Sunteți pe pagina 1din 10

UI 1.

METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Unitatea de învăţare nr. 1


METEOROLOGIE
Unitatea de studiu 1.21
PREVEDEREA EVOLUŢIEI ELEMENTELOR HIDROMETEOROLOGICE PE
RUTELE DE NAVIGAŢIE TRANSOCEANICE ŞI MARITIME
Ritm de studiu recomandat: 100 min.
Cuprins
Prevederea evoluţiei elementelor hidrometeorologice pe rutele de navigaţie
transoceanice şi maritime la recepţionarea mesajelor meteorologice, a codurilor
sinoptice şi a hărţilor meteo
Prevederea evoluţiei elementelor hidrometeorologice la primirea mesajelor de pericol
de furtună, la traversarea zonelor cu perturbaţii barice sau cu alte manifestări extreme.

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 1.21.


Studentul să fie capabil să:;
• Enumere particularităţile evolutiei elementelor hidrometeorologice pe principalele
rute de navigaţie transoceanice şi maritime
• Descrie şi prezinte corect prevederile evoluţiei elementelor hidrometeorologice la
primirea mesajelor de pericol de furtună, la traversarea zonelor cu perturbaţii barice
sau cu alte manifestări extreme.

1.21.1 Prevederea evoluţiei elementelor hidrometeorologice pe rutele de navigaţie


transoceanice şi maritime la recepţionarea mesajelor meteorologice, a codurilor
sinoptice şi a hărţilor meteo.

Zona latitudinilor medii este o regiune de conflict a maselor de aer, unde


temperaturile pot contrasta puternic de la o zi la alta. Cum depresiunile trec continuu prin
aceasta zona, vremea buna numai rareori se prelungeste, in timp ce furtunile, in special iarna
si partile de nord si vest ale zonei, sunt numeroase. Pe partea vestica a Oceanului
Atlanticului si Pacificului este foarte frig iarna, cu vanturi predominant nord - vestice, in
timp ce pe partea estica vanturile de sud - vest mentin o vreme moderata, intrerupta numai
ocazional de o vreme deosebit de rece cand vanturile sant din nord si est.
Prognoza este singura cale satisfacatoare pentru obtinerea de date referitoare la vremea de
maine in aceasta zonă.

In emisfera nordica regiunea de formare a depresiunilor este o zona alungita


orientata de la sud - vest la nord – est, in nord - estul Filipinelor, in Oceanul Pacific si in
nord - estul Insulelor Bahamas in Oceanul Atlantic, unde se intalnesc mase de aer polar-
continental cu mase de aer tropical-maritim. Adesea mai apare o zona secundara nu departe
in vestul si nordul Insulelor Hawai in timpul iernii. Aceste depresiuni au o directie, in
majoritatea cazurilor, nord - est intensificandu - se in timp si largindu - si aria cu vanturi
puternice. Cand depresiunea atinge sud-estul Groenlandei, cele mai multe au trecut de
intensitatea maxima si incep sa ocluzeze descrescand in viteza. In Oceanul Pacific
depresiunile ating intensitatea maxima cand trec pe la sud de Insulele Kurile si peninsula
Kamceatka si se umplu in zona Insulelor Aleutine.
In perioada de iarna navele in drum spre, sau dinspre porturile americane, situate la
nord de latitudinea de 45°N vor intalni cu siguranta o depresiune barica, dar coborand spre
sud, riscul de intalnire scade, pentru ca in zona Capului St.Vicente probabilitatea sa fie

1
UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

foarte mica. In Golful Biscaya, desi cu proasta reputatie, probabilitatea de furtuna este mai
mica decat oriunde in nordul si nord-vestul Oceanului Atlanticului.
Anticiclonii se resping astfel ca, daca apare un anticiclon langa Islanda, anticiclonul
Azorelor se va retrage spre sud la o distanta de circa 1500…2000 mile marine, lasand o
zona mai larga la discretia depresiunilor barice, care vor patrunde astfel, in vestul si sud-
vestul Europei. In emisfera nordica nucleele de presiune inalta (anticicloni tineri) sunt
produse de presiunile inalte din Siberia si Canada, (mai redus) si impinse spre est, la
intervale de timp, astfel incat sa refaca (intareasca) anticiclonii de deasupra oceanului, care
se deplaseaza spre ele, le inghit si revin la pozitiile lor anterioare. Datorita deplasarii spre
est cu viteze de 20…30 Nd. acesti anticicloni aduc perioade scurte de vreme frumoasa peste
zonele deasupra carora trec.

In emisfera sudica exista un proces aproape continuu de curgere a depresiunilor


barice in directia est sau sud-est intre latitudinile 300S si 600S, iar vanturile de la sud de
35°S (30°S iarna) sant cel mai adesea dintre directiile nord-vest si sud-vest.
In Atlanticul de Nord zonele cu apa rece din largul Labradorului, Newfoundland,
Grand Bank, nord-estul Islandei, largul coastelor estice ale Groenlandei si, primavara si
inceputul verii, in estul Canadei, sunt cetoase. Vizibilitatea slaba apare in special la
inceputul vremii calde, vara datorita contrastului mare intre temperatura apei si cea a
aerului. In Pacific zonele cu cea mai densa ceata sunt largul coastelor estice ale Chinei,
Japoniei la nord de 35°S, linga Insulele Kurile si Aleutine.

Emisfera sudica este mai putin afectata de ceata. Oricum ceata si vizibilitatea redusa,
in ambele emisfere, sunt asociate maselor de aer tropical maritim.
Gheata (pack-ice, ice-floes) este o amenintare pentru navigatia in zonele Newfoundland si
Labrador din decem¬brie pana in aprilie, in nordul Japoniei si de-a lungul coastelor estice
ale Asiei din ianuarie pana in martie. Aisbergurile sunt un pericol si mai mare in zona Grand
Bank. Este recomandat a se evita zona de la nord de 40°N si vest de 40°W. Garda de Coasta
americana mentine o patrula a gheturilor care avizeaza navele din zona.
Hula este o caracteristica a acestor latitudini iarna, in special in jumatatea de est a
oceanelor datorita puternicelor vanturi de nord-vest si vest in spatele depresiunilor. Hula, ca
val ramas dupa ce vantul care l-a format a incetat sa mai bata, este ariergarda furtunii si, in
acest caz, nu poate ajuta in prognoza. Sunt, insa si situatii cand hula, vizibila cu ochiul liber
precede vremea rea: in cazul unei furtuni tropicale pentru ca viteza furtunii este mai mica
decat a vantului si in cazul unei ocluziuni care se misca incet si spre care se indreapta nava.
Norii cirrus cu putine exceptii prevestesc inrautatirea vremii. Regula este valabila
mai ales in Marea Mediterana. Cand norii Cirrus si Cirrocumulus nu sunt imediat urmati de
vreme rea ei dau un „avertisment de furtuna” cu cel putin 12 ore inainte.
Oricum cel mai folositor ghid sunt norii care preced un front cald sau o ocluziune
cand apar secvential si au evolutii tipice.

Site - uri utilizate pentru informare:

http://passageweather.com/ - ofera informatii in timp real despre evolutia sinoptică


principalilor parametri meteo (harti sinoptice,) dar si avertizari asupra furtunilor
tropicale, hartilor pilot, imagini cu vremea asociata asupra principalilor rute
oceanice (Fig 21.1; Fig 21.2)

2
UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

TROPICAL WEATHER DISCUSSION


NWS NATIONAL HURRICANE CENTER MIAMI FL
705 AM EST FRI JAN 08 2016

TROPICAL WEATHER DISCUSSION FOR NORTH AMERICA...CENTRAL


AMERICA...GULF OF MEXICO...CARIBBEAN SEA...NORTHERN SECTIONS OF
SOUTH AMERICA...AND ATLANTIC OCEAN TO THE AFRICAN COAST FROM THE
EQUATOR TO 32N. THE FOLLOWING INFORMATION IS BASED ON SATELLITE
IMAGERY...WEATHER OBSERVATIONS...RADAR...AND METEOROLOGICAL
ANALYSIS.

BASED ON 0600 UTC SURFACE ANALYSIS AND SATELLITE IMAGERY THROUGH


1115 UTC.

...SPECIAL FEATURES...
A PARTIALLY OCCLUDED 987 MB LOW IS ANALYZED WEST OF BERMUDA NEAR
32N69W WITH THE FRONTAL TRIPLE POINT CENTERED NE OF THE LOW NEAR
35N64W. THE ASSOCIATED COLD FRONT EXTENDS FROM THE TRIPLE POINT
TO 30N65W TO THE TURKS AND CAICOS NEAR 22N72W. THE AREA IS
SUPPORTED ALOFT BY A MIDDLE TO UPPER LEVEL LOW NEAR 33N68W AND
TROUGH AXIS EXTENDING S-SE TO NEAR 25N65W. SCATTERED SHOWERS AND
ISOLATED TSTMS ARE OCCURRING N OF 20N WITHIN 270 NM EAST OF THE
COLD FRONT. THE PRIMARY MARINE IMPACT HOWEVER REMAINS GALE TO
STORM FORCE WINDS. S OF 32N THE GALE FORCE WIND FIELD REMAINS
GENERALLY N OF 28N ON EITHER SIDE OF THE FRONT. THE STORM FORCE
WIND FIELD IS NOTED WITHIN THE NORTHERN SEMICIRCLE OF THE LOW
JUST NORTH OF THE DISCUSSION AREA BOUNDARY OF 32N. THE LATEST
SCATTEROMETER PASS AROUND 08/0134 UTC INDICATED THESE GALE AND
STORM FORCE WINDS. SEE LATEST NWS HIGH SEAS FORECAST UNDER
AWIPS/WMO HEADERS MIAHSFAT2/FZNT02 KNHC FOR MORE DETAILS.

...ITCZ/MONSOON TROUGH...
THE MONSOON TROUGH EXTENDS FROM 05N AT THE PRIME MERIDIAN TO
04N02W. THE INTERTROPICAL CONVERGENCE ZONE AXIS EXTENDS FROM
04N02W TO THE EQUATOR NEAR 15W. ISOLATED MODERATE CONVECTION IS
WITHIN 180 NM EITHER SIDE OF A LINE FROM 01N27W TO 07N12W.

...DISCUSSION...

GULF OF MEXICO...
GENERALLY WESTERLY FLOW ALOFT PREVAILS OVER THE GULF BASIN THIS
MORNING...HOWEVER WATER VAPOR IMAGERY SHOWS A MID-LEVEL
SHORTWAVE TROUGH AND ASSOCIATED ENERGY EXTENDING FROM OVER THE
SE CONUS TO OVER THE NE GULF WATERS NEAR 28N84W. A WEAK 1010 MB
LOW IS CENTERED NEAR 29N86W WITH THE ASSOCIATED SURFACE TROUGH
EXTENDING TO 26N85W TO THE NW TIP OF THE YUCATAN PENINSULA NEAR
21N90W. 23N90W. MID-LEVEL LIFTING DYNAMICS ALONG WITH THE
SURFACE BOUNDARY ARE GENERATING WIDESPREAD SHOWERS AND ISOLATED
TSTMS ACROSS MUCH OF THE FAR EASTERN GULF AND FLORIDA
PENINSULA...INCLUDING INLAND PORTIONS OF GEORGIA AND SOUTH
CAROLINA. OTHERWISE...GENERALLY LIGHT AND VARIABLE WINDS ARE
NOTED ACROSS THE REMAINDER OF THE BASIN THIS MORNING WITH A
TREND THAT WILL PROMOTE GENTLE TO MODERATE SOUTHERLY RETURN FLOW
AS THE NEXT COLD FRONT IS FORECAST TO MOVE OFF THE TEXAS AND
LOUISIANA COASTS BY FRIDAY NIGHT INTO SATURDAY MORNING.

CARIBBEAN SEA...
GENERALLY DRY AND STABLE WEST-NORTHWESTERLY FLOW ALOFT PREVAILS
OVER THE CARIBBEAN BASIN THIS MORNING PROVIDING OVERALL FAIR AND

3
UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

TRANQUIL CONDITIONS. WITH THE SPECIAL FEATURES AREA OF LOW


PRESSURE ACROSS THE SW NORTH ATLC REGION TO THE NORTH...LOW-
LEVEL TROPICAL MOISTURE AND CLOUDINESS CONTINUES TO IMPACT THE
NE CARIBBEAN...INCLUDING THE LEEWARD ISLANDS...PUERTO RICO...AND
PORTIONS OF HISPANIOLA. ISOLATED SHOWERS ARE OCCURRING EAST OF A
LINE FROM HISPANIOLA NEAR 18N71W TO TOBAGO NEAR 11N61W. THIS
MOISTURE LINGERS FARTHER EAST ACROSS THE ATLC WATERS BETWEEN 10N-
20N BETWEEN 55W-61W AND IS EXPECTED TO CONTINUE BRINGING AN
INCREASED PROBABILITY OF PRECIPITATION TO THE LEEWARD ISLANDS...
PUERTO RICO...AND HISPANIOLA THROUGH FRIDAY. FARTHER WEST...
MOSTLY CLEAR SKIES PREVAIL WITH THE EXCEPTION OF POSSIBLE
ISOLATED SHOWERS IN THE VICINITY OF COASTAL WESTERN PANAMA AND
COSTA RICA UNDER GENERALLY GENTLE TO OCCASIONAL FRESH TRADES.

...HISPANIOLA...
CURRENTLY...ISOLATED SHOWERS ARE OCCURRING ACROSS THE ISLAND AS
WEAK FRONTAL TROUGHING EXTENDS ACROSS THE GREATER ANTILLES. LOW-
LEVEL MOISTURE ADVECTION IS EXPECTED TO PERSIST ACROSS THE
ISLAND THROUGH FRIDAY AS LOW PRESSURE ACROSS THE SW NORTH ATLC
MOVES NE DURING THE NEXT 24 HOURS WITH AN INCREASED PROBABILITY
OF SCATTERED SHOWERS AND ISOLATED TSTMS.

ATLANTIC OCEAN...
-A 987 MB LOW CENTERED NEAR 32N69W CONTINUES TO PROVIDE GALE TO
STORM FORCE WINDS IN THE VICINITY OF THE LOW CENTER. SEE SPECIAL
FEATURES SECTION ABOVE FOR MORE DETAILS. FARTHER EAST...A MIDDLE
TO UPPER LEVEL SHORTWAVE TROUGH IS NOTED ON WATER VAPOR IMAGERY
NEAR 36N22W THAT SUPPORTS A COLD FRONT EXTENDING FROM 32N24W TO
27N45W THEN BECOMING STATIONARY TO 30N54W. ISOLATED SHOWERS ARE
POSSIBLE WITHIN 90 NM EITHER SIDE OF THE FRONT. OTHERWISE...THE
REMAINDER OF THE CENTRAL AND EASTERN ATLC IS UNDER THE INFLUENCE
OF A SURFACE RIDGE ANCHORED BY A 1020 MB HIGH CENTERED NEAR
26N25W.

FOR ADDITIONAL INFORMATION PLEASE VISIT


HTTP://WWW.HURRICANES.GOV/MARINE

Fig 21.1 - Informare in timp real asupra depresiunilor tropicale pe rutele oceanice

4
UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Fig 21.2 Exemplu: Evoluţia elementelor hidrometeorologice pe rutele de navigaţie din Marea
Baltică din 6 in 6 ore pentru cel putin 72 de ore (viteza si directia vantului, presiunea atmosferică,
inaltimea si directia valurilor la data de 08.01.2016)

5
UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Hartile pilot:

Hartile pilot (Fig 21.3) descriu în detaliu modelele meteorologice


predominante, inclusiv: directii vantului și viteza, înălțimea valurilor, curenților
oceanici, vizibilitatea, presiuni barometrice, temperaturi de suprafață, valori
procentuale pentru vânturi de forta 8 sau mai mare, precum și limitele de gheață
afrente zonelor acoperite pentru fiecare lună a anului.

Setul de harti pilot este format din cinci volume, fiecare acoperind o regiune
geografică specifică. Fiecare volum este un atlas de douăsprezece grafice pilot, fiecare
reprezentând condițiile observate timp de o lună în fiecare an.

Fig 21.3 Exemplu: Harta pilot pentru sudul Oceanului Atlantic aferente lunii ianuarie

http://weather.gmdss.org

Site utilizat in exclusivitate la recepţionarea mesajelor meteorologice de tip NAVTEX,


cuprinzand prognozele si avertismentele meteorologice in timp real pentru fiecare
NAVAREA/METAREA ce sunt traversate în cazul rutelor oceanice/maritime (Fig 21.4)

6
UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Fig 21.4 Lista statiilor NAVTEX cu mesajele afrente pentru METAREA I la data de 08.01.2016

Temă pentru studiu 1.21.1 Alegeti o ruta transatlantică.............................Pe ruta


respectivă realizati prevederea evoluţiei elementelor hidrometeorologice utilizand ca sursa,
site-urile specificate anterior.

1.21.2 Prevederea evoluţiei elementelor hidrometeorologice la primirea mesajelor de


pericol de furtună, la traversarea zonelor cu perturbaţii barice sau cu alte manifestări
extreme

Prognoza câmpului baric

Se consideră că centrii barici în perioada de prognoză se vor deplasa cu aceeaşi viteză şi


orientare ca în perioada anterioară.
Depresiunile cu izobare alungite, se vor deplasa în direcţia axei mari a depresiunii.
Depresiunile în stadiul de umplere, au tendinţa de a devia spre stânga, micşorându-şi
viteza.
Când o depresiune sau un anticiclon îşi intensifică activitatea, viteza lor de deplasare
creşte de obicei în linie dreaptă.

7
UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Devierea traiectoriei depresiunii se produce atunci când aceasta se apropie de un


anticiclon staţionar.
Centrii barici cu izobare circulare, se deplasează în direcţia centrului de minimă tendinţă
barică cu devieri la stânga pentru depresiuni şi la dreapta pentru anticicloni în emisfera
nordică.
Centrii barici rămân staţionari dacă tendinţele barice din jur sunt aproximativ egale.
Formarea unui nucleu de scădere a depresiunii în punctul de ocluzie, indică o posibilă
regenerare a depresiunii.
Centrii barici cu axă verticală sunt uşor mobili şi se destramă uşor.
În general, deplasarea centrilor barici la sol reprezintă 0,7 din viteza vântului
caracteristic.

Prevederea vântului

Prevederea vântului depinde de câmpul baric şi evoluţia sa.


Vântul are direcţia spre presiunea coborâtă, divergent la anticicloni şi convergent la
depresiuni.
La apropierea unei depresiuni sau a unui front, viteza vântului creşte.
De asemenea, la slăbirea sau umplerea unei depresiuni viteza vântului creşte.
Slăbirea vântului se produce în partea centrală a unui anticiclon sau în şaua barică.
Intensificarea vântului, mai ales în rafale cu tendinţe de rotire, precede înrăutăţirea vremii.
Dacă în urma ploilor vântul se intensifică, se va produce o înrăutăţire de durată a vremii.
Intensificarea şi rotirea vântului în sens invers acelor de ceasornic, înseamnă că prin
stânga punctului considerat va trece un ciclon (în emisfera nordică).
Vremea rămâne frumoasă dacă după amiază se porneşte un vânt slab.

Prognoza nebulozităţii

Trebuie să se ţină cont de turbulenţa maselor de aer, de convecţia termică, de umiditatea


aerului şi de stabilitatea şi instabilitatea verticală.

O masă de aer instabilă caldă ce se deplasează peste o suprafaţă rece, va determina o


nebulozitate de tip stratiform.
Nebulozitatea ridicată, cu nori cu dezvoltare pe verticală, se produce la încălzirea
puternică a stratului inferior.
Nebulozitate compactă dă frontul cald, frontul rece de ordinul 1 şi cel oclus.
La frontul rece de ordinul 2, nebulozitatea este doar pe o fâşie îngustă cu dezvoltare mare
pe verticală.
Deplasarea fronturilor cu viteză redusă, determină lărgirea zonei acoperite.
Nebulozitatea slabă şi variabilă se întâlneşte în sectorul cald al depresiunii şi la periferia
anticiclonilor.
Cea mai scăzută nebulozitate, este caracteristică zonelor centrale ale anticiclonilor.

Schimbările bruşte ale nebulozităţii se produc in anotimpul rece cand o masă de aer se
deplasează pe continent de pe mare şi invers.

8
UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

Temă pentru studiu 1.21.2: Realizati pe ruta alesa anterior prognoza nebulozitatii si
a vântului tinand cont de caracteristicile generale enumerate anterior.

1.21.3 TESTE DE AUTOEVALUARE


1. Care din site-ul următor ofera informatiile hidrometeorologice cuprinse în buletinele statiilor
NAVTEX de pe o rută oceanică/maritimă?

a. http://weather.gmdss.org b. http://www.ecmwf.int c. http://passageweather.com

2. P timpul iernii, navele in drum spre/sau dinspre porturile americane, situate la nord de latitudinea de
45°N, vor intalni cu siguranta?
b ) O depresiune c ) O depresiune
a ) Un ciclon tropical d ) Un taifun
tropicala extratropicală
3. Fiecare hartă pilot reprezentă condițiile hidrometeorologice observate pentru o anumita zonă pe
timp de ..........
a ) o saptamană b ) un an c ) o lună d ) un sezon

1.21.4 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Care sunt zonele de tip METAREA pe care le veţi traversa pe perioada unui voiaj
pe ruta Buenos Aires - Barcelona ?

2. Pentru voiajul mentionat anterior, mentionati zonele depresionare intalnite si


caracteristicile evolutive a principalilor parametri hidrometeorologici

1.21.5 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

1.Raspuns corect: a 2. Răspuns corect: c 3. Răspuns corect: c

1.21.6. BIBLIOGRAFIE

1. Neguţ L., Meteorologie maritimă, Editura Sport-Turism , Bucureşti 1981.

9
UI 1. METEOROLOGIE ©FORMAT IFR

2. Atodiresei D., Meteorologie şi oceanografie -Note de curs, Editura ANMB,Constanţa, 2011


3. Pescaru, Cornelia ; Pescaru, Al., Meteorologie marină , Editura Nautica, Constanta, 2005.
4. Butterworth-Heinemann., An introduction to dynamic meteorology., Elsevier Oxford, 2004.
5. Balaban Gh., Tratat de navigaţie maritimă, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1996.
6. Şelaru O., Elemente de meteorologie şi hidrologie maritimă, Editura Tipofin, Constanţa, 1997.

Cărţi, articole şi surse de internet

1. http://passageweather.com
2. http://weather.gmdss.org
3. http://www.nhc.noaa.gov
4. http://www.ecmwf.int/;
5. http://worldweather.wmo.int/

10

S-ar putea să vă placă și