Sunteți pe pagina 1din 34

TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

EXAMEN DE DIPLOMĂ LA SPECIALIZAREA


NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT MARITIM
- SESIUNEA IUNIE 2004 -

TESTE GRILĂ LA DISCIPLINA ESIN

1. Giroscopul liber, definiţii, proprietăţi. Mişcarea aparentă a axului principal a


giroscopului liber.
Bibliografie:
1. Bozianu, Fr., „Aparate electrice de navigaţie”, editura „Gh. Asachi” Iaşi, 2002.
2. Bozianu, Fr., ş.a. „Construcţia neconvenţională a girocompaselor navale”, editura
Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2001.
3. Bozianu, Fr., „Echipamente şi Sisteme de Navigaţie”, tipografia Academiei Navale
„Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2003.

1. Giroscopul este un solid rigid cu punct fix, care se caracterizează prin:


a) viteză de rotaţie foarte mare în jurul axei de simetrie;
b) greutate mare;
c) suspensie cardanică;
d) toate variantele a), b) şi c).

2. Giroscopul cu trei grade de libertate are suspensia cardanică formată din:


a) inel cardanic orizontal;
b) inel cardanic vertical;
c) inel cardanic exterior;
d) toate variantele a), b) şi c).

3. Giroscopul liber este:


a) giroscopul cu trei grade de libertate asupra căruia nu acţionează forţe exterioare;
b) giroscopul compensat al cărui centru de greutate coincide cu centrul de suspensie;
c) giroscopul compensat asupra căruia nu acţionează forţe exterioare;
d) nici una dintre variantele a), b) sau c).

4. Inerţia giroscopului liber se manifestă prin:


a) menţinerea constantă a direcţiei axei de rotaţie a giroscopului liber;
b) menţinerea direcţiei axei de rotaţie a giroscopului liber;
c) menţinerea constantă a direcţiei axei principale de rotaţie a giroscopului liber;
d) menţinerea direcţiei axei principale de rotaţie a giroscopului liber.

5. Efectul giroscopic (precesia giroscopului) înseamnă:


a) mişcarea giroscopului pe o direcţie perpendiculară direcţiei de acţiune a forţei
exterioare;
b) mişcarea giroscopului în direcţia acţiunii forţei exterioare;
c) mişcarea giroscopului pe planul acţiunii forţei exterioare;
d) mişcarea giroscopului pe planul perpendicular acţiunii forţei exterioare.

1
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

6. Momentul giroscopic reprezintă:


a) momentul forţelor exterioare care acţionează asupra giroscopului;
b) momentul rezultant al forţelor de inerţie ale giroscopului;
c) momentul rezultant al tuturor forţelor care apar la mişcarea giroscopului;
d) momentul rezultant al forţelor giroscopului.

7. Precesia regulată a giroscopului echilibrat datorită inerţiei este:


a) un cerc;
b) o elipsă;
c) o spirală;
d) o parabolă.

8. Nutaţia giroscopului reprezintă:


a) mişcarea axei giroscopului sub influenţa forţelor exterioare permanente;
b) mişcarea axei giroscopului sub influenţa unui moment care acţionează permanent;
c) mişcarea axei giroscopului sub influenţa momentului forţelor exterioare
permanente;
d) mişcarea axei giroscopului sub influenţa momentului forţelor permanente care îi
modifică poziţia.

9. Conform dinamicii corpului solid orice punct de pe suprafaţa Pământului are aceeaşi
viteză unghiulară de rotaţie ωt dispusă pe o axa:
a) paralelă;
b) perpendiculară;
c) secantă;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

10. Componenta orizontală (ωo) de rotaţie a Pământului reprezintă viteza unghiulară de


rotaţie a planului:
a) meridianului;
b) orizontului;
c) primului vertical;
d) eclipticii.
în jurul direcţiei NS (estul coboară, vestul se ridică).

11. Componenta verticală (ωv) de rotaţie a Pământului reprezintă viteza unghiulară de


rotaţie a planului:
a) orizontului;
b) meridianului;
c) primului vertical;
d) primului meridian.
în jurul direcţiei ZnNd.

12. Mişcarea aparentă a axei principale a giroscopului este o consecinţă a:


a) mişcării diurne a Pământului;
b) proprietăţii de inerţie a axei principale a giroscopului liber;
c) a) şi b);
d) nici una din variantele a), b) sau c).

2
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

13. Viteza liniară aparentă V1 a axului giroscopului are sensul :


a) de ridicare pentru înclinarea axului spre E faţă de meridian;
b) de coborâre când axa este înclinată spre V;
c) de ridicare pentru înclinarea axului spre V faţă de meridian;
d) de coborâre când axa este înclinată spre E.

14. Viteza liniară aparentă V2 a axului giroscopului are sensul :


a) spre est pentru latitudine nordică şi spre vest pentru latitudine sudică;
b) spre est pentru latitudine sudică şi spre vest pentru latitudine nordică;
c) spre est pentru latitudine nordică şi sudică;
d) spre vest pentru latitudine nordică şi sudică.

15. Giroscopul nu va rămâne în planul meridianului datorită vitezei:


a) V1;
b) V2;
c) V3;
d) V4.

16. Axa giroscopului revine în poziţia iniţială după:


a) 6 ore;
b) 12 ore;
c) 18 ore;
d) 24 ore;

17. În perioada de oscilaţii de 24 de ore a giroscopului acesta va avea oscilaţii faţă de


planul (planurile):
a) orizontului;
b) meridianului;
c) verticalul locului;
d) variantele a), b) şi c).

18. Giroscopul liber este folosit ca indicator al direcţiei:


a) N;
b) S;
c) E;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
I
19. O navă cu girocompas monogiroscopic la bord, se află in punctul  = 59010 3 S ;  =
175003 2I W , în Dg1=1200 ; V=18 Nd , vine la Dg2=2400; A=+10. Specificaţi care Da2, din
cele patru date, trebuie trasat pe hartă, cunoscând raportul: Bex/BHg = 0,02
a) Da2 = 242 10
b) Da2= 240 10
c) Da2 = 238 50
d) Da2 = 241 50

3
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

'
20 . O navă cu girocompas pendular la bord se află in punctul de coordonate = 29030 3 S ;
'
 = 129015 3 W in Dg= 1200 ; schimbă viteza de la V 1=16Nd la V2=24Nd, corecţia erorii
de instalare a girocompasului A=+0 50 . Stabiliţi care drum adevărat corespunde
momentului terminării manevrei de modificare a vitezei. Justificaţi răspunsul
a) Da = 120 04
b) Da = 121 06
c) Da =122 04
d) Da = 123 04

2. Transformarea giroscopului în girocompas prin metodele: pendulară, hidraulică şi


electromagnetică. Oscilaţiile neamortizate ale girocompaselor: cu mercur, pendulare şi
electromagnetice.
Bibliografie:
1. Bozianu, Fr., „Aparate electrice de navigaţie”, editura „Gh. Asachi” Iaşi, 2002.
2. Bozianu, Fr., ş.a. „Construcţia neconvenţională a girocompaselor navale”, editura
Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2001.
3. Bozianu, Fr., „Echipamente şi Sisteme de Navigaţie”, tipografia Academiei Navale
„Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2003.

21. Care din metodele de mai jos nu este o metodă de transformare a giroscopului în
girocompas:
a) metoda pendulară;
b) metoda electromagnetică;
c) metoda vaselor comunicante;
d) metoda oscilaţiilor neamortizate?

22. Realizarea unei precesii axei principale, cu o viteză egală cu ω vz , va determina axa
giroscopului să rămână în planul:
a) orizontului;
b) meridianului;
c) orizontului adevărat;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

23. Metoda pendulară se realizează prin:


a) coborârea centrului de greutate faţă de centrul de suspensie prin ataşarea unei
greutăţi;
b) ridicarea centrului de greutate faţă de centrul de suspensie prin ataşarea unei
greutăţi;
c) coborârea centrului de greutate faţă de centrul de suspensie prin ataşarea unui
recipient cu lichid;
d) ridicarea centrului de greutate faţă de centrul de suspensie prin ataşarea unui
recipient cu lichid.

24. Viteza liniară a polului giroscopului, în cazul metodei pendulare, are sensul spre:
a) spre vest când axa principală este înclinată deasupra planului orizontului;
b) spre est când axa principală este înclinată sub planului orizontului;
c) spre est când axa principală este înclinată deasupra planului orizontului;
d) spre vest când axa principală este înclinată sub planului orizontului.

4
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

25. Metoda vaselor comunicante(pentru transformarea giroscopului în girocompas)


foloseşte în dispozitivul cu vase comunicante:
a) alcool;
b) glicerină;
c) mercur;
d) apă distilată.

26. Viteza V3, (în cazul metodei vaselor comunicante) ce apare ca urmare a vitezei
unghiulare de precesie ωp după axa OZ, are sensul spre:
a) est sau vest;
b) numai spre est;
c) numai spre vest;
d) spre nord.

27. În cazul oscilaţiilor neamortizate ale giroscoapelor, analiza grafică a acestora este:
a) un cerc în care V1, V2, şi V3 au sensurile corespunzătoare;
b) o elipsă în care V1, V2, şi V3 au sensurile corespunzătoare;
c) o spirală în care V1, V2, şi V3 au sensurile corespunzătoare;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

28. Tensiunea de alimentare a traductorului de moment dată de indicatorul de


orizontalitate, în cazul metodei electromagnetice, este :
a) proporţională cu unghiul de înclinare al axei principale a girocompasului faţă de
planul orizontului;
b) proporţională cu unghiul de înclinare al axei principale a girocompasului faţă de
planul meridianului;
c) invers proporţională cu unghiul de înclinare al axei principale a girocompasului
faţă de planul primului vertical;
d) invers proporţională cu unghiul de înclinare al axei principale a girocompasului
faţă de planul eclipticii;

29. În cazul metodei electromagnetice pentru obţinerea precesie se creează un moment


exterior proporţional cu înclinarea α folosindu-se:
a) un selsin electromagnetic proporţional;
b) un traductor electromagnetic de moment;
c) o rezistenţă;
d) o punte hidraulică de moment.

30. În cazul metodei electromagnetice, o dată cu înclinarea axei OX a girocompasului faţă


de planul orizontului, indicatorul de orizontalitate:
a) se înclină cu un unghi mai mare;
b) se înclină cu un unghi mai mic;
c) se înclină cu acelaşi unghi;
d) rămâne imobil.

5
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

31. Giroscopul liber este transformat în girocompas prin :


a) acţionarea cu o forţă orizontală pentru a anula ieşirea din meridian a axului
principal;
b) acţionarea cu o forţă de gravitaţie verticală obţinută prin coborârea centrului de
greutate pentru obţinerea unei precesii care să anuleze ieşirea din meridian;
c) acţionarea cu o forţă de gravitaţie verticală obţinută pe principiul vaselor
comunicante pentru crearea unei precesii care să ducă la anularea ieşirii din meridian;
d) acţionarea cu un cuplu de forţe obţinute cu un element electromagnetic (motor,
aparat de inducţie, etc.) pentru obţinerea unei precesii care să ducă la anularea ieşirii din
meridian.

3. Amortizarea oscilaţiilor girocompaselor pendulare, cu mercur şi electromagnetice.


Oscilaţiile amortizate ale girocompaselor pendulare, cu mercur şi electromagnetice,
diagrama de orientare în meridian.
Bibliografie:
1. Bozianu, Fr., „Aparate electrice de navigaţie”, editura „Gh. Asachi” Iaşi, 2002.
2. Bozianu, Fr., ş.a. „Construcţia neconvenţională a girocompaselor navale”, editura
Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2001.
3. Bozianu, Fr., „Echipamente şi Sisteme de Navigaţie”, tipografia Academiei Navale
„Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2003.

32. Amortizarea oscilaţiilor girocompaselor are la bază crearea unei precesii suplimentare
cu un astfel de sens încât se:
a) accelerează intrarea în meridian a axului principal şi frânează pe timpul ieşirii;
b) accelerează ieşirea din meridian a axului principal şi frânează pe timpul intrării;
c) accelerează intrarea în planul primului vertical a axului principal şi accelerează şi
pe timpul ieşirii;
d) accelerează intrarea în meridian a axului principal şi accelerează şi pe timpul
ieşirii.

33. În cadrul metodei vaselor comunicante pentru amortizarea oscilaţiilor girocompaselor,


sensul vitezei de precesie suplimentară V4 este:
a) spre vest când în vasul nordic este mai mult ulei;
b) spre est când în vasul nordic este mai mult ulei;
c) spre vest când în vasul sudic este mai mult ulei ;
d) spre est când în vasul sudic este mai mult ulei.
34. La metoda vaselor comunicante (pentru amortizarea oscilaţiilor) se foloseşte un sistem
de vase ce conţin:
a) mercur;
b) parafină;
c) ulei;
d) alcool.
35. În cazul oscilaţiilor amortizate ale girocompaselor pendulare, axul principal al
girocompasului se va deplasa sub influenţa unora din următoarelor viteze:
a) viteza aparentă V1 cu sensul în sus sau în jos funcţie de sensul de înclinare al
axului spre est sau spre vest;
b) viteza aparentă V2 care este constantă deoarece latitudinea este constantă şi are
sensul spre nord sau sud funcţie de semnul latitudinii;
c) viteza de precesie principală V3 cu sensul spre est sau spre vest funcţie de sensul
de înclinare;
d) viteza de precesie suplimentară V4 cu sensul spre est sau spre vest funcţie de vasul
cu surplus de ulei.

6
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

36. Studiul oscilaţiilor amortizate ale girocompaselor pendulare presupune proiectarea


traiectoriei descrise de axa girocompasului pe un plan perpendicular pe planele:
a) primului vertical şi orizontului;
b) orizontului şi meridianului;
c) meridianului şi primului vertical;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

37. Diagrama oscilaţiilor amortizate ale girocompasului pendular are forma:


a) unui cerc;
b) unei elipse;
c) unei spirale;
d) unei parabole.

38. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:


a) diagrama de orientare în meridian este obţinută la înregistratorul automat de drum
pe timpul cât girocompasul se orientează în meridian?
b) diagrama se foloseşte pentru a verifica buna funcţionare a elementului sensibil la
schimbarea/înlocuirea lichidului de răcire?
c) diagrama nu se compară niciodată cu cea obţinută prin calcul?
d) toate variantele de mai sus?

39. Oscilaţiile amortizate ale girocompasului pendular, considerate ca fiind oscilaţii ce se


realizează faţă de planul meridianului, sunt caracterizate de următoarele mărimi:
a) amplitudinea oscilaţiilor;
b) perioada oscilaţiilor amortizate;
c) factorul de amortizare;
d) toate variantele a), b) şi c).

40. Metode de amortizare a oscilaţiilor girocompaselor sunt:


a) metoda vaselor comunicante(folosită la girocompasele cu mercur);
b) metoda deplasării centrului de greutate(folosită la girocompasele pendulare);
c) metoda electromagnetică;
d) toate variantele a), b) şi c).

41. În cazul amortizării oscilaţiilor girocompaselor, prin metoda deplasării centului de


greutate, viteza liniară V4 produsă de viteza unghiulară de precesie are sensul:
a) în jos când capătul nordic al axului girocompasului este deasupra planului
orizontului;
b) în sus când capătul nordic al axului girocompasului este deasupra planului
orizontului;
c) în lateral când capătul nordic al axului girocompasului este deasupra planului
orizontului;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

42. În cazul oscilaţiilor amortizate ale girocompaselor cu mercur, eroarea de amortizare:


a) este proporţională cu latitudinea locului;
b) este nulă la Ecuator;
c) la poli este nulă;
d) este proporţională cu longitudinea locului.

7
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

43. Metoda electromagnetică de amortizare a oscilaţiilor presupune folosirea de:


a) traductoare de moment orizontal;
b) traductoare de cursă orizontală;
c) traductoare de moment vertical;
d) traductoare de cursă verticale.

44. În cazul metodei electromagnetice de amortizare a oscilaţiilor, tensiunea dată de


indicatorul de orizontalitate este proporţională cu înclinarea axului girocompasului faţă de
planul:
a) orizontului;
b) meridianului;
c) primului vertical;
d) meridianului magnetic.

45. Oscilaţiile amortizate ale girocompasului electromagnetic au forma:


a) unei elipse;
b) unui cerc;
c) unei spirale;
d) unei parabole.

46. În cazul metodei electromagnetice, eroarea de amortizare:


a) se poate anula prin aplicarea unei tensiuni de corecţie la traductoarele de moment
orizontal;
b) se poate anula prin aplicarea unei tensiuni de corecţie la traductoarele de moment
vertical;
c) nu se poate anula;
d) nu există eroare de amortizare în cazul metodei electromagnetice.

4. Erorile girocompaselor; eroarea de viteză, erorile inerţiale şi eroarea de balans;


cauze, mod de eliminare şi corectare. Corectorul automat de drum, principiul de
construcţie.
Bibliografie:
1. Bozianu, Fr., „Aparate electrice de navigaţie”, editura „Gh. Asachi” Iaşi, 2002.
2. Bozianu, Fr., ş.a. „Construcţia neconvenţională a girocompaselor navale”, editura
Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2001.
3. Bozianu, Fr., „Echipamente şi Sisteme de Navigaţie”, tipografia Academiei Navale
„Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2003.

47. Eroarea de viteză reprezintă:


a) unghiul cu care se abate axa girocompasului faţă de meridianul adevărat sub
influenţa deplasării navei pe suprafaţa Pământului;
b) unghiul cu care se abate axa girocompasului faţă de meridianul adevărat sub
influenţa deplasării navei cu viteză constantă pe suprafaţa Pământului;
c) unghiul cu care se abate axa girocompasului faţă de drumul adevărat al navei sub
influenţa deplasării navei pe suprafaţa Pământului;
d) unghiul cu care se abate axa girocompasului faţă de direcţia iniţială sub influenţa
deplasării navei pe suprafaţa Pământului.
48. Eroarea de viteză:
a) depinde de tipul girocompasului;
b) acţionează asupra tuturor tipurilor de girocompase;
c) depinde de viteza şi drumul navei;
d) depinde de latitudinea geografică la care se află nava.

8
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

49. Eroarea de viteză poate fi exprimată funcţie de:


a) drumul adevărat;
b) drumul magnetic;
c) drumul giro;
d) toate variantele a), b) şi c).

50. Corecţia corespunzătoare eliminării erorii de viteză prin folosirea corectorului automat
al erorii de viteză presupune fixarea distanţei dintre cele două discuri care este:
a) proporţională cu viteza navei;
b) proporţională cu tangenta longitudinii;
c) invers proporţională cu cosinusul latitudinii;
d) toate variantele a), b) şi c).

51. Discul O1 (parte a corectorului automat al erorii de viteză) cuplat solidar cu axul zz al
girocompasului este:
a) elementul sensibil;
b) elementul complex;
c) elementul traductor;
d) elementul invers.

52. Erorile inerţiale la girocompase se datorează:


a) acceleraţiei inerţiale produsă de variaţia vectorului vitezei navei;
b) deplasărilor inerţiale produse de mişcarea navei;
c) acceleraţiei inerţiale produsă de mişcarea navei;
d) deplasărilor inerţiale produse de variaţia vectorului vitezei navei.

53. Deplasarea balistică se datorează:


a) acţiunii acceleraţiei inerţiale asupra girocompasului cu centrul de greutate deplasat
faţă de centrul de suspensie;
b) acţiunii acceleraţiei inerţiale asupra girocompasului cu centrul de greutate identic
cu centrul de suspensie;
c) acţiunii forţei de greutate asupra girocompasului cu centrul de greutate deplasat
faţă de centrul de suspensie;
d) acţiunii forţei de greutate asupra girocompasului cu centrul de greutate identic cu
centrul de suspensie;

54. Deplasarea balistică este specifică:


a) girocompaselor pendulare;
b) girocompaselor acţionate cu mercur la care amortizarea oscilaţiilor se face prin
deplasarea centrului de greutate;
c) girocompaselor electromagnetice;
d) toate variantele a), b) şi c).

55. Deplasarea balistică are forma:


a) unei elipse;
b) unui cerc;
c) unei parabole;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

9
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

56. Condiţia trecerii aperiodice a axului girocompasului în noul meridian este următoarea:
a) perioada oscilaţiilor amortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul să fie
egală cu perioada pendulului gravitaţional
b) perioada oscilaţiilor neamortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul să fie
mai mare ca perioada pendulului gravitaţional
c) perioada oscilaţiilor amortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul să fie
mai mică ca perioada pendulului gravitaţional
d) perioada oscilaţiilor neamortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul să fie
egală cu perioada pendulului gravitaţional

57. Eroarea inerţială de gradul I la girocompase este dată de:


a) diferenţa dintre deplasarea inerţială şi deplasarea navei;
b) diferenţa dintre deplasarea inerţială şi deplasarea meridianului;
c) diferenţa dintre deplasarea meridianului şi deplasarea navei;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

58. Eroarea inerţială de gradul I:


a) acţionează pe timpul manevrei;
b) se amortizează singură după una două oscilaţii;
c) este maximă la terminarea manevrei;
d) toate variantele a), b) şi c).

59. Eroarea inerţială de gradul I se calculează:


a) tot timpul din trei în trei ore;
b) la intrarea pe un aliniament;
c) tot timpul din şase în şase ore;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

60. Eroarea inerţială de gradul I are forma:


a) unei elipse;
b) unui cerc;
c) unei parabole;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

61. Eroarea inerţială de gradul II apare la următoarele girocompase:


a) girocompase pendulare care dispun de amortizor hidraulic;
b) girocompase electromagnetice;
c) girocompase acţionate cu mercur;
d) toate variantele de mai sus.

62. Eroarea inerţială de gradul II are forma:


a) unei elipse;
b) unui cerc;
c) unui pătrat;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

63. Eroarea inerţială de gradul II atinge maximul când:


a) axa girocompasului se va deplasa spre vechiul meridian;
b) axa girocompasului se va deplasa spre noul meridian;
c) axa girocompasului se va deplasa spre meridianul adevărat;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

10
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

64. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:


a) eroarea inerţială de gradul II se anulează singură după 20-25 de minute;
b) la latitudini mai mici decât latitudinea de calcul eroarea inerţială de gradul II
micşorează eroarea inerţială de gradul I;
c) la latitudini mai mari decât latitudinea de calcul eroarea inerţială de gradul II
micşorează eroarea inerţială de gradul I;
d) nu poate fi anulată prin nici un dispozitiv.

65. Eroarea inerţială de gradul II se poate anula prin:


a) dispozitivul de întrerupere a amortizării;
b) eliminarea cauzei ce o produce;
c) oprirea trecerii uleiului dintr-un vas în altul pe timpul manevrei navei;
d) toate variantele a), b) şi c).

66. Eroarea de balans se datorează:


a) valurilor;
b) vitezei navei;
c) longitudinii;
d) oscilaţiilor câmpului magnetic al navei.

67. În cazul erorii de balans:


a) vectorul acceleraţiei de balans se descompune în două componente;
b) condiţia de echilibru în meridian nu se mai păstrează;
c) vectorul acceleraţiei inerţiale se descompune în două componente;
d) toate variantele a), b) şi c).

68. Eroarea de balans depinde de:


a) latitudinea locului;
b) amplitudinea acceleraţiei de balans;
c) direcţia valului;
d) termenul „cos2Q”.

69. Anularea erorii de balans se realizează prin:


a) vase comunicante;
b) girosferă;
c) construcţie;
d) două giroscoape introduse într-o sferă cuplate între ele printr-o legătură
antiparalelogram.

70. În cazul eliminării erorii de balans:


a) axele principale ale torurilor în poziţie de echilibru formează un unghi de 180°;
b) giroscoapele au trei grade de libertate;
c) vectorii momente cinetice nu se descompun;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

11
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

5. Sisteme funcţionale ale girocompaselor: sisteme de urmărire cu traductoare rezistive


şi inductive; sisteme de repetitoare; sisteme de răcire şi semnalizare. Scheme de
principiu, funcţionare.
Bibliografie:
1. Bozianu, Fr., „Aparate electrice de navigaţie”, editura „Gh. Asachi” Iaşi, 2002.
2. Bozianu, Fr., ş.a. „Construcţia neconvenţională a girocompaselor navale”, editura
Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2001.
3. Bozianu, Fr., „Echipamente şi Sisteme de Navigaţie”, tipografia Academiei Navale
„Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2003.

71. Schema bloc a unui girocompas cuprinde:


a) element sensibil;
b) element traductor;
c) sistem de alimentare;
d) sistem de transmisie sincronă;
e) sistem de transmisie asincronă;
f) sistem de răcire;
g) sistem de compensare;
h) sistem de semnalizare;
i) sistem de urmărire.
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h)
b) a)+c)+d)+f)+h)+i)
c) a)+b)+c)+e)+f))+g)+h)+i)
d) a)+c)+e)+f)+h)+i)

72. Elementul sensibil al girocompaselor bigiroscopice este o sferă închisă ermetic în


interiorul căreia sunt dispuse următoarele componente:
a) bobina de centrare;
b) cadrul de susţinere al celor două giromotoare;
c) amortizorul hidraulic;
d) legătura antiparalelogram.

73. Sfera de urmărire al girocompaselor bigiroscopice este formată din:


a) două emisfere;
b) o sferă etanşă;
c) o centură ecuatorială;
d) două centuri ecuatoriale.

74. Operaţia de centrare a girosferei se execută pentru:


a) a se evita atingerea sferelor între ele;
b) păstrarea distanţelor dintre comutatori celor două sfere;
c) realizarea unei bune alimentări;
d) toate variantele.

12
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

75. Metode posibile de centrare a girosferei sunt:


a) centrarea cu o bobină de centrare;
b) centrarea cu doua bobine;
c) centrarea cu două bobine de centrare şi pernă de aer;
d) centrarea cu trei bobine;
e) centrarea cu trei bobine şi pivot central;
f) centrarea pernă de aer şi pivot central;
g) centrarea cu pivot central;
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+e)+f)
b) a)+b)+d)+e)
c) a)+b)
d) a)+b)+c)+f)

76. În cazul centrării girosferei cu o bobină de centrare:


a) forţele din zona unde distanţa este mică cresc;
b) forţele din zona unde distanţa este mică scad;
c) forţele din zona unde distanţa este mare cresc;
d) forţele din zona unde distanţa este mare scad.

77. Dispunerea bobinelor în cazul centrări cu două bobine este:


a) în calota superioară;
b) în partea stângă;
c) în calota inferioară;
d) în partea dreaptă.

78. Centrarea girosferei cu două bobine şi pernă de mercur are avantajul că:
a) permite utilizarea girocompaselor în zone de navigaţie grele;
b) permite o gamă largă a temperaturii lichidului de susţinere;
c) nu necesită realimentare;
d) nu există o astfel de centrare.

79. Centrarea girosferei cu două bobine şi pivot central:


a) se utilizează la navele ce navigă în zone de navigaţie grele;
b) permite un interval mare al temperaturii lichidului de răcire;
c) pivotul pătrunde până în centrul sferei;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

80. Alimentarea cu tensiune a elementelor din interiorul girosferei se realizează prin:


a) electrodul polar superior;
b) electrodul ecuatorial;
c) electrodul polar inferior;
d) condensator.

81. Alimentarea cu tensiune a girosferei se face prin:


a) contact direct;
b) lichid de răcire;
c) lichid de susţinere;
d) peri de sârmă.

13
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

82. Sistemul de urmărire cu traductor rezistiv foloseşte la:


a) transformarea giraţiei navei în semnal electric;
b) amplificarea semnalului mecanic primit în urma giraţiei navei;
c) alimentarea unui micromotor de execuţie pentru transmiterea la distanţă a
indicaţiilor girocompasului;
d) toate variantele a), b) şi c).

83. În cazul sistemului de urmărire cu traductor rezistiv puntea Wheatstone este echilibrată
când:
a) sfera de urmărire este în urma girosferei;
b) sfera de urmărire este sincronizată cu girosfera;
c) sfera de urmărire este înaintea girosferei;
d) nava este la drum.

84. Sistemul de urmărire cu traductor rezistiv se foloseşte la girocompasele cu suspensie:


a) în lichid;
b) pe pernă de aer;
c) cu arc reductor;
d) dublă.

85. În cazul sistemului de urmărire cu traductor rezistiv, la giraţia navei în sens invers,
diferenţa de potenţial se inversează, iar motoraşul de urmărire:
a) se roteşte în sens invers;
b) se roteşte în acelaşi sens;
c) motoraşul nu acţionează în nici un fel;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

86. Funcţionarea selsinului, din sistemul de transmisie sincronă cu selsine în regim de


indicator, pentru unghiuri de defazaj în jur de:
a) 45°;
b) 90°;
c) 135°;
d) 180°,
este instabilă.

87. Datorită faptului că nu toţi coeficienţii ecuaţiei caracteristice sunt pozitivi (în cazul
sistemului de transmisie sincronă cu selsine în regim de indicator):
a) funcţionarea selsinului este instabilă;
b) funcţionarea selsinului este stabilă;
c) funcţionarea selsinului este reglabilă;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

88. Selsinele în regim de indicator dezvoltă cupluri de sincronizare mai mari la unghiuri de
dezacord mici cu cât:
a) cuplul sincronizant specific este mai mic;
b) cuplul sincronizant specific este mai mare;
c) cuplul sincronizant specific nu are nici o influenţă;
d) cuplul sincronizant specific rămâne constant o perioadă mai lungă de timp.

14
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

89. Repetitoarele girocompaselor sunt formate din:


a) roză zecimală;
b) roză aproximativă;
c) roţi dinţate cilindrice;
d) roţi dinţate conice;
e) resort elicoidal;
f) tijă de sincronizare;
g) contacte de sincronizare;
h) selsin indicator;
i) becuri iluminare.
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h)+i)
b) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+i)
c) a)+b)+c)+e)+f)+g)+h)+i)
d) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h)+i)

90. Diagrama de drum înregistrată de înregistratorul automat de drum:


a) este probă juridică;
b) permite reconstituirea drumului navei;
c) prezintă în partea dreaptă patru spaţii pentru trasarea cadranului în care se află
nava;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

91. Tipurile de înregistratoare de drum folosite sunt:


a) înregistratoare cu tambur;
b) înregistratoare cu clemă;
c) înregistratoare cu camă;
d) înregistratoare cu disc.

92. Elementele ce diferă, ca si construcţie, între înregistratorul cu camă şi cel cu tambur


sunt:
a) braţul peniţei de drum;
b) ghidaje;
c) camă;
d) cărucior;
e) bielă;
f) tambur colector;
g) resort;
h) motoraş de timp.
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h);
b) a)+b)+c)+e)+g);
c) a)+c)+e)+f)+g);
d) a)+b)+c)+e)+h).

93. În cazul sistemelor de răcire şi semnalizare cu termostate întâlnite la giroscoapele cu


suspensie în lichid:
a) variaţia volumului tubului gofrat este egală cu variaţia volumului benzolului;
b) deplasarea tijei termostatului este proporţională cu variaţia temperaturii;
c) lichidul din interior(benzol) are un coeficient de dilatare mic;
d) corpul termostatului este scufundat în lichidul de răcire.

15
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

94. Raza de curbură a releelor cu bimetale depinde de:


a) săgeata formată fθ;
b) creşterea temperaturii θ a lamelei;
c) h, grosimea lamelei;
d) unghiul de incidenţă.

6. Exploatarea girocompaselor la bordul navelor: operaţii în vederea punerii în


funcţiune, reglaje specifice.
Bibliografie:
1. Bozianu, Fr., „Aparate electrice de navigaţie”, editura „Gh. Asachi” Iaşi, 2002.
2. Bozianu, Fr., ş.a. „Construcţia neconvenţională a girocompaselor navale”, editura
Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2001.
3. Bozianu, Fr., „Echipamente şi Sisteme de Navigaţie”, tipografia Academiei Navale
„Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2003.

95. Girocompasul KURS-IV are următoarele părţi componente:


a) girocompasul mamă;
b) girosfera;
c) sistemul de urmărire;
d) corectorul erorii de viteză;
e) sistemul de orientare rapidă;
f) aparate periferice;
g) sisteme de alimentare.
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+f)+g)
b) a)+b)+c)+d)
c) a)+b)+c)+d)+e)+f)
d) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)

96. Girocompasul mamă (pentru KURS-IV) conţine:


a) corpul girocompasului;
b) suspensia cardanică;
c) vasul suport;
d) habitaclu;
e) elemente ale sistemului de răcire;
f) elemente ale sistemului de urmărire;
g) elemente ale sistemului de alimentare a girosferei;
h) corector.
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+h);
b) a)+b)+c)+e)+g)+h);
c) a)+b)+c)+e)+g);
d) a)+b)+c)+d)+f)+g)+h).

97. Habitaclul girocompasului KURS-IV este un capac în formă de:


a) cilindru;
b) pătrat;
c) calotă;
d) trapez.

16
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

98. Vasul suport al girocompasului KURS-IV este:


a) destinat susţinerii sferei de urmărire;
b) destinat susţinerii celorlalte elemente ale girocompasului;
c) confecţionat din oţel;
d) conţine o greutate din cupru.

99. În interiorul vasului suport (al girocompasului KURS-IV) se află:


a) lichidul de susţinere;
b) sfera de urmărire;
c) serpentina de răcire a lichidului de răcire;
d) toate variantele a), b) şi c).

100. Capacul vasului suport în cazul girocompasului KURS-IV :


a) este confecţionat din bronz;
b) are rolul de a închide vasul suport;
c) susţine sfera de urmărire;
d) este confecţionat din cupru.

101. Corectorul automat al erorii de viteză a girocompasului KURS-IV are în componenţă


unele din următoarele componente:
a) cărucior;
b) roată dinţată azimutală;
c) disc inferior;
d) roză de citire precisă;
e) dispozitivul de acţionare manuală;
f) contacte limitatoare de cursă;
g) selsinul inductiv;
h) capac superior.
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+h);
b) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h);
c) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h);
d) a)+b)+c)+d)+f)+g)+h).
102. Blocul de pornire al KURS-IV este destinat:
a) protecţiei circuitelor;
b) controlului curenţilor consumaţi de sistemul de urmărire;
c) controlului curenţilor consumaţi de elementul sensibil;
d) cuplarea alimentării instalaţiei la reţeaua bordului.
103. Blocul sistemului de urmărire al girocompasului KURS-IV are în componenţă unele
din următoarele componente:
a) transformatorul de urmărire;
b) transformatorul de semnalizare;
c) rezistenţele punţii traductoare;
d) amplificatoare magnetice;
e) punţi redresoare;
f) condensatoare de revenire;
g) întrerupătorul selsinului de urmărire.
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g);
b) a)+b)+c)+e)+f)+g);
c) a)+b)+c)+d)+e)+g);

17
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

d) b)+c)+d)+e)+f)+g).

104. Înregistratorul de drum al girocompasului KURS-IV are în componenţă unele din


următoarele componente:
a) peniţa de drum;
b) căruciorul;
c) ghidaje;
d) tambur canelat;
e) selsin receptor;
f) diagrama de drum;
g) tambur de frânare;
h) tambur colector;
i) roză aproximativă.
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+h)+i);
b) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h)+i);
c) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+i);
d) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h)+i).

105. Repetitoarele de relevare ale girocompasului KURS-IV diferă de cele de drum prin:
a) sistemul de fixare;
b) cerc azimutal pentru citirea relevmentelor prova;
c) geamul de protecţie;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

106. Blocul de semnalizare al girocompasului KURS-IV atenţionează asupra abaterii


temperaturii de la valorile nominale
a) +38°C şi +42°C;
b) +37°C şi +42°C;
c) +38°C şi +41°C;
d) +37°C şi +41°C.

107. În cazul pompei de răcire a girocompasului KURS-IV :


a) agentul de răcire este apă distilată şi glicerină;
b) agentul de răcire este apă distilată şi benzol;
c) foloseşte pentru răcirea apei distilate apă de mare sau apă dulce de la bord;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

108. Convertizorul (AMG-201) al girocompasului KURS-IV :


a) converteşte tensiunea trifazată a bordului în tensiune bifazată necesară alimentării
elementului sensibil al girocompasului;
b) converteşte tensiunea trifazată a bordului în tensiune bifazată necesară alimentării
sistemului de urmărire al girocompasului;
c) converteşte tensiunea trifazată a bordului în tensiune bifazată necesară alimentării
girocompasului;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

109. Alidada simplă a girocompasului KURS-IV:


a) conţine o prismă triunghiulară cu reflecţie simplă;
b) bula de înălţime este plasată sub prismă;
c) la mijlocul obiectivului este întinsă o sârmă subţire de nichel;
d) toate variantele a), b) şi c).

18
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

110. Operaţiunile executate pentru punerea în funcţiune a girocompasului KURS-IV sunt:


a) existenţa becurilor de semnalizare şi iluminare;
b) se verifică ca nivelul apei distilate în pompă să fie la linie;
c) se verifică rezistenţa de izolaţie nu mai mică de 2MΩ;
d) se verifică nivelul fluidului de susţinere cuprins între 1şi 2 cm sub capacul vasului
suport;
e) se verifică legăturile electrice;
f) se verifică vizual blocurile instalaţiei;
g) se verifică siguranţele de protecţie;
h) se pune corectorul la zero;
i) se verifică existenţa hârtiei de la înregistrator;
j) se pun comutatoarele în poziţia: întrerupt, deschis, zero.
Succesiunea corectă a operaţiilor este:
a) f)+g)+a)+i)+d)+b)+h)+e)+c)+j);
b) f)+i)+d)+g)+a)+e)+c)+j)+b)+h);
c) e)+f)+a)+g)+c)+i)+j)+b)+d)+h);
d) e)+g)+d)+a)+b)+f)+i)+j)+b)+c).

111. Stabiliţi care propoziţie este adevărată:


a) în momentul iniţial, imediat după alimentarea girocompasului pendular, elementul
sensibil al acestora execută o mişcare rapidă spre est dacă girocompasul este la latitudine
nordică şi apoi începe să execute oscilaţiile amortizate;
b) în momentul iniţial, imediat după alimentarea girocompasului pendular, elementul
sensibil al acestuia execută o mişcare rapidă spre est, dacă înainte de alimentare a fost
înclinat cu vasul nordic al dispozitivului hidraulic sub planul orizontului la latitudini
sudice;
c) în momentul iniţial, imediat după alimentarea girocompasului pendular, elementul
sensibil al acestuia execută o deplasare rapidă spre vest, deoarece înainte de alimentare
acesta a fost înclinat cu vasul sudic sub planul orizontului la latitudini nordice;
d) în momentul iniţial, imediat după alimentarea girocompasului pendular, elementul
sensibil al acestuia execută o mişcare rapidă spre vest, dacă înainte de alimentare axul
principal al girocompasului era orientat spre sud.

112. O navă cu girocompas cu mercur la bord se află în punctul de coordonate =44050’3S;


= 137014’W în Dg1 =1350
V=18Nd schimbă de drum şi ia Dg2=2250, A=+2 30 .Să se determine Da2 în momentul
terminării manevrei cunoscând raportul:
Bex
 0,02
B Hg
a) Da2 = 2250;
b) Da2 = 227 30 ;
c) Da2 = 229 07 ;
d) Da2 = 222 07 .

19
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

113. O navă cu girocompas pendular la bord se află în punctul de coordonate:


  32 014 5 N ;   29 0 30 '4 E în D g  063 0 ; A = -1 50 ; V1 = 24Nd, schimbă viteza la V2
=12 Nd.
Să se determine Da2 după 30 de minute de la momentul terminării manevrei:
a) Da2 = 630;
b) Da2 = 650;
c) Da2 = 610;
d) Da2 = 590.

114. O navă cu girocompas cu mercur la bord se află în punctul de coordonate   42 50 3


0 '

S;   137 014 3' W în D g1  315 , V=18Nd ,


0,

A = -2 30 ; B ex / B hg  0,02; vine la D g 2 =2250. Să se stabilească valoarea Da2 în


momentul terminării manevrei.
a) Da2 = 2200;
b) Da2 = 227 04 ;
c) Da2 = 222 06 ;
d) Da2 = 2250.

115. O navă cu girocompas pendular la bord se află in punctul de coordonate:


  32 014' 5 N ;   29 0 30 4I E in Dg = 2400 ; A=+1 50 V1=24Nd, schimba viteza la V2
=12 Nd . Sa se determine Da2 în momentul terminării manevrei.
a) Da2=2400;
b) Da2=238 30 ;
c) Da2=242 90 ;
d) Da2=244 04 .

116. Stabiliţi care procedura de punere in funcţiune a girocompasului KURS- IV, este
corectă:

a) Procedura 1
- se verifică blocurile instalaţiei;
- se verifică nivelul lichidului de susţinere;
- se verifică nivelul apei distilate in pompa de răcire;
- se verifică siguranţele de protecţie şi becurile de semnalizare şi iluminare;
- se aduce corectorul la zero;
- se verifică sensibilitatea sistemului de urmărire;
- se sincronizează repetitoarele;
- se verifică poziţia girosferei;
- se introduce corecţia giro la corector;
- se verifică existenta hârtiei;
- se alimentează girocompasul;
- se verifică conductibilitatea electrica a lichidului de susţinere;
- se pun alidadele pe repetitoarele de relevare;
- se raportează comandantului că girocompasul s-a orientat;
- se notează în caietul de exploatare şi jurnalul de bord;

b) Procedura 2

20
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

- se verifică blocurile instalaţiei;


- se verifică nivelul lichidului de susţinere;
- se verifică nivelul apei distilate in pompa de răcire;
- se verifică siguranţele de protecţie şi becurile de semnalizare şi iluminare;
- se aduce corectorul la zero;
- se verifică existenţa hârtiei la înregistrator;
- se pun comutatoarele pe zero sau întrerupt;
- se alimentează girocompasul urmărindu-se curenţii la ampermetre;
- se verifică semnalizarea şi daca este nevoie se reglează contactele termostatului de
semnalizare;
- se verifică răcirea , daca este nevoie se reglează contactele termostatului de răcire;
- se verifică poziţia girosferei , dacă este nevoie se reglează densitatea lichidului de
susţinere;
- se cuplează sistemul de urmărire;
- se sincronizează repetitoarele;
- se verifică curenţii la ampermetre, daca este nevoie se reglează conductibilitatea
lichidului de susţinere;
- se raportează comandantului ca girocompasul este orientat;
- se notează in caietul de exploatare al instalaţiei şi in jurnalul de bord ora punerii in
funcţiune a girocompasului;

c) Procedura 3
- se verifică blocurile instalaţiei;
- se verifică nivelul lichidului de susţinere;
- se verifică nivelul apei distilate in pompa de răcire;
- se verifică siguranţele de protecţie şi becurile de semnalizare şi iluminare;
- se aduce corectorul la zero;
- se verifică existenţa hârtiei la înregistrator;
- se pun comutatoarele pe zero sau întrerupt;
- se alimentează girocompasul urmărindu-se curenţii la ampermetre;
- se verifică semnalizarea şi daca este nevoie se reglează contactele termostatului de
semnalizare;
- se verifică răcirea , daca este nevoie se reglează contactele termostatului de răcire;
- se verifică poziţia girosferei , dacă este nevoie se reglează densitatea lichidului de
susţinere;
- se sincronizează repetitoarele;
- se verifică curenţii la ampermetre, daca este nevoie se reglează conductibilitatea
lichidului de susţinere;

d) Procedura 4
- se verifică blocurile instalaţiei;
- se verifică nivelul lichidului de susţinere;
- se verifică nivelul apei distilate in pompa de răcire;
- se verifică siguranţele de protecţie şi becurile de semnalizare şi iluminare;
- se aduce corectorul la zero;
- se verifică sensibilitatea sistemului de urmărire;
- se sincronizează repetitoarele;
- se verifică poziţia girosferei;
- se introduce corecţia giro la corector;
- se verifică existenta hârtiei;
- se alimentează girocompasul;

21
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

- se verifică curenţii la ampermetre, daca este nevoie se reglează conductibilitatea


lichidului de susţinere;
- se notează in caietul de exploatare al instalaţiei şi in jurnalul de bord ora punerii in
funcţiune a girocompasului.

7. Schema bloc a pilotului automat PID(proporţional ,integrativ, derivativ ).


Bibliografie:
1. Bozianu, Fr., „Aparate electrice de navigaţie”, editura „Gh. Asachi” Iaşi, 2002;
2. Bozianu, Fr., „Echipamente şi Sisteme de Navigaţie”, tipografia Academiei Navale
„Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2003;
3. Bozianu, Fr., „Piloţii automaţi”, editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”,
Constanţa, 2000.

117. În cazul regimurilor „AUTOMAT” şi „URMĂRIRE” (al unui pilot automat PID)
instalaţia automată de guvernare:
a) este un sistem automat cu circuit deschis;
b) dispune de reacţie inversă;
c) mărimea de intrare este aplicată unui comparator diferenţial la care se aplică şi
mărimea de intrare;
d) este un sistem automat cu circuit închis.

118. La intrarea comparatorului diferenţial al unui pilot automat PID se aplică:


a) tensiunea de intrare;
b) tensiunea de reacţie inversă;
c) tensiunea de eroare;
d) nici una din variantele de mai sus.

119. La ieşirea comparatorului diferenţial al unui pilot automat PID se obţine:


a) tensiunea de intrare;
b) tensiunea de reacţie inversă;
c) tensiunea de eroare;
d) nici una din variantele de mai sus.

120. Regimul „URMĂRIRE” (al unui pilot automat PID) se deosebeşte de regimul
„AUTOMAT” (al unui pilot automat PID) prin faptul că:
a) mărimea de intrare este introdusă de timonier;
b) mărimea de ieşire este introdusă de timonier;
c) mărimea de comparaţie este introdusă de timonier;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

121. În regimul „MANUAL” al unui pilot automat PID instalaţia de guvernare este:
a) un sistem automat cu circuit închis;
b) un sistem automat cu circuit deschis;
c) un sistem semiautomat cu circuit închis;
d) un sistem semiautomat cu circuit deschis.

122. Reglajul pentru un pilot automat PID se face funcţie de:


a) starea mării;
b) starea de încărcarea a navei;
c) condiţiile hidrometeorologice;
d) toate variantele a), b) şi c).

22
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

123. Parametrii legilor de comandă a instalaţiei de guvernare automată folosesc:


a) unghiul de abatere de la drum;
b) derivata unghiului de abatere de la drum;
c) integrala unghiului de abatere de la drum;
d) la alegerea timonierului doar una din variantele a), b) sau c).

124. În compunerea unei scheme corespunzătoare unui pilot automat PID intră următoarele
componente:
a) repetitorul giro;
b) traductorul proporţional;
c) elementul de integrare;
d) elementul de adaptare;
e) elementul de sumare;
f) comparatorul diferenţial;
g) amplificatorul.
răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+e)+g);
b) a)+b)+d)+f)+g);
c) a)+b)+c)+d)+e)+f);
d) nici una din variantele a), b) sau c).

125. Tensiunea de reacţie inversă a unui pilot automat:


a) se aplică la comparatorul diferenţial;
b) este proporţională cu unghiul de bandare al cârmei;
c) se găseşte mereu în antifază cu tensiunea principalului semnal de comandă;
d) toate variantele a), b) şi c)..

126. În timpul funcţionări la bordul navelor a piloţilor autoadaptivi:


a) se efectuează o analiză permanentă a semnalelor;
b) se analizează constant caracteristicile navei;
c) se observă deviaţiile de sens ale cârmei;
d) nu există astfel de piloţi.

8. Exploatarea piloţilor automaţi la bordul navelor: operaţii pentru trecerea pilotului


automat din regimurile manual şi urmărire în regimul automat; reglarea pilotului în
regimul automat.
Bibliografie:
1. Bozianu, Fr., „Aparate electrice de navigaţie”, editura „Gh. Asachi” Iaşi, 2002;
2. Bozianu, Fr., „Echipamente şi Sisteme de Navigaţie”, tipografia Academiei Navale
„Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2003;
3. Bozianu, Fr., „Piloţii automaţi”, editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”,
Constanţa, 2000.

127. Pilotul automat „ANSCHUTZ”:


a) este realizat pe module ce permit interconectarea între ele;
b) poate fi cuplat cu orice girocompas cu transmisie asincronă în c.a.;
c) poate fi cuplat cu un compas magnetic;
d) este un pilot P.I.D..

23
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

128. Pentru cuplarea pilotului „ANSCHUTZ” cu girocompasul sunt necesare următoarele


blocuri:
a) blocul indicator;
b) blocul de control;
c) blocul de calcul;
d) blocul declanşatorului;
e) blocul de alimentare;
f) blocul de alarmă;
g) reacţia inversă;
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f);
b) a)+b)+c)+e)+f);
c) a)+b)+c)+e)+f)+g);
d) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g).

129. Blocul de intrare al pilotului automat „ANSCHUTZ”cuprinde:


a) etajul de redresare şi stabilizare al tensiunilor de alimentare a calculatorului
pilotului;
b) etajele demodulator şi redresor ale semnalului de alarmă;
c) etajele demodulator şi redresor ale semnalului eroare de drum;
d) etajele divizor şi redresor ale semnalului reacţiei inverse.

130. Blocul calculator al pilotului automat „ANSCHUTZ”:


a) conţine etajele de prelucrare a semnalului eroare de drum;
b) conţine etajele de reglaj intern;
c) conţine etajele de reglaj extern;
d) obţine la ieşire semnalul de eroare de drum însumat.

131. Blocul de alarmă al pilotului automat „ANSCHUTZ”:


a) conţine etajele de comparare a semnalului eroare de drum cu un semnal de
referinţă;
b) conţine etajele de comandă pentru stoparea maşinii cârmei;
c) conţine etajele de calibrare ale sistemului de urmărire;
d) toate variantele a), b) şi c).

132. Blocul comparatorului al pilotului automat „ANSCHUTZ”conţine:


a) mai multe etaje de comparare;
b) mai multe etaje de circuite poartă;
c) mai multe etaje de prelucrare a semnalului eroare de drum;
d) mai multe etaje de reglaj intern şi extern.

133. În cazul în care blocul indicator al pilotului automat „ANSCHUTZ” nu lucrează cu


blocul de control, pe panoul frontal al blocului indicator sunt prevăzute:
a) butoanele potenţiometrelor şi comutatoarele necesare reglări pilotului în regim
automat;
b) relee de comandă;
c) dispozitive antiparazite radio;
d) nici una din variantele a), b) sau c)..

24
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

134. Blocul de control la pilotului automat „ANSCHUTZ” conţine pe panoul frontal:


a) potenţiometrul „cârmă”;
b) potenţiometrul „contracârmă”;
c) potenţiometrul „ambardee”;
d) potenţiometrul „limită cârmă”;
e) potenţiometrul „alarmă eroare de drum”;
f) potenţiometrul „reglare iluminare”;
g) buton „resetare alarmă”;
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h);
b) a)+b)+c)+d)+e)+f);
c) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h);
d) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g).

135. În interiorul suportului blocului de comandă al pilotului automat „ANSCHUTZ” sunt


dispuse plăcile cu circuite ale:
a) blocului de alarmă şi blocului de calcul şi blocului declanşatorului;
b) blocului de calcul şi sursei de alimentare;
c) blocului declanşatorului, blocului de calcul şi sursei de alimentare;
d) sursei de alimentare, blocului declanşatorului, blocului de calcul şi blocului de
alarmă.

136. Blocul de alarmă „B” al pilotului automat „ANSCHUTZ” are rolul de a genera:
a) semnale de alarmă acustice şi luminoase când eroarea de drum depăşeşte valoarea
aleasă din butonul interior „calibrare alarmă”;
b) semnale de alarmă acustice şi luminoase când apar defecţiuni care modifică
valorile tensiunilor de alimentare;
c) trei semnale auxiliare care au rolul de a anula componenta integrativă;
d) nici una dintre variante.

137. Semnalul sonor de alarmă în cazul blocului de alarmă „B” al pilotului automat
„ANSCHUTZ” se poate opri prin apăsarea butonului:
a) „no alarm” ;
b) „reset alarm”;
c) „alarm off”;
d) „end alarm”.

138. Schema blocului de alarmă „B” al pilotului automat „ANSCHUTZ” mai semnalizează
şi:
a) lipsa tensiuni principale de alimentare;
b) dispariţia tensiunii de +15V stabilizată;
c) dispariţia tensiunii de +5V stabilizată;
d) dispariţia tensiunii releelor;
e) dispariţia tensiunii lămpii;
f) dispariţia tensiunii de -15V stabilizată;
g) dispariţia tensiunii de -5V stabilizată;
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e);
b) a)+b)+c)+f)+g);
c) a)+b)+c)+d)+e)+f);
d) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g).

25
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

139. Blocul de alarmă „S” al pilotului automat „ANSCHUTZ” generează următoarele


semnale:
a) semnale de alarmă sonore şi luminoase când eroarea de drum depăşeşte valoarea
de prag aleasă din butonul exterior „reglare alarmă”;
b) semnale de alarmă sonare şi luminoase la dispariţia tensiunilor de alarmare;
c) trei semnale auxiliare pentru anularea componentei integrative;
d) toate variantele a), b) şi c).

140. Blocul de alarmă „S” al pilotului automat „ANSCHUTZ” semnalizează:


a) căderea tensiunii de +15V;
b) căderea tensiunii de -15V;
c) căderea tensiunii de +5V;
d) toate variantele a), b) şi c).

141. Rolul(rolurile) blocul de alimentare „K” al pilotului automat „ANSCHUTZ”


este(sunt):
a) furnizează pilotului automat toate tensiunile continui necesare;
b) demodulează şi niveleaza semnalul eroare de drum;
c) demodulează şi nivelează semnalul de reacţie directă;
d) demodulează şi nivelează semnalul de reacţie inversă.

142. Blocul de alimentare „K” al pilotului automat „ANSCHUTZ” generează următoarele


tensiuni
a) tensiunea de -15V stabilizată;
b) tensiunea de +15V stabilizată;
c) tensiunea de comutare +50V pentru electrovalvule;
d) tensiunea releelor +25V;
e) tensiunea de +5V alimentare becuri;
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d);
b) b)+c)+d);
c) a)+b)+e);
d) a)+b)+c)+d)+e).

143. Semnalul eroare de drum poate fi reglat cu ajutorul potenţiometrului:


a) „sleep alarm”;
b) „alarm call”;
c) „silance alarm”;
d) nu există un astfel de potenţiometru.

144. Blocul de calcul al pilotului automat „ANSCHUTZ”:


a) primeşte semnalele „eroare de drum”;
b) primeşte semnalul „reacţie inversă”;
c) generează „semnalul de control”;
d) toate variantele a), b) şi c).

145. Piloţii automaţi sunt echipamente de navigaţie cu ajutorul cărora se:


a) menţine direcţia de deplasare a navei;
b) automatizează instalaţia de guvernare a navei;
c) modifică direcţia de propagare a navei;
d) nici un răspuns nu este corect.

26
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

146. În regimurile „AUTOMAT” şi „URMĂRIRE” instalaţia automată de guvernare nu:


a) este un sistem automat cu circuit închis;
b) dispune de reacţie inversă;
c) are mărimea de ieşire aplicată la intrarea unui comparator diferenţial la care se
aplică şi mărimea de intrare;
d) are mărimea de ieşire aplicată la intrarea unui amplificator diferenţial la care se
aplică şi mărimea de intrare.

147. În cadrul blocului de intrare al pilotului automat „ANSHUTZ” nu se regăsesc:


a) etajul de redresare şi stabilizare a tensiunilor de alimentare ale calculatorului
pilotului;
b) etajele demodulator şi redresor ale semnalului eroare de drum;
c) etajul de control al funcţionării pilotului automat;
d) etajele divizor şi redresor ale semnalului reacţiei inverse.

148. În cadrul blocului indicator al pilotului automat „ANSHUTZ”:


a) se indică drumul navei şi a drumului selectat de la repetitorul giro;
b) selsinul receptor giro este cuplat mecanic cu traductorul abaterii navei de la drum;
c) traductorul abaterii navei de la drum generează o tensiune continuă de amplitudine
proporţională cu abaterea navei de la drum;
d) traductorul abaterii navei de la drum generează o tensiune continuă de fază
corespunzătoare sensului abaterii navei de la drum.

149. Pe panoul frontal al blocului de control al pilotului automat „ANSCHUTZ” se găsesc:


a) un bec, patru potenţiometre şi trei butoane;
b) două becuri, patru potenţiometre şi două butoane;
c) un bec, cinci potenţiometre şi două butoane;
d) un bec, şase potenţiometre şi un buton.

150. În cadrul blocului de alarmă S al pilotului automat „ANSCHUTZ” poziţiile


comutatorului „mărimea L” exprimă:
a) poziţia 1 – nave mai mari de 50000tdw, poziţia 2 – nave mai mici de 50000tdw;
b) poziţia 1 – nave mai mici de 50000tdw, poziţia 2 – nave mai mari de 50000tdw;
c) poziţia 1 – nave mai mari de 60000tdw, poziţia 2 – nave mai mici de 60000tdw;
d) poziţia 1 – nave mai mici de 60000tdw, poziţia 2 – nave mai mari de 60000tdw.

151. Blocul de alimentare al pilotului automat „ANSCHUTZ”:


a) generează tensiuni de +15V şi –15V stabilizate, +50V, +25V, +5V şi demodulează
semnalul eroare de drum şi semnalul reacţie inversă;
b) generează tensiuni de +15V stabilizată, +50V, +25V, +5V, -5V şi demodulează
semnalul eroare de drum şi modulează semnalul reacţie inversă;
c) generează tensiuni de +15V şi –15V stabilizate, +50V, +25V, +5V şi modulează
semnalul eroare de drum şi semnalul reacţie inversă;
d) generează tensiuni de +15V stabilizată, +50V, +25V, +5V, -5V şi modulează
semnalul eroare de drum şi demodulează semnalul reacţie inversă.

152. Blocul de calcul al pilotului automat ANSCHUTZ nu:


a) primeşte semnalul eroare de drum;
b) primeşte semnalul reacţie inversă;
c) generează semnalul de control;
d) generează semnalul de calcul.

27
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

153. Blocul declanşatorului pilotului automat „ANSCHUTZ” :


a) compară semnalul sonor însumat;
b) generează semnale de polaritate corespunzătoare pentru comanda releelor de
sens;
c) compară semnalul de reacţie integrativ cu semnalul dat de potenţiometrul
„limitarea cârmei”;
d) generează semnalul pentru limitarea unghiului de cârmă.

154. Blocul amplificatorului opţional al pilotului automat „ANSCHUTZ”:


a) se foloseşte doar la una din variantele de piloţi „ANSCHUTZ”;
b) se foloseşte împreună cu amplificatorul pentru controlul continuu al unghiului de
cârmă;
c) nu primeşte semnalul de control însumat de la blocul de calcul;
d) generează o tensiune de comandă invers proporţională cu unghiul dorit de cârmă.

155. Blocul amplificatorului pentru controlul continuu al unghiului de cârmă cu reglaj de


reacţie pentru debitul de ulei al pilotului automat „ANSCHUTZ”:
a) este un servomotor ce se foloseşte la mecanismele de guvernare mecanice;
b) are rolul de a regla un distribuitor cu sertar astfel încât cârma este deviată
corespunzător unei tensiuni electrice;
c) este o parte a unei bucle de control duble;
d) toate variantele de mai sus.

156. Amplificatorul pentru controlul continuu al unghiului de cârmă cu reglaj de reacţie


pentru debitul de ulei al pilotului automat „ANSCHUTZ” este format din următoarele
etaje:
a) etajul redresor şi stabilizator;
b) etajul de intrare;
c) etajul amplificatorului de putere;
d) etajul de semnalizare;
e) transformatoarele de alimentare şi relee.
răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d);
b) a)+c)+d)+e);
c) a)+b)+e);
d) nici una din variantele a), b) sau c).

157. Etajul redresor-stabilizator al pilotului automat „ANSCHUTZ”:


a) are rolul de a genera tensiuni de curent continuu pentru alimentarea
amplificatorului şi a potenţiometrelor timonei;
b) tensiunile stabilizate nu pot fi reglate din potenţiometrele semireglabile;
c) tensiunile de c.a. date de înfăşurările secundare ale transformatorului sunt
redresate de punţi cuplate în serie pentru mărirea puterii;
d) toate variantele a), b) şi c).

158. Etajul de intrare al pilotului automat „ANSCHUTZ” :


a) amplifică şi compară tensiunile date de potenţiometrul timonei;
b) generează un semnal proporţional cu diferenţa lor;
c) tensiunea de reacţie dată de potenţiometrul de variaţie al cârmei;
d) suma tensiunilor de reacţie se transmite la etajul amplificator de putere şi la etajul
de semnalizare.

28
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

159. Stabiliţi care procedură de trecere a autopilotului în regim automat este corectă :

a) Procedura 1
- se reglează butonul „sensibilitate” in limitele  100 funcţie de starea mării şi starea de
încărcare a navei;
- se sincronizează repetitorul giro al regimului automat;
- se fixează butonul „cârmă” pe o poziţie corespunzătoare stării mării şi încărcării navei
după regula : cifre mici - mare bună ; cifre mari - mare rea;
- se fixează traductorul de reacţie pe poziţia corespunzătoare stării de încărcare a navei
- se fixează butonul „contracârmă” pe o poziţie corespunzătoare stării mării şi încărcării
navei;
- se fixează cu ajutorul timonei indicatorul schimbărilor de drum in dreptul cifrei de pe
roză corespunzătoare drumului navei
- se pune comutatorul „regim” pe poziţia „automat”.

b) Procedura 2
- se reglează butonul „sensibilitate” in limitele 100 in funcţie de starea mării şi starea de
încărcare a navei;
- se fixează butonul „cârmă” pe o poziţie corespunzătoare stării mării şi încărcării navei;
- se fixează timona la 10 puncte tribord ;
- se sincronizează repetitorul giro;
- se fixează butonul „contracârmă” pe o poziţie corespunzătoare stării mării şi încărcării
navei;
- se fixează indicatorul schimbărilor de drum în dreptul cifrei de pe roză corespunzătoare
drumului navei;
- se trece comutatorul „regim” în poziţia „automat”;
- se reglează butoanele „cârmă”, „contracârmă” şi „sensibilitate’’ până când nava ţine
corect drumul.

c) Procedura 3
- se sincronizează repetitorul giro al regimului automat;
- se introduce unghiul de cârmă corespunzător drumului navei;
- se reglează butonul „sensibilitate” în limitele 100 funcţie de starea mării şi starea de
încărcare a navei;
- se fixează butonul „cârmă” pe o poziţie corespunzătoare stării mării şi încărcării navei;
- se fixează reacţia inversă funcţie de unghiul de cârmă ;
- se fixează butonul „contracârmă” pe o poziţie corespunzătoare stării mării şi încărcării
navei;
- se fixează cu ajutorul butonului „schimbare de drum”, indicatorul schimbărilor de drum
în dreptul cifrei de pe roză corespunzătoare drumului navei.

d) Procedura 4
- se reglează butonul „sensibilitate” în limitele 100 in funcţie de starea mării şi starea de
încărcare a navei;
- se fixează butonul „cârmă” pe o poziţie corespunzătoare stării mării şi încărcării navei;
- se fixează butonul „contracârmă” pe o poziţie corespunzătoare stării mării şi încărcării
navei;
- se fixează cu ajutorul butonului de „schimbare de drum” în regim automat indicatorul
„schimbare de drum” în dreptul cifrei de pe roză corespunzător drumului navei;
- se aduce timona in poziţie zero;
- se trece comutatorul „regim funcţionare” în poziţia „automat”;

29
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

- se reglează butoanele „cârmă”, „contracârmă” şi „sensibilitate” până când nava ţine


corect drumul .

160. Stabiliţi care propoziţie este adevărată:


a) dispozitivul integrativ al pilotului automat are rolul de a însuma oscilaţiile cârmei
faţă de poziţia zero şi a transmite comandă la comparatorul diferenţial pentru anularea
acestor oscilaţii;
b) dispozitivul integrativ are rolul de a însuma abaterile navei de la drum şi a
comanda punerea cârmei cu un unghi mic pentru eliminarea derivei produsă de abaterile
nesimetrice de la drum;
c) dispozitivul integrativ funcţionează in limitele 100 abatere de la drum, in toate
regimurile de funcţionare;
d) dispozitivul integrativ acţionează numai în regimul automat şi în limitele 100
abateri de la drum ale navei.

9. Principiul măsurării adâncimilor cu sonda ultrason. Producerea şi recepţia


ultrasunetelor, fenomenele de piezoelectricitate şi magnetostricţiune. Indicatoare şi
înregistratoare de adâncime, principiul de construcţie şi scheme cinematice.
Bibliografie:
1. Bozianu, Fr., „Aparate electrice de navigaţie”, editura „Gh. Asachi” Iaşi, 2002;
2. Bozianu, Fr., „Echipamente şi Sisteme de Navigaţie”, tipografia Academiei Navale
„Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2003;
3. Bozianu, Fr., „Sonda Ultrason”,tipografia Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”,
Constanţa, 1982.

161. Principiul de funcţionare al sondelor este propagarea:


a) undelor electromagnetice;
b) ultrasunetelor;
c) semnalelor radar;
d) temperaturilor
în apă şi măsurarea timpului în care acestea parcurg adâncimea dus-întors.

162. Fenomenele de piezoelectricitate şi magnetostricţiune realizează:


a) producerea ultrasunetelor;
b) recepţia ultrasunetelor;
c) măsurarea ultrasunetelor;
d) amortizarea ultrasunetelor.

163. Înregistratoarele şi indicatoarele de adâncime sunt următoarele:


a) indicatorul cu disc rotoric;
b) indicatorul cu disc vertical;
c) indicatorul cu tub catodic;
d) indicatorul numeric;
e) indicator cu clamă;
f) înregistrator cu înscriere liniară;
g) înregistrator cu înscriere circulară;
h) înregistrator pe baza efectului termoelectric al acului electric;
Răspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+h);
b) a)+c)+d)+f)+g)+h);
c) b)+c)+d)+f)+g)+h);
d) b)+d)+e)+f)+g)+h).

30
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

164. Alegeţi varianta corectă privind factorii ce influenţează propagarea ultrasunetelor in


apa de mare.
a) temperatura, salinitatea , adâncimea;
b) temperatura, starea marii, salinitatea;
c) salinitatea , starea marii, adâncimea;
d) temperatura, adâncimea, starea mării.

10. Exploatarea sondelor ultrason la bordul navelor: operaţii în vederea punerii în


funcţiune şi reglaje specifice.
Bibliografie:
1. Bozianu, Fr., „Aparate electrice de navigaţie”, editura „Gh. Asachi” Iaşi, 2002;
2. Bozianu, Fr., „Echipamente şi Sisteme de Navigaţie”, tipografia Academiei Navale
„Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2003;
3. Bozianu, Fr., „Sonda Ultrason”,tipografia Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”,
Constanţa, 1982.

165. Operaţiile ce se execută în vederea punerii în funcţiune a sondelor ultrason sunt:


a) alegerea domeniului de măsură;
b) remagnetizarea vibratorului de recepţie(Nel 7);
c) alimentarea sondei;
d) punerea comutatoarelor de alimentare pe poziţia zero;
e) verificarea vizuală a blocurilor sondei;
f) citirea adâncimii;
g) punerea potenţiometrului pentru reglarea amplificării în poziţie medie;
h) executăm notarea operativă;
Succesiunea corectă a operaţiilor este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+g)+f)+h);
b) e)+d)+a)+c)+g)+b)+h)+f);
c) c)+b)+a)+e)+g)+h)+d)+f);
d) a)+e)+c)+g)+d)+h)+f)+b).

166. Din momentul emisiei până în momentul recepţiei becul indicatorului de adâncime
analogic s-a rotit cu un unghi =1200, turaţia discului pe gama de adâncime
corespunzătoare este N0=200 rot/min. Stabiliţi adâncimea citită pe scală, ştiind că viteza de
propagare este: c=1500m/s
a) H =75 m;
b) H =100m;
c) H = 50m;
d) H =150m.

167. O sonda ultrason măsoară adâncimii până la 150m . Calculaţi turaţia discului
indicatorului de adâncime analogic in [rot/min] având în vedere viteza de propagare a
ultrasunetelor în apa de mare. c= 1500m/s
a) N0=200rot/min;
b) N0=400rot/min;
c) N0=300rot/min;
d) N0=500rot/min.

31
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

168. O sondă ultrason funcţionează pe gama de adâncime 0150m. Stabiliţi turaţia corectă
a discului indicatorului de adâncime analogic , ştiind că viteza de propagare este c =
1500m/s.
a) N0 = 400 rot/min;
b) N0 = 250 rot/min;
c) N0 = 300rot/min;
d) N0 = 350 rot/min.

169. Din momentul emisiei pana in momentul recepţiei ; discul indicatorului de adâncime
analogic, s-a rotit cu un unghi =1500 , turaţia discului pe gama de adâncime
corespunzătoare este de 300 rot/ min. Adâncimea indicata de sonda ( c= 1500m/s) este :
a) H = 106,5 m;
b) H = 62,5 m;
c) H = 86,5 m;
d) H = 48,5 m.

170. Lăţimea ecogramei Lmax= 300mm.Care este viteza corecta a peniţei de înregistrare , pe
gama de adâncime 0150m, cunoscând viteza de propagare c= 1500m/s
a) v = 1,5m/s;
b) v = 2,5m/s;
c) v = 0,5 m/s;
d) v = 1m/s.

171. Din momentul emisiei pana in momentul recepţiei peniţa de înregistrare a


înregistratorului de adâncime cu înscriere liniara s-a deplasat pe ecogramă pe o distanta de
100mm.
Stabiliţi care este adâncimea înregistrată având in vedere ca viteza peniţei V= 1,5m/s, iar
viteza de propagare a ultrasunetelor este c= 1500 m/s .
a) H = 40 m;
b) H = 60 m;
c) H = 50 m;
d) H = 70 m;

172. Alegeţi varianta corecta pentru numărul de rotaţii al scalei de antrenare a curelei
peniţei de înregistrare, ştiind ca raza rolei este R= 47,77 mm, gama de adâncime este
0150m , lăţimea ecogramei este L max = 300mm, iar viteza de propagare a ultrasunetelor
c= 1500m/s.
a) N = 300rot/ min;
b) N = 250 rot/ min;
c) N = 350 rot/ min;
d) N = 200 rot/ min.

173. Din momentul emisiei pana in momentul recepţiei, discul indicatorului de adâncime
analogic s-a rotit cu un unghi = 1500, turaţia discului pe gama de adâncime
corespunzătoare este de 300rot/min.Ce adâncime se citeşte pe scala ştiind ca viteza de
propagare este c= 1500m/s
a) 62,5m;
b) 125m;
c) 50m;
d) 100m.

32
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

174. Lăţimea ecogramei L= 300mm.Ce viteza trebuie sa aibă peniţa de înregistrare pentru
a înscrie o adâncime maximă de 150m , având în vedere că viteza de propagare este
c=1500m/s
a) V=1,0m/s;
b) V=1,5m/s;
c) V=2m/s;
d) V=2,5m/s

175. Din momentul emisiei pana in momentul recepţiei peniţa de înregistrare a


înregistratorului de adâncime s-a deplasat pe ecogramă pe o distanta de 100mm .Ce
adâncime se citeşte având in vedere ca viteza peniţei V= 1,5 m/s iar viteza de propagare a
ultrasunetelor este c= 1500m/s
a) 100m;
b) 75m;
c) 50m;
d) 25m.

176. Ce viteza de rotaţie [in rot/min] trebuie sa aibă rola de antrenare a curelei peniţei de
înregistrare care are raza R= 47,77 mm, pentru a măsura o adâncime maxima de 150m ,
ştiind ca lăţimea ecogramei este de 300 mm, iar viteza de propagare a ultrasunetelor
c=1500 m/s
a) N0=300rot/min;
b) N0=350rot/min;
c) N0=375rot/min;
d) N0=275rot/min.

177. Stabiliţi care procedura de exploatare a sondei ultrason UNITRA este corectă:
a) Procedura 1
- se deschid blocurile sondei;
- se controlează existenta hârtiei de înregistrare;
- se controlează becurile de iluminare, semnalizare şi siguranţele de protecţie;
- se pune întrerupătorul de alimentare pe poziţia întrerupt sau deschis;
- se pune potenţiometrul de reglare a amplificării pe poziţie medie;
- se sincronizează repetitorul;
- se verifică poziţia de înregistrare;
- se alege gama de adâncimi corespunzătoare adâncimilor din hartă;
- se alimentează blocul de înregistrare;
- se fixează la indicatorul digital adâncimea la care sonda sa semnalizeze;
- se alimentează indicatorul digital;
- se citeşte adâncimea pe scala corespunzătoare gamei alese;
- daca nu este nevoie se opreşte înregistrarea;

b) Procedura 2
- se verifică poziţia întrerupătorului de alimentare sa fie pe poziţia „oprit” (întrerupt);
- se deschid blocurile sondei şi se verifică integritatea legăturilor şi contactelor electrice;
- se controlează existenta becurilor de iluminare, semnalizare şi a siguranţelor de
protecţie;
- se verifică existenta hârtiei de înregistrare şi a peniţei;
- se alege gama de adâncimi corespunzătoare adâncimilor din harta;
- se pune potenţiometrul „amplificare” pe poziţia medie;
- se alimentează blocul de înregistrare;
- se reglează linia zero;

33
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004

- se trasează linia „notare operativă”;


- se înscrie data, ora, punctul navei;
- se fixează adâncimea pentru semnalizare la indicatorul digital;
- se alimentează indicatorul digital;
- dacă nu este necesara înregistrarea se opreşte înregistrarea;
- se citeşte adâncimea la indicatorul înregistrator;

c) Procedura 3
- se deschid blocurile sondei;
- se controlează existenta hârtiei de înregistrare;
- se controlează becurile de iluminare, semnalizare şi siguranţele de protecţie;
- se pune întrerupătorul de alimentare pe poziţia întrerupt sau deschis;
- se pune potenţiometrul de reglare a amplificării pe poziţie medie;
- se sincronizează repetitorul;
- se verifică poziţia de înregistrare;
- se alege gama de adâncimi corespunzătoare adâncimilor indicate de loch;
- se alimentează blocul de înregistrare;
- se fixează la indicatorul digital adâncimea la care sonda sa semnalizeze;
- se alimentează girocompasul;
- se citeşte adâncimea la înregistratorul girocompasului;
- daca nu este nevoie se opreşte înregistrarea;

d) Procedura 4
- se deschid blocurile sondei;
- se controlează existenta hârtiei de înregistrare;
- se controlează becurile de iluminare, semnalizare şi siguranţele de protecţie la lochul
navei;
- se pune întrerupătorul de alimentare pe poziţia întrerupt sau deschis;
- se pune potenţiometrul de reglare a amplificării pe poziţie medie;
- se sincronizează înregistratorul cu pilotul automat;
- se verifică poziţia de înregistrare;
- se alege gama de adâncimi corespunzătoare adâncimilor din hartă;
- se alimentează blocul de înregistrare;
- se fixează la indicatorul digital adâncimea la care sonda sa semnalizeze;
- se alimentează indicatorul digital;
- se citeşte adâncimea la receptorul GPS;

34

S-ar putea să vă placă și