David Walliams s-a niscut la Merton, o suburbie a Londrei, in au-

gust r97r. Este actor, umorist, prezentator de emisiuni de televiziune

gi autor de cfuti pentru copii. A studiat la Reigate Grammar School gi
la Universitatea din Bristol gi a fost membru al National Youth Theatre,
unde l-a lntAlnit pe Matt Lucas, alituri de care a scris gi a interPretat
celebrul show de radio gi televiziune little Britain.
in zooS 9i zoo9, publici primele sale ci4i pentru copii, ilustrate de
Quentin Blake, Bdiatul cu rochie gi Domnul Sconcs. Pentru urmltoarele
romane, Bdiatul m iliarilar giBunicuSa ho;ornand, a colaborat cu rePutatul
ilustntor Tony Ross. Romanul Ratburger, apirut ln zorz, a fost declarat DAVID I Bunicuta
WALTIAMS I ho;omani
cartea anului de c{tre National Book Awards.
David Walliams este recunoscut pentru implicarea sa activi ln
acgiunile de caritate.

Tony Ross s-a n56cut ln 1938, la Londra. ln copil5rie visa si devini

cowboy, iocheu sau membru al poliliei cilare, de fapt, orice meserie ar fi
avut de-a face cu caii. Dupi ce qi-a incheiat studiile la Liverpool College
Ilustrafii de Tony Ross
of Art, qi-a abandonat visul initial ti a lucrat ca grafrcian, caricaturist,
director de agentii de publicitate qi profesor de arti. ln 1976 !a fost Traducere din engleztr gi note
publicati prima carte ilustratl qi, ln scurt timp, a devenit unul dintre de Lavinia Branigte
cei mai cunoscufi 9i lndrigili ilusuatod de carte Pentru coPii. A creat
ilustratiile pentru un numir de peste 8oo de clrfi, scrise de autori precum
Roald Dahl, Michael PaliIl Paula Danzinger g.a. Este faimos pentru seriile
Horrid Henry (Nic Ndstruqnic) qi Little Princess (Mrco prinfesd), care au
fost adaptate pentru televiziune.
A fost recompensat de trei ori cu Silver Paintbrush Award Pentru
cele mai bune ilustra;ii, a primit German Children's Book Prize 9i
a fost nominalizat pentru Kate Greenaway Medal ;i de doul ori pentru
Smarties Award.

aFfirun
 Cuprins

Mu\umiri 7
1. O apd cam virzoasi . . . 9
2. Un micinit de ratt . . . . l6
3. Revista Instalatorul . - -.. .:, -., - 22
4. Mister qi minundrie . 29
5. Un pic de zamigird .t5
6. Un ou rece qi umed. . . . 4t
7. Saci de balegi 45
8. O peruci micd inr-un borcan 47
9. Pisica neagri 54
10. Totul 58
11. Fasole cu br6.nzi gi cdrnaqi 65
12. Bomba iubdreate. . . . . . 71
13. O viagi de infractor 85
14. Un vecin bigicios. . . . 90
15. Nesibuit gi incAntitor. 98
16. Cdnd zic,.N";i ..U". e NU I:01
17. Se pune la cale o talherie I 08
18. Orele de vizite. . . . . . . I.13
19. Un mic dispozitiv explozibil I I8
20. Bumbum bum ......
21. Un pantofde step . . . . I .15
22. Betaugii in lycra ..... I 44
23. Prinqi de polilai. I 48
24. Ape intunecate ...... I 55
25. Bintuigi de fantome . . I 60

I ,.t
26. O silueri in lntuneric . . . . .
t66
27. Audientila r.gi;.. . . .. . Descoperi gi o alte carte de David Walliams
172
28. Spinzurat, ine?ar si ha.uit .
r76
29. Forqele arma,. ut.-p"fiqi.i. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . r82
J0. Opungadezihir........
ItJ6
31. Ofumi"naauri. ..........'
192
32. O familie in fo.-a a" ru.,ju4' . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . t96
33. Ticere .
20t
34. Cadru de mers
207
Post-scriptum .
2il

Dd pagina qi citegte un fragment

 O api cam virzoas[

- Dar bunica e foooarte plicticoasi, zise Ben.

Era o seari friguroasi de noiembrie 9i, ca de obicei,
stetea trantit pe bancheta din spate, ln maqina pirin;ilor
lui. Se pregitea si petreaci lnci o noapte ln infioritoarea
casd abuniculei sale.
- A$a sunt tofi bltranii.
- Si nu vorbegti aga despre bunica, spuse tata incet, cu
burta uriagi striviti de volanul maginufei maro a familiei.
- Dar nu-mi place si stau cu ea, prosteste Ben. Televi-
zorul nu-i merge, nu wea decAt si joace Scrabble 9i mai
gi pute a varzi.
- Are dreptate biiatul, chiar ci pute avarzd, fu de acord
mama, in timp ce se didea cu un pic de ruj, pe ultima suttr
de metri.
- Nu mi aju;i deloc, nevasti, mormii tata. ln cel mai
'

riu caz, s-ar putea spune despre maici-mea ctr degaji un

ugor miros de legume fierte.
- Nu pot si vin gi eu cu voi? insisti Ben. imi plac dan-
surile de sinitate, min$ el.
l
t9
 - Se cheami dansuri de societate, il corecti tata. $i
nu-fi plac. Ai spus, 9i aici citez: mai degrabi imi mininc
mucii dec6t si mi uit la porciriile astea.
Deci mama gi tatil lui Ben iubeau dansurile de socie-
tate. Uneori Ben avea impresia ci le iubeau mai mult
decAt ll iubeau pe el. in serile de sAmbitd, mama gi tata nu
ratau niciodati o emisiune de la televizor, care se numea
Vedetele Danseazd gi in care cAte o vedeti ficea pereche
cu un dansator profesionist.
De fapt, daci ar fi izbucnit un incendiu in casa lor gi
mama ar fi putut salva ori un pantof auriu gi sclipitor de
step, purtat cAndva de Flavio Flavioli (dansatorul italian
bronzat gi strilucitor, care apirea in fiecare siptimAni
in faimoasa emisiune), ori pe singurul siu fiu, Ben era
Poate, spun doar ,,poate", ai reuqi si afungi la Vedetel zise
de pirere c-ar fi ales probabil pantoful. in seara aceasta,
pirinfii lui mergeau si urmireasci in direct, pe sceni, ea insufleliti.
desfdgurarea emisiunii Vedetele Danseazd.
- Pentru ci dansurile astea sunt stupide, rispunse
Ben.
Mama se smiorcii un pic Ai se intinse dupi un gervefel.
- Ben, nu gtiu de ce nu renunfi tu la fevdrie gi la visul - Ben, o superi pe mama. Te rog si taci din guri. Fii
Ssta de a deveni instalator, pi nu te gAndegti serios si te
bdiat cuminte, spuse tata hoterit gi didu muzica mai tare.
faci dansator profesionist, spuse mama, in timp ce rujul Bineinleles cA pusese un CD cu muzici dela Vedete -
aluneci, mizgilind-o pe obraz, cici magina tocmai tre- Pe carcasa acestuia stitea scris 5o de hituri de aur de
cuse peste un limitator de vitezi proeminent. (Mama avea Ia celebra emisiune. Ben ura CD-ul acesta, unul dintre
obiceiul ista de-a se machia in magini, ceea ce insemna motive fiind ciJ auzise deja de un milion de ori. De fapt,
ci de multe ori ajungea la destina;ie aritAnd ca un clo',.n.) il auzise de atAtea ori, ci devenise o torturi.
i

]"
 Mama lui Ben lucra la un salon de influmuselare din
apropiere, numit ,,Unghii de la Gail". Fiindci n-aveau prea
mul;i clienli, in cea mai mare parte a timpului, mama gi
cealalti doamni care lucra acolo (pe care o chema - ln mod
cu totul gi cu totul nesurprinzitor - Gail) nu fdceau alt-
ceva decAt si-gi aranjeze una alteia unghiile. $i le pileau, le
curifau, le tiiau, le inmuiau, le dideau cu oji, le dideau cu
strat protector, aplicau modele, le dideau cu lac, igi ficeu
extensii, le pictau. CAt era ziua de lungi iqi fHceau cate ceva
la unghii (dar numai daci nu cumva era Flavio Flavioli la
televizor). Ceea ce insemna ci mama venea mereu acasi cu
enorme extensii multicolore de plastic ata9ate unghiilor ei.
in schimb, tatil lui Ben lucra ca paznic la supermarketul
din apropiere. in cei douizeci de ani de carierd de pAni
acum, momentul siu cel mai glorios fusese acela cAnd a
prins un bitrAn care-gi virise doui cutii de margarini
in pantaloni. Degi acum tata era prea gras pentru a mai
alerga dupi vreun riuficitor, reugea in mod sigur si le
blocheze drumul, ca sd nu-i scape. Tata a cunoscut-o pe
mama cAnd a acuzat-o pe nedrept c-a furat o pungi de
chipsuri, iar la un an dupi aceea erau deja cisitoriqi.
Magina coti inspre Gray Close, cartierul in care stdtea
pitit bungalow-ul Buniculei. Ficea parte dintr-un gir de
case mici gi triste, locuite in mare parte de oameni in
vArsti.
Magina se opri, iar Ben igi intoarse capul incet citre
bungalow. Prin fereastra de la sufragerie, Bunicu;a se uita
plini de speranlScitre alee. AqteptAnd. $i iar agteptAnd.
Mereu agtepta la fereasti sil vadi sosind. ,,Oare de cAnd
sti acolo?" se intrebi Ben. ,,De siptimAna trecuti?"
Ben era singurul ei nepot gi, din cAte qtia el, n-o mai
vizita nimeni altcineva.
Bunicufa ii ficu semn cu mAna gi-i zAmbi ugor, iar
fafa lui posomoriti reugi cu chiu, cu vai si-i intoarci
zAmbetul.
- Bun, deci unul dintre noi va veni mAine dimineali
pe la ungpe si te ia, zise tata, firi si opreasci motorul
maginii.
- N-a;i putea pe la zece?
- Benl bombini tata.
ii debloci portiera, iar Ben o deschise nemul;umit,
coborAnd din maqini. Ben n-avea nevoie de mecanismul
de siguranfd pentru copii, evident. Avea unsprezece ani qi
era foarte pufin probabil ci va deschide uga din gregeali
in timpul mersului. Binuia ci tata folosea siguranfa doar
pentru aJ impiedica si se arunce din magini in drum spre
casa Bunicufei. Se auzi portiera trAntindu-se in spatele
lui - poc! -, iar motorul fu ambalat din nou.
:
 Nici n-apuci s-apese pe butonul soneriei, ci Bunicuta - Mami qi tati nu vin lniuntru? intrebi ea, un pic
ii qi deschise uqa. Ben fu pilit de un damf de varzi. Se intristati. Era unul dintre lucrurile pe care Ben nu le putea
simfea de parci mirosul dsta l-ar fi plesnit peste fagi. suferi la ea: ii vorbea mereu de parci ar fi fost un copil.
Femeia era exact cum te-ai fi agteptat si fie o bunici: Vruuum, v rrff uuuum, vrrff ff ruuuuuummmm.
Bunicula qi Ben priviri cum maqinufa igi lua avAnt,
PAr a.Lb zburAnd peste limitatoarele de vitezi.
oohclan ou- :':'- € Pirinfilor lui nu le plicea si stea cu Bunicula, la fel
I4^tiLl groasc
cum nu-i plicea nici lui Ben. Dar le era comod si-l aban-
>i^+L fat+L 4- fiaral av-ditlv
doneze acolo intr-o seari de vineri.

Pari* barba / - Nu, ii5... imi pare riu, bunico.

- Pii, hai, intr5, mormii ea. Sivezi, am intins tabla de
Scrabble qi pentru gustarea de dupd-amiazi am pregitit...
supa ta de varzi preferati!
Pt.LdvcY ,ta\/ ----r' Chipul lui Ben se pleogti gi mai tare. ,,Nuuuuuuuuu-
uuuuuuu", se gAndi el.
,tctv+cl foLosLt, Q* talros dc varzd
bhgatiw whwod

ur,. |aoh& dc
bowLboa, 4 yoat''toLatc
La iwdand&

clorapl vwaro
t.{

eapuoL v\Ln+t
n

4l tr)

Un micinit de rati
Nu peste mult timp, bunica gi nepotul stiteau fafd
in fali la masa din sufragerie, intr-o ticere mormAntali.
Ca in fiecare seari de vineri, firi excepgie. Atunci cAnd
pirinfii nu urmireau emisiun eaVedete Iatelevizor, mAn-
cau curry sau se duceau la film. Vineri era seara in care
,,aveau intAlnire", iar Ben igi amintea ci aveau dintotdeau-
na obiceiul sil lase la bunica de fiecare dati cAnd iegeau
ei in orag. Dacd nu mergeau si vadi Vedetele Danseazd
pe Scend in Direct, atunci se duceau la Taj Mahal (adi
ci la restaurantul unde se servegte curry, pe bulevardul
principal, nu la vechiul monument de marmuri albi din
India), unde mAncau un munte de chipsuri indiene, cAt
ei de mare.
in bungalow nu se auzea decAt ticiitul ceasornicului
lingurile de inox in castroanele
de pe sobi, sunetul scos de
de porfelan qi un liuit ocazional provenind de proteza
auditivi defectd a Bunicufei. Se pare ci scopul acestui
dispozitiv nu era si atenueze surzenia Bunicu;ei, cAt si
le provoace surzenie celorlalf .
I
'6 I
Era unul dintre lucrurile pe care Ben le detesta in pri-
mul rAnd la Bunicufa. Celelalte erau:
r. Buni obignuia si scuipe in gerveqelul pe care-l avea
bigat in mAneca puloverului gi apoi sd-i gteargi fa;a
nepotului cu el.
z. Televizorul ei era stricat din 1992. $i acum avea pe el
un strat de praf atAt de gros, incAt pirea ci e blani.
3. Casa ei era plini ochi de cirfi, iar ea incerca mereu
si-l faci pe Ben si le citeasci, degi el nu suporta
cititul.
4. Buni insista si porfi o haini groasi tot timpul anu-
lui, chiar gi intr-o zi in care fierbeai de calduri, pen-
tru ci altfel n-ai fi ,,tras foloasele".
5. Duhnea a varzi. (Nicio persoani alergici la varzi
nu era in stare si se apropie de ea la o distanti mai
mici de cincisprezece kilometri.)
6. Buni era de pirere ci o zi distractivi in orag era o zi
in care hrdneai ra;ele de pe un iaz cu coji mucegiite
de pAine.
7. TrigeavAnturi intruna, firi ca mdcar sd-gi dea seama.
:
ft
8. V6nturile astea nu numai ci miroseau a varzi. Miro-
seau a varzi stricati.

9. Buni te ficea si te duci la culcare atAt de devreme

lncit nici nu mai merita osteneala si te trezeqti.
ro. Drept cadou de Criciun ii oferea unicului ei nepot
pulovere de lAni tricotate de ea, cu cileluqi sau pisi-
cufe pe ele, iar pirinfii il obligau si le poarte pe toate
durata sirbitorilor.

- Cum e supa? il intrebi ea.

De zece minute, Ben invArtea cu lingura ln lichidul
verde-palid din castronul ciobit, sperAnd ci va dispirea
intr-un fel sau altul.
Dar nu dispirea.
$i acum se mai qi ricea.
BucS{i reci de varzi, care pluteau in nigte apivirzoasi.
- Aae... e delicioasi, mullumesc. -Plictisitor, mormtri Ben. Oamenii mari ii intreabi
- Bine. mereu pe copii cum se descurci la gcoali. E singurul lucru
Tic tac, tic tac. despre care copiii n-au chefdeloc si vorbeascS. Nu-1i vine
- Bine, mai spuse inci o dati bitrAna. si vorbegti despre qcoalS nici micar cAnd egti /a gcoali.
Zdrang. Zdrang.
- Bine. - A, rispunse Buni.
Pirea ci lui Buni ii era la fel de greu si i se adreseze Tic tac zdrang zdrong liu tic tac.
lui Ben, pe cAt li era lui si i se adreseze ei. - Pii trebuie si mi uit in cupto! spuse Buni dupd ce
Zdrang z dr ong. f iiiuuu... pauza lungi deveni o pauzi gi mai lungd. i1i pregitesc
- Cum mai e pe la gcoali? plicinta ta preferati cu varzi.

,Sl
I
jt