentru că nimeni nu o vrea pe fata aia, animale, s-au implicat foarte mult și le
e stricată în opinia lor sau copilul este place. Petre a ieșit, s-a făcut ospătar
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 61
bucătar, s-a angajat la Mercury - săli pe care asociația încearcă să le prevină din timp. Pe
de nunți, dar face și porți metalice etc., măsură ce se apropie de 18 ani, se adaugă și alte acti-
fetele sunt implicate mai mult cu cură- vități și/sau servicii punctuale specifice pentru nevoia
țenia, gospodăria.” (reprezentant organi- tinerilor. După împlinirea vârstei de 16 ani, se intră
zație). într-un program în care ei își experimentează abilitățile
formate despre munca în echipă, fișa de post, contract
de muncă etc. Există un program de internship sau
Asociația care se ocupă de victime ale traficului a primit practică remunerată, unde tânărul este chiar plătit, până
o donație cu care a cumpărat un teren de 50 ha, pe care la un an, putând să acumuleze o serie de beneficii finan-
a plantat lavandă. Tinerele învață să o îngrijească, să ciare care să-l ajute mai târziu în viața independentă.
proceseze lavanda și să producă ulei de lavandă, astfel Singurul criteriu de selecție este vârsta, iar activitățile
ca organizația să se poată autofinanța pe viitor. O parte sunt adaptate în funcție de acest aspect. O parte din acti-
din teren este păstrat pentru tinerele care vor să rămână vități se desfășoară în centru, dar sunt și activități orga-
alături de organizație, devenind independente prin nizate în afara centrului, în comunitate, la nivelul jude-
îngrijirea unui lot de pământ. țului sau chiar în țară. Fiecare experiență are pe lângă
ideea de a avea copilul o amintire, și dorința de a-i da
Într-o altă organizație, coordonatorul este conectat cu
o experiență a cunoașterii – relația creată cu un copil
diverși angajatori care oferă oportunități de formare în
într-o tabără, experiența mersului la mare cu trenul etc.
prealabil încă din timpul măsurii de protecție.
O altă organizație furnizează consilierea psihologică Un alt model de pregătire pentru viața independentă este
cu sprijinul unor parteneri externi, deși DGASPC face cel al comunităților de tineri în care aceștia intră în peri-
evaluarea psihologică, totuși direcția nu are capacitatea oada adolescenței pentru a fi pregătiți pentru viața inde-
să rezolve problemele/traumele unui copil doar prin pendentă. Tinerii sunt pregătiți cu 2 ani înainte, primind
realizarea evaluărilor anuale. Astfel, există servicii noi responsabilități în casă (de exemplu, participarea la
țintite pe cazuri individuale, cu colaboratori externi. gătit), iar apoi când vin în apartament își gătesc singuri,
În afara centrului se oferă copiilor, pe lângă discuții fac singuri planul de cumpărături etc., și devin auto-
și experiențe de viață – cum să relaționeze cu anumite nomi. Activitățile încep cu precădere de la vârsta de 14
instituții, cum să își facă o carte de identitate, cum se ani și durează în general 4 ani de zile, în funcție de cât
votează, cum se rezolvă un credit la o bancă etc., astfel stau tinerii în sistem. De asemenea, se organizează o
încât din timp să se obișnuiască cu ideea de nevoie și serie de activități recreative și de socializare, cum ar fi
apoi să experimenteze un astfel de demers. Pe măsură excursii pe munte de 2 ori/an, în weekend astfel încât
ce avansează în vârstă, apar și alte nevoi/provocări să poată participa inclusiv tinerii care lucrează, șezători
legate de sănătate, stilul de viață, situații indezirabile cu băieții (de exemplu, discuții despre viețile personale,
62 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
despre abilitățile specifice ale fiecare coleg din aparta- Agențiile de ocupare a
ment și, în funcție de ele, se discută în grupuri). Consi- forței de muncă
lierea psihologică, foarte importantă pentru asigurarea
stabilității emoționale, a fost externalizată către tera- Agenția anunță locurile de muncă oferite de angajatori,
peuți avizați de la o altă organizație neguvernamentală organizează burse ale locurilor de muncă, unde invită
pentru a asigura confidențialitatea întâlnirilor. Tinerii toate părțile interesate și organizează cursuri de califi-
pot beneficia de cursuri de pregătire profesională la care profesională. Există responsabili la AJOFM care au
alegere, singurul criteriu fiind motivația. Se fac simu- ca prioritate persoanele cu dizabilități. Legea permite
lări pentru interviuri, cum să redacteze un CV, cursuri anumite facilități fiscale (2000 lei/lună timp de un an)
de pregătire financiară – cum să facă un împrumut, cum angajatorilor care oferă locuri de muncă, iar companiile
să investească niște bani, care cheltuială este prioritară mari (cu peste 50 de angajați) sunt obligate să aibă 4%
etc. Deși tinerii beneficiază de acest tip de informație, persoane cu dizabilități din totalul angajaților.
la împlinirea vârstei de 18 ani sau la ieșirea din sistem
De asemenea, există o comunicare continuă între furni-
când primesc o sumă importantă de bani pentru a avea
zorii de servicii sociale și AJOFM referitoare la cursuri
un start în viața independentă, multe din cheltuielile
de calificare disponibile, la oferta de locuri de muncă
acestora sunt investiții în bunuri atractive pentru vârsta
part-time, dacă există tineri interesați să muncească
lor (laptop-uri sau telefoane mobile scumpe).
cât permite legislația (în funcție de vârsta acestora).
O altă organizație oferă servicii care facilitează tran- AJOFM nu oferă servicii speciale tinerilor din sistemul
ziția către o viață independentă, lucrând cu copii din de protecție, aceștia sunt asimilați unei categorii mai
centre de plasament sau case de tip familial. Intervenția largi, a persoanelor aflate în situații de risc, pentru care
se realizează în etape: cunoașterea beneficiarului - se există anumite facilități odată ce devin majori.
începe cu aptitudini, abilități, competențe și cunoaș-
Plaja de oferte de cursuri și locuri de practică/muncă
terea lui la nivel psiho-emoțional, evaluare psihologică
disponibilă la AJOFM este destul de limitată, de cele mai
și aptitudinală (la ce se pricepe, la ce este bun, ce își
multe ori este vorba de cele oferite de școlile profesio-
dorește), urmând apoi planul de intervenție persona-
nale: alimentație publică, frizerie/coafor, mecanic auto,
lizat. Serviciile încep de la 16-18 ani, singurul criteriu
cursuri de cameristă, salvamar, lucrător în construcții etc.
de selecție ținând de respectarea regulilor programului.
Beneficiarii pot ajunge prin mai multe forme la asoci-
ație, fie sunt direcționați cu precădere de instituții ale 5.2. Servicii de sprijin după
DGASPC-urilor, fie sunt recomandați de alți tineri.
Există și un program de mentorat pe o perioadă mai
încetarea măsurii de plasament
lungă. Primele întâlniri au loc într-un mediu controlat, La nivel legislativ, tinerii care părăsesc sistemul de
următoarele întâlniri în spații informale la alegerea lor. protecție se regăsesc printre grupurile vulnerabile îndrep-
Împreună cu mentorul se stabilesc obiective pentru tățite la anumite beneficii sociale sau servicii de sprijin
6 luni – 1 an. Profilul mentorilor este foarte divers, pentru integrarea lor în societate. În practică, mulți tineri
aceștia trec prin filtrele asociației de recrutare a volun- nu solicită sprijinul instituțiilor publice din cauza birocra-
tarilor, iar ceea ce îi definește este „dorința și disponibi- ției sau a timpului prea lung de așteptare și a incertitudinii
litatea de a face bine”. privind soluționarea favorabilă. Pe parcursul aplicării
măsurii de protecție, relația cu diversele instituții publice
„Florin mergea cu mentorul lui la tenis, a fost intermediată de furnizorul de servicii sociale, astfel
i-a plăcut atât de mult încât mentorul că abordarea unei instituții publice este intimidantă.
a vorbit cu antrenorul pentru copil să
continue cursurile. Astfel, Florin, verile,
„Am apelat la primărie doar să îmi
este antrenor pentru copiii mici cu care
depun dosarul pentru ANL, dar nu m-am
lucrează antrenorul și a devenit inclusiv
mai dus, că trebuia să duc actele de la
arbitru de scaun.”
serviciu, s-a închis o perioadă, și trebuie
(reprezentant organizație).
să îl redeschid când o să fie punctajul
maxim. Momentan dosarul e în așteptare,
a fost făcut de la 18 ani de când eram
în sistemul de protecție.” (tânăr care a
părăsit sistemul de protecție)
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 63
După ce ies din sistemul din protecție tinerii mai pot Ca mod de lucru, în perioada de monitorizare se face o
solicita consiliere la DGASPC, iar asistenții sociali dacă vizită la domiciliu, iar în cazul în care tânărul se află la
sunt solicitați, ajută în limita posibilităților – uneori distanțe foarte mari, în momentul în care se merge în
este nevoie de consiliere psihologică, alteori de găsirea teren, acesta este sprijinit să-și facă dosarul de șomaj
unui loc de muncă. La ieșirea din sistemul de protecție (dacă este cazul) și se notează într-un raport care îi
specială, tinerii au dreptul la un sprijin financiar, sub sunt lucrurile necesare. Un exemplu de sprijin după
forma unei indemnizații care se acordă o singură dată, ieșirea din sistemul de protecție și bazat pe monitori-
egală cu valoarea salariului de bază minim, brut pe țară zare, a fost când, cu indemnizație primită la ieșirea din
(„banii de înzestrare”). sistem, tinerii au fost însoțiți de reprezentanți DGASPC
la cumpărături de produse electrocasnice, electronice
Monitorizarea din partea instituțiilor de protecție necesare în noua locuință. În cazuri excepționale,
socială (DGASPC-uri, direcții de asistență socială sau, angajații s-au implicat chiar mai mult, strângând mici
după caz, compartimentele de asistență socială) este donații pentru a acoperi cheltuielile necesare unui tânăr
un aspect a cărui responsabilitate este disputată, cadrul care urma să se mute pe cont propriu.
legal fiind interpretat diferit de specialiști.
În unele județe, chiar dacă nu este instituționalizată,
„Se trimit adrese de monitorizare la legătura este păstrată cu tinerii, cu cei care au consimțit
SPAS-uri, cu precădere la primăriile sau sunt deschiși spre colaborare, iar monitorizarea este
de domiciliu, însă primim de la câteva una informală, prin telefon sau întâlniri, în funcție de
primării că monitorizarea se face doar la nevoile tinerilor.
copilul integrat după 18 ani, ce depă-
șește, nu se mai face. Spun că nu au nicio „Monitorizare, o mai facem și noi, noi
obligație și nu vor să monitorizeze, pentru creăm niște legături destul de puternice
că în lege se spune ca e vorba de copil cu ei, chiar dacă am avut conflicte cu ei,
și nu tânăr [...]. La copiii din centru de nu pot să zic 90%, cel puțin cei recenți,
zi pentru reintegrarea în familie, acolo o toți ne-au sunat și ne-au spus cum sunt,
facem prin specialiștii serviciului timp de că nu le-a convenit locul de muncă, «dar
6 luni, după se închide cazul.” (reprezen- stați liniștită că am găsit altul». Monito-
tant DGASPC) rizarea o face fiecare pe rând și putem să
ne dăm seama și din voce dacă ne mai
trage o minciunică, însă, legat, monito-
Această monitorizare menționată în citatul anterior nu rizarea se face de SPAS/DAS unde ei au
se face pentru tinerii care au fost în plasament la asis- domiciliile după ce ies, noi le asigurăm
tent maternal sau la rudă/familie/persoană și în funcție un loc de muncă cât de cât să se plieze pe
de legăturile create din perioada măsurii de protecție, dorința lor. ” (reprezentant DGASPC).
se păstrează contactul cu tinerii, însă într-o formă infor-
mală și la bunăvoința și interesul părților.
La nivel de DAS nu au fost identificate servicii special
Legea 272/2004 prevede un mecanism de monitori- destinate tinerilor post-instituționalizați, ci se aplică
zare timp de 6 luni prin intermediul serviciilor publice serviciile și beneficiile sociale pe care statul le asigură
de asistență socială doar în cazul copiilor pentru care în general - Venit Minim Garantat (VMG, în funcție
se realizează reintegrarea în familie (biologică), tinerii de legea 416/2001, care aduce niște avantaje: asigurare
care părăsesc sistemul de protecție nefiind mențio- medicală, cantină etc.), alocație de susținere a familiei,
nați. Specialiștii intervievați au considerat că actualul ajutoarele de încălzire, de urgență, stimulente educațio-
cadru legal este lacunar în ceea ce privește respon- nale, alocarea indemnizației pentru persoanele cu grad
sabilitățile de monitorizare după părăsirea sistemului de handicap etc. Aceste beneficii se acordă persoanelor
de protecție specială, implicarea SPAS-urilor în acest vulnerabile, tinerii ce au părăsit sistemul de protecție a
proces fiind deficitară, depinzând de disponibilitatea copilului numărându-se printre aceștia.
asistenților sociali.27
27 Legea privind modificarea Legii 272/2004, aflată în etapa de promulgare, creează un astfel de mecanism, cu responsabilități ale instituțiilor clar precizate. Modifică-
rile aduse de această lege includ și obținerea acordului tânărului care părăsește sistemul de protecție specială de a fi monitorizat de sistemul de asistență socială pentru o
perioadă de 2 ani.
64 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
Un alt serviciu dezvoltat de direcțiile de asistență rului, fie realizată prin vizite ale tânărului la direcție. De
socială la care au acces și tinerii care au părăsit sistemul regulă, tinerii nu solicită sprijin după ieșirea din sistem
de protecție este adăpostul de noapte pentru persoane și nici nu există servicii sociale specializate, la nivelul
fără locuință. Dar, un astfel de serviciu intervine, direcțiilor. Mai degrabă, cei care solicită ajutor sunt
practic, în momentul în care un astfel de tânăr a ajuns îndrumați către ONG-uri sau fundații, care le acordă
într-o stare de extremă vulnerabilitate. ajutor, cel mai adesea cu cazare, cu condiția de a avea
un loc de muncă. De asemenea, relaționarea tinerilor
„Primăria a renovat centrul pentru o ieșiți din sistem cu specialiștii DGASPC se bazează pe
fundație creștină, cu bani europeni. Avem resorturi informale:
parteneriat cu ei, mai mult de jumătate
din beneficiari sunt proveniți din sistemul „În momentul de față, ceva punctual nu
de protecție. Acest adăpost nu este al văd. Doar, repet, sprijin prin consiliere
oamenilor străzii, ci al lor, au plecat din sau suport așa, fără să fie ceva programat
case, neputându-se adapta, se duc în gară, sau...
la adăpost, lângă o linie dezafectată.
Acolo au masă, casă. Explicit - adăpost Deci ceva informal, mai degrabă?
de noapte, mic dejun, duș de seară și pat.” Da, da. Dar un centru sau un serviciu
(reprezentant primărie municipiu) care să se ocupe doar de tinerii care
au ieșit din sistem nu e.” (specialist
DGASPC).
La nivelul DGASPC Sector 2 din București, s-a
dezvoltat o altă măsură de sprijin, respectiv ajutorul
pentru plata chiriei care se acordă pe o perioadă de 2-5 La nivelul SPAS-urilor din localitățile unde tinerii
ani, într-un cuantum maxim de 900 RON, metodologia au domiciliu, uneori sunt deficiențe de personal, care
de lucru presupunând anchetă socială la domiciliu și îngreunează această monitorizare și, implicit, au un
tot ce ține de procedurile de implementare. Aplicarea potențial efect negativ asupra tranziției tinerilor către
acestei măsuri intră în responsabilitatea Serviciului de viața de adulți independenți:
Prevenire și Combatere a Marginalizării Sociale. Perso-
nalul direcției îl sprijină pe tânăr în identificarea unei „Da, repet. Ar fi OK parteneriatele cu
locuințe închiriate (prin site-uri online), este instruit SPAS-urile, la nivelul primăriilor, pentru
cu privire la comportament și atitudine în relația cu că pe zona aceasta de relaționare și de
proprietarul, și se fac vizionări. Tinerii sunt sprijiniți și implicare a autorităților locale avem
să-și realizeze dosarul necesar pentru obținerea acestui deficit, să zicem.
beneficiu. Garanția ce se plătește în mod obișnuit la Am înțeles. Și cum ar putea să fie? Adică
închirierea unei locuințe se plătește din economiile deficitul ăsta e generat de ce: lipsă de
tânărului (de exemplu, din alocații etc.). La nivelul interes sau problemă de resursă umană
acestei direcții, monitorizarea pentru tinerii care ies din sau...?
sistemul rezidențial se face pe o perioadă de 2 ani, o
Problemă de resursă umană, mai degrabă.
dată la 3 luni de către DGASPC dacă sunt pe raza secto-
Pentru că se spune: da, cel de la primărie,
rului, dacă nu, se colaborează cu celelalte direcții. Pe chiar dacă, conform legislației, trebuiau
lângă acest sprijin, li se facilitează tinerilor accesarea să dezvolte aceste servicii publice de asis-
serviciilor furnizate de parteneri private (organizații tență socială, referentul face și el muncă
neguvernamentale) sau asigurarea unor servicii punc- de asistent social, sunt primării unde nu
tuale ce țin de găsirea și accesarea unor locuri de muncă există nici măcar la ora actuală SPAS,
sau integrare în comunitate etc. și-atunci nu există nici psiholog.” (speci-
alist DGASPC)
O altă abordarea este monitorizarea lunară de către
managerul sau responsabilul de caz din partea
DGASPC și de către un responsabil de la primăria de
Această conlucrare pare să fie cu atât mai importantă, cu
domiciliu, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni.
cât ieșirea din sistem presupune pentru tineri confrun-
Monitorizarea este realizată prin vizite, fie realizată de
tarea cu o situație de viață cu totul nouă, care uneori nu
către specialiști la locul de muncă sau domiciliul tână-
este convergentă cu propriile așteptări:
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 65
„E ceva specific lor, în afară de nevoia (dacă e nevoie, schimbarea buletinului/obținerea vizei
de îndrumare? Privesc lumea într-un fel de flotant și apoi sprijin în depunerea dosarului pentru
anume? obținerea unei locuințe sociale). Eforturile sunt concen-
Când sunt în sistemul de protecție, toți trate către responsabilizarea beneficiarilor și către a-i
cred că... toată lumea să se axeze pe ei, obișnui să își organizeze existența pe cont propriu, cu
și că ei au cea mai mare nevoie, și să-i intervenții minime din partea specialiștilor.
ajuți cât mai mult. Când sunt în sistemul
de protecție, ei de-abia așteaptă să iasă, La nivelul altei direcții de asistență socială au fost iden-
și când ies, cumva se țin totuși de... cu o tificate servicii sociale adresate mai multor categorii de
ață fină, de centru. Nu-și dau seama ce-i persoane considerate în risc de marginalizare, printre
așteaptă, deși discutăm, și le explicăm, acestea numărându-se și tinerii care au părăsit sistemul
și vorbim cu ei, dar când ies din sistem de protecție. Centrul de incluziune socială furnizează
își dau seama cum este viața, de fapt.” servicii comunitare integrate, socio-psiho-medicale,
(specialist DGASPC) educaționale și de integrare pe piața muncii, benefici-
arii fiind persoane și familii fără venituri sau cu veni-
turi reduse, tineri proveniți din sistem, persoane vârst-
La nivelul serviciilor publice de asistență socială nice singure, persoane care s-au aflat în detenție. În
(SPAS) nu există o evidență cu cei care au părăsit cadrul Centrului de Incluziune Socială, cel mai impor-
sistemul sau cu cei care i-au solicitat, iar dacă există, tant serviciu este acela de mediere a inserției pe piața
acesta este rezultatul implicării personale a unui muncii: identificarea locurilor de muncă disponibile,
angajat SPAS. SPAS nu identifică printre aplicanții pregătirea CV-ului, însoțirea beneficiarilor la interviuri,
pentru VMG, de exemplu, persoanele care au fost în medierea relației cu angajatorul; ajutor în găsirea unei
sistemul de protecție (cu excepția aplicațiilor pentru locuințe cu chirie modică. La nivel DAS există și alte
locuințe sociale, pentru că primesc mai mult cu un servicii ce pot fi accesate de acești tineri: centre de zi,
punct la punctajul total, dar nu e obligatoriu să declare). cantină socială, complexul de servicii pentru persoane
fără adăpost, în care pot fi găzduite persoanele în nevoie,
În ceea ce privește crearea unor servicii specializate pentru o perioadă limitată, cu condiția de a fi angajați.
la care să aibă acces tinerii care părăsesc sistemul de
protecție (centre multifuncționale prevăzute de lege), în În ceea ce privește obținerea unei locuințe accesibile,
cercetarea calitativă a fost cuprins un centru de tranzit, o opinie generală a specialiștilor este aceea că fondul de
creat în 2016 ca urmare a unei colaborări între trei enti- locuințe sociale este insuficient pentru a acoperi nevoia.
tăți: o organizație neguvernamentală, DGASPC și DAS. Problema locuirii este cea mai importantă, iar aceasta
Tinerii sunt acceptați pe baza unei cereri și a deciziei cuplată și cu locurile de muncă cu salarii mici, au ca
de părăsire a sistemului, în unele cazuri însoțite de efect menținerea tinerilor care au ieșit din sistemul de
evaluare psihologică și anamneză medicală. În cadrul protecție într-o situație de vulnerabilitate. Accesarea
centrului, sunt oferite servicii rezidențiale, de consi- unei locuințe pe piața liberă înseamnă să aibă resurse
liere și orientare vocațională. Contractele de rezidență financiare semnificative și, implicit, un loc de muncă
se fac pe câte un an, perioada maximă de ședere fiind de stabil.
3 ani. Sunt eligibili tinerii între 18 și 35 de ani, prove-
niți din sistemul de protecție. Din luna a patra, tinerii „Chiriile sunt destul de mari, ca să aibă
trebuie să aibă un loc de muncă și încep să plătească o acces la locuințele sociale oferite de
sumă lunară de 80 lei, care crește treptat, pentru ca, la primărie, în niciun caz.
ieșirea din centru, aceștia să fie pregătiți pentru viața
De ce?
independentă. În cadrul centrului, beneficiarii locuiesc
în camere individuale, dotate cu cele necesare traiului Pentru că nu… sunt puține, au acces alții,
independent, inclusiv infrastructură pentru gătit. Tinerii nu știu. Au depus și tinerii noștri solicitări,
sunt încurajați să fie independenți și să își asume
dar niciunul nu a obținut. Sunt liste lungi
de așteptare, și nicio șansă.” (reprezen-
responsabilități. Un exemplu în acest sens este faptul
tant ONG, Timiș)
că tinerii trebuie să se organizeze pentru a se ocupa de
curățenia în cadrul centrului. Rezidenții centrului sunt
asistați în găsirea unui loc de muncă, prin înregistrarea
la AJOFM, și, de asemenea, în găsirea unei locuințe
66 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
O situație mai bună o au tinerii care au fost la asistenți medici și discută despre modalitățile de integrare la
maternali (fiind sprijiniți de aceștia și după încetarea nivel de comunitate, mai ales dacă tânărul are o diza-
măsurii) sau în plasament la familia extinsă. În cazuri bilitate. Din păcate, nu există suficiente resurse pentru
excepționale, au fost asistenți maternali care au făcut acest serviciu și el se face mai mult ad-hoc.
acte de casă pentru tinerii crescuți de ei, i-au ajutat să
se angajeze, să se căsătorească etc. Ceilalți sunt spriji- La nivelul AJOFM, tinerii pot beneficia de informații
niți cu căutarea unor chirii fie online, fie prin rețelele cu privire la oportunitățile de pe piața muncii și consi-
de proprietari cunoscuți și însoțiți la vizionarea chiri- liere, tânărul fiind instruit pentru elaborarea unui CV, a
ilor. În cazul tinerilor care provin din serviciul de tip unei scrisori de intenție, i se face o evaluare cu privire
familial, locuința, dar și integrarea socio-profesională, la punctele tari și slabe care îl recomandă pentru diverse
în general, este asigurată de familie, estimarea speci- locuri de muncă.
aliștilor fiind că aproximativ 80% dintre tineri rămân Nu există servicii, programe sau activități specifice
în cadrul familiilor de plasament (rude până la gradul pentru tinerii care ies din sistemul de protecție, dar
IV, unde se formează diferite relații de atașament, chiar se includ în mod automat în absolut toate facilitățile,
dacă nu sunt rude și reprezintă familie substitutivă). stimulentele pe care le oferă agenția județeană pentru
Potrivit specialiștilor DGASPC, pentru cei care au persoanele în căutarea unui loc de muncă sau persoa-
familiile biologice în străinătate, într-o mare măsură, nele înscrise în baza de date:
tinerii după ce ies din sistemul de protecție ajung să ● stimulente financiare pentru angajatorii care anga-
locuiască și să lucreze în străinătate cu aceștia. jează pe perioadă nedeterminată persoane din cate-
Accesarea locuințelor ANL este un proces de lungă gorii vulnerabile;
durată și cu o finalitate incertă. La nivelul consili- ● prime de mobilitate pentru tinerii care parcurg o
ilor locale care gestionează un fond de locuințe ANL, distanță mai mare de 50 km pentru deplasare la
acestea pot sprijini accesul tinerilor care au părăsit locul de muncă.
sistemul de protecție specială prin consilierea în ANOFM implementează în prezent un proiect important
vederea întocmirii dosarelor. Conform legislației în de care pot beneficia și tinerii care părăsesc sistemul de
vigoare, repartizarea locuințelor se face pe baza unor protecție: INTESPO - Înregistrarea Tinerilor în Eviden-
criterii de ierarhizare stabilite prin punctaj, tinerii care țele Serviciului Public de Ocupare. Proiectul urmă-
părăsesc instituțiile de protecție specială numărându-se rește să identifice și să ofere servicii tinerilor NEET,
printre categoriile defavorizate și primind un punctaj respectiv informare și consiliere profesională, inclusiv
suplimentar (15 puncte). de profilare, urmând să se utilizeze apoi măsuri active
pentru stimularea ocupării forței de muncă și servicii
La nivel local au fost identificate și soluții temporare
complementare pentru creșterea șanselor de găsire a
precum amenajarea de către primărie a unor spații de
unui loc de muncă (de exemplu, continuarea educației
cazare în cadrul unor cămine pentru elevi, spații la care
în sistem „A doua șansă”, asistență socială etc.).
au acces și tinerii care părăsesc sistemul de protecție.
pentru plasarea forței de muncă, cu o periodicitate de a rămâne în proximitate și de a forma un nucleu din
2-3 ori pe an, unde DAS are stand permanent. În plus, tinerii care au fost în același centru și/sau au beneficiat
specialiștii de la DAS consiliază și chiar acompaniază de aceleași servicii. Acest lucru permite ca legătura și
tinerii la interviurile pentru angajare: contactul dintre ONG-uri și beneficiari să fie facilitată
și constantă.
„Îi însoțim, îi reprezentăm. Adică mergem
Alte organizații au programe dedicate de asistare pentru
cu ei efectiv. Sunt persoane care se... cum
o perioadă oferind cazare/plata chiriei, consiliere voca-
să spun... se descurcă, sunt extrem de
țională, psihologică. Două exemple sunt prezentate în
inteligente, de volubile, au un nivel de
educație mai ridicat, dar, la cele care continuare.
au niște studii medii, sunt mai timizi, în
Programul de asistare în viața semi-independentă, prin
funcție de tipul personalității, atunci noi
care tinerii care nu își continuă studiile și trebuie să
îi însoțim și îi reprezentăm. Bineînțeles,
în timpul interviului rămâne la latitu- părăsească sistemul de protecție specială sunt susținuți
dinea angajatorului dacă permite accesul financiar, cu bani de chirie cu condiția să își găsească
nostru în cameră sau nu. locuință și loc de muncă. Programul durează 3 ani și
suma de chirie scade gradual în fiecare an. În cazul
Și de regulă e permis?
tinerilor care termină facultatea, aceștia pot beneficia
Uneori da, alteori tânărul pe care îl 1 an de serviciile asigurate prin program, cu mențiunea
însoțim spune Nu, doamnă, lăsați, eu mă că vârsta maximă este cea de 26 ani, ce corespunde cu
descurc...” (specialist DAS). vârsta maximă de părăsire a sistemului de protecție. În
cadrul programului se oferă servicii de consiliere voca-
țională și consiliere psihologică care să asigure stabi-
Ceea ce ajută semnificativ în ceea ce privește găsirea litatea emoțională, de 2 ori/lună, dar și vizite lunare,
unui loc de muncă, este încrederea pe care potențialii acolo unde tinerii locuiesc, astfel încât „să se corecteze
angajatori o arată atunci când există terțe persoane care, ce se mai poate corecta”: dacă plătesc chiria, cum sunt
prin simpla lor prezență, să fie garanți ai faptului că condițiile în care locuiesc etc.
tinerii astfel reprezentați merită să obțină respectivul
loc de muncă: Centrul de Consiliere și Sprijin pentru Tinerii în Situ-
ații de Risc oferă servicii similare celor de pregătire
pentru viață independentă, dar și cu asigurarea găsirii
„Ei pot să meargă, să găsească un
unei locuințe – intermedierea unor spații locative prin
angajator la care să se prezinte, sau noi
mergem alăturea (de ei) și le pledăm mobilizarea membrilor comunității asociației, unde se
cauza. Uneori este mai convingător găsesc și agenți imobiliari sau serviciul este externa-
pentru că e certitudinea că e acel lizat către alți parteneri pentru susținerea perioadei de
cineva care îl cunoaște mai bine decât tranziție pentru câteva luni. Cei care doresc să vină în
îl cunoaște el (angajatorul). Sunt anga- proiect sunt primiți pe baza unei cereri, iar serviciile
jatori poate care ar avea o reticență pot fi furnizate pe o perioadă de la 1 la 5 ani. La centru
vizavi de un tânăr provenit din sistemul apelează și alți tineri prin intermediul DGASPC-ului,
de protecție: sunt mai timizi, sunt mai condiția de bază fiind ca tinerii să aibă loc de muncă.
introvertiți, uneori nu știu să se prezinte, Jumătate din salariul acestora se depune într-un cont de
nu știu să își accentueze punctele forte, economii, iar la încheierea contractului tânărul benefi-
și-atuncea, cu ajutorul nostru, se reali-
ciază de acei bani. La centru li se asigură toate utilită-
zează.” (specialist DAS).
țile, iar tinerii nu contribuie financiar.
Și-și găseau repede alt loc de muncă sau În cazul tinerilor cu dizabilități, care fac trecerea de
aveau perioade mari în care...? la centre rezidențiale la locuințe minim protejate, ca
[...] Acum, depinde și de tineri, pentru mecanism de tranziție către eventuala situație de adulți
că aveam tineri care și-au păstrat locul independenți, situația este mai complexă. Comple-
de muncă și și-au strâns bani și au putut xitatea acesteia este dată, în primul rând, de nevoile
să-și cumpere și o locuință, să-și depună beneficiarilor, pentru satisfacerea cărora este adesea
avansul pentru o locuință, și-am avut și necesar un parteneriat public-privat sau între furnizorii
tineri care nu puteau să-și păstreze un de servicii și entități externe. Problematică este și filo-
loc de muncă mai mult de câteva luni. sofia modalității de finanțare, care nu este bazată pe
Renunțau, își găseau alt loc de muncă. nevoile beneficiarului, ci pe tipul de serviciu în care
Pentru că, v-am spus, calificări aveau.” acesta este inclus:
(reprezentant ONG).
Organizațiile cu situații speciale, cum sunt cele cu copii fruct și se duce și-și ia. Lucrurile, au
seropozitivi sau victime ale traficului, menționează posibilitatea să meargă să-și aleagă,
nevoia mai mare de sprijin pentru anumite cazuri și de exemplu, în ultimii doi ani am avut
după ieșirea din sistem. O observație importantă este posibilitatea să mergem la magazin să
aceea că o organizație neguvernamentală are mai multă ne cumpărăm. Primim și donații, da’ îi
flexibilitate în oferirea acestui sprijin (sfaturi, ajutor altceva când merge el și-și alege: vreau
bluza aia sau vreau pantofu’ acela. Avem
concret în găsirea unui loc de muncă sau curs de speci-
colaborări, de exemplu, cu o doamnă
alizare, cazare temporară) și după ce tinerii pleacă pe
coafeză. Vine și le face părul, freza pe
cont propriu, pentru că filozofia asociației era că toți
care o dorește tânărul, nu îi aceeași
sunt o familie și că relațiile apropiate continuă și după tunsoare, la fel pentru toți.
ce tinerii devin adulți independenți.
Dar ziceați, totuși, că pare să fie un pic de
inerție la personal?
5.3. Adecvarea serviciilor la Da, asta ar fi... asta e o problemă.
nevoile de integrare socială Și cum se poate remedia?
și profesională ale tinerilor Nu știu, nu știu, sincer. Am zis cursuri
de perfecționare, dar și la cursuri îi o
Specialiștii DGASPC menționează lipsa de servicii
problemă, pentru că ne plângem că nu se
la nivelul direcțiilor de asistență socială și protecție a fac cursuri și că nu sunt cursuri și că nu
copilului, atât în vederea pregătirii ieșirii din sistem, avem posibilitatea să mergem la cursuri,
cât, mai ales, după ieșirea din sistem. De asemenea, dar când se fac: de ce ține așa de mult? Și
precizează că ar fi nevoie de mai multe servicii, mai de ce atâtea zile?” (specialist DGASPC)
ales centrate pe schimbarea atitudinii angajatorilor față
de tinerii proveniți din sistem și, generic, mai mult
ajutor în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă Specialiștii DGASPC recunosc că aceste servicii furni-
adecvat, acum tinerii fiind îndrumați către AJOFM: zate în prezent nu sunt suficiente, că este nevoie de
mai mult pentru a ajuta tinerii. O soluție care a funcți-
„Un serviciu în care să vadă tinerii ce onat a fost parteneriatul cu diverse organizații care
pregătire au și să-i îndrume spre un loc au avut programe finanțate care urmăreau dezvoltarea
de muncă potrivit pe studiile pe care le unor deprinderi sau activități pe care statul nu le putea
au.” (specialist DGASPC) finanța. Aceste proiecte erau de folos și pentru că ajutau
copiii și tinerii la o viață activă, normală. De exemplu,
un ONG care are și casă de tip familial în care locuiesc
Deși sistemul de protecție a trecut prin schimbări băieți în sistemul de protecție, îi implică pe tinerii din
structurale majore, evaluate pozitiv de către specialiști, serviciile rezidențiale DGASPC în programul organizat
poate fi observată o oarecare inerție la nivelul perso- vara pe timp de o lună cu copiii, la început ca asistenți
nalului, manifestată prin neadaptarea la realitățile de animatori, apoi ca animatori. Specialiștii au observat
actuale și comparația constantă cu generațiile trecute, creșterea stimei de sine la tineri, o socializare, integrare
spre exemplu. Linia directoare a schimbărilor pare să mai bună a acestora.
fie trecerea de la uniformizare la permiterea și încura-
jarea dezvoltării individualității beneficiarilor: Unii specialiști consideră că tocmai condițiile create
în centrele de plasament, „în care nu le lipsește nimic,
au de toate”, au ca efect demotivarea unor tineri să
„Nu se poate face comparație. Deci, era
devină independenți, să își găsească un loc de muncă.
totul cazon, totul cazarmă atunci. Toată
lumea făcea baie, toată lumea făcea teme, O problemă importantă evidențiată de specialiști ar fi
toată lumea făcea... toată lumea mânca, faptul că tinerii nu reușesc să își păstreze locurile de
toată lumea mergea la spectacol, toată muncă, renunță repede la ele din motive percepute
lumea... acuma, dacă unu’ vrea să se uite ca neserioase, de exemplu, din cauza felului în care
la televizor, se uită la televizor. Dacă s-a purtat șeful într-o zi sau că nu sunt obișnuiți să se
un alt copil vrea să mănânce, merge la trezească în fiecare zi de dimineață. Sunt cazuri în care
frigider și își poate lua ceva de mâncare, se renunță la locul de muncă chiar după câteva zile.
dacă dorește un fruct, este pe masă un
70 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
Cu ajutorul AJOFM, specialiștii găsesc locuri de nent interpretate activitățile lor, de exemplu, să fii de
muncă pentru tineri, însă uneori sunt greu de convins folos societății. De aceea, activitățile sau acțiunile
să le accepte pentru că sunt prost plătite. sunt văzute prin potențialul lor educativ, fie că tinerii
învață o deprindere, că trebuie să contribuie, să aibă
De asemenea, specialiștii DGASPC recunosc că servi- rolul lor, fie că învață să fie corecți sau recunoscători.
ciile legate de deprinderile unui trai independent nu Prin comparație, specialiștii care se ocupă de centrele
sunt la nivelul nevoilor, tinerii din centrele de plasa- de plasament au tendința să considere că, dacă există
ment nu învață să gătească, să facă managementul infrastructura și personalul necesar pentru ca tânărul
banilor – își doresc lucruri scumpe, însă nu înțeleg să se simtă îngrijit și în siguranță, o mare parte din
valoarea banilor. De aceea, o parte dintre tineri devin responsabilitatea reușitei este individuală.
vulnerabili la influențele care îi direcționează spre pros-
tituție, droguri, din care pot, cel puțin un timp, câștiga S-a observat că tinerii au oarecare grabă în a ocupa un
ușor bani. Acești tineri sunt apoi mai greu de ajutat loc de muncă, însă specialiștii îi introduc într-un proces
când împlinesc 18 ani și sunt încă în sistem, pentru că – mai întâi se învață despre comportament, gestionarea
sunt adulți. emoțiilor, construirea unor relații benefice, ca ulterior
să se acceseze un loc de muncă. În multe situații, din
Rețeaua de case de tip familial este în curs de extin- cauza reacțiilor impulsive și comportamentelor nepo-
dere având în vedere modificările ce vor fi aduse Legii trivite, tinerii nu pot să mențină un loc de muncă pe
272/2004 prin legea aflată în etapa de promulgare28. termen lung, iar serviciile de consiliere psihologică
Aceasta din urmă prevede că, de la data intrării în vigoare, sunt cele mai bune pentru viitoarea integrare socio-pro-
serviciile rezidențiale vor fi considerate: „casele de tip fesională.
familial, apartamentele, centrele de primire în regim
de urgenţă şi centrele maternale”. Problema ridicată Totodată furnizarea unor servicii integrate și indivi-
de unii specialiști a fost legată de modul în care s-au dualizate s-au dovedit utile în integrarea socio-profesi-
dezvoltat în trecut aceste servicii, construite la perife- onală pe termen lung. De exemplu, când educația este
riile unor orașe mici sau chiar sate, izolând astfel bene- corelată cu locul de muncă, acest aspect duce la stabili-
ficiarii, limitându-le opțiunile de educație la nivel liceal, tate. Din interviul luat unui reprezentant al unei organi-
dar și de petrecere a timpului, oferta de activități la zații neguvernamentale, ni se confirmă că există tineri
îndemână fiind redusă. În Programul Operațional Regi- angajați și de 4 ani în același loc. Mai mult, relațiile
onal 2014-2020, Axa prioritară 8, Obiectivul Specific create pe parcursul activităților, fie cele livrate de insti-
8.3 - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale, tuții, dar cu precădere cele ale ONG-urilor, sunt destul
Ghidul solicitantului prevede reguli ce trebuie avute de puternice, iar tinerii rămân împreună și după ce ies
în vedere la crearea noilor case de tip familial pentru din sistemul de protecție. Acest lucru le permite să aibă
a minimiza riscul de segregare spațială și/sau socială. o rețea de sprijin, fie în găsirea unei chirii, fie în găsirea
Astfel, se precizează că amplasarea noilor case de tip unui loc de muncă.
familial trebuie să se realizeze „în comunitate, ținând
cont de mijloacele de transport și de distanță, astfel În general, tinerii colaborează cu reprezentanții
încât să permită accesul facil al copiilor la școală/grădi- DGASPC, înțeleg că aceste servicii sunt importante
niță, servicii medicale și de recreere”.29 pentru ei și că este în interesul lor să își găsească un loc
de muncă sau o chirie.
Situația este mult mai bună la asistenții maternali,
acolo, în context familial, tinerii capătă deprinderi „Finalizarea serviciilor noastre înseamnă
de autogospodărire și beneficiază și de rețelele perso- un tânăr care poate să se întrețină singur.
nale ale familiei substitutive la integrarea profesională. Să își ia o locuință cu chirie, să-și ia un
serviciu și să poată să își întemeieze o
În organizațiile neguvernamentale, nu există o etapizare familie. Asta insuflăm tinerilor, toți colegii
strictă ca în centrele de plasament, a pregătirii pentru mei, încearcă să le imprime aceleași
părăsirea sistemului de protecție. Aceste organizații, pe valori pe care le avem toți de familie,
lângă consilieri, vin cu o filozofie, cu anumite prin- slujbă. În general e o luptă, ei au traume
cipii generale și valori prin prisma cărora sunt perma- foarte multe și și le cară ani de zile, sunt
28 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2019/pr457_19.pdf
29 http://regio-adrcentru.ro/8-1-investitiile-infrastructurile-sanitare-si-sociale-care-contribuie-la-dezvoltarea-la-nivel-national-regional-si-local-reducand-inegalita-
tile-ceea-ce-priveste-starea-de-sanatate-si-promovand/
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 71
abandonați, sunt aleși din familie să fie luntar, celor ale beneficiarilor. Personalul cu studii medii,
aduși aici etc. Dar prin exemplu personal, specializarea la locul de muncă, uneori incapacitatea
le insuflăm aceste valori.” (specialist personalului cu vechime de a ține pasul cu dinamica socie-
ONG). tății sunt puncte nevralgice în ecuația eficienței măsurilor
de pregătire a tinerilor pentru ieșirea din sistem.
legate de socializare, de educație sexuală, din moment mașini, era migălos, dar nu l-am putut
ce acești tineri sunt recunoscuți ca o categorie vulnera- duce la școala profesională pentru că
bilă, expusă la exploatare, trafic, infracționalitate. are certificat de handicap. Și partea
școlarizării e un obstacol în integrarea
AJOFM este instituția care ar putea avea cel mai mare socio-profesională pentru că nu se dau
impact asupra integrării sociale, însă tinerii odată ieșiți servicii adaptate nevoii/dorinței lor.”
din sistem nu cunosc oferta acesteia, în ciuda acțiunilor (reprezentant DGASPC).
de informare a AJOFM cu diferite ocazii. În plus, oferta „Ei nu știu ce îi vor aștepta, nu pot să
de muncă disponibilă la AJOFM include locuri de vadă dincolo, dacă nu pot să vadă nici
muncă destul de prost plătite. De aceea, cel mai mare adulții. Nu văd neapărat o tipologie. Sunt
obstacol în integrare este faptul că, deși tinerii au locuri dornici de muncă, să trăiască, explozia
de muncă, veniturile pot să nu fie suficiente pentru a trăi acea de viață, verdele primăverii. Trebuie
independent, în condițiile în care trebuie să plătească să îi pregătim pentru viață, nu trebuie
de la început chiria la nivelul pieței. să facem studenți cu diplomă șomeri. O
școală profesională îl învăță să bată cuie,
Dificultățile de ordin birocratic afectează și procesul să nu își rupă mâna, degeaba îi spui să
de integrare pe piața muncii. Fiind necesare multe acte, conducă un avion sau să lucreze cu o
tinerii ajung să fie suspicioși și se demotivează repede. mașină electrică. Trebuie identificat la
nivel de fiecare organizație care sunt
Lipsește ceva mai mult sprijin din partea DGASPC nevoile și posibilitățile fiecărui copil.”
pentru consilierea vocațională sau consiliere psiholo- (reprezentant ONG)
gică, care să contribuie la identificarea nevoilor și abili-
tăților tinerilor, servicii pe care AJOFM nu le poate
oferi din lipsă de personal. În multe cazuri, pregătirea Programele de internship remunerate care permit tână-
slab profesională este un punct vulnerabil și apare din rului să experimenteze un loc de muncă, însă fără a
cauza faptului că nu reușesc să își exprime dorințele și avea neapărat responsabilitățile unui angajat, ci ale unui
să fie identificate abilitățile tinerilor. Acest lucru a venit ucenic, ar putea fi o soluție de pregătire pentru inte-
și dintr-o aglomerare a sistemului (de exemplu, mulți grarea profesională. Pregătirea pentru viața profesio-
copii, educatori/îngrijitori puțini etc.) și pare că totul se nală, încă din sistemul de protecție, poate contribui la un
reia de la capăt cu fiecare tânăr care ajunge la vârsta de comportament adecvat la locul de muncă, prin reducerea
integrare socio-profesională. conflictului interior al tânărului care nu se poate rupe de
educator și asociază angajatorul cu imaginea aceluiași
Există o incompatibilitate între formarea inițială și
tip de relaționare cu cea a educatorului din centru.
abilități sau capacitățile de muncă ale tinerilor, care ar
putea fi prevenită printr-o mai bună evaluare a abili-
tăților și aptitudinilor tinerilor înainte de a lua decizii „Să vadă tot ce e de văzut, ușor își
privind educația și formarea profesională, dar și deschi- formează o idee despre ce înseamnă
să fie angajat, ce drepturi, ce obligații
derea către alte zone geografice unde oferta educațio-
au, iar când se angajează, nu mai e o
nală este corespunzătoare. În plus, existența unui certi-
trecere foarte bruscă. El tot ce trebuie
ficat de grad de handicap poate sta în calea continuării
să facă este să economisească bani – 9
studiilor, a școlarizării. luni, aproximativ 1900 euro, plus beneficii,
cursuri de specializare, școală de șoferi
„Problema apare mai ales la fete sau etc. Se simte în viața tânărului un ajutor.
categoria de tineri cu dizabilități, care Acasă îi se dau sarcini mai puține, e ajutat
termină învățământul special, 10 clase să se concentreze pe sarcina respectivă,
și, din păcate, oferta educațională este banii îi sunt strânși în cont etc.” (repre-
aproape 0. Avem fete înscrise în clasa a zentant ONG).
IX-a la profil de construcție, pentru că „Stimularea angajatorilor, campanie de
nu mai există profil specific ceramică, sensibilizare, formare a unor opinii reale
croitorie etc., au dispărut.” (reprezentant care să cântărească mult în societatea
DGASPC). civilă legat de tânărul care nu are nicio
„Am avut un copil care, din familie, bubă dacă iese din sistem. Noi lucrăm
lucrase cu tatăl lui și știa să asambleze cu foarte multe corporații, firme care au
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 73
luat în serios acest lucru (de exemplu, Asigurarea unei locuințe sociale sau a unei locuințe
internship-ul plătit, exemplul a venit din ANL este un demers cu mici șanse de reușită din cauza
străinătate, un proiect impus partenerilor cererii mult prea mare de astfel de servicii comparativ
români și apoi a fost preluat), avem copii cu disponibilitatea de astfel de locuințe, în orașele mici
susținuți de angajați ai companiilor etc.” fondul de locuințe sociale fiind și mai mic. O perspectivă
(reprezentant ONG). diferită asupra locuințelor sociale consideră că acestea
nu sunt soluția cea mai potrivită pentru tinerii care
părăsesc sistemul de protecție deoarece există riscul de
În ceea ce privește persoanele cu dizabilități există o segregare mai ales dacă aceștia stau într-un bloc special
mai mare reticență din partea angajatorilor când vine destinat unor astfel de beneficiari (de exemplu, ANL,
vorba de angajarea acestor tineri. Chiar dacă există zonă specifică etc). Soluția este să existe spații locative,
tineri cu limită de intelect, IQ între 50-70, care au apartamente răsfirate peste tot prin localitate, astfel
retard ușor, însă cu o supraveghere atentă pot ajunge să încât integrarea în comunitate să fie una reală, iar tinerii
aibă rezultate și să fie integrați fără probleme. să fie asimilați organic de comunitate.
Tinerii, la cel mai mic impas pe care îl întâmpină, au fost în străinătate și nu vor să mai plece, de obicei,
renunță la servicii și caută alternative, de exemplu, pentru că au avut conflicte în echipa în care lucrau sau
aleg să plece în străinătate cu gândul la o viață mai pentru că au plănuit să stea doar foarte puțin timp, în
bună. Există și tineri care de-abia așteaptă să plece din condiții grele, pentru a strânge bani. Există, bineînțeles,
sistemul de protecție, care se bazează pe relațiile lor și cazuri de succes în străinătate, de integrare foarte
din exterior, iar în această privință furnizorul de servicii bună. De exemplu, a fost menționat cazul unui tânăr
are un control redus al situației, pentru a preîntâmpina cu dizabilități care a descris specialiștilor cât de ușoară
cazurile de abuz, trafic, situații în care tinerele, mai ales, este integrarea în alte țări, ce servicii accesibile sunt la
sunt foarte expuse, vulnerabile. Tot ceea ce pot face dispoziția persoanelor în situația lui.
este să stabilească reguli atâta timp cât tânărul este încă
în centru. Însă, din spusele tinerilor intervievați, chiar Specialiștii au menționat și acele cazuri care „nu se pot
și supravegheați, tinerii pot foarte devreme să intre în integra socio-profesional”, în ciuda intervențiilor siste-
relații cu potențial infracțional. mului de protecție socială.
„Cei de peste 18 ani chiar dacă pot să „V. la gară este tot acolo, i-am găsit loc
locuiască în centru regulile sunt la fel și de muncă și la noi. Și-a găsit un prieten
au mai multă responsabilitate pentru că care îi poate fi tată, cu care are un copil,
în momentul în care măsura de protecție o fetiță care e într-un centru, ea e în
se menține peste 18 ani atunci sunt și adăpost, nu înțelege nici în acest moment.
condiții foarte clare în contractul de Și acum îmi trimite scrisori să găsească
furnizare de servicii cu tânărul și se mama (biologică), apoi se intră ușor în
spune: dacă nu respecți programul, la a rețele de trafic uman, apoi naști un copil
doua, la a treia încălcare atunci noi nu și se întoarce în sistem. Cu V. nu cred că
mai suntem obligați să oferim nici un fel voi reuși, nu e capabilă să țină un loc de
de serviciu. Noi ți-am oferit tot suportul, muncă, un copil, să spele un vas.” (speci-
dar trebuie să respecți regulile, trebuie alist DGASPC).
să îți continui școala, trebuie să te ții de
muncă dacă mergi la muncă, trebuie să
respecți programul ăsta de ordine interi- În privința persoanelor cu dizabilități, cazurile de
oară a centrului, să nu fie agresiv, să nu reușită sunt puține, iar atunci când există depinde
distrugi obiecte, să participe la activi- foarte mult de tipul de dizabilitate și de contextul în
tățile din centru și am avut și cazuri în care tânărul s-a dezvoltat. Un caz întâlnit este al unui
care am încetat serviciile pentru că nu a tânăr cu o dizabilitate legată de memorie și învățare.
respectat obligațiile contractului.” (speci-
Deși afectat de condițiile grele în care crescuse la
alist DGASPC)
centru, de exemplu, menționa că nu știa să țină lingura
bine în mână când a fost preluat în familia asistentului
maternal. Cu ajutorul de specialitate al psihologului
În realitate, uneori este greu de evaluat dacă tinerii au
și susținut constant de familie, a devenit absolvent a
reușit sau în viața independentă, pentru că de multe
două facultăți și al unui master. Din păcate, deși există
ori, după 18 ani, are loc o reîntregire a familiei, care
cazuri de persoane cu dizabilități care termină o facul-
de obicei se află în mediul rural, unde posibilitățile de a
tate, nu există locuri de muncă la nivelul calificării lor.
găsi de lucru sunt foarte mici, astfel că, deși sunt inde-
La AJOFM era cunoscut îndeaproape cazul unui tânăr
pendenți și și-au îndeplinit dorința de a sta cu unul sau
absolvent al Facultății de Asistență socială care dorea
ambii părinți, au locuință, grădină de legume, chiar și
să muncească și nu a avut decât oferte pentru absol-
o rudă care ajută cu gătitul, tot ce pot găsi de muncă
venți de liceu.
este munca de zilier. În astfel de cazuri se poate înțe-
lege importanța accesului la locuire, care determină Cazurile de reușită în situația persoanelor cu dizabi-
traiectoria viitoare a tinerilor. De aceea, o mare parte littăți sunt mai rare, unii specialiști punându-le fie pe
din tineri plănuiesc de la bun început, de cum părăsesc seama demotivării prin pensia pe care o pot primi dacă
centrele de plasament, să plece în străinătate, de unde au lucrat chiar și o lună, dar și pentru că îi consideră
foarte rar mai iau legătura cu specialiștii DGASPC. De neinteresați să lucreze, unii și din cauză că astfel ar
aceea, nu se cunoaște nivelul acestora de reușită. Printre deveni independenți. O mare problemă este că indepen-
tinerii intervievați au fost întâlnite cazuri de tineri care dența, ieșirea din sistem pentru persoanele cu dizabili-
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 77
tăți înseamnă și pierderea unor facilități, a unui tip de pregătirea pe care o au. Mulți dintre tineri se duc la
îngrijire. O specialistă DGASPC a menționat cazul unui o formă de învățământ, nu în funcție de abilitățile
tânăr care a părăsit sistemul de protecție, dar nefiind lor, ci pentru că e mai aproape de domiciliu și nu
sprijinit mai departe, nu a putut să păstreze aderența neapărat că asta își doresc. Intervenția aceasta ar
la tratamentul unei boli cronice și, în cele din urmă, a trebui făcută până la 14 ani și să fie implementată
murit din această cauză. inclusiv în cadrul unităților școlare.
Victimele traficului de copii sunt cu atât mai greu de ● Servicii de găzduire şi îngrijire de tip familial unde
reintegrat cu cât au trecut prin experiență mai devreme tinerii să trăiască în regim de semi-independență
și cu cât aceasta a durat mai mult. În cazul asociației înainte de ieșirea din sistem.
care se ocupă de aceste victime, specialiștii estimează ● Dezvoltarea unor activități de implicare a tinerilor
că procentul celor care reușesc să traiască independent din centrele de plasament în autogospodărire (gătit,
și să nu redevină victime este foarte mare, peste 90%. curățenie, cumpărături, plătit facturi, gestionarea
unui buget etc.).
În interviurile cu tineri ieșiți din sistem, adesea a fost
vizibilă o muncă emoțională de normalizare, în legă- ● Activități creative precum participarea la diverse
tură cu mediul social și comportamentul celorlalți, și ateliere de tâmplărie, de pictură etc., astfel încât să
de auto-responsabilizare, văzută drept una dintre cheile își folosească energia într-un spirit creator.
succesului/reușitei în viață. Câteva exemple ar fi referi-
● Stagii de practică/internship la agenții econo-
toare la discriminarea resimțită, catalogată totuși drept
mici sau chiar la DGASPC, astfel încât tinerii să
minoră, oamenii care se comportă, poate, ciudat, pentru
se familiarizeze cu un colectiv de muncă, cu un
că ei înșiși nu știu să interacționeze. Am interpretat
program de muncă etc.
acest efort din partea respondenților ca un mecanism
de ștergere a granițelor dintre ei și ceilalți și de a se ● Sprijinirea tinerilor să presteze pe perioada vacan-
prezenta ca indivizi responsabili și, fundamental, la fel țelor activități de muncă temporare, inclusiv în
cu oricine altcineva, independent de mediul rezidențial regim de zilier.
de proveniență. ● Activități de implicare civică și ajutorare a altor
persoane, care provin din alte sectoare în dificul-
tate (de exemplu, bătrâni, copii mai mici etc.).
5.5. Nevoi de dezvoltare
● Existența unui sprijin financiar pentru plata chiriei,
a serviciilor
din partea autoritățile publice locale, pe o durată
Posibilele măsuri, identificate în vederea facilitării de cel puțin 6 luni după ieșirea din sistemul de
integrării socio-profesionale a tinerilor care pără- protecție sau timp de 2 ani, din același buget, dar
sesc sistemul de protecție vizează întregul spectru de cu condiția ca tânărul să fie angajat.
servicii, de la cele de dezvoltare a deprinderilor de viață ● Locuințe sociale la care să aibă acces în mod real.
independente și până la cele de susținere după părăsirea
sistemului de protecție. ● Evenimente adresate atât publicului larg cât și, mai
specific, potențialilor angajatori pentru a atrage
● Consiliere vocațională prin care copiii să se cunoască atenția asupra potențialului acestor tineri.
mai bine pe ei înșiși, să își cunoască abilitățile pe
care le au, să cunoască oportunitățile în funcție de
78 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 79
Discuțiile avute cu specialiștii care lucrează în dome- Colaborarea interinstituțională este un alt aspect ce
niul protecției copilului relevă o dilemă etică referitoare trebuie îmbunătățit cu prioritate, specialiștii intervievați
la responsabilizarea tinerilor/tinerilor adulți: pentru a detaliind modul în care văd această îmbunătățire:
putea învăța, aceștia trebuie lăsați să suporte consecin-
● Structurile de dezvoltare a deprinderilor de viață
țele propriilor acțiuni. Pe de altă parte, mizele depășesc
independentă să se ocupe la nivel local de integra-
ceea ce, în mod normal, este asociat procesului de învă-
rea socio-profesională a tinerilor vulnerabili (indife-
țare în cazul tinerilor care provin din familii, și care
rent de locul în care se află), în strânsă colaborare cu
primesc sprijin emoțional și financiar din partea lor.
mediul asociativ, fundații, asociații, ONG-uri, sub
După cum au explicat, pe alocuri, specialiștii, uneori
forma unei alianțe sau bord consultativ cu reprezen-
stabilirea de limite și responsabilizarea tinerilor se face
tanți din partea tuturor actorilor relevanți implicați
cu consecințe de tipul pierderii locuinței și ajungerii în
în integrarea socio-profesională a tinerilor.
situații limită (locuit pe stradă, cerșetorie). Rezolvarea
acestei dileme pare să fie supusă negocierii, de la caz ● Colaborare mai strânsă între autoritățile publice
la caz, neexistând o rețetă de comportament din partea locale și autoritățile centrale, care să asigure niște
furnizorilor de servicii/specialiștilor. politici sociale cu precădere destinate construirii de
locuințe sociale sau acordarea unui sprijin financiar
Din cauza modului de organizare a vieții beneficiarilor la ieșirea din sistem.
în cadrul sistemului de protecție, uneori tinerii nu sunt
● Crearea unui cadru legislativ care să permită
pregătiți pentru viața reală. Viața în cadrul sistemului
întâlniri de lucru de 2 ori pe an, ședințe la care
este una într-un mediu protejat și, astfel, responsabi-
să participe asistenții sociali din cadrul SPAS,
lizarea tinerilor, adică pregătirea lor pentru viața pe
DGASPC-urilor sau alți specialiști care lucrează
cont propriu, poate fi problematică. În cuvintele unui
cu tinerii, dar și întâlniri mai dese la nivel de
fost beneficiar, măsura de protecție încetează „când
factori de decizie, cum ar fi consilii județene,
nu mai are grijă statu’ de tine”, cu alte cuvinte, nu
DGASPC, coordonatori centre, reprezentanți pri-
mai este răspunzător pentru tine și, dacă pățești ceva,
mărie, AJOFM, mediul privat etc.
ești pe cont propriu. Trecerea răspunderii de la stat, ca
entitate abstractă, la individ în sine, poate fi proble- ● Coordonarea tuturor actorilor relevanți în integrarea
matică, atunci când tinerii au așteptările adaptate la socio-profesională a tinerilor, însă nu prin crearea
condițiile obiective sau atunci când sunt sau se simt unei noi structuri/agenții, care să îngreuneze biro-
responsabili și pentru alte persoane (precum frații). cratic, ci prin întâlniri regulate, la nivel județean,
prevăzute în acte normative (vezi mai sus) și care
Există un continuum între spațiul legal și cel personal: să fie sesiuni consultative între DGASPC, AJOFM,
ridicarea măsurii de protecție este o schimbare a statu- 2-3 primării care întâmpină probleme și ONG-uri.
tului legal, însă una care necesită gestionare în viața
● Colaborarea mai strânsă între diverse instituții
privată. Acest lucru este mai puțin vizibil în cazurile
locale - poliție, jandarmerie, ITM, anti-drog, poliție
tipice de copii aflați în plasament la asistenți mater-
antitrafic – prin informări, întâlniri într-un spațiu al
nali profesioniști, aceștia menținând, de regulă, relații
DGASPC/ONG pentru a discuta despre posibile
strânse cu familia în care au crescut. Însă, în cazul tine-
pericole asupra tinerilor vulnerabili (de exemplu,
rilor proveniți din case de tip familial, schimbarea este
rețele internaționale de trafic de ființe umane,
resimțită mai profund, fiind asociată cu dileme și nesi-
munca în străinătate etc.).
guranțe în fața unui viitor care se cere definit de ei înșiși.
● Schimb de bune practici între actorii relevanți în
O primă lecție învățată ce se reiese din opiniile multor integrarea socio-profesională care să aibă acțiuni
specialiști este legată de creșterea capacității speci- coordonate și nu dispersate și care să nu fie replicate.
aliștilor de a comunica și empatiza cu tinerii care Cadrul legal ar trebui amendat conform experiențelor
le solicită ajutor, în sensul în care acest lucru îi ajută deja acumulate de implementare. Unele din modificări
80 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
ar trebui să vizeze armonizarea legilor care reglemen- adulți și să nu mai existe perioada de monitorizare sau,
tează domeniul asistenței sociale sau al protecției copi- la polul opus, monitorizarea să se realizeze pe o peri-
lului astfel încât să fie coerente, să fie definite mai clar oadă mai lungă de 6 luni.
domeniile de intervenție, să se lase furnizorului partea
de creativitate și adaptare a intervenției la noile realități. Sprijinirea accesului pe piața muncii poate fi de succes
printr-o implicare constantă a angajatorilor. Experien-
În discuțiile cu specialiștii au apărut și situații parti- țele recente au arătat disponibilitate din partea aces-
culare care sunt stipulate fugitiv în lege și care nece- tora dar ar trebui să fie stimulate de stat. Un exemplu
sită intervenția personalului DGASPC la nivel local în este implicarea angajatorilor în crearea de programe de
funcție de context. Recomandarea în această situație ucenicie prin care tinerii să fie formați profesional la
este ca, în cadrul legal, să apară menționat un anumit locul de muncă. Un alt tip de intervenție este asistarea
tip de constrângere pentru tinerii din sistemul de tânărului pe o perioadă determinată astfel încât dacă
protecție specială care refuză în mod constant locurile întâmpină probleme să aibă o persoană care să-l consi-
de muncă propuse. lieze, care să facă acompanierea când merge la serviciu,
inclusiv discuții cu angajatorul astfel încât să fie înțe-
În ceea ce privește aspectul locuirii, aceasta fiind o lese mai bine diverse comportamente. De asemenea,
nevoie de bază, trebuie tratată ca o prioritate de toate în pregătirea copiilor și tinerilor pentru luarea unor
instituțiile cu atribuții, inclusive autorități publice decizii legate de carieră, sunt foarte utile prezentări
locale. Ca soluții eficiente identificate de specialiști din partea profesioniștilor cu privire la diversele locuri
au fost menționate locuințele sociale la care tinerii de muncă. În aceeași idee, specialiștii consideră utile
care părăsesc sistemul ar trebui să aibă prioritate sau „Job Club-uri” unde tinerii să participe la schimburi de
chiar asigurarea unui fond locativ dedicat, centre de bună practică cu persoane care au reușit și sunt dornice
tranzit pentru perioade scurte sau oferirea de sprijin să împărtășească din experiență.
din bugete publice, în vederea obținerii și menținerii
unei locuințe cu chirie. La nivelul AJOFM este necesară adaptarea cursurilor
de calificare la tipologia persoanelor vulnerabile: de
Susținerea educației copiilor îngrijiți în sistemul de exemplu, mai multe cursuri și pentru studii superioare,
protecție specială și a tinerilor care se pregătesc să nu doar pentru studii medii; tinerii cu dizabilități să
părăsească acest sistem este foarte importantă pentru aibă dreptul la practică de 4 ore și nu 8 ore cât este
o integrare socio-profesională reușită. Având în vedere reglementat în prezent.
multitudinea de situații cu care se confruntă copiii și
tinerii din sistem, este necesară o flexibilitate atât din O altă măsură utilă care ar putea fi adaptată situațiilor
partea instituțiilor de protecție a copilului, cât și din diverse cu care se confruntă tinerii care părăsesc insti-
partea sistemului educațional. Astfel, a fost mențio- tuțiile este cea privind contractele de solidaritate care
nată nevoia de multiplicare/revitalizare a școlilor cu ar fi necesar să nu mai fie limitate la vârsta de 26 ani.
pedagogie alternativă, potrivite și pentru copiii cu
nevoi speciale (de exemplu, școli din sistemul Waldorf Nomenclatorul serviciilor sociale este unul generos,
care au avut rezultate foarte bune cu copii din sistem); dar în același timp limitativ. Serviciile sociale comple-
educatori de sprijin; necesitatea ca școlile să urmă- mentare pregătirii tinerilor pentru viață independentă
rească și dezvoltarea unor abilități prin dezvoltare cum sunt centre de consiliere trebuie să respecte niște
personală sau chiar formare profesională (sistem de standarde foarte generale, astfel încât furnizorul este
învățământ dual). nevoit să le adapteze pentru a fi licențiabil. Pornind
de la nevoia adaptării la contextul actual, specialiștii
Având în vedere că legea prevede în prezent monito- au menționat nevoia de flexibilitate în ceea ce privește
rizarea pe o perioadă de 6 luni și se face doar pentru intervențiile/cheltuirea bugetelor, mai ales la nivelul
integrarea în familie a copiilor care ies din sistemul DGASPC și al centrelor de tranzit gestionate de acestea.
rezidențial, specialiștii au menționat necesitatea creării
unui cadru legal care să definească monitorizarea tine- Furnizorii de servicii sociale (publici sau privați) care
rilor peste 18 ani care au părăsit sistemul de protecție. au în îngrijire copii și tineri trebuie să se deschidă mai
Perioada de monitorizare și obligativitatea monitori- mult către comunitate prin păstrarea unei comunicări
zării fiecărui tânăr care părăsește sistemul este perce- continue cu reprezentanții comunității, prin interme-
pută în mod diferit, opiniile exprimate fiind destul de diul activităților, evenimentelor festive specifice. În
diverse: cazurile să fie transferate serviciilor pentru plus, aceștia ar trebui să desfășoare și campanii de
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 81
sensibilizare a publicului larg și a angajatorilor, prin doar să angajeze tinerii, ci și să facă eforturi de a trece
campanii la nivel local sau național care să reducă din peste unele comportamente nedorite și să descopere
imaginea discriminatorie față de tinerii care provin din abilitățile lor.
sistemul de protecție. Angajatorii trebuie încurajați nu
82 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
zarea lor, prin asigurarea accesului la serviciile oferite la locul de muncă și pot depăși modul de relaționare cu
de alte instituții private/publice. Asigurarea confidenți- profesioniștii din sistemul de protecție specială.
alității și limitarea relației cu consilierul strict la sesi-
unile de consiliere sunt premise pentru rezultate mai Persoanele cu dizabilități au nevoie de multă flexibili-
bune ale acestor intervenții. tate din partea angajatorilor. Și în acest caz este nevoie
de o mediere atentă, de o înțelegere de la caz la caz a
Dreptul la locuire poate fi asigurat și prin crearea unor situației persoanei cu dizabilitate, în ce constă și cum
locuințe de tranzit (de exemplu, apartamente sau case se poate lucra pentru a crește gradul de integrare profe-
de tip familial etc.) accesibile pentru o perioadă deter- sională.
minată de timp, care să permită tinerilor, inclusiv a
celor cu încadrare în grad de handicap, o adaptare mai În lipsa unor modele familiale, tinerii care părăsesc
ușoară la viața independentă. Dificultățile în crearea instituțiile pot avea o imagine distorsionată asupra rela-
acestor locuințe de tranzit identificate de specialiști țiilor de cuplu și chiar asupra responsabilității parentale.
sunt de ordin financiar, dar și administrativ, astfel încât Pentru fete, începerea unei relații de cuplu este o stra-
acest tip de servicii rezidențiale să răspundă standar- tegie de părăsire a sistemului de protecție specială, ceea
delor de calitate prevăzute de legislația în vigoare. O ce le face vulnerabile la traficul de persoane sau rețele
altă soluție este plata chiriei și monitorizarea acestor de prostituție, fie față de relații abuzive. Un procent
tineri pentru o perioadă de timp. important dintre tinerii respondenți care au copii (11%)
nu locuiesc cu aceștia, o mică parte a acestor copii (5%
În ceea ce privește educația tinerilor, s-a constatat că din totalul copiilor) ajungând la rândul lor în sistemul
alegerile sunt făcute mai puțin pe baza abilităților și de protecție specială.
vocației copiilor/tinerilor și mai degrabă pe baza dispo-
nibilității instituțiilor de învățământ în zonă. De aici Serviciile furnizate după încetarea măsurii de protecție
rezultă nevoia de evaluare și consiliere educațională și sunt neuniform dezvoltate, existând modele foarte dife-
vocațională, dar și alocarea de resurse umane și finan- rite în funcție de abordarea autorităților și de dezvol-
ciare pentru a asigura accesul copiilor și tinerilor la tarea furnizorilor privați de servicii sociale. Monitori-
educația potrivită lor. zarea după încetarea măsurii de protecție specială este
insuficient reglementată astfel că nu există o coope-
Sprijinul pentru continuarea studiilor pare să fie cel mai rare și coordonare între instituțiile cu responsabilități,
important factor care influențează pozitiv integrarea fiecare interpretând cadrul legal într-o manieră limi-
tinerilor. Obstacolele în educație sunt legate de discri- tată. Relaționarea tinerilor ieșiți din sistem cu speci-
minare la școală și lipsa sprijinului de care au nevoie aliștii DGASPC se bazează mai degrabă pe resorturi
în afara școlii astfel încât să se recupereze eventuale informale. La nivelul organizațiilor neguvernamen-
întârzieri în procesul de învățare. tale există mai multă flexibilitate, inclusiv în ceea ce
privește intervenția după încetarea măsurii de protecție
AJOFM ar putea juca un rol important în integrarea specială.
tinerilor pe piața muncii, dar tinerii nu cunosc suficient
de bine rolul acestora și beneficiile pe care le-ar putea Nu în ultimul rând, considerăm că este necesară revi-
avea dacă ar apela la aceste instituții. Este necesar un zuirea și îmbunătățirea practicilor de monitorizare
rol mai activ al AJOFM în promovarea acestor servicii a tinerilor cărora le încetează măsura de protecție, în
în rândul tinerilor înainte de a părăsi sistemul de sensul ca aceasta să se realizeze diferențiat în funcție
protecție. Acțiunile de organizare a unor burse de locuri de gradul de vulnerabilitate a tânărului din perspectiva
de muncă ar trebui analizate din perspectiva eficienței integrării lui socio-profesionale. Este destul de îngri-
și completate cu intervenții care să vizeze sprijinirea jorător faptul că după o perioadă de 2-5 ani DGAS-
tinerilor în păstrarea locului de muncă prin consiliere, PC-urile nu pot contacta în jur de 4 din 10 tineri care
medierea relației cu angajatorul. au fost în plasament, indiferent de tipul serviciului de
protecție din care au ieșit, acest fapt spunând destul de
Programele de internship remunerate care permit tână- multe și despre relația pe care o bună parte dintre bene-
rului să experimenteze un loc de muncă, însă fără a ficiarii sistemului de protecție o dezvoltă cu furnizorii
avea neapărat responsabilitățile unui angajat, ci ale de servicii.
unui ucenic, sunt percepute a fi foarte eficiente dacă
sunt aplicate încă din sistemul de protecție. Astfel, ANDPDCA și Ministerul Muncii și Protecției Sociale
tinerii pot învăța care sunt comportamentele adecvate ar putea avea un rol important în crearea premiselor
Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială din România | 85
pentru dezvoltarea de strategii județene pentru tinerii fi necesare colectarea și diseminarea datelor statistice
care urmează să părăsească sau au părăsit sistemul privind tinerii care au părăsit sistemul de protecție a
de protecție specială printr-o colectare și diseminare copilului și au intrat in evidența AJOFM, tineri care
a datelor statistice relevante. Astfel, ar fi utilă cule- au beneficiat de serviciile din centre multifuncționale/
gerea și diseminarea unor indicatori specifici de către de tranzit, tineri care au părăsit sistemul de protecție a
ANDPDCA: numărul tinerilor care părăsesc sistemul copilului și care beneficiază de locuință socială sau de
de protecție specială în fiecare trimestru/an, după tipul plata chiriei.30 Toate aceste date, dezagregate la nivel
serviciului în care s-a asigurat măsura de protecție, după de județ, ar permite factorilor decizionali și actorilor
mediul de rezidență și locul în care și-au stabilit domi- interesați (publici sau privați) să planifice mai bine
ciliul la momentul ieșirii, după nivelul de educație și intervențiile în acest domeniu și să evalueze eficiența
statutul ocupațional la momentul ieșirii. De asemenea, acestora în timp.
la nivelul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ar
30 Datele ar putea fi incluse în sistemul de indicatori de incluziune socială ce se realizează în cadrul unui proiect POCA - Creșterea eficienței intervențiilor atât la
nivelul MMJS, cât și a structurilor aflate în coordonarea MMJS http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/proiecte-programe/in-curs-de-implementare/2018-fp-sipoca390
86 | SOS SATELE COPIILOR ROMÂNIA
ANEXA 1
Alba 16 0 0 0% 0%
Brăila 11 11 1 100% 9%
Constanța 26 26 0 100% 0%
Giurgiu 5 0 0 0% 0%
Ilfov 3 0 0 0% 0%
Mureș 29 1 1 3% 3%
Prahova 23 1 2 4% 9%
Sector 1 10 0 1 0% 10%
Sector 2 7 0 0 0% 0%
Sector 3 7 0 0 0% 0%
Sector 4 6 3 0 50% 0%
Sector 6 7 0 0 0% 0%
Sibiu 8 0 2 0% 25%
Vâlcea 19 19 0 100% 0%
Calea Floreasca nr. 165, sector 1, 014459 București, Tel.: 021.668.00.90 Fax: 021.668.00.72, sos@sos-satelecopiilor.ro
ISBN 978-973-0-32024-4