Sunteți pe pagina 1din 6

Giulia Enders

$nRMUr D[SeR8]r
m finTssTfinurufi
PO\TESTIA CELUi MAi SUB€,STiMAT
OA6OR AL CONPULU|

Traducere din germani de


Mircea Dragoman

t,fg"{},[ll
Cuprins

Cwdnt4nain e............... ................11

1. Intestinul inteligent ..............17


Cum are loc defecarea?
- ... si de ce este importanti
aceasti intrebare .................... 19
Mi agez corect pe vasul de toaleti? .....24
Sala de intrare spre tubul intestinului ................... 28
Structura intestinului ........39
,Sonorul" esofag ...............40
Siculeful stomacal culcat pe o parte ...................... 43
Intestinul sublire, cel mult prea risucit................. 45
Inutilul apendice gi grisunul intestin gros............ 51
Ce mincim noi cu adevirat.... .............57
Alergii, nepliceri gi intoleranf e ............... .............. 67

Intoleranla lalactozi gi fructozi. ........7O


Scurti lecturi despre excremente ........77

2. Sistemul nervos al intestinului................................. 8 3


Cum transporti organele noastre mAncarea............... 8 5
Ochii......... ......85
Nasu1......... ......86
Gura.......... ......87
Faringele... ......88
Esofagul ..........88
Stomacul .........91
Intestinul subpre....... ........92 Probioticele ...254
lntestinul 9ros........... ........95 Prebioticele ...268
Eructarea acidi......... .............98
Virsiturile. .........103 Mulatmii ...........277
De ce vomitim gi cum putem impiedica asta....... 105
Constipalia ..........1L3 Surse importante ............. ......279
Laxativele ......L20
Regula de trei 2i1e............ ..................127
Creierul gi intestinul ............ 128
Cum influenfeazi intestinul creierul .................... 131
Despre colonul iritabil, stres gi depresii..... ..........137
Unde se nagte Eul... ......... 148

3. Lumeamicrobilor .................L51
Omul, un sistem ecologic..... .................. 153
Sistemul imunitar ;i bacteriile noastre..................... 158
Dezvoltarea florei intestinale.......... ....... 165
Locuitorii din intestinul unui aduIt.......... ................,L7 3
Genele bacteriilor noastre...... ........... 179
Cele trei tipuri de intestine ................182
Cum pot bacteriile si ne ingraqe? Trei ipoteze .... 195
Colesterolul qi bacteriile intestinale .................... 201
Infractorii - b acteriile rele ;i p arazi;ii................ 2 05
Salmonelele cu pilirii... ....................206
Helicobacter cel mai vechi ,,animal domestic"
-
al omenirii. .....2LL
Toxoplasmo zele pasagerii neinfricafi
ai pisicilor. - ....221

Despre curifenie gi d€Spre bacteriile bune .......... ..... 236


Curilenia in viafa noastri zilnici....... ................. 237
Antibioticele............... .....246

8= $amul discret al intestinului


Intestinul inteligent

Lumea este mult mai comici atunci cAnd vedem nu numai


ceea ce se poate vedea
- dar gi restul. Un copac nu mai este
o linguri. Este vorba numai despre forma simplificati pe
care noi o vedem: un trunchi drept cu o coroani rotundi.
Ochiul ne spune despre formi: ,,linguri". Dar sub pimdnt
sunt cel pufin la fel de multe ridicini, cite crengi sunt in
aer. Creierul ar trebui si ne spuni atunci ceva de genul ,hal-
tere", dar nu face asta. Cea mai mare parte a informaliilor
ajung la creier prin intermediul ochilor si existi puline
desene prin cirli care si prezinte un copac intreg. Drept
urrnare creierul vede numai ce vid ochii: ,,linguri, linguri,
linguri, linguri".
$i in timp ce trecem prin viagi vdzdnd numai ce este la
suprafali, pierdem din vedere lucruri minunate. Sub pielea
noastri se intimpli mereu ceva: curgem, pornpim, tragem,
strAngem, ne spargem, reparim si reconstruim. O armati
intreagi de organe inteligente conlucreazi eficient si per-
fect impreuni, aga incAt un adult consumi in fiecare ori
atita energie cit un bec de 100 W. in fiecare secundiL rini-
chii nogtri ne filtreazi cu sirguinfi sAngele - cu mult mai
bine decit ar putea si faci asta filtrele penfiu cafea - gi, de
obicei, au gi un termen de valabilitate extins pentru toate
perioada viefii noastre. Pliminii nogtri au fost proiectali
atAt de inteligent, incit consumi energie de fapt numai
atunci cind inspirim aerul. Expirafia este o ac$une complet
autonomi. Daci am fi transparenfi, am putea vedea cAt de

16= $amul disffit al intestinului


frumogi sunt plimAnii nogtri: ca un automobil cu resort gi considerat ca fiindimportanfi vitali pentru ca pompeazA
de
moi gi lunguiefi. Iar in timp ce cite unul dintre noi sti gi se sAngele prin corp, creierul este admirat pentru ci, in fiecare
ginde;te ,,nimeni nu mi place", inima lui isi incepe cea de-a secundi, poate si produci uimitoare conexiuni de gindire.
Iar in tot acest timp, intestinul se duce cel mult la toaleti,
gaptesprezecea mie de 24 de ore
- gi ar avea tot dreptul si cel pufin aga cred cei mai mul1i. in rest atirni relaxat in
se simti pu,tin exclusi la un asemenea gind.
$i, daci am putea si vedem mai mult decdt ceea ce se burti sau, din cind in c6nd, mai elimini excremente. Nu
vede cu ochiul liber, am putea observa cum mici aglomeriri sunt cunoscute cine stie ce capaciti,ti speciale ale sale. S-ar
de celule se transformi, iniuntrul nostru, in alli oameni. putea spune ci-l subapreciem
- de fapt, ca si fim sinceri,
Am pricepe ci noi ne dezvoltim de fapt din trei ,,tuburi". nu numai ci-l subapreciem, dar deseori ne este ru$ine de
Primul tub ne traverseazi gi se innoadi la mijloc. Acesta intestinul nostru. Jenantul intestin!
este sistemul de vase sangvine, din care se natte inima Aceasti carte i;i propune si schimbe aceasti percepfie.
noastri ca un nod central de vase. AI doilea tub se forrneazi Incercim si realizim ceva ce se poate face atit de bine cu
aproape paralel cu spatele nostru, terminAndu-se intr-o um- ajutorul ci4ilor - si: facem lumii vizibile o concurengi
flituri inspre capitul superior al corpului nostru. Acesta adevirati: copacii nu sunt linguri! Iar intestinul chiar este
este sistemul nostru nervos din miduva spinirii, din care important!
se dezvolti creierul ;i din care se intind nervii in tot corpul.
Al treilea tub ne stribate corpul de sus in jos. Acesta este Cum are loc defecarea? - .,.9i de ce este
tractul intestinal. importanti aceasti intrebare
Tractul intestinal este cel care ordoneazi lumea noastri
interioari. Acesta formeazi muguri care se intind tot mai Colegul meu de apartament a intrat in bucitirie gi m-a
mult in stAnga gi in dreapta. Acegti muguri vor forma pli- intrebat ,,Giulia, tu studiezi medicina - cum funcfioneazi
mdnii nogtri. Ceva mai jos tractul intestinal se intinde gi defecarea?" Desigur, nu ar fi o idee prea buni si-mi incep
formeazi ficatul. De asemenea, formeazi gi colecistul gi scrierea memoriilor cu aceasti ptopozilie, dar intrebarea
pancreasul. Dar cel mai important este ci acest tract in- a schimbat foarte multe lucruri pentru mine. M-am dus
testinal devine tot mai degtept. El participi la construcfia in camera mea, m-am aqezat direct pe jos, pe podea, qi am
foarte complicati a gurii, formeazi esofagul, cel care poate risfoit trei cir,ti diferite. $i, cAnd am gisit intr-un flnal ris-
,,dansa break-dance", gi formeazi qi un mic sac stomacal, punsul, am rimas uluiti. O chestiune atAt de cotidiani era
astfel incit noi si putem stoca alimentele pentru citeva ore. de fapt mult mai degteapti gi mai impresionanti decAt mi-ag
$i, intr-un final, tractul intestinal igi desivArgegte opera cu fi putut inchipui weodati.
creafia sa miiastri, c€d care i-a adus si numele: intestinul. Eliminarea excrementelor este in fapt o realizare de
Celelalte ,,creafii de seami" ale celorlalte tuburi
- inima seami - doui sisteme neryoase conlucreazi congtiincios
gi creierul - se bucuri de o mare apreciere. Cordul este pentru a indepirta cAt mai discret gi mai igienic mizeria pe

18 19
! g*uar*,alint€stinului
care o producem noi. Nu existi alt animal care si se ocupe de in privinfa consistenfei si trimit apoi informafiile oblinute
aceasti chestiune atAt de ordonat gi de constiincios. Corpul in sus, citre creier. in acest moment creierul afli: trebuie
nostru a dezvoltat in acest scop nenumirate instalalii ;i si mi duc la toaleti!, ... sau poate trebuie si eliberez numai
a descoperit tot atatea trucuri. Primul indiciu este repre- niEte gaze. $i atunci face ceea ce gtie cel mai bine si faci cu
zentat de ingeniozitatea sistemelor noastre de inchidere. ajutorul,,conqtientului congtient" : se adapt eazi la mediul
Aproape fiecare dintre noi stie numai despre existenfa inconjuritor. Pentru asta primegte informalii de la ochi gi
sfincterului, mugchiului de inchidere exterior, care poate de la urechi qi sebazeazi si pe experienla sa. in mai pulin
fi miscat in mod con;tient pentru a se deschide sau a se de o secundi se nagte prima evaluare, pe care creierul o
inchide. Mai existi insi ;i un al doilea muschi aseminitor, transmite urgent inapoi la sflncter: ,Vid ci suntem in sufra-
la numai cAliva centimetri
- pe care insi nu-l putem migca geria lui tanti Berta * gazele pot fi eliberate dacd faci asta
dupi bunul-plac. lirarte, foarte incet. Treaba mare, mai bine nu".
Fiecare dintre acetti doi mugchi reprezintd interesele Sfincterul exterior infelege mesajul gi plin de loialitate
unui alt sistem nervos. Sfincterul exterior este un colabo- sc stringe gi mai mult decit inainte. Acest semnal este per-
rator fidel al congtientului nostru. ln cazul in care creierului ccput ;i de citre sfincterul interior care deocamdati res-
nostru i se pare ci nu este timpul de a merge la toaleti, pecti gi el decizia colegului siu. Cei doi mugchi se aliazi;i
atunci acest mu;chi exterior asculti de conqtientul nostru si irnping acel mesager de test pe linia de agteptare. Va trebui
se pne strdns cit poate el de bine. Sfincterul interior asculti sa iasi la un moment dat, dar nu acum gi nu aici. Dupi o
insi de subcon;tientul nostru necunoscut. Pe el nu-l intere- vreme sfincterul interiorva mai trimite o cantitate de probi.
seazi daci lui tanti Berta ii place sau nu cAnd cineva trage
$i, daci intre timp, am ajuns acasi gi ne lifiim confortabil
un vdnt. Pe el il intereseazi numai si numai si ii meargi pc canapea: drum liber!
bine corpului nostru. Apasi scaunul? Sfincterul interior
vrea numai si tini departe de corpul nostru tot ceea ce l-ar
putea deranja. Daci ar fi dupi el si tanti Berta ar trebui si
se duci mai des la toaleti. Important esta ca iniuntrul cor-
pului nostru si fie totul confortabil gi si nu apese nimic.
Aceste doui sfinctere trebuie si lucreze impreuni. Atunci
cdnd resturile rezultate in urma digestiei ajung la sfincterul
nosu:u interior, acesta se deschide in mod reflex. Dar nu eli-
bereazi in mod brusc totul asupra colegului siu, sfincterul
exterior, ci mai intdi di drumul unei cantitili de probi. in
spafiul dintre sfincterul interior gi cel exterior se afli mai
multe celule senzoriale. Acestea analizeazd produsul liwat

20 ! gamut dlsmt al intestinului


izt