3.2.

AGRICUL TURA

 Este ramura productiei materiale care are ca obiect cultura plantelor şi cresterea animalelor ȋn vederea obtinerii de
produse alimentare şi materii prime. (G.Erdeli, coord., 1999)
 In termenul generic de agricultură se regasesc stiinte şi ocupatii distincte (D.Rus, 2014):
- acvacultura - cresterea plantelor şi a animalelor care traiesc in apa;
- agrofitotehnia - cultura plantelor de camp, a plantelor tehnice şi furajere;
- avicultura - cresterea pasarilor de curte;
-apicultura - cresterea albinelor;
-horticultura - cresterea legumelor, pomilor fructiferi, vitei-de-vie, florilor, plantelor omamentale, plantelor tropicale şi a
plantelor de sera;
-moluscocultura - cresterea melcilor şi a scoicilor;
- piscicultura - cresterea pestilor;
-sericicultura - cresterea viermilor de mătase;
-zootehnia - cresterea animalelor domestice.

Cultura plantelor
Cultura Grau, porumb, orz, ovaz. secara, orez, mei, sorg
cerealelor
Cultura legumelor Anghinare, broccoli, conopida (se utilizeaza floarea)
clasificate după Loboda, salata, spanac, stevie, varza, varza de Bruxelles (se utilizeaza frunzele)
partile !or comes- Ardei, gogosar, castravete, dovleac, pepene verde, pepene galben, rosie, vanata,
tibile capsuna (se utilizeaza fructul)
Fasole, linte, mazare, naut (se utilizeaza pastaile şi boabele din pastai)
Cartof, cartof dulce (batat), ceapa, usturoi, gulie, sparanghel, telina, ridiche, sfecla
rosie (se utilizeaza tulpina, bulbul, tuberculul sau rizomul)
Hrean, morcov, patrunjel, pastarnac (se utilizeaza radacinile)
Cultura plantelor Din zona calda Palmierul de ulei, arahidele, cocotierul
Cultura oleaginoase Din zona ternperata Floarea soarelui, soia, rapita, maslin - acesta se cultiva
plantelor in,
pentru fructe şi pentru ulei
Plante cultivate Din zona calda Trestia de zahar
pentru zahar Din zona ternperata Sfecla de zahar
Cultura plantelor In, bumbac, canepa, iuta
textile
Cultura plantelor Borceag, lucerna, trifoi
furajere
Cultura altor plan Tutun, hamei
te tehnice şi orna- Plante omamentale de gradina şi de apartament
mentale
Cultura arborilor Din zona calda Bananier, ananas, c urmal, arborele de cafea, arborele de
şi arbustilor fruc- u mango, avocado, papaya, graviola,
cacao, arborele de ceai,
tiferi kivano, jabuticaba
Din zona temperata ~.a. par, prun, corcodus, cires, visin, cais, piersic, nuc, gutui,
Mar,
vita-de-vie, zarzar, dud, corn, kaki, fistic, rodie, specii altoite
(alun, mur, zmeur, afin, coacaz), citrusii (grapefruit, portocal,
lamai, clementin, mandarin, pomelo, switi), ş.a.
Din zona calda Cuisoara, dafin, ghimbir, ienibahar, mustar, nucsoara, piper,
Mirodeniile scortisoara, susan,
Din zona temperata Ardei iute, busuioc, cimbru, chimen, hrean, leustean, mac,
marar, salvie, sofran, tarhon

1. In tabelul 1 este redata sintetic cultura plantelor. Precizati plantele cerealiere, leguminoase, oleaginoase, textile şi
mirodeniile, care se cultiva ȋn Romania.
 Cresterea animalelor domestice (zootehnia)
 Cuprinde o serie de forme: pastoritul nomad, transhumanta, cresterea animalelor in gospodarii, cresterea intensiva a
animalelor in complexe specializate.
 Include cresterea bovinelor, ovinelor şi caprinelor, cabalinelor şi bubalinelor, porcinelor, pasarilor .

2. Imaginile de la fig.2 şi 3 prezinta doua activitati pastorale. Precizati:

a. denumirea activitatii pastorale pastorale din fig.2 ______________________________, fig.3 ___________________
c. o deosebire dintre cele doua activitati pastorale

Sursa: https:/lwww.google.ro/?gws Jd=ssl#safe=ojf &q=pastorit (fig.2)

Sursa https:llwww.google.ro/? gws _rd= ssl# safe =ojf &q = plecarea + turmelor+ in+ transhumanta (fig. 3)

• Factori generatori in dezvoltarea agriculturii

>Factori fizico-geografici
- Relieful determina etajarea pe verticala a culturilor. Ex.in M.Anzi (0-15°lat.S), altitudinile maxime pana la care
plantele de cultura se cultiva, sunt: citricele şi bananierul - 1800 m, trestia de zahar - 2500 m, porumbul - 3500 m,
grâul - 3700 m, cartoful şi orzul - 4000 m. (G.Erdeli, C.Serban, GVlasceanu, 2000)
- Clima are un rol hotarator in cultura plantelor. Fiecare categorie de plante are un anumit optim termic in care
vegeteaza in conditii normale. Clima determina de asemenea variatii latitudinale ale plantelor de cultura.
- Apa impreuna cu substantele nutritive din sol, conditioneaza fertilitatea solului. Fiecare categorie de plante are şi
un anumit optim hidric in care vegeteaza in conditii normale.
-Solul asigura suportul de hrana pentru plante şi animale. Pe Terra exista soluri cu grade variate de fertilitate.
> Factori social-economici şi tehnologici
- Personal cu calificare superioară şi medie in domeniu (ingineri agronomi, medici veterinari, tehnicieni)
- Echiparea tehnică (utilaje mecanizate: tractoare, pluguri, grape, cultivatoare, semănatori, masini de erbicidat, masini
de recoltat, prese de balotat ş.a.)
- Masuri agropedoameliorative: irigatii, desecari, indiguiri, folosirea ingrasamintelor chimice şi naturale, biotehnologii

Fig. 2 Fig. 3
3. Explicati, de ce in mediul montan temperat suprafetele cu culturi agricole sunt reduse .

4. Graul se cultiva in America de Sud pana la 40°lat.S. pe fatada Pacificului şi pana la 46°lat.S pe fatada Atlanticului.
Explicati aceasta neconcordanta latitudinala a culturii grâului .

5. Precizati clasa sau tipurile de soluri din mediul temperat, de pe care se obtin cele mai bune productii cerealiere, in
conditii climatice optime.

3.2.1. EVOLUTIA IN TIMP SI SPATIU A PRACTICILOR AGRICOLE

 Aparitia agriculturii a marcat o treapta evolutiva suprioara, respectiv transformarea vânătorului-culegator intr-un cultivator
sedentar.
 Primele plante cultivate au fost: orzul (China, India), grâul, ovazul, secara (din Orientul Apropiat pana in Europa de Vest),
orezul (Asia de Sud-Est şi China), meiul (China, India, Mexic),porumbul (Mexic), cartoful (America de Nord, Centrala şi de
Sud), curmale. masline, struguri (Orientul Mijlociu), cafea (Africa de Est) ş.a.
 Primele animale domesticite au fost: câinele (Asia de Sud-Est), oaia, capra (Orientul Mijlociu), bovinele (Asia de Sud-Vest şi
regiunea mediteraneana ), porcul (China), camila (Asia Centrala), calul (Rusia), lama (America de Sud), curcanul (America
Centrala şi de Sud), gaina (India). (G.Erdeli. C.Şerban, G.Vlasceanu, 2000)
 Stiinta şi tehnologia au facut ca practicile şi activitatile agricole sa evolueze continuu. Un rol important l-au avut progresele
tehnologice din domeniile sistemelor de irigatii, ingineriei genetice, productiei de utilaje mecanizate, biotehnologii ş.a.
 Activitatile agricole au o sfera mai larga decat practicile agricole. Activitatile agricole presupun un ansamblu de practici
proiectate, organizate şi desfasurate pe baza unor operatii şi metode aplicate şi verificate, care au drept rezultat obtinerea unor
productii agricole superioare .

6. Redati in sens evolutiv practicile agricole in privinta aratului, redate mai jos:
Aratul cu plugul cu corman de lemn, aratul cu plugul cu corman de fier, aratul cu săpăliga, aratul cu mijloace mecanizate
(pluguri moderne atasate la tractoare).
1…………………………………………………. 2……………………………………………………….
3…………………………………………………. 4……………………………………………………….

7. Ordonati evolutiv practicile agricole care se organizeaza şi se desfasoara in cadrul activitatilor agricole de cultivare a
porumbului.
Semănatul culturii porumbului cu masina de precizie SPC-6, executarea prăşilelor mecanice necesare, erbicidarea pentru
combaterea buruienilor şi combaterea dăunătorilor (dacă este cazul), pregatirea patului germinativ prin discuiri şi
aplicarea de ingrasaminte complexe, recoltarea sub forma de stiuleti.
l. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………___________________________________________________________
2. …………………………………………………………..
------------------------------------------
3. ------------------------------------------
…………………………………………………………
4. ………………………………………………………
5. ………………………………………………………….

3.2.2. TIPURI SI STRUCTURI TERITORIALE AGRICOLE

 Structura teritorială agricola se reprezinta printr-o forrna de organizare agricola ce reda aspectul morfologic al terenurilor
agricole şi tipul de exploatare pe care se bazeaza productia acestora.
 Dupa forma de proprietate, modul de organizare, structura culturilor, echiparea tehnica, intensitatea sau frecventa practicilor
agricole se deosebesc urmatoarele tipuri şi structuri/subtipuri teritoriale agricole

(tabel 2).
Tipuri de Structuri/subtipuri teritoriale agricole
agricultura Caracteristici. Exemnle
Câmpul dedecultură.
tari ,,se deplaseaza ., prin părasirea
Agricultura Agricultura itinerantă terenurilor cultivate şi transla cultu pe terenuri noi.
nrimitivă Amazonia. Africa Centrala. Malaeziat area rilor
Cresterea productiei se bazea pe extinderea
Agricultura mixtă suprafetelor cultivate care ză se i ină cu cresterea
extensivă m cu de Sud,
animalelor. Europa de Sud şi Est, America
Africa de Nord, Orientul Miilociu
Agricultura Agricultura fară irigatii Se practică pe suprafere mici. pe terenurile ȋn pantă
Agricultura propriu-zisă Agricultura cu irigaţii teteterenuri
Este specific plantelor ȋn
cepantă
au nevoie de apa (orez).
tradiţională (preindustrială) multa
China, India, Indonezia
(de Cultura plantelor (mai ales cereale şi plante tehnice)
subzistenţă) asociata cu creşterea animalelor s e practică pe
Agricultura latifundiară suprafetel/proprietati mari private numi e pra te latifundii
America de Sud, Africa de Nord, Orientu/tete Apropiat şi
Mij!ociu, Spania, Grecia

Se obţin productii mari de pe aceasi suprafata datorită

lucrarilor moderne $i investitiilor in
Agricultura mixtă intensivă mijloace de productie atât pentru cultura plantelor cat
si pentru cresterea animalelor. Europa de Vest, SUA,
Australia, Noua Zeelanda
Nu se bazează pe practici traditionale, productia se
realizeaza cu masini, capital si tehnica industriala. Se axează
Agricultura Agricultura specializată ȋn principal pe cultura grâului, a plantelor tehnice si pe
modernă cresterea animalelor. Europa de dVest,
( comercială) Canada, Australia, Argentina.Mai mM e
este cunoscuta
aa
sub denumirea de ,,agricultura fără tărani "
 Este caracteristică regiunilor tropicale unde cea mai
Agricultura cu plantaţii mare parte a productiei este destinata exportului ȋn ţările
t Ex.de plantaţii: pceai, cafea,
a ananas, banane. ccacafea
Brazilia, Ecuador, lIia
Are un caracter centralizat, dirijat, dominant extensiv,
Agricultura socialistă cu sstructuri teritoriale şi pproducţii moderate.Se
tteritorialete
practică pproducţii
in China, rmomoderat a
Coreea de Nord, Vietnam,
Agricultura periurbană Cub Cuba.
Axata primordial pe cultura legumelor si florilor in
sere, solarii si complexe de tip agroindustrial.
tip aaaaaaaagroindustrial

8. Pe baza caracteristicilor redate in tabelul 2 şi a imaginii de la fig.4, precizati:

a. tipuri de agricultura redate in imagine

b. doua deosebiri intre cele doua tipuri de agricultura. Va puteti referi la oricare doua dintre urmatoarele: modul de
organizare, marimea suprafetelor cultivate, echiparea tehnica.

c. numele a două state unde se practică

fiecare tip de agricultură identificat.

Fig.4 Sursa: https:llwww.goog/e. rol? gws rd=ssl#safe=off &q=agricultura +moderna ..,.

9. Precizati o deosebire dintre agricultura mixta extensiva şi agricultura mixta intensivă.

Peisajul agricol
 Reprezinta un spatiu geografic cu forma şi intindere variabilă, a carui trasatura dominanta o reprezinta fizionomia
terenului cultivat, frecvenţa culturilor agricole, a animalelor şi a practicilor agricole.
 Caracteristici specifice peisajelor agricole
};>- Peisajul câmpurilor cultivate deschise - suprafete mari parcelate in care predomina cultura cerealelor;
};>- Peisajul câmpurilor cultivate inchise - terenurile agricole si gospodăriile particulare sunt delimitate de perdele
forestiere,garduri, ziduri din piatra. santuri si cuprind culturi variate: cereale, leguminoase, plante tehnice ş.a.;
};>- Peisajul pomiviticol colinar - suprafete mari ocupate cu pomi fructiferi si viţa de vie, situate intre gospodarii sau
constructii de tip fermă;
};>- Peisajul pastoral colinar şi montan - se remarcă prin cresterea intensiva a bovinelor si ovinelor pe pajisti intretinute
si suculente si in sistem extensiv, in spatiile montane si deluroase cu păsuni mai slab productive;
};>- Peisajul agricol mediteranean - predominanta culturilor de citrice, maslin, vita de vie, pe suprafete mai mici cereale,
bumbac, legume, smochin, capsuni;
};>- Peisajul agricol al oazelor - specificitatea este data de cultura curmalului si in plan secundar a porumbului, meiului,
legumelor si citricelor:
};>- Peisajul agricol musonic - marea extensiune a culturilor de orez (2-3 culturi pe an), alte culturi specifice: trestie de
zahar, grâu, porumb, mei, batat, iuta, ceai, cafea;
};>- Peisajul agricol nord-american - plantaţii cu grâu. porumb, bumbac pe mari suprafete, in jurul unor ferme de tip ranch;
};>- Peisajul agricol latino-american - se caracterizeaza prin proprietaţile unor mari latifundiari sau a unor consortii
.ftnanciare, se cultiva bumbac. banane. cafea, soia, trestie de zahar;
};>- Peisajul agricol periurban - caracteristic regiunilor preoraşeneşti in care predominanta este cultura legumelor ȋn sere şi
solarii;
};>- Peisajul agricol subpolar - suprafete mici cultivate cu ovăz., secara, cartof, creşterea renilor;
};>- Peisajul agricol mixt - se caracterizeaza printr-o imbinare armonioasa a practicilor legate de cultura plantelor cu
creşterea animalelor.