Sunteți pe pagina 1din 11

LP 7

Evaluarea mersului
Kinetoterapeutul trebuie să analizeze mersul pacienţilor
- pentru a înregistra defcitele uncţionale arculare
musculare
sau de coordonare ale !umătăţii inerioare a corpului
-pentru a încerca totul în normalizarea acestei deprinderi motrice de primă importanţă
pentru finţa umană
-pentru a uliza mersul ca metoda "inetologica

Steindler da cea mai scurtă defniţie a mersului numindu-# „bipedism alternav,


căci într-adevăr mersul este format dintr-o alternanţă de mişcări şi poziţii de sprijin
ale cite unui membru pelvian, pe care le repetă idenc celălalt membru.

$ermenul indisolubil legat de cel de %mers& este %pasul&' (efnirea lui este importantă
încă de la început căci in această direcţie au e)istat păreri diverse'
Grossiord consideră că pasul se desfăşoară în 4 timpi :
1. începutul sprijinului dublu (pe ambele picioare)
2. Sprijinul dublu
3. Sprijinul unilateral cu: a) semipasul posterior;
b) momentul verticalei ;
c) semipasul anterior
4. începutul dublului sprijin ulterior
* analiză amănunţită însă descoperă patru secvenţe ale unui pas +
a) atacul cu talonul
b) poziţia medie
c) desprinderea
d) balansarea
,cemele normale ale acestor aze sînt următoarele +
Faza I: atacul cu talonul

• Capul şi trunciul! verticale; bra"ul opus este proiectat înainte


• #a$inul face o uşoară rota"ie anterioară
• Genunciul membrului de atac este e%tins
• &iciorul respectiv este în un'i drept cu 'amba
Perturbări ale fazei :
( Capul şi trunciul se apleacă înainte Se controlea$ă : e%tensorii 'enunciului
( )runciul alunecă spre dreapta şi şoldul se rotea$ă
e%tern ( pasul se scurtea$ă Se controlea$ă : rotatorii interni ai şoldului!
e%tensorii 'enunciului

şi eversorii piciorului

( #a$inul se rotea$ă posterior Se controlea$ă : e%tensorii şoldului


şi fle%orii coapsei *evaluarea
amplorii pasului+
( ,oldul în abduc"ic Se controlea$ă : adductorii
Genunciul în e%tensie blocată sau în ipere%tensie ,e controlează + e)tensorii .i /e)orii
genunciului
0 Piciorul este pe plat pe sol
1căderea antepiciorului2 Se controlea$ă : fle%orii dorsali ai piciorului
,cemele normale ale acestor aze sînt următoarele +
Faza a Il-a : poziţia medie

• Capul şi trunciul verticale


• #ra"ele apropiate de a%a corpului
• #a$inul foarte uşor rotat anterior şi uşor înclinat spre stin'ă
• Coapsa dreaptă moderat rotată e%tern
• Genunciul drept e%tins! iar cel stîn' uşor flectat
Perturbări ale fazei a !a :
( Capul şi trunciul se apleacă înainte! cu o rota"ie anterioară Se controlează : e%tensorii 'enunciului
crescută a ba$inului
( Capul şi trunciul se apleacă îndărăt! cu o rota"ie posterioară a Se controlează : e%tensorii şoldului
ba$inului
( Capul şi trunciul se apleacă spre dreapta! ba$inul se ridică pe Se controlează : abductorii coapsei drepte
partea stîn'ă! în timp ce bra"ul drept se îndepărtea$ă de corp *-mersul
fesierului mijlociu/+
( #a$inul este in rota"ie anterioară e%a'erată Se controlează : abdominalii şi e%tensorii coapsei
de verificat amplitudinea extensiei coapsei
( #a$inul este înclinat spre partea stin'ă *-mersul tip )rendelenbur'0+ Se controlea$ă : abductorii coapsei drepte
( ,oldul în rota"ie e%ternă e%a'erată Se controlea$ă : adductorii şi rotatorii interni ai coapsei!
e%tensorii 'enunciului şi eversorii
'le$nei
( Genunciul în e%tensie sau in ipere%tensie Se controlea$ă : fle%orii şi e%tensorii 'enunciului!
fle%orii dorsali ai 'le$nei
*evaluarea amplitudinii flexiei dorsale a gleznei)
( Genunciul are o fle%ie e%a'erată Se controlea$ă : fle%orii plantari ai 'le$nei
,cemele normale ale acestor aze sînt următoarele +
Faza a IlI-a : desprinderea de sol a piciorului
Capul şi trunciul! verticale
#ra"ul drept înaintea a%ului corpului! cu cotul uşor flectat!
bra"ul stîn' uşor îndărătul a%ului corpului! cu cotul e%tins
#a$inul în rota"ie anterioară
Coapsa dreaptă în uşoară rota"ie e%ternă
Genunciul drept uşor flectat
Gle$na dreaptă în fle%ie plantară
&iciorul se sprijină pe partea anterioară
1e'etele în e%tensie din )3
Perturbări ale fazei a III -a :
( #ra"ele sînt la distante diferite de a%a corpului ; coatele sînt flectate
Se controlează : fle%orii plantari şi e%tensorii coapsei şi 'enunciului
( #a$inul cu rota"ie anterioară e%a'erată
Se controlează : abdominalii şi e%tensorii coapsei;
de verificat amplitudinea extensiei coapsei
( ,oldul în rota"ie e%ternă e%a'erată
Se controlează : fle%orii plantari şi e%tensorii coapsei şi 'enunciului
( Genunciul este par"ial flectat şisau fle%ia plantară este limitata! 'le$na putînd fi în dorsifle%ie
,cemele normale ale acestor aze sînt următoarele +
Faza a IV-a : balansarea

• Capul şi trunciul! verticale


• #ra"ele în apropierea a%ei corpului 567
• #a$inul cu foarte uşoară rota"ie anterioară
• ,oldul în uşoară rota"ie internă
• Coapsa şi 'enunciul drept flectate
• embrul de sprijin este aliniat vertical la ba$in
• &iciorul în un'i drept pe 'ambă şi uşor eversat
Perturbări ale fazei a IV-a :
( )runciul alunecă spre stîn'a! în timp ce ba$inul se ridică pe dreapta
Se controlează : fle%orii coapsei şi 'enunciului! fle%orii dorsali ai 'le$nei
( #a$inul rotat posterior
Se controlează: e%tensorii şi fle%orii coapsei ;
de verificat amplitudinea flexiei
( Coapsa în abduc"ie
Se controlează : fle%orii coapsei şi 'enunciului! ca şi fle%orii dorsali ai piciorului ; de verificat
amplitudinea adducţiei şi flexiei coapsei, ca şi flexia genunchiului
( ,oldul în rota"ie e%ternă
Se controlează : rotatorii interni ai coapsei şi eversorii piciorului
( 3le%ia coapsei şi a 'ambei este e%a'erată! iar antepiciorul cade *stepaj+
Se controlează : fle%orii dorsali ai piciorului
(• 1e'etele se tîrăsc pe sol

Se controlează : fle%orii coapsei! 'ambei şi cei dorsali ai piciorului


Caracteristicile mersului

&asul dublu 8 distanta care separa doua sprijiniri succesive ale aceluiasi picior pe sol; lun'imea sa
se masoara de la calcai.
&asul simplu 8distanta dintre calcaiul piciorului de contact cu solul si varful piciorului de impulsie ;
el se reali$ea$a in timpul sprijinului bilateral.
9un'imea pasului simplu depinde de
- lun'imea membrelor inferioare
- de actiunea de impulsie ;
in medie! el este de 6!m la barbat
si de 6!<6m la femeie.
S=a observat ca pasii aceluiasi individ nu sunt e'ali intre ei ; de re'ula! pasul
este mai lun' cand membrul inferior stan' serveste ca sprijin.
>n toate tempourile de mers! cei doi pasi simplu ai unui pas dublu au!
adeseori! lun'imi ine'ale ; pasul mai lun' corespunde membrului inferior
cu musculatura mai de$voltata.

Cand omul duce 'reutati! lun'imea pasului si frecventa mersului scad.


Frecventa sau ritmul mersului 8 numarul de pasi facuti intr=un minut.
9un'imea pasilor este influentata de frecventa.
Viteza mersului! 8 spatiul parcurs intr=un minut! este e'ala cu produsul dintre
lun'imea pasului si cadenta lui ; cu cat creste unul din factori! cu atat creste
si vite$a! si invers.

9a un barbat adult de talie mijlocie! vite$a mersului este ma%ima la o cadenta


de 546 pasi simpli pe minut.
?stfel! la un om cu talie de 5!@6m! lun'imea pasului simplu varia$a intre @<=
7< cm. 9a o cadenta economica! intre 556=56 pasi simpli pe minut! vite$a
va fi de <=!< Am pe ora.
Pentru a otine un randament cat mai un al mersului se recomanda
cresterea lungimii pasului si nu accelerarea cadentei!
Cu cat cadenta creste, viteza de deplasare a corpului scare, intrucat
marirea frecventei se face in dauna lungirii pasilor!
?nali$a mersului presupune masurarea urmatorilor parametri:

&arametri temporo=spatiali :
vite$a!
cadenta!
lun'imea pasului!
miscarea corpului in spatiu fara a face referiri la forte

&arametrii temporali ai mersului se re$umă la efectuarea următoarelor


măsurători: durata pasului simplu;
durata pasului dublu;
durata balansului;
cadenta
Bite$a mersului se face utili$nd următoarele rela"ii:
B 8 1istanta  )imp DmsE
B 8 9un'imea pasului F Cadenta DmminE
"etode de evaluare a mersului

cronofoto'rafia lui are


?nali$a video'rafica a mersului
Fortele implicate in producerea mersului
Forte interne -forţele musculare
# forte nervoase#comanda
Forte externe -reacţiune din partea solului
gravitatia
greutatea