ICS 25.040.40; 13.

110

SR EN 61285
CEI 61285
STANDARD ROMÂN Decembrie 2005

Comanda proceselor industriale

Securitatea incintelor pentru analizoare
Industrial-process control
Safety of analyser houses
Commande des processus industriels
Sécurité des bâtiments pour analyseurs

APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 decembrie 2005

Standardul european EN 61285:2004 are statutul unui standard
român
Înlocuieşte SR EN 61285:2004

CORESPONDENŢĂ Standardul naţional SR EN 61285:2005 este identic cu standardul european EN 61285:2004 şi

este reprodus cu permisiunea CENELEC, rue de Stassart 36, B - 1050 Bruxelles. Toate
drepturile de exploatare ale standardului european în orice formă şi prin orice mijloace sunt
rezervate în întreaga lume, pentru CENELEC şi membrii săi şi nici o reproducere nu poate fi
făcută fără permisiunea în scris de către CENELEC prin ASRO

The national standard SR EN 61285:2005 is identical to the European Standard

EN 61285:2004 and is reproduced with the permission of CENELEC, rue de Stassart 36,
B - 1050 Brussels. All exploitation rights of the European Standard in any form and by any
means, are reserved worldwide to CENELEC and its Members, and no reproduction may be
undertaken without expressed written permission of CENELEC through ASRO

La norme nationale SR EN 61285:2005 est identique à la Norme européenne EN 61285:2004

et est reproduite avec la permission de CENELEC, rue de Stassart 36, B - 1050 Bruxelles.
Toutes les droits d’exploitation de la Norme européenne, dans n’importe quelle forme et par
n’importe quel moyen, sont réservés dans le monde entier pour CENELEC et ses membres et
aucune reproduction ne peut être faite sans la permission écrite de CENELEC par ASRO

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA (ASRO)

Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Direcţia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 315 58 70
Direcţia Publicaţii - Serv. Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88
Serviciul Redacţie-Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316 99 74

© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic,
mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al ASRO

Ref.: SR EN 61285:2005 Ediţia 2

1
Preambul naţional

Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză a standardului european EN 61285:2004.

Standardul european EN 61285:2004 a adoptat fără modificări standardul internaţional

CEI 61285:2004.

Corespondenţa dintre standardele europene respectiv internaţionale la care se face referire şi standardele române
este următoarea:

CEI 60079-16:1990 - -

Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene respectiv internaţionale la care se face
referire (respectiv standardele române identice cu acestea).

Simbolurile gradelor de echivalenţă (IDT - identic, MOD - modificat, NEQ - neechivalent), conform
SR 10000-8.

Standardele europene respectiv internaţionale citate ca referinţă şi care nu au fost adoptate ca standarde române
pot fi consultate sau comandate la Asociaţia de Standardizare din România.

2
STANDARD EUROPEAN EN 61285
NORME EUROPÉENE
EUROPÄISCHE NORM
EUROPEAN STANDARD Decembrie 2005

ICS 25.040.40; 13.110 Înlocuieşte EN 61285:1994

Versiunea română
Comanda proceselor industriale
Securitatea încăperilor pentru analizoare
(CEI 61285:2004)

Industrial-process control Commande des processus Prozessautomatisierung

Safety of analyser houses industriels Sicherheit von
(IEC 61285:2004) Sécurité des bâtiments pour Analysengeräteräumen
analyseurs (IEC 61285:2004)
(CEI 61285:2004)

Acest standard reprezintă versiunea română a standardului european EN 61285:2004. Standardul a fost tradus de
ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi a fost publicat cu permisiunea CENELEC.

Acest standard european a fost adoptat de CENELEC la 2004-11-01.

Membrii CENELEC sunt obligaţi să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipulează condiţiile în
care acestui standard european i se atribuie statutul de standard naţional, fără nici o modificare.

Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde naţionale pot fi obţinute pe bază de
cerere către Secretariatul Central sau orice membru CENELEC.

Acest standard european există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiune în oricare altă
limbă, realizată prin traducere sub responsabilitatea unui membru CENELEC, în limba sa naţională şi notificată
Secretariatului Central, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale.

Membrii CENELEC sunt comitete naţionale electrotehnice din: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elveţia,
Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta,
Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi
Ungaria.

CENELEC
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE PENTRU ELECTROTEHNICĂ
Comité Européen de Normalisation Electrotechnique
Europäisches Komitee für Electrotechnische Normung
European Committee for Electrotechnical Standardization

Secretariat Central: rue de Stassart 35, B-1050 Bruxelles

© 2004 CENELEC – Toate drepturile de exploatare sub orice formă şi în orice mod sunt rezervate
membrilor CENELEC

Preambul
1
Textul documentului 65D/107/FDIS, viitoarea ediţie 2 a standardului CEI 61285, elaborat
de SC 65D, Echipamentul de analiză, din cadrul CT 65 al CEI, Măsurare şi comandă în
procesele industriale, a fost supus votului paralel CEI-CENELEC şi a fost aprobat de
CENELEC ca EN 61285, la data de 2004-12-01.

Acest standard european înlocuieşte EN 61285:1994.

Această nouă ediţie include mici actualizări la mai multe capitole şi referinţe.
Au fost stabilite următoarele date:

- data limită la care EN trebuie să fie preluat la nivel naţional

prin publicarea unui standard naţional identic sau prin filă de
confirmare (dop) 2005-08-01

- data limită la care standardele naţionale conflictuale cu EN

trebuie anulate (dow) 2007-11-01

Anexa ZA a fost adăugată de CENELEC.

---------------------

Declaraţie de ratificare

Textul standardului internaţional CEI 61285:2004 a fost aprobat de CENELEC ca standard

european fără nici o modificare.

În versiunea oficială , la bibliografie, următoarele note trebuie adăugate din standardele

următoare:

ICE 60079 –1 NOTĂ – Armonizat ca EN 60079-10:2003 (fără modificări)

ICE 61115 NOTĂ – Armonizat ca EN 61115:1993 (fără modificări)

---------------------

Ref.: EN 61285:2004 RO

2
 SR EN 61285:2005

CUPRINS
Pagina

Introducere……………………………………………………………………………………. 4

1 Scop…………………………………………………………………………………………. 6
2 Referinţe normative………………………………………………………………………… 6
3 Termeni şi definiţii…………………………………………………………………………… 6
4 Amplasarea încăperilor AH-urilor şi racordarea în zonele instalaţiilor de
proces………………………………………………………………………………………… 8
4.1 Timpi de răspuns………………………………………………………………………... 8
4.2 Utilităţi……………………………………………………………………………………. 8
4.3 Securitate………………………………………………………………………………… 9
4.4 Căi de acces…………………………………………………………………………… 9
5 Concepţie, construcţie şi dispunerea AH-urilor………………………………………….. 10
5.1 Generalităţi……………………………………………………………………………….10
5.2 Cerinţe generale……………………………………………………………………… 11.
5.3 Dimensiuni şi dispunere……………………………………………………………… 11
5.4 Cerinţe structurale……………………………………………………………………… 11
5.5 Echipamente…………………………………………………………………………… 11
5.6 Etichetare /instrucţiuni/ documentaţie…………………………………………………13
6 Protecţia AH-urilor contra exploziilor……………………………………………………….14
6.1 Generalităţi……………………………………………………………………………… 14
6.2 Cerinţe generale………………………………………………………………………… 14
6.3 Protecţia AH –urilor împotriva riscurilor de explozie datorită ventilaţiei
artificiale…………………………………………………………………………………. 14
6.4 Protecţia AH-urilor printr-o ventilaţie naturală contra riscurilor de
explozie……………………………………………………………………………………17
7 Măsuri pentru prevenirea riscurilor referitoare la sănătatea personalului în incintele
AH-urilor………………………………………………………………………………………..18
7.1 Generalitate………………………………………………………………………………18
7.2 Instrucţiuni……………………………………………………………………………… 18
7.3 Cerinţe generale……………………………………………………………………… 18
7.4 Măsuri de securitate…………………………………………………………………… 19
7.5 Riscuri exterioare……………………………………………………………………… 20
7.6 Măsuri suplimentare pentru condiţii de lucru anormale………………………... 20
7.7 Etichetare/instrucţiuni/documentare………………………………………………… 21.

Anexe

A (Normativă) – Riscurile datorită scurgerii din module în încinta analizorului……………24

B (Informativă) – Calculul ventilaţiei (sumele condiţiilor STP)………………………………27

3
 SR EN 61285:2005

INTRODUCERE

Analizoarele de proces măsoară continuu şi automat proprietăţile unui flux al procesului. Eşantionul
produsului este introdus automat şi sistemul este conceput pentru o funcţionare autonomă şi cu o
mentenanţă redusă la minim.

Acest document este destinat să prezinte un minimum de cerinţe de securitate pentru incinte de
analizoare (AH-uri) tipice.

Ieşirea măsurată este transmisă continuu pentru comanda procesului, intervenţia operatorului sau
documentare. Analizoarele de proces sunt utilizate pentru:

- analize de mediu;

- protecţia personalului;

- protecţia echipamentelor;

- calitatea măsurării/comenzii;

- comanda proceselor (optimizarea procesului);

- economie de energie.

În cazul cel mai simplu, senzorul analizorului este plasat direct în interiorul materialului ale cărui
caracteristici se măsoară şi nu este necesar să se preleveze un eşantion. În alte cazuri, este prelevat
un eşantion din fluxul principal şi transportat până la analizor. Sistemul poate să includă mai multe
elemente funcţionale cum ar fi:

- prelevatorul eşantionului;

- transportul eşantionului;

- condiţionarea eşantionului;

- evacuarea eşantionului şi/sau reintroducerea lui în proces;

- furnitură pentru utilităţi şi furnitura materialelor auxiliare;

- comutator de flux;

- sistem de etalonare automat sau manual şi de validare;

- prelucrarea semnalelor;

- supraveghere şi comandă performante.

(A se vedea CEI 61115)

Elementele analizorului pot să fie modulare şi plasate separat. Printre avantajele obţinute prin
gruparea analizoarelor şi a sistemelor într-o incintă, se menţionează:

- costuri mici pentru instalarea utilităţilor şi a semnalelor;

- protecţia personalului, modulelor şi echipamentelor complexe în condiţii ambiante defavorabile;

- mentenanţă uşoară ;

5
 SR EN 61285:2005

- securitate;

Analizoarele sunt construite în variantele standard: unele antieplozive, unele cu securitate intrinsecă,
unele potrivite pentru zona 2 şi unele potrivite numai pentru zone fără risc. Nu toate analizoarele sunt
disponibile în toate variantele.

Procesele uzuale din uzine includ toate zonele – 0, 1, 2 şi cele care nu sunt riscante

Selectarea amplasării AH, a sursei de ventilare a aerului şi clasificarea interiorului încăperii şi a

analizoarelor din aceasta este un exerciţiu economic.

Factorii includ distanţa la punctul de prelevare a AH, clasificarea spaţiului în jurul AH, distanţa de la
AH la sursa de aer nepericulos şi costul analizoarelor analizoarelor adecvate clasificării interiorului
încăperii.

6
 SR EN 61285:2005

1 Scop

Acest standard internaţional descrie cerinţele fizice cerute pentru o funcţionare sigură a sistemului de
măsurare format din analizorul procesului instalat într-o încăpere pentru analizor pentru a se asigura
protecţia contra riscurilor de incendiu, explozie şi risc de sănătate. Acest standard se extinde dincolo
de CEI 60079-16 pentru a include încăperi cu interioare de zona  2 şi pentru a se aplica la accidente
toxice. (se tine seama de ghidul naţional adecvat referitor la accidente toxice).

Acest standard nu se ocupă de facilităţi cum este riscul la praf.

Capitolul 4 se ocupă cu amplasarea AH şi a racordării în zonele în care sunt instalate procesele.

Capitolul 5 se ocupă cu concepţia, construcţia şi locul de amplasare al încăperii analizoarelor. Nu se

referă la părţile sistemelor de măsurare ale analizorului instalate în alte puncte cum ar fi camerele de
condiţionare a eşantioanelor (SCR) sau camerele care conţin dispozitivul de comutare al fluxului.

Capitolul 6 se ocupă prescripţiile care permit reducerea la minimum a riscului de explozie a

încăperilor pentru analizoare pentru a permite o mentenanţă a echipamentelor sub tensiune şi cu
dulapul deschis

NOTĂ – Pentru o parte dintre fluide, restricţia majoră este concentraţia vaporilor, periculoasă pentru personal,
care este inferioară limitei inferioare de explozie (de infamabilitate) (LEL) (a se vedea capitolul 7).

Dacă se ia ca exemplu n-Pentan a cărui limită LEL este de 1,4% sau 14.000x10–6 Nivelul imediat
periculos pentru viaţă sau sănătate (care este nivelul maxim pe care un muncitor poate să-l suporte 30
min. fără nici un simptom care împiedică salvarea, scăpare –primejdie sau fără nici un efect ireversibil
asupra sănătăţii) este de numai 0,5% sau 5000x10–6 .

Clasificarea interiorului unei încăperi ca zona 1 poate sa necesite ca nici un tehnician sa nu intre fără
echipament de protecţie cum ar fi echipament de respiraţie. Plasând un AH în jurul Zonei 1 implică de
obicei că nici un tehnician nu se poate apropia de încăpere fără sa poarte echipament de protecţie.

Capitolul 7 prezintă măurile de protecţie a personalului împotriva substanţelor prezente în atmosfera

încăperilor pentru analizoare care sunt periculoase pentru sănătate.

2 Referinţe normative
Documentele normative următoare sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru
referinţele datate se aplică numai ediţia menţionată. Pentru referinţele nedatate se aplică ultima ediţie
a documentului de referinţă (inclusiv amendamentului)

IEC 600079-16:1990, Electrical apparatus for explosive das atmosphres – Part 16: Artificial ventilation
for the protection of analiser(s) houses

3 Termeni şi definiţii

Pentru cerinţele acestui document se aplică următorii termeni şi definiţii

3.1
dulapul analizorului
o mică carcasă în care sunt instalate analizoarele individual sau în grup. Mentenanţa este efectuată
din exteriorul carcasei uşa sau uşile fiind deschise.

7
 SR EN 61285:2005

3.2
adăpostul analizorului
structura poate să aibă una sau mai multe laturi deschise şi nu prezintă nici o restricţie la trecerea
naturală a aerului şi în care este instalat sau sunt instalate unul sau mai multe analizoare. Mentenanţa
analizoarelor este efectuată în general sub adăpost.

3.3
incinta analizorului (AH)
încăpere sau o parte închisă a unei încăperi care conţine analizoare de proces şi echipamentele
asociate, unde fluxurile la analizor sunt introduse şi care în mod regulat este vizitată de personal
autorizat.

NOTĂ – În cadrul prezentului standard, termenul AH este utilizat indiferent de configuraţia structurii unei cutii,
dulapul sau clădire care face sau nu parte integrantă dintr-o altă structură sau de care se află legată.

3.4
încăperea de condiţionare a eşantionului
SCR
Cameră separată a încăperii analizorului şi care cuprinde module pentru condiţionarea eşantioanelor,
materialelor auxiliare sau echipamentelor de evacuare a eşantioanelor.

3.5
material toxic
acel material care este riscant pentru sănătate la inhalarea atmosferei ambiante. Căile atmosferice
care permit absorbţia sau ingerarea nu se referă la suprafaţa pielei.

3.6
echipă de securitate
personal auxiliar, în contact permanent cu o persoană sau persoane care lucrează în condiţii
periculoase, care pot să asiste sau să ajute suplimentar

3.7
riscuri externe şi interne
Se face distincţia intre accidente explozive interne si externe. Un accident exploziv extern exista când
AH este ales intr-o locaţie cu gaz inflamabil si vapori in exteriorul AH. Un accident exploziv intern
exista când din scurgeri de eşantioane sau încărcări auxiliare poate rezulta un amestec inflamabil in
interiorul AH.

3.8
limita minimă exploziva
LEL
Limita minimă inflamabilă
LFL
raportul minim al volumului de gaz sau vapori în aer care nu formează o atmosferă explozivă

3.9
atmosferă explozivă
amestec cu aer, în condiţii atmosferice normale, al materialului inflamabil sub formă de gaz sau vapori
în care, după aprindere combustia se propagă în restul amestecului

3.10
suprafaţă accidentată
suprafaţa in care este prezenta o atmosfera cu gaz exploziv, sau poate fi prezentă, in cantităţi care cer
precauţii speciale la construirea, instalarea si utilizarea analizoarelor (incluzând zonele 0, 1 si 2 –
diviziunea 1 si 2 sunt utilizate de asemenea ca definiţii de suprafeţe accidentate in multe regiuni – se
refera la standarde si autorităţi adecvate pentru definiţii detaliate)

8
 SR EN 61285:2005

3.11
zonă fără risc
zonă în care gazul explozibil în atmosferă nu este probabil să fie prezent în cantităţi care să ceară
precauţiuni speciale de construcţie, instalare şi utilizare a analizoarelor

3.12
Zona 0
zonă în care gazul explozibil în atmosferă este prezent continuu sau pentru o lungă perioadă
3.13
Zona 1
zonă în care gazul explozibil în atmosferă este probabil să se găsească numai în timpul funcţionării
normale

3.14
Zona 2
zonă în care gazul explozibil în atmosferă este probabil să nu se găsească numai în timpul funcţionării
normale şi dacă el apare nu este un lucru frecvent şi există numai o perioadă scurtă de timp

3.15
punct de aprindere
cea mai scăzută temperatură a lichidului la care, în condiţii stabilite, un lichid emană vapori într-o
cantitate care poate forma un amestec de aer/ vapori care poate să se aprindă

3.16
temperatura de aprindere (T-nominal)
cea mai scăzută temperatură a unei suprafeţe încălzite la care, sub condiţii standardizate stabilite
poate apare aprinderea unei substanţe inflamabile sub forma unui amestec de gaze sau vapori

4 Amplasarea AH-urilor şi racordarea în zonele instalaţiilor de proces

Trebuie să se ia în consideraţie următorii factori pentru a determina AH.

4,1
Timp de răspuns
Este necesar să se evalueze lungimea conductelor până la amplasamentul prizelor pentru eşantioane
de la analizoare şi să se calculeze debitele necesare pentru a determina dacă timpii morţi rezultanţi
sunt acceptabili pentru a nu se deteriora eşantioanele şi debitele

4.2
Utilităţi
Este necesar să se evalueze lungimea racordurilor tuturor elementelor utile cum ar fi aerul, vaporii,
electricitatea, reciclarea eşantioanelor, semnalele, etc

4.3 Securitate

4.3.1
Amplasament
Trebuie ca AH să fie situată la o distanţă de securitate faţă de sursele care degajă gaz toxic sau
inflamabil şi să nu existe riscul ca să se producă o scăpare sau o acumulare a acestor gaze

4.3.2
Evacuare
Trebuie să se determine căile de evacuare şi unde este posibil să fie conduse în afara zonelor de
risc.

9
 SR EN 61285:2005

4.3.3
clasificarea zonei
Clasificarea suprafeţei pentru interiorul AH şi admisia aerului ventilat trebuie să fie determinat de
departamentul securităţii procesului în uzină sau utilizatorul

4.3.4
riscuri periferice
Trebuie să se ţină cont de posibilitatea ca analizorul sau liniile sale de eşantionare să creeze riscuri în
AH sau orice încăpere adiacente

4.4
căi de acces
Accesul trebuie să fie prevăzut pentru personalul de mentenanţă şi furnituri. AH-urile trebuie să fie
plasate la nivelul solului sau la un nivel faţă de pământ prevăzut cu ascensor. Este necesar să se ia în
consideraţie instrucţiunile referitoare la furniturile grele cum ar fi buteliile cu gaz şi securitatea
instalării/îndepărtării analizoarelor. Trebuie, de asemenea, să se ia în consideraţie accesul în scopuri
de mentenanţă la echipamentele procesului cum ar fi schimbătoarele de căldură.

5 Concepţia, construcţia dispunerea AH-urilor

5.1 Generalităţi
Analizoarele şi sistemele de eşantionare ale analizoarelor necesită diverse grade de protecţie în
funcţie de eşantionul tipului de analizor, de importanţa aplicaţiei precum şi de mediul în care materialul
este destinat să funcţioneze. Când prescripţiile de construcţie şi mentenanţă nu sunt adecvate pentru
mediul în care este destinat să funcţioneze , este necesar să se prevadă o protecţie suplimentară cum
ar fi AH-uri. Această protecţie suplimentară este de natură să asigure o calitate satisfăcătoare a
funcţionării instrumentului şi să uşureze mentenanţa.

Alegerea încăperii depinde de un anumit număr dr factori cum ar fi:

- clasificarea zonei în care analizorul şi/sau sistemul de eşantionare trebuie să fie plasate;

- gama de condiţii ambiante referitoare la obiectiv, incluzând temperatura, ploaia, umiditatea,

zăpada, vântul, praful, nisipul, expunerea directă a luminii zilei şi atmosfera corosivă;

- mediul specificat de furnizorul analizorului care să asigure o funcţionare fiabilă, precisă şi sigură;

- protecţia cerută pentru echipamente şi personal pe durata operaţiilor de mentenanţă;

- cerinţă de mentenanţă şi accesibilitate pentru componentele de sistem.

-condiţiile/mediul procesului pe suprafaţa în care este localizat AH (de exemplu, încărcare, descărcare
sau transferul substanţelor chimice sau echipamentului, zgomot, vibraţii, emanaţii chimice, etc).

Acest capitol descrie în primul rând riscurile zonelor AH (clasificarea mediilor) şi/sau în care
eşantioanele toxice sau inflamabile sunt introduse. Încăperile pentru analizoare situate într-o zonă ne
clasificată şi în care nu este introdus nici un eşantion toxic sau inflamabil, fluide de serviciu,
amestecuri de etalonare sunt necesare numai pentru a furniza un mediu care să permită o funcţionare
precisă şi fiabilă fără sistem de ventilaţie special.

5.2 Cerinţe generale

Acest capitol prezintă cerinţele generale pentru o funcţionare sigură a încăperii analizorului,
independent de scurgerile de materiale inflamabile (a se vedea capitolul) sau a materialelor
periculoase pentru sănătate (a se vedea capitolul 7).

10
 SR EN 61285:2005

5.3 Dimensiuni şi dispunere

Dimensiunea AH depinde de numărul, de prescripţiile de acces la analizoare, de dimensiunile lor şi de
echipamentele auxiliare. Trebuie prevăzută o rezervă pentru orice ventilaţie, drenare, depozitare a
pieselor detaşate, distribuţia electrică, înregistrarea locală, etc. Dimensiunile minime recomandate
sunt 2,5 m pentru lungime şi 2,3 m pentru înălţime. Se convine ca înălţimea minimă absolută de
degajare să fie de 2,0 m. Se recomandă să se lase liber 30% din spaţiu pentru a permite instalarea
ulterioară a echipamentelor suplimentare. Se convine să se evite utilizarea plafoane false, canale
pentru cabluri şi orice alt spaţiu de aer.

5.4 Cerinţe structurale

5.4.1 Materiale de construcţie

Se recomandă să se utilizeze materiale de construcţie ignifuge şi rezistente la atacul substanţelor cu
care ele riscă să intre în contact

5.4.2 Pereţi
Trebuie să fie determinate cerinţele locale cum ar fi proprietăţile antistatice, rezistenţa, la coroziune, la
foc şi alte intemperii şi trebuie în consecinţă să fie alese materiale corespunzătoare. Când
echipamentele sunt fixate pe pereţi, s-ar putea să fie necesară o armare corespunzătoare. Este de
dorit să se reducă la minimum orificiile găurile practicate în pereţi şi să se asigure etanşeitatea lor
când aceasta este potrivită utilizând materiale care satisfac cerinţele de securitate structurale
necesare (de exemplu, etanşarea la apă, care rezistă la foc sau care împiedică propagarea acestuia,
etc).

5.4.3 Podele şi fundaţii

Este de dorit să se utilizeze soluri care nu sunt poroase, glisante şi care să fie rezistente la materialele
care riscă să se împrăştie. Este de dorit să se ia în considerare prescripţiile referitoare la curăţarea
solului cum ar fi amenajarea unei pante lejere pentru drenaj. Dacă se prevede un drenaj al solului, se
recomandă ca acest drenaj să se efectueze liber către exteriorul AH, acolo unde se poate debarasa
convenabil de lichidul drenat. Trebuie să fie luate măsuri pentru a se preveni intrarea lichidelor din
exterior. Măsuri care să permită ridicarea podelei deasupra nivelului exterior sau să se prevadă o
treaptă sau o rampă de intrare sau o etanşare convenabilă a încăperii la bază.

5.4.4 Uşi
Se recomandă să se utilizeze uşi care să se deschidă în exterior şi să se închidă automat. Ele trebuie
să fie prevăzute cu „bară anti-panică” care să permită deschiderea lor din interior dacă se blochează.
Este necesară o a doua uşă de ieşire sau securitate astfel ca o uşă să se deschidă rapid, la distanţă
de prima, dacă accesul la uşa principală este împiedicat din interior sau din exterior.

NOTĂ – Când AH face parte dintr-o clădire, alte consideraţii referitoare la securitate pot să apară.

5.4.5 Ferestre
Dacă AH este clasificat ne riscant şi se află amplasată pe o suprafaţă ne riscantă, nici nu trebuie să
fie închise ferestrele şi etanşate la vapori.

5.4.6 Acoperişul
Acoperişul trebuie să fie conceput pentru sarcini corespunzătoare (de exemplu, zăpadă, echipament,
persoană, etc)

5.5 Echipament

5.5.1 Iluminare
Iluminarea sau iluminarea de securitate trebuie să fie în orice moment operaţională . se convine ca
nivelul minim de iluminare să fie astfel prevăzut pentru lucrări de mentenanţă sau nivelul specificat de
autorităţile competente în acest domeniu.

11
 SR EN 61285:2005

5.5.2 Comunicaţii
Când alarma(ele) de securitate provenind din mediul uzinal nu pot fi detectabile în interiorul AH, ele
trebuie să fie repetate în interiorul acestui AH este necesar să se studieze instalarea unei legături
telefonice cu post permanent.

5.5.3 Conducte şi robinete

Se convine ca, în condiţii normale de funcţionare, conductele, recipienţii şi conductele de AH să nu
prezinte nici un orificiu care să permită infiltrarea materialelor cu risc să scape în AH. Trebuie să se
indice într-o manieră precisă funcţiile şi conţinutul conductelor şi robinetelor. În măsura posibilului, se
convine ca robinetele de secţionare să fie în exteriorul AH. Este necesar să se capteze fluxurile în
circuite închise sau transportate către instalaţii în exteriorul AH. În caz de defect este necesar să se
echipeze toate conductele susceptibile de a livra cantităţi foarte ridicate de materiale periculoase
pentru a fi acceptabile în AH, cu robinete automate de secţionare, limitatoare de debit sau dispozitive
de limitare a excesului de debit si acestea ca element final, în exterior şi în punctul unde aceste
conducte intră în AH.

5.5.4 Utilităţi
5.5.4.1 Cantităţi periculoase
Este necesar să se reducă la minimum cantitatea de materiale auxiliare periculoase necesare pentru
funcţionarea sistemelor analizorului.

5.5.4.2 Identificarea riscurilor

Trebuie să fie identificat orice risc de foc, explozie sau pericol pentru sănătate.
5.5.4.3 Asfixiante (de exemplu, azot, bioxid de carbon)
5.5.4.3.1 Toate conductele care transportă substanţe asfixiante conectate la AH trebuie să fie
dotate cu un dispozitiv de limitare a debitului sau cu un dispozitiv pentru excesul de debit
şi acesta la parte conductei din exteriorul AH, pentru a asigura cu instrucţiunile referitoare
la sistemul de ventilaţie.

5.5.4.3.2 Când există riscul potenţial să scadă oxigenul (de exemplu, priza de aer este saturată cu
azot) în AH, trebuie să fie supravegheată cu senzori de oxigen scăzut scăderea aerului în
AH. Se instalează în AH alarme care sunt plasate local şi la distanţă într-un post de
supraveghere permanentă cu personal.

5.5.4.4 Furniturile auxiliare cu risc trebuie să fie depozitate în exteriorul AH.

5.5.4.5 Depozitarea gazului sau gazului de etalonare, auxiliare plasate în butelii sub presiune este
inevitabil să se facă în interiorul AH, acestea trebuie să fie protejate contra oricărei creşteri de
presiune, când sunt expuse la căldura unui incendiu. Această protecţie poate să fie realizată
prin depozitarea în locuri izolate şi ventilat în permanenţă sau cu ajutorul unui disc de rupere
de securitate lângă butelii, imediat înaintea staţiei de reducere a presiunii. Gazele eşapate din
discurile de rupere trebuie să fie evacuate în totală securitate în exteriorul AH. Autorităţile
competente sunt singurele abilitate să acorde derogări de la aceste măsuri.

5.5.5 Extinctoare
Este necesar să se monteze în apropierea uşii, uşilor un extinctor corespunzător.

5.5.6 Ventilaţia
Poate să fie instalat un sistem de ventilaţie pentru a regla mediul climatic, pentru a asigura protecţia
împotriva coroziunii, asfixierii, exploziilor (a se vedea capitolul 6) şi/sau securitatea personalului (a se
vedea capitolul 7).

5.5.6.1 Generalităţi
Orice ventilaţie trebuie să furnizeze minimum cinci reînoiri de aer pe oră. Este preferabil ca sursa de
aer pentru ventilaţie să fie într-o zonă care nu este periculoasă. Dacă o astfel de zonă nu există poate
fi utilizată Zona 2 de aer sau superior dacă echipamentul instalat în AH este supravegheat dintr-un
12
 SR EN 61285:2005

punct, cu personal, de unul sau mai mulţi senzori de gaz care întrerupe debitul de aer al ventilaţiei la o
valoare superioară la 20% din limita inferioară de explozie şi atenţie.

Dacă este necesar, este recomandabil să se instaleze un dispozitiv de filtrare a particulelor de praf din
ventilaţia admisă.

5.5.6.2 Temperatura
Pentru o performanţă sigură instrumentele de măsurare şi alarmele sistemului de temperatură trebuie
să fie menţinută în domeniul de funcţionare recomandat.

5.6 Etichetare/instrucţiuni/documentaţie

5.6.1 Introducere
O etichetă durabile indicând tipul de risc trebuie să fie plasată pe intrarea AH indicând că AH nu este
accesibilă decât persoanelor autorizate. Informaţii referitoare la organismul responsabil al AH trebuie
să fie aplicate sub afişaj (nume, serviciu, număr telefon, etc.

5.6.2 Alarme
Se convine să fie prevăzute alarme/indicatori locali care să supravegheze caontinuu securitatea AH.

a) protecţia ventilaţiei (purjare şi/sau suprapresiune) ;

b) prezenţa gazului inflamabil (concentaţia nu trebuie să depăşească 20% LEL) ;

c) prezenţa gazului toxic (concentraţia nu trebuie să depăşească nivelele permise ;

d) lipsa de oxigen ;

NOTĂ – Concentraţia de oxigen nu trebuie să fie sub 18% din cerinţele stabilite) ;

e) foc sau fum ;

f) extinctoare cu declanşare automată;

g)defectarea dispozitivului de detecţie a prezenţei gazului/focului.

NOTĂ – Frecvenţa relativă a apariţiei riscurilor şi debitul de aer impun instalarea senzorilor de gaze toxice sau
inflamabile. Poate fi necesară detectarea gazelor uşoare la nivelul tavanului şi a gazelor grele la nivelul podelei.

NOTĂ – Înregistratoarele pentru detectoarele de gaze dă acea asigurare că cerinţele din interiorul încăperii sunt
îndeplinite.

Este necesar ca aceste alarme/indicatoare să fie transmise următorilor:

a) în interiorul AH printr-o alarmă sonoră sau un avertizor luminos foarte vizibil (de exemplu, lampă
stroboscopică9;

b) la un post de supraveghere unde există în permanenţă personal;

c) la un montaj luminos intermitent de alarme, deasupra uşii AH pentru a indica prezenţa gazului toxic,
asfixiant şi LEL şi ar trebui să se ia în considerare şi altele.

NOTĂ – Se recomandă indicaţia pozitivă pentru condiţiile fără risc.

5.6.3 Proceduri de securitate

Procedurile de securitate ale AH trebuie să facă obiectul documentaţiilor şi să fie conservate într-un
spaţiu facil de intrare în interiorul AH. Toate persoanele care lucrează în AH trebuie să aibă o formare
adecvată pentru acest post.

13
 SR EN 61285:2005

5.6.4 Date suplimentare

Dacă este necesar, elementele următoare trebuie să fie introduse în documentaţie:

- caracteristicile tehnice ale sistemului de ventilaţie al AH (de exemplu, valorile prescrise pentru
alarmă în cazul defectării ventilaţiei);

- caracteristicile tehnice ale sistemului de detecţie al gazului (de exemplu, intervalul de măsurare,
componenta măsurată, valoarea prescrisă a alarmei şi acţiunea corectivă);

- cablu şi diagrame logice pentru toate alarmele şi sistemele de oprire;

- concepţia sistemului de evacuare a scurgerilor toxice din proces şi informaţii referitoare la tratarea
scurgerilor contaminante şi eliminarea aerului în condiţii de perturbaţii;

- instrucţiuni scrise precise şi clare referitoare la procedurile de urmat pentru personalul care utilizează
în mod curent materiale toxice (de exemplu, instrucţiuni pentru umplerea recipienţilor de alimentare cu
materiale auxiliare).

6 Protecţia la explozie a AH-urilor

6.1 Introducere

Acest capitol se referă la cerinţele referitoare la securitatea AH asigurată printr-o ventilaţie interioară
precum şi prin sisteme de protecţie contra riscurilor de explozie internă sau externă. În plus se iau în
consideraţie şi alte metode de protecţie, ca de exemplu, ventilaţia naturală. Prin urmare este necesar
să se observe alte măsuri de protecţie care să asigure o funcţionare fără riscuri a echipamentelor
analizorului, dar ele nu sunt indicate în prezentul standard.

Alte măsuri de protecţie suplimentară pot să fie luate în discuţie de către utilizator.

NOTĂ - Prezentul standard nu tratează riscurile datorită utilizării amestecurilor inflamabile în AH

susceptibile de a lua foc în interiorul conductei unde se returnează materialele inflamabile către uzină;
De exemplu, pot fi instalate dispozitive contra focului, cu acest efect, care să fie instalate în punctele
de preluare a eşantionului care are sau nu analizorul instalat într-un AH.

6.2 Cerinţe generale

6.2.1 Tot echipamentul electric care este instalat în AH trebuie să fie conforme cu clasificarea
electrică definită pentru interiorul AH.

6.2.2 În eventualitatea apariţiei unei condiţii periculoase, trebuie să fie deconectat orice echipament
electric care nu este, de preferat automat sau manual cu un comutator extern care să se afle într-un
loc cu personal permanent. Repornirea nu trebuie să se facă decât la o autorizare corespunzătoare.

6.2.3 De la un comutator izolat în exterior trebuie, de asemenea, să se poată deconecta în întregime

AH în eventualitatea unui pericol. Reporninea trebuie să nu fie posibilă decât la o autorizare
corespunzătoare.

6.3 Protecţia AH împotriva riscurilor de explozie datorită ventilaţiei artificiale

6.3.1 Clasificare

NOTĂ – CEI 60079-10: 2002 oferă indicaţii suplimentare de clasificare a spaţiilor periculoase.

La originea riscurilor de explozie pot fi următoarele:

6.3.1.1 Riscuri de explozie de natură externă (a se vedea 6.4.2)

14
 SR EN 61285:2005

NOTĂ – Riscurile de explozie de natură electrică sunt considerate absente pentru un AH adiacent unei zone
periculoase a uzinei când orificiile AH sunt spre o zonă nepericuloasă..

6.3.1.2 Risc de explozie internă datorită gazelor sau vaporilor inflamabili /(a se vedea, 6.3.3)

6.3.1.3 Orice combinaţie sa permutare dintre 6.3.1.1, 6.3.1.2 şi 6.3.1.3.

6.3.2 Cerinţele pentru AH-uri care prezintă riscurile de explozie de origine externă

6.3.2.1 Orice intrare conectată la AH pentru un amplasament clasificat în Zona 0 sau Zona 1 trebuie
să aibă blocare pneumatică.

AH trebuie să fie alimentat cu aer propriu conform cu 5.5.6 în maniera de a menţine o suprapresiune
internă suficientă pentru a preveni pătrunderea în încăpere a unei concentraţii periculoase de gaz sau
vapori inflamabili când o astfel de concentraţie se formează într-o zonă externă ambientală., ca
urmare a acestui lucru, o măsură adecvată constă în instalarea unui ventilator pe conductele de
admisie a aerului capabil, ţinând cont de curba sa de funcţionare, să furnizeze o suprapresiune internă
cuprinsă între 25 Pa şi 50 Pa cu un debit de refulare egal cu cinci refulări într-o oră. În cazul absenţei
ventilaţiei, toate sursele de aprindere trebuie să devină sigure. Astfel de surse includ flăcările,
suprafeţele care sunt peste temperatura de aprindere şi echipamentul electric neprotejat la explozie.

NOTĂ – Prize utilitare pot să fie instalate cu socluri Ex-e pentru Zona 2 sau pe suporţi, dar acest lucru nu fereşte
conexiunile echipamentului neprotejat la explozii. Toate aceste prize trebuie să fie închise (comutate pe poziţia
off) dacă există în uzină o condiţie de risc.

6.3.2.2 Dacă sunt instalaţi senzori de gaz de eficacitate recunoscută, ei pot să fie utilizaţi pentru
experimente pe o durată limitată. Pentru echipamentul neprotejat la explozie trebuie imediat
deconectat dacă senzorii de gaz indică o scădere a valorii egale cu 20% din limita inferioară de
explozie dacă pierderea creată de echipament creează condiţii periculoase în uzină.

6.3.2.3 Defectarea ventilaţiei şi a senzorului de gaz trebuie să fie semnalizată după cum se descrie în
5.6.2.

6.3.2 Cerinţe pentru AH-uri care prezintă riscuri de explozii de natură internă datorită gazelor
sau vaporilor interni

NOTĂ- O atmosferă explozivă nu poate să creeze în interiorul AH în care gazul sau vaporii inflamabili sunt
introduşi:

- dacă debitele de gaz sunt limitate, şi

- dacă AH este ventilat astfel ca în caz de scurgeri datorită erorii de manipulare sau spargerii sistemului de
transport al gazului, cantităţile de gaz sau de vapori care se scurg nu depăşesc 50% din total sau din
materialul neprotejat la explozie. Este posibil să se amelioreze ventilaţia instalând un sistem adecvat care să
asigure cea mai bună difuziune locală a aerului ventilat.

6.3.3.1 Ventilaţia

NOTĂ – CEI 60079-16: 2000 oferă indicaţii suplimentare referitoare la cerinţele pentru ventilaţia încăperilor.

6.3.3.1.1 AH trebuie să fie alimentat cu aer curat conform 5.5.6 astfel încât să se menţină o baleiere
satisfăcătoare a incintei.

6.3.3.1.2 Orificiile de admisie şi ieşire ale ventilaţiei trebuie să fie amplasate în funcţie de densitatea
gazelor sau a vaporilor inflamabili, adică gazele mai uşoare ca aerul la partea superioară şi gazele mai
grele decât aerul la partea inferioară. Este necesar ca ieşirile de baleiaj ale aerului să fie plasate şi
concepute de manierea ca cel puţin jumătate din ieşirile superioare şi inferioare să rămână în
funcţiune în toate regimurile de vânturi, de exemplu, cu ajutorul paletelor de aerisire cu contragreutăţi.
Este necesar ca ele să fie protejate cu plase contra intrării insectelor şi a viermilor şi prin alte mijloace
contra acumulării de obiecte care să blocheze, cum ar fi foile arborilor, nisipul sau zăpada. Dacă

15
 SR EN 61285:2005

trebuie să se bazeze exclusiv pe ieşirile superioare şi inferioare ale ventilaţiei este necesar un mod
special de concepere al sistemului de ventilaţie a tuturor părţilor AH.

6.3.3.1.3 Debitul de aer trebuie să fie astfel ca în cazul unei eventuale scurgeri sau ruperi a
conductelor cantitatea de materie inflamabilă degajată să nu depăşească maximul acceptat naţional
exprimat în % LEL (în mod normal nu trebuie să depăşească 50% LEL) şi nu trebuie să depăşească
cantitatea de material inflamabil eliberată. Limitatoare de debit sau robinete de secţionare pentru
excesul de debit instalate permanent pe liniile prizei şi returului pot reduce riscurile scurgerii
materialelor inflamabile care duc la defectarea echipamentului. A se vedea calculele din anexa B. În
cazul defectării ventilaţiei toate sursele de aprindere trebuie sa fie protejate doar daca pierderea
pentru echipament poate sa creeze situatii periculoase in uzina. Astfel de surse pot sa fie flacari,
suprafete cu temperatura peste cea de aprindere si echipamentele electrice neprotejate contra
expoziei.

6.3.3.2 Daca sunt instalati senzori de gaz, ei pot sa fie utilizati pentru a permite scoaterea de sub
tensiune pentru o perioada limitata de timp. In acelasi timp daca senzori de gayz detecteaya o valoare
egala cu 20% din limita inferioara de explozie, echipamentele electrice neprotejate contra exploziei
trebuie imediat sa fie scoase de sub tensiune.

6.3.3.3 Alarmele pentru defectarea ventilatorului si alarmele pentru detectarea gazuluitrebuie sa fie
semnalizate dupa cum se indica in 5.6.2

6.3.3.4 Toate conductele prin care se introduce gaz sau vaporiinflamabili in Ahtrebuie sa fie echipate
in exterior cu robinete de intrerupere manuala si/sau automata.

6.3.3.5 Dispozitivele de reducere a presiunii si debitului (cum ar fi robinete de sectionare pentru

excesul de debit, limitatoare de debit sau orificii) gazelor esantioanelor si suplimentare inflamabile
trebuie sa fie situate in exteriorulAH.

6.3.3.6 Echipamentele care contin gaze sau vapori inflamabili trebuie in masura posibililui instalate in
exteriorul AH.

6.3.4 Cerinţe pentru AH-uri care prezinta riscuri de explozie de orgine interna datorita lichidelor
interne

6.3.4.1 Punctul de aprindere pentru toate lichidele trebuie sa fie documentat.

NOTA – Acest standard se aplica numai lichidelor cu punctul de aprindere sub 55 °C. Lichidele cu punctul de
aprindere peste 55°C nu trebuie sa fie incluse decat daca ele au sau pot sa aiba posibilitatea ca la o temperatura
superioara sa aiba punctu de aprindere comun in contact cu un dispozitiv.

6.3.4.2 Solul AH trebuie sa fie auto/drenant.Drenajul trebuie sa fie instalat la nivelul punctului celui mai
de jos.

Lichidele acumulate trebuie sa fie trebuie sa fie evacuate in exteriorul AH. Trebuie sa se ia in
considerare prevenirea faptului ca vaporii sa ajunga la ventilator (de exemplu, utilizand un sifon).

6.3.4.3 AH trebuie sa fie alimentat cu aer propriupentru ca s[ asigure aceeasi ventilatie in cazul
deplasarii limitei inferioare de explozie. Aceasta depinde de tensiunea vaporilor, de intervalul
suprafetei pe care s-a scurs lichidul, de entalpia de vaporiyare si de coeficientul de scurgere.

Aerul propriu este furnizat pentru a reduce formarea si accelerarea eliminarii in totala
securitateamestecurile inflamabile. Se imbunatateste, de asemenea, detectarea in transportul
vaporilor catre senzorii de gaz dispusi intr-o maniera optima. Totusi, nu se recomanda sa se faca sa
circule aerul astfel ca sa duca la o crestere a volumului de vapori si la risc. A se vedea calculul din
anexa B.

6.3.4.5 Evacuarea aerului de baleiere trebuie sa fie conforma cu cea a vaporilor grei. Unul din
dispozitivele de evacuare a aerului trebuie sa fie plasat astfel incat sa capteze vaporii care se

16
 SR EN 61285:2005

formeaza sub sistemul de drenare si un senzor de gaz trebuie sa fie instalat in apropierea punctului de
evacuare.

6.3.4.6 In cazul defectarii ventilatiei echipamentele electrice neprotejate trebuie sa fie scoase de sub
tensiune, cu exceptia cazului cand se porne ste un sistem de ventilatie de securitate care sa asigure
evacuarea necesara.

Ca in exemplul 6.3.4.5 cand senzorii suplimentari de gaz sunt instalati, ei pot sa fie scosi de sub
tensiune un timp limitat. Totusi daca senzorii de gaz indica o valoare de 20% din limita inferioara de
explozie , echipamentele neprotejate la exployie trebuie sa fie imediat scoase de sub tensiune.
Alarmele de defectare a ventilatiei si alarmele pentru detectarea gazuluitrebuie sa fie semnalizate cum
se indica in 5.6.2.

6.3.4.7 Pentru a reduce la minimul riscul de exployie datorita scurgerii a o parte din componente si in
echipamentele din AH trebuie sa fie introduse numai cantitati de lichide inflamabile strict necesare
pentru masurare. Este necesar sa circule in afara AH fluxurile de by-pass necesare pentru
ameliorarea timpului de raspuns. Totusi, conductele care transporta substante inflamabile catre AH
trebuie sa fie puse la dispozitie incat sa poata actiona din exteriorul AH.

6.3.4.8 Pentru a reduce la minimum riscul datorita accidentale din materialul de esantionar, este
recomandabil ca partea sistemului de esantionare aflata in interiorul AH sa fie cat mai simplu posibil si
sa contina cele mai mici volume si minimum de imbinari posibile.

Este necesar sa se conceapa sistemul de conducte pentru esantioane astfel incat sa se limiteze fluxul
esantioanelor in AH.

Este preferabil ca dulapurile care continechipamentele de esantionare sa fie situate in afara AHsi
echipate cu orificii de drenaj. Este necesar sa se puna dulapuri care contin fluice de inalta
presiunecare se evapora la presiune atmosferica a unui disc de rupere. Ansamblul orificiilor de
drenare si iesirile discului de rupere sa fie situate in exteriorul AH.

6.3.5 Cerinte referitoare la AH-uri care prezinta rscuri de explozie care au la baza orice
combinatie de mai sus

Prescriptiile prezentatein capitolele corespunzatoare sunt combinate pentru ca AH-ul resultant sa fie
conform cu fiecare capitol corespunzator individual.

6.4 Protectia AH printr-o ventilatie naturala contra riscurilor de explozie

6.4.1 Generalitati
Ventilatia naturala este definite ca o ventilatie indusa prin forte externe ale vantului si/sau gradientilor
temici dintre AH si exterior., cu exceptia oricarei asistente mecanice.Paragrafele 6.4.2 si 6.4.3 se
aplica numai incaperilor si dulapurilor.

6.4.2 Cerinte pentru ventilatie

Coeficientii de ventilatie trebuie sa fie stability pentru a dilua si disipa orice emanatie periculoasa din
interiorul AH.

In functie de natura sa, mecanismul ventilatiei naturale nu permite un control strict ai coeficientilor de
ventilare. Datele statistice sunt cerute pentru viteze, directiile si frecventele vantuluipe amplasamentul
propus al AH. Sectiunile deschise ale ventilatiei pot fi calculate in functie de aceste date si cunostintele
referitoare la disiparea termica a echipamentelor AH (excluzand aparatele de incalzire).

Se va pune in aplicare acele moduri de ventilatie(eoliana sau termica) care cere cele mai mici sectiuni
ale deschiderilor. Calculele vitezei vantului utilizeaza viteza medie minima a vantului care sa
depaseasca 90 % dintr-un anSe convine ca toate calculele ventilatiilor induse de vant sau termic
utilizand ca baza cel putin 10 schimbari ale aerului pe ora sau coeficientul de reinoire necesar ca :
17
 SR EN 61285:2005

- diluarea limitei inferioare de explozie a vaporilor eliberati ca urmare a unei ruperi sau a unei
defectari a conductei esantionului sau sau sericiului care prezinta care prezinta un risc mai ridicat
conform normelor nationale aceptabile in % a LEL, in jurul oricarui punctde aprindere (o atentie
speciala trebuie sa fie acordata lichidelor care se evapora la temperature ambiante):
- este necesar, de asemenea, să se calculeze coeficienţii deventilaţie induşi de vânt pentru viteza
vântului medie maximă utilizând un factor fafală de 1,6. Dacă coeficienţii de ventilaţie rezultaţi
depăşesc 50 reventilări pe oră, factorii de confort se diminuează.

6.4.3 Cerinţe referitoare la încălzire

Dacă se aplică procedura de concepţie de mai jos temperatura din interiorul AH va urma acea
atmosferă ambiantă. Un dispozitiv de încăzire dotat cu un termostat poate fi utilizat pentru ameliorarea
reglării temperaturii. Asistenţa pentru producerea vântului poate să fie inclusă prin ajutorul distribuirii
aerului cald.

6.4.4 Senzori de gaz

Este necesar să se utilizeze senzori de gaz care trebuiesă declanşeze alarmele, deconectând orice
echipament electric neadecvat pentru această situaţie periculoasă şi sa izoleze conductele ce
transportă materialul periculos către AH.

7 Măsuri de luat pentru prevenirea riscurilor pentru sănătatea personaluli din

AH

7.1 Generalităţi

Acest capitol constuie un ghid aplicabil AH-urilor în care este imposibil să se elimine riscurile
emanaţiilor de gaz (toxice) periculoase pentru sănătate, provocate de scurgerile detectate sau
nedetectate sau prin operaţiunile inevitabile pe durata mentenanţei, etalonării sau reparării. Prezentul
capitol nu include instalaţiile pentru tratarea prafului, şpraiurile sau aerosolii.

7.2 Îndrumări

Acestcapitol serveşte drept ghid pentru standardizarea reglementărilor tehnice şi instrucţiunilor în

materie de organizare pentru protecţia contra riscurilol pentru sănătatea personalului abilitat să
pătrundă în AH pen durata operaţiilor de funcţionare şi mentenanţă.

NOTĂ – Acest articol nu se referă la riscurile create în vecinătate sau în zonele proceselor datorită scurgerilor
dinaintea AH.

7.3 Cerinţe generale

Un AH conform cu cerinţele din capitolul 5 este echipat şi exploatat de maniera că, în condiţii normale
de exploatare, nici un material toxic nu se resfrânde asupra echipamentului şi că nici un risc pentru
sănătate nu există pentru persoanele care lucreazăîn AH. Este necesar să se limiteze, de asemenea,
condiţii anormale de funcţionare şi în caz de operaţii speciale, frscvenţa şi importanţa eventualelor
pierderi de maniera că lucrul în AH să fie posibilă cu riscuri minime şi controlabile. Pentru aceasta se
face o ventilaţie corespunzătoare care este necesară în AH. Intervalul măsurilor suplimentare în afara
celor cerute depinde de :

- natura şi cantitatea materialelor prezente în AH ;

- probabilitatea şi importanţa scurgerilor scăpate din echipamentele analizorului procesului ( a se
vedea anexa A= ;
- efectul asupra personalului a materialelor susceptibile de a se degaja .

Este necesar ca la determinarea acestor măsuri să fie effectuate de personae care au o bună
cunoştinţă referitor la caracteristicile materialelor periculoase şi ale echipamentelor analizorului. Astfel
de măsuri vor face obiectul unei coperări cu personalul de securitate corespunzător.
18
 SR EN 61285:2005

Deciziile care rezultă din acelea care preced determinarea acestora se aplică printr măsurile descries
în paragrafele 7.5 la 7.7 care urmează.

7.4 Măsuri de securitate

Materialele toxice nu trebuie să fie depozitate în AH. Dacă depozitarea acestor materiale auxiliare
toxice în interiorul AH este inevitabilă, trebuie să fie respectată procedura prezentată mai jos;

- trebuie să fie depozitate un minim de materiale toxice;

- recipienţii cu fluide trebuie să fir protejaţi conta oricărei încălziri induse. Dacă sunt utilizate
materiale fragile, recipienţii trebuie să fie într-un dispozitiv de retenţie susceptibil să limiteze
suprafaţa liberă asupra căreia lichidul poate să se scurgă în cazul pierderilor.

7.4.2 Condiţiil de transport a materialelor toxice către sau provenind din AH trebuie să fie echipate cu
un minimum de aparate şi dispozitive de blocare manuale şi dispozitive /cum ar fi limitatori de debit
sau capilare), dacă este posibil plasate în exteriorul AH. Cantitatea de materale toxice poate să fie
redusă printr-o prediluţie sau prin măsuri cum ar fi instalarea de robinete de injecţia a eşantionului
unui cromatograf în exteriorul AH cu restul din interiorul cromatografului.

7.4.3 Este necesar să se instaleze conexiuni ale purjei şi racorduri care să facă conductele
eşantioanelor cu amplasamente corespunzătoare permiţând racordarea dispozitivelor care asiguă
aportul fluidelor prin intermediul accesoriilor de supraveghere sigure. Această dispunere permite
observarea tuturoe echipamentelor implicate înainte de a proceda la operaţii de mentenanţă.

7.4.4 Este necesar ca AH să fie dotat cu ferestre care să permită o inspecţie totală a încăperii.

NOTĂ – Instalarea ferestrelor pe uşă sau uşi este o măsură corespunzătoare

74.5 Este necesar ca modulele de manipulare pentru reglarea materialelor toxice să prezinte un nivel
de scurgere neglijabil conform principiilor de construcţie descrise în anexa A.

7.4.6 Modulele unde în mod obişnuit sunt manipulate materialele toxice care, într-un AH, prezintă
inevitabil o scurgere limitată, trebuie să fie instalate în carcase etanşe şi purjate în permanenţă.
Cantităţil scurse trebuie să fie evacuate cu ajutorul conductelor către exteriorul AH, dacă este necesar
controlate şi eliminate în totală securitate. Evacuarea trebuie să dacă este posibil să fie
supravegheată pentru a elimina orice scurgere din modulele inchise.

7.4.7 AH trebuie să fie dotat cu un sistem fix de detectare a gazului putând reacţiona la materialele
toxice prezente în aerul AH cu o sensibilitate, o viteză şi o fiabilitate suficientă (alarmă de defectare,
redondanţă) şi şi putând semnaliza orice deviere de la limita de concentrare prescrisă.

7.4.8 Este necesar să se echipeze AH cu dispozitive de se curitate cum ar fi un telefon, un post de

appel de urgenţă sau un buton anti-panică pentru a contacta un post de supervizare pentru
personalul instalaţiei. Dacă unitatea de proces în care AH este instalat este legată la un sistem de
alarmă comun în ansamblul precedent (de exemplu, dispozitiv de iluminare intermitentă, porta-voce)
pentru a avertiza de pericol personalul care lucrează în proces , AH trebuie să fie racordat la acest
sistem

7.4.9 Este necesar să se considere toxicitatea subansamblelor cu ocazia concepţiei în maniera ca

să nu fie depăşite condiţiile periculoase critice ca de exemplu, limitele de explozie admisibile în mod
real a substanţei în atmosferă.

NOTĂ – Aerul poate să devină periculosde respirat înainteca valoarea LEL să fie atinsă.

Nu este exclus ca analizorele tratând materiale toxice să fie separate de în încăperi diferite şi clar
indentificate.

19
 SR EN 61285:2005

Este necesar să se noteze ca este necesar să fie purjat sistemul de eşantionare care conţine, înainte
de demontare. materiale toxice sau alte substanţe periculoase

Unele analizoare conţin componente toxice (de exemplu, reactivi chimici lichizi şi unele materiale de
construcţie) şi este necesar să fie acordată o atenţie specială pe durata mentenanţei lor. Toxicitatea
este foarte unică pentru diverse materiale şi la o analiza a deplinei securităţi conduce la o instalare
specifică pentru fiecare.

Eşantioanele etalon toxice trebuie să fie depozitate în exteriorul AH şi să fie introduse în conducte
până în exteriorul AH.

7.4.10 Este recomandat să se interzică accesul în AH în care poate să existe materiale toxice pentru
limita maximă admisibilă pentru personal specializat expus şi fără să aibă mijloace corespunzătoare
de detecţie. Este necesar să se prevadă pe uşil sau pe carcasă un semnal de averizare a eventualei
prezenţe a gazului puternic toxic.

7.4.11 AH poate să fie echipat cu un system de evacuare în buclă menţinut la joasă prsiune
permanent sau în funcţie de cerinţe. Este necesar să se doteze sistemul cu ştuţuri la intervalle
frecvente pentru a racorda furtunele utilizate pentru evacuarea punctuală a materialelor toxice. Pe de
altă parte, alte echipamente pot fi instalate în hote de evacuare. Decontaminarea ordonată de sistemul
de evacuare trebuie să fie asigurat, de exemplu cu ajutorul unei conexiuni cu sistemul unic de
aspiraţie al sistemului.

7.5 Riscuri exterioare

7.5.1 Orice intrare legând AH de o zonă toxică trebuie să fie dotată cu un dispozitiv de blocare
pneumatic.

7.5.2 AH trebuie să fie alimentat cu aer propiu conform 5.5.6 astfel ca să menţină o suprapresiune
internă suficientă pentru a preveni pătrunderea în AH a concentraţiei periculoase de gaz sau vapori
inflamabili cân aceştia se formează în zonele învecinate. Prin urmare o măsură corespunzătoare
constă în instalarea unui ventilator pe conductele de admisie a aerului capabil, ţinând cont de curba sa
de funcţionare, de producerea unei suprapresiuni interne cuprinse între 25 Pa şi 50 Pa la un debit de
refulare egal cu de cinci ori reînoire aer pe oră.

7.5.3 Alarmele pentru senzorii de gaz trebuie sa fie semnalizate ca în 5.6.2

7.6 Măsuri suplimentare pentru condiţii de lucru anormale

Măsurile indicate mai jos asigură securitatea în condiţii de funcţionare normală, precum şi funcţionarea
analizoarelor de proces în AH. În condiţii anormale, este necesar de să se supună sistemul la operaţii
de manipulare pentru curăţire şi reparare a pieselor care necesită deschiderea conductelor pentru
eşantioane şi a dispozitivelor eşantioanelor sau deschiderea carcaselor sau a capsulelor care sunt
alimentate în permanenţă cu aer pentru securitateadispozitivelor. Aceasta va duce la creşterea
scurgerilor în AH. Pentru a aplica această procedură, toate conductele şi carcasele trebuie să fie
purjate şi izolate de părţile care transportă materialele procesului. În momentul deschiderii
dispozitivelor sau a conductelor, este necesar :

- să se utilizeze aparate pentru respiraţie corespunzătoare, sau

- sa doteze personalul de securitate cu un aparat de gaz portabil ;

- să se aplice un sistem de evacuare buclat conform cu 7.4.11 până la momentul deschiderii ;

- să utilizeze o hotă de evacuare.

Când retururile de gaz toxic pot să producă în conducta de purjare, aceasta din urmă trebuie să fie
dotată cu dispozitiv de blocare a returului.

20
 SR EN 61285:2005

7.7 Etichetare/instrucţiuni/documentaţie

Elementele de etichetare/instrucţiuni/documentaţie enumerate în 5.6 sunt obligatorii pentru ansamblul

AH putând să constituie un risc pentru sănătatea personalului.

Toate fişele de instrucţiuni obligatorii trebuie să fie etichetate astfel ca ;

a) să releveze prezenţa personalului muncitor în AH, având un loc permanent de supraveghere a

personalului ;

b) instrucţiunile scrise referitoare la procedurile speciale de securitate în circumstanţe

neobişnuite, ca de exemplu ;

- defectarea ventilaţiei prevăzută în 7.5.2 şi stabilirea dispoziţiilor de inlocuirinecesare (de

exemplu, aparat de respirat suplimentar) ;

- pierderea sistemului de detecţie al gazului prevăzut în 7.4.7 şi indicarea dispoziţiilor necesare

de înlocuire )de exemplu, utilizarea de aparete pentru detectarea gazului portabile, puse în
lucru de personalul de securitate) ;

- ctivarea alarmei de gaz fixe conform 7.4.7 şi stabilirea aparatelor de respiraţie

corespunzătoare (de exemplu, dispozitiv de filtrare, aparat de respirat sub presiune) şi-sau
robinete de închidere de la distanţă.

Documentaţia referitoare la stagiul de formare şi stabilirea măsurilor suplimentare,cum se cere în

condiţii de lucru anormale (a se vedea 7.7) pot cuprinde elementele următoare :

- descierea procedurii de clătire şi agentul pentru clătire ;

- tipul indicatorului de gaz ;
- tipul corespunzător de aparat de respirat (dispozitiv de filtrare, dispozitiv de respirat sub
presiune) ;
- dotarea personalului de securitate cu echipamentele necesare (de exemplu, aparat de respiraţie,
two-way radios)

21
 SR EN 61285:2005

Anexa A
Riscul de scurgeri ale modulelor din AH
Principii de constructie pot fi adesea utilizate in combinatii care reduce semnificativ riscurile
potentiale. Componente ale limitarii riscului de scurgeri pot fi utilizate intr-un AH pentru a
manipula materialele toxice, daca se aplica masurile aditionale date in coloana 3 a tabelului
A1.

De exemplu, furtun nemetalic utilizat in combinatie cu armura metalica (si fitinguri adecvate)
poate fi echivalat aproximativ cu linii metalice. Aplicarea corecta a principiului cere o
considerare atenta a fiecarui caz.

A.1 Module cu risc de scurgeri neglijabil

Pe modulele cu risc de scurgere neglijabil, exista o probabilitate scazuta de aparitie a unei

scurgeri care sa materiale toxice in cantitati riscante in AH. Aceasta caracteristica presupune
ca pentru functiile proiectate sunt utilizate materalele potrivite.Totusi, nu exista nici un criteriu
de selectie prin care sa se masoare sarcinile intentionate si limitele de scurgere, este posibil,
de exemplu, sa fie selectate modulele si principiile de constructie cu scurgeri scazute.

- conducte ancorate strans din materiale adecvate;

- conexiuni de conducte pentru tevi sudate;
o conexiuni cu flansa sau cupluri de racordare;
o dispozitiv de etansare al unei constructii de imbinare cu lamba si uluc;
o aparate de debit cu carcasa metalica sau cu principii de masurare a disiparii
termice;
o dispozitiv de etansare joasa (trebuie tinut cont de faptul ca are o durata de
viata limitata).

A.1 Module cu risc de scurgeri neglijabil

Dispozitivele care nu indeplinesc cerintele rigide ale Clauzei A.1 vor fi considerate ca avand
risc de scurgeri limitat.

Pentru a identifica dispozitivele care pot permite limitarea riscului de scurgere, este
folositoare lista de verificari data mai jos. Este aplicabila pentru furtune flexibile din materiale
neferoase conectate cu conectori rapizi sau sau fitinguri fixate pe suprafata de etansare a
masinii cu oringuri, porti glisante, pompe cu membrane si dispozitive de masurare a debitului
cu un pivot de deschidere din sticla (suprafata variabila). Toate dispozitivele cu ferestre optice
si linii sau containere din materiale casabile trebuie examinate critic. Vor fi evaluate toate
cazurile si va fi luata o decizie pentru cazuri particulare si aplicatii specifice. Riscul de
scurgere poate fi redus prin teste de scurgeri periodice ale sistemului.

A2.1 Ghid pentru evaluarea modulelor

Urmatoarea lista de întrebări poate constitui un ghid pentru evaluarea modulelor (a se vedea
tabelul A.1):

o care dispozitive dintre instrumentele de masurare folosite in procesul de analiza se

asteapta sa aiba:
 un risc de scurgere neglijabil (coloana 1)
 Un risc de scurgere limitat (coloana 2)

22
 SR EN 61285:2005

o Care dispozitive pot avea scurgeri reduse cu principiile constructive din coloana 2,
prin intermediul unor precautii aditionale sau printr-o combinatie de diferite principii de
proiectare (coloana 3)
Opţiunea finală poate fi facută doar cu considerarea condiţiilor cum ar fi cerinţele aplicaţiei
specifice şi selecţia materialului potrivit.

Tabelul A.1 – Evaluarea modulului

Modul cu risc de scurgere Modul cu risc de scurgere Măsuri adiţionale pentru

neglijabil limitat reducerea riscului de scurgere
Linii
Metalic rigid Flexibil, nemetalic (furtun) Conductă dublă, armură metalică
Conexiuni
Cuplaje sudate Cuplaje prin flanşe Verificarea asamblării corecte
Fitinguri de compresiune Test de scurgere
Etansari
Lambă şi uluc 0ringuri Etanşare joasă în plus (a se vedea
nota)
Etanşare joasă (a se vedea nota) Manşon de împachetare Etanşare joasă în plus (a se vedea
nota)
Incapsulare
Dispozitive de măsurare flux
Toate metalele Pivot de sticlă/ plastic
Pompe
Reducţie Pompă de etanşare mecanică Etanşare joasă (a se vedea nota)
Pompe de cuplare magnetice sau Pompă peristaltică Incintă
hidraulice

Servomotoare
Robinete fără manşon Robineti cu bile cu etansare Etanşare uşoară cu robineţi cu bilă
usoara cu opţional
Etanşare joasă (a se vedea nota)
Altele
Fibre optice Ferestre optice Incapsulare
NOTA: Etanşările joase au durata de viaţă limitată.

23
 SR EN 61285:2005

ANEXA B
(informativă)

Calculul ventilaţiei (Asumarea condiţiilor STP)

A.1 Exemplul No. 1
Caracteristici date

Material inflamabil Hidrogen

Limita inferioară de explozie (LEL) 4 % vol
Modul de livrare Continuu
Coeficientul de livrare 100 ml/min
Puterea calorifică r H –241 750 J/mole (22,4 l)
Caracteristicile ventilaţiei

Numărul schimbărilor de aer, C 5/h

Volum pentru analiză 2,5 m3 = 2 500 l

Volumului debitului nominal 0,208 m3/min

Debitul nominal pentru aeru necesar 100 % LEL = 0,1 = 2,5 l/m

0,04
Volumul exploziv maxim teoretic = 2,5 × 2 500 l = 30 l
208
Acest volum este în creştere la un amestec, şi descreşte în apropierea gradientului
concentraţiei pentru punctul de dispersie şi până la limita de 4  % a concentraţiei.

Energia explozibilă posibilă = 30 × 0,04 × 241 750 J = 12 950 J

22,4
Nivelul energiei livrate = 0,1 × 241 750 J = 18 W
22,4 60

B.2 Exemplul No. 2

Caracteristici date

Material inflamabil Iso-butane

Limita inferioară de explozie (LEL) 1,8 % vol
Modul de livrare Continuu
Coeficientul de livrare 100 ml/min
Nivelul energiei livrate, rH –313 200 J/mole (22,4 l)
Caracteristicile ventilaţiei

Numărul schimbărilor de aer, C 6/h

Volum pentru analiză 2,5 m3 = 2 500 l

Volumului debitului nominal 0,25 m3/min

24
 SR EN 61285:2005

Debitul nominal pentru aeru necesar 100 % LEL = 0,1 = 5,55 l/m

0,018

Volumul exploziv maxim teoretic = 5,55 × 2 500 l = 55,5 l

250

Acest volum este în creştere la un amestec, şi descreşte în apropierea gradientului

concentraţiei pentru punctul de dispersie şi până la limita de 1,8  % a concentraţiei.

Energia explozibilă posibilă = 30 × 0,04 × 241 750 J = 12 950 J

22,4
Nivelul energiei livrate = 0,1 × 131 200 = 9,8 J/s = 9,8 W
22,4 60

B.3 Exemplu No.3

Caracteristici date

Material inflamabil Toluen lichid

Limita inferioară de explozie (LEL) 0,046 kg/m3 (1,2 % vol)
Modul de livrare Continuu
Coeficientul de livrare 2 l/min, 0,029 kg/s
Nivelul energiei livrate, rH –40 073 J/g
Caracteristicile ventilaţiei

Numărul schimbărilor de aer, C 5/h (1,39 × 10 –3 /s)

Volum pentru analiză 2,5 m3 = 2 500 l

Volumului debitului nominal 0,25 m3/min

Debitul nominal pentru aerul necesar 100 % LEL = 0,029 = 0,63 m 3 /s
0,046
Volumul exploziv maxim teoretic = 0,63 = 454 m 3
1,39 × 10 –3
Conţinutul a 21 kg toluen
Acesta este mai mult decât suficient pentru a umple 3 m × 2,5 m × 10 m din încăpere

Energia explozibilă posibilă = 21 × 1 000 × 40 073 J = 837 MJ

Nivelul energiei livrate = 20 × 40 073 J/s = 1,162 MW

B.4 Exemplu No. 4

Caracteristici date

Material inflamabil Gazolina lichida

Limita inferioară de explozie (LEL) 0,051 kg/m3 (0,9 % vol)
Modul de livrare Continuu

25
 SR EN 61285:2005

Coeficientul de livrare 50 ml/min, 5,4 × 10 –4 kg/s

Nivelul energiei livrate, rH –36 560 J/g
Caracteristicile ventilaţiei

Numărul schimbărilor de aer, C 6/h (1,67 × 10 –3 /s)

Debitul nominal pentru aerul necesar 100 % LEL = 5,4 × 10 –4 = 0,01 m 3 /s

0,051
Volumul exploziv maxim teoretic = 0,01 = 6 m 3
1,67 × 10 –3
Contine 0,3 kg gasolina

Energia explozibilă posibilă = 0,3 × 1 000 × 36 560 J = 11 MJ

Nivelul energiei livrate = 0,54 × 36 560 J/s = 19,7 kW

26
 SR EN 61285:2005

Bibliografie
IEC 60079-10:2002, Electrical apparatus for explosive gas atmospheres – Part 10:
Classification of hazardous areas

IEC 61115:1992, Expression of performance of sample handling systems for process

analysers

IEC 61831:1999, On-line analyser systems – Guide to design and installation

EEMUA Publication 138: Design and installation of on-line analyser systems

API RP 550: Manual on installation of refinery instruments and control systems – Part 11:
Process stream analyzers

API RP 500: Recommended practices for classification of locations for electrical installations
at petroleum facilities

NFPA 496: Purged and pressurized enclosures for electrical equipment – Chapter 9: Purged
analyzer rooms or buildings

ISA S12.13 Part I: Performance requirements: Combustible gas detectors – Part II:
Installation, operation, and maintenance of combustible gas detection instruments

American Conference of Governmental Industrial Hygienist, 1992-1993, “Threshold limit

values for chemical substances and physical agents and biological exposure indices” (ISBN 0-
936712-99-6)

___________

27
 SR EN 61285:2005

Anexa ZA
(normativă)

Referinţe normative la publicaţiile internaţionale şi

corespondenţa lor cu publicaţiile europene

Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru referinţele
datate, se aplică numai ediţia citată. Pentru referinţele nedatate se aplică ultima ediţie a publicaţiei la care se face
referire (inclusiv amendamentele).

NOTĂ - Atunci când o publicaţie internaţională a fost modificată prin modificări comune, indicate prin (mod), se aplică
publicaţia EN/HD respectivă.

Publicaţia Anul Titlul EN/HD Anul

IEC 60079-16 1990 Electrical apparatus for explosive gas - -

atmospheres
Part 16: Artificial ventilation for the
protection of analyser(s) houses

2
 SR EN 61285:2005

Standardul european EN 61285:2004 a fost acceptat ca standard român de către comitetul tehnic
CT 23 - Măsurare şi comandă în procesele industriale

Membrii comitetului de lectură (CDL) care au verificat versiunea română a standardului european
EN 61285:2004 :

dl. Mihai TERTIŞCO UPB Preşedinte al comitetului tehnic

CT 23 - Măsurare şi comandă în procesele
industriale
dl. Dumitru PETCU IPA S.A. Bucureşti Secretar al comitetului tehnic
CT 23 - Măsurare şi comandă în procesele
industriale
dl. Florin NEACŞU ASRO Expert ASRO în comitetul tehnic
CT 23 - Măsurare şi comandă în procesele
industriale

Versiunea română a prezentului standard a fost elaborată de către dna Marilena VISU

Un standard român nu conţine neapărat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizatorii
standardului sunt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia.

Este important ca utilizatorii standardelor române să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
modificărilor.

Informaţiile referitoare la standardele române sunt publicate în Catalogul Standardelor

Române şi în Buletinul Standardizăr

3
SR EN 61285:2005