Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Deoarece Howard Gardner a anunțat teoria inteligențelor multiple în 1993 și Daniel Goleman a
publicat în 1995 cartea sa „Inteligența emoțională“, o nouă paradigmă a fost deschisă în cadrul
investigațiilor care au ca scop de a studia ce factori se referă într-adevăr la nivel academic de
performanță.
Factorii interni au subliniat motivația, abilitățile de student sau conceptul de sine și printre
externe individului, este mediul, relațiile dintre diferitele contexte și relații incritas în fiecare
dintre ele. În plus, alte aspecte, cum ar fi calitatea predării, curriculum-ului, metodologia utilizată
într-o anumită școală, etc., pot fi, de asemenea, decisiv în învățării dobândite de școală.
Definițiile furnizate de autorii acestui domeniu sunt diverse, dar Se pare că există un consens în
calificarea performanței ca măsură de obținere a cunoștințelor și a cunoștințelor asimilate
de student, care devine scopul final al educației.
1. Conceptul de sine
Conceptul de sine poate fi definit ca setul de idei, gânduri și percepții pe care individul le
are despre el însuși. Prin urmare, conceptul de sine nu trebuie confundat cu "eu" sau "eu" în
întregime; este doar o parte din asta.
Astfel, se pare acceptat că sunt mulți factori externi care pot determina natura conceptului de sine
a fiecărui individ: relațiile interpersonale, caracteristicile biologice ale subiectului, experiențele
parentale educaționale și de învățare din prima etapă pentru sugari, influența sistemului social și
culturale etc..
Așa cum sa menționat anterior, tipul de sistem familial și a stabilit dinamica privind standardele
și valorile educaționale transmise de la părinți la copii și între frați devine fundamentală și
decisivă în construirea conceptului de sine al aspectului copilului. Ca cifrele referitoare, părinții
ar trebui să consacre majoritatea eforturilor lor de a preda valorile corespunzătoare și adaptive,
cum ar fi responsabilitatea, capacitatea autonomă în procesul de luare a deciziilor și de rezolvare
a problemelor, sentiment de efort investit, determinare și pentru a realiza obiective, ca o
prioritate.
în al doilea rând, Este foarte important ca părinții să fie mai orientați spre a oferi
recunoaștere și consolidare pozitivă înainte de acțiunile adecvate de comportament desfășurate
de cei mici, în detrimentul focalizării pe critica acelor aspecte care sunt mai negative sau
susceptibile de a fi îmbunătățite; Armarea pozitivă are o putere mai mare decât pedeapsa sau
întărirea nativă în legătură cu dobândirea învățării comportamentale. Acest al doilea punct este
determinant în tipul de atașament stabilit între părinți și copii, deoarece aplicarea acestei
metodologii facilitează o legătură mai profundă emoțională între ambele părți.
Al treilea element este promovarea relațiilor sociale cu colegii (prietenii) și a altor persoane
din mediul interpersonal, precum și structurarea și echilibrul în utilizarea timpului liber, astfel
încât acesta să se îmbogățească (bazat pe varietatea tipurilor de activități) și să fie satisfăcător în
sine; fiind înțeles ca un scop în loc de a fi un mijloc. În acest aspect părinții au o marjă de
manevră limitată, deoarece alegerea grupului de egali ar trebui să înceapă cu copilul. Cu toate
acestea, este adevărat că tipul de mediu în care interacționează și se dezvoltă mai mult obiectul
unor alegeri mai conștiente și preferințele, astfel încât părinții pot profita de relativ în selectarea
unui tip de context înaintea altora.
Ca ultimul factor important, cunoștințele și stabilirea unei serii de linii directoare eficiente de
studiu care să faciliteze performanța academică a studenților trebuie luate în considerare.
Deși pare mai frecvent decât se aștepta ca scăderea sau modificarea rezultatelor școlare să rezulte
din alți factori decât aceștia (cum ar fi cei care au fost discutate în liniile anterioare), faptul că
părinții pot transmite și aplica anumite reguli în Obiceiurile de studiu ale copilului au o
importanță vitală pentru obținerea unor calificări adecvate (stabilirea unui program fix de studiu,
crearea unui mediu de lucru adecvat în casă, promovarea autonomiei active în rezolvarea
sarcinilor școlare , consolidarea realizărilor, având sprijinul echipei de învățământ, fiind
consecvent în indicațiile transmise etc.).
În încheiere
Liniile anterioare au arătat o nouă concepție în ceea ce privește aspectele care determină
obținerea de rezultate bune la nivelul școlii. Cercetarea a încorporat alte elemente decât
capacitatea intelectuală extrasă din Coeficientul intelectual ca predictori ai performanțelor
academice.