LP NR XXI (SAPTAMANA A-XI-A)

NOTIUNI GENERALE DESPRE INGRIJIREA PLAGILOR

Plăgile sau rănile sunt leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea

continuităţii tegumentelor sau a mucoaselor (soluţie de continuitate); leziunea pielii sau
a mucoasei poate fi cu sau fără leziuni tisulare de profunzime.

Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant

mecanic,care produce leziuni tisulare, pastrând însa integritatea
tegumentelor. În fuctie de forta de actiune a agentului vulnerant, contuziile
pot fi: superficiale, profunde sau mixte.

Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii
vaselor sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie,
care în câteva zile îsi modifica culoarea, devenind vânata, apoi galben
-verzuie).

Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza

acumularii între tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de sânge,
prin ruperea accidentala a unor vase sangvine medii sau mari.

Clasificare

După tipul de acţiune a agentului vulnerant(traumatic):

1. mecanice

- prin tăiere
-prin înţepare, arme albe, insecte etc.
-prin contuzii, prin lovire
-prin strivire
-prin arme de foc
-prin muşcătura de animale sălbatice /domestice
-prin muşcătura de şarpe, viperă

1
2. termice
-căldură
- frig
- electricitate

3. agenţi ionizanţi
- radiaţii

4. agenţi chimici
- acizi
- baze
- săruri

După circumstanţele de producere pot fi:

a) accidentale
- de muncă
- de circulaţie
- casnice

b) intenţionale
– suicid
- agresiuni

c) iatrogene
- intervenţii chirurgicale
- injecţii
- puncţii

După timpul scurs de la producere

- recente (sub 6 ore)

- vechi - care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se
consideră plăgi infectate

2
După profunzime

-superficiale
- profunde

După straturile anatomice interesate - pentru cavităţi naturale

(abdomen,torace, craniu), pot fi:

- nepenetrante( când nu depăşesc învelişul seros)

- penetrante -s e r e f e r ă l a l e z a r e a s e r o a s e i p a r i e t a l e ( p e r i t o n e u ,
p l e u r ă , d u r a mater); plăgile penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un
viscer parenchimatos sau cavitar = perforante

După evoluţie

- n e c o mp l i c a t e
- c o mp l i c a t e

Caracteristicile plăgilor

 prin tăiere - a u ma r g i n i l e r e g u l a t e , l i mi t a t e , s e v i n d e c ă
r e p e d e ; c e l e o p e r a t o r i i s u n t d e o b ic e i a s e p t i c e

 prin înţepare -sunt cele mai frecvente şi cele mai inşelătoare, gravitatea
lor este în raport cu adâncimea, sediul şi gradul de infectare; plăgile limitate
adânci favorizează dezvoltarea germenilor anaerobi; plăgilor prin înţepare cu
creion chimic le trebuie acordată o atenţie deosebită, mai ales când în
plagă,rămân fragmente de creion, deoarece substanţa chimică continuă să
acţioneze şi să distrugă ţesuturile; înţepăturile mâinii pot produce leziuni
inflamatoare( panariţii)

 prin contuzii - în cazul unor contuzii profunde se pot produce

l e z i u n i distructive, plăgi ale organelor profunde: creier, muşchi, ficat,
splină,rinichi, intestin etc., fără să existe o plagă a pielii

3
 prin muşcătură de animale -se suprainfectează cu regularitate; pot fi
poarta de intrare pentru turbare; muşcăturile de viperă produc fenomene
generale toxice

 prin arme de foc – se caracterizează prin distrucţii mari , sunt foarte

complexe

Plăgi prin înţepare cu spini vegetali

-spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgându-se la incizie

chirurgicală
-dacă nu s-a extras este posibilă dezvoltarea unei infecţii (abces, flegmon)

Plăgile prin înţepare plantară(cui, sârmă) favorizează dezvoltarea unor

infecţii virulente; se tratează chirurgical în servicii de specialitate.

Plăgile prin înţepătură de insectă(albine, viespi), prin inoculare de venin,

produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem
glotic cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, şoc anafilactic sau colaps.

Simptomatologia plăgilor

Simptome locale

- durerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după

antialgice;reapariţia cu caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării
infecţiei

- impotenţa funcţională este partială sau totală şi are drept cauză durerea
sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase

Semne obiective

- prezenţa unei soluţii de continuitate în plăgile mari, aşa numitele plăgi

cu mari dilacerări, se pot observa distrugeri mari atât de piele, cât şi de
vase, muşchi, nervi,fragmente de oase sau diferite organe situate
în profunzime; uneori, părţi din aceste organe pot să iasă prin
marginile plăgii; aceasta se numesc evisceraţie

4
-hemoragia este variabilă, ca şi abundenţa sângerării, în funcţie de vasul
lezat

Semne generale

- pulsul poate fi rapid, tahicardic -în plăgi însoţite de hemoragii externe sau
interne sau de şoc traumatic
- tensiunea arterială - dacă scade - denotă prezenţa unei hemoragii sau a
unui şoc traumatic
- febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia unor
hematoame

Vindecarea plăgilor -se poate realiza prin :

- vindecare primară
- vindecare secundară
- vindecare terţiară

Vindecarea primară(“per primam” sau “per primam intentionem”)

- este vindecarea ce se obţine de la început, fără complicaţii

- este vindecarea ideală pentru orice plagă operatorie
- vindecarea se produce în 6-8 zile

Vindecarea secundara(„per secundam" sau per secundam intentionem"):

- în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentă infecţia, spre deosebire
de vindecarea primară

Vindecarea tertiară („per tertiam intentionem"):

-se produce atunci când o plagă evoluează un timp pe linia vindecării

secundare şi apoi se suturează în scopul scurtării evoluţiei

Tratamentul local al plăgilor

Tratamentul variază în funcţie de nivelul la care se acordă asistenţa (locul

accidentului, la dispensar sau la spital). Indiferent de nivelul la care se
intervine, pentru a îngriji o plagă în mod corespunzător se cere ca:
-îngrijirea să se facă în condiţii de asepsie perfectă
-să se asigure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor

5
 - plaga să fie protejată de factorii nocivi – termici, infecţioşi din mediul
înconjurător
-să fie asigurat un repaus al regiunii lezate

Tratamentul local al plăgilor să se facă cu ajutorul pansamentelor.

TEHNICA EFECTUĂRII PANSAMENTULUI

SCOP

P a n s a me n t u l p r o te j a z ă p l a g a d e f a c t o r i i n o c i v i ( me c a n i c i ,
t e r mi c i , c l i ma t e r i c i ş i infecţioşi ai mediului înconjurător), asigura o
bună absorţie a secreţiilor, un repaus perfect al regiunii lezate şi favorizează
cicatrizarea.

MATERIALE NECESARE

- tavă medicală sau măsuţa de instrumente

- trusă de instrumente sterilizate
- foarfece
- casoletă cu comprese şi tampoane de tifon şi vată sterilă
- taviţa renală
- muşama şi aleză (în funcţie de regiune)
– s o l u t i i a n t i s e p t i c e .a l c o o l 7 0 , t i n c t u r ă d e i o d s a u
a l c o o l i o d a t 2 % , r i v a n o l 1 % , a p ă oxigenată
faşe de diferite mărimi
- leucoplast

TEHNICA

– se explică bolnavului necesitatea efectuării pansamentului

– se aşează în poziţie cat mai comodă, şezandă sau în decubit
dorsal, în funcţie de regiunea unde este plaga
– spălarea pe maini cu apă şi săpun, dezinfectare cu alcool medicinal
– examinarea plăgii şi a tegumentelor din jur
- dacă plaga a fost pansată se desface faşa şi se ridică pansamentul
vechi cu multa

6
blandeţe, pentru a nu produce dureri prin dezlipire brutală;dacă nu se des-
prinde se înmoaie cu apă oxigenată şi apoi se ridică pansamentul
- dezinfectia in jurul plagii cu tinctura de iod, apoi cu alcool, prin
miscari circulare, din jurul plagii spre exterior
– se îndepărtează din plagă eventualele secreţii prin tamponare cu comprese
sterile uscate şi se aruncă fiecare compresă utilizată în tăviţa renală
- s e f o l o s e s c d o u ă p e n s e a n a t o mi c e d i n t r u s a s t e r i l ă d e
i n s t r u me n t e p e n t r u î n d e p ă r t a r e a pansamentului vechi
– cu o pensă port- tampon se ia o compresă sterilă şi cu ajutorul celei de-a
doua se efectuează un tampon care se inbiba cu apă oxigenată, turnand-o din
sticlă
– se toarnă în plagă apă oxigenată, avand rol dezinfectant,
hemostatic şi de îndepărtare a impurităţilor şi secreţiilor (prin
efervescenţa produsă)
– se dezinfecteaza din nou, tegumentul din jurul plăgii,de cateva ori,cu
tinctura de iod, apoi cu alcool; la fiecare ştregere folosind un alt
tampon (cel utilizat fiind aruncat în tăviţa renală)
- acoperirea plagii se face cu comprese sterile, care trebuie sa
depaseasca marginile plagilor cu 2-3 cm
- fixarea pansamentului se face cu leucoplast, galifix sau prin bandajare
in functie de regiunea in care se afla plaga

Evoluţia şi complicaţiile plăgilor

Orice plagă accidentală se consideră contaminată cu microbi

chiar din momentul în care s-a produs. În primele 6 ore de la producerea
unei plagi,forţele proprii ale organismului combat efectul nociv al
microbilor,distrugându-i (prin diapedeză,fagocitoză).
Dacă nu s-a tratat o plagă în primele 6 ore microbii, atât cei aerobi cât şi cei
anaerobi, se dezvoltă foarte mult. Plăgile netratate în timp util devin
purulente, se pot complica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese,
septicemie.De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului:
- hemostaza
- aplicarea unui pansament protector
- transportul accidentatului la o unitate sanitară

Ingrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident

calmarea durerii
toaleta locală minuţioasă, procedând astfel:

7
 - dacă plaga este într -o regiune cu păr, se rade părul în jurul
plăgii până la o distanţă de 6 cm de marginea plăgii
- se spală pielea nelezată din jurul plăgii cu apă, apoi cu ser fiziologice, se
dezinfectează cu alcool sau cu tinctură de iod
- curatarea plagii prin turnarea in jet cu apa sterila(fiarta si racita), ser
fiziologice, apa oxigenata 3%
- tampnarea plagii cu comprese sterile
- se dezinfecteaza din nou, tegumentul din jurul plăgii cu tinctura de iod,
apoi cu alcool
- acoperirea plagii se face cu comprese sterile, care trebuie sa depaseasca
marginile plagilor cu 2-3 cm
- fixarea pansamentului se face cu leucoplast, galifix sau prin bandajare in
functie de regiunea in care se afla plaga

Atenţie!
Pielea din jurul plăgii se dezinfectează prin badijonare, care începe de lângă
plagă şi se îndepărtează de aceasta.
Se curăţă, apoi, plaga cu rivanol 1‰, cloramină 4 ‰ clor activ sau, mai
bine, cu apă oxigenată care antrenează la suprafaţă micii corpi străini prin
spuma pe care o produce; apa oxigenată are şi acţiune hemostatică.

Observaţie:

- extragerea corpilor străini din plagă, precum şi excizarea şi îndepărtarea

ţesuturilor devitalizate sunt realizate de medic; dacă este cazul, va face
hemostaza prin legătura vasului şi sutura plăgii; aceste plăgi se pot
vindeca“per primam”.

Atenţie!

Este interzisă explorarea instrumentală oarbă a unei plăgi în afara unui

serviciu chirurgical de specialitate.

8
Plăgile vechi

Plăgile care depăşesc 6 ore de la accident se consideră infectate; li se face

acelaşi tratament descris mai sus, însă plaga nu se suturează primar.

De retinut

Plăgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizează prin spălări cu

soluţii antiseptice, pansamente locale umede cu cloramină şi rivanol sau
soluţie de antibiotic conform antibiogramei. Pansamentul umed se mai
numeşte microclimat umed şi se realizează într -o tăviţă renală sterilă, în
care se îmbibă două -trei comprese cu soluţia indicată .Compresa umedă va
fi acoperită cu una-două comprese uscate, apoi se fixează pansamentul, fie
prin înfăşurare (bandajare),fie fixând compresa care acoperă pansamentul cu
leucoplast sau cu galifix; plăgile vechi se pansează şi se controlează zilnic.

Foarte important!

Obligatoriu, în ambele cazuri, se face profilaxia tetanosului,

conform Ordinului ministrului sănătăţii, aprobat cu nr. I.M./6730
din 02.03.1995 .

Tipuri particulare de plăgi

Plăgi prin înţepare cu spini vegetali:

- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgându-se la incizie

chirurgicală
- dacă nu s-a extras este posibilă dezvoltarea unei infecţii (abces, flegmon)
Profilaxia antitetanos este obligatorie.

Plăgile prin înţepare plantară (cui, sârmă)

- favorizează dezvoltarea unor infecţii virulente; se tratează chirurgical

în servicii de specialitate.

9
Plăgile prin înţepătură de insectă (albine, viespi)
-prin inoculare de venin, produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem
local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convulsii,
şoc anafilactic sau colaps.

Îngrijirea unei plăgi operatorii

Plaga suturată neinflamată se tratează prin pansare sterilă.

- se degresează tegumentul din jurul plăgii cu betadina, tinctură de iod,

alcool iodat, alcool pe o distanţă de 6-7 cm, folosind, la fiecare ştergere, alt
tampon
- plaga suturată se dezinfectează, de asemenea, printr -o singură ştergere cu
tamponul îmbibat în betadina,tinctură de iod sau alcool
- apoi se dezinfectează din nou tegumentul din jurul plăgii
-se acoperă plaga cu comprese sterile
- se fixeaza pansamentul

10