UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE DREPT

STUDENT
Corbu(Oprea) Andreea Daniela Ionela
Anul III, grupa 3, ID

LUCRARE SCRISĂ LA DISCIPLINA DREPT CIVIL. CONTRACTE

CIVILE

1. Pactul de opțiune în materia contractului de vânzare. Noțiune. Condiții. Efecte

Noțiunea și natura juridică a pactului de opțiune este definită de Art. 1278 noul C.
civ. care reglementează pactul de opțiune sub aspectele obiectului, conținutului, formei
și mecanismului de formare a contractului preconizat. Legiuitorul nu a fost preocupat de
definirea noțiunii de pact de opțiune sau de stabilirea naturii sale juridice. În doctrină se
consideră că pactul de opțiune are natura juridică a promisiunii unilaterale de a
contracta din dreptul francez (de unde este împrumutată și denumirea) întrucât
beneficiarul promisiunii primește angajamentul contractual al promitentului de a încheia
contractul, fără a se obliga la rândul său. Așadar considerăm că pactul de opţiune
reprezintă o promisiune de vânzare este unilaterală atunci când o singură parte
contractantă se obligă să vândă un lucru (sau să cumpere), cealaltă parte rezervându-şi
numai facultatea de a-şi manifesta, ulterior (de obicei înăuntrul unui termen)
consimţământul de a încheia contractul de vânzare-cumpărare.

În cazul încheierii unui pact de opțiune, promitentul nu se mai angajează a

încheia în viitor contractul (a face) ci, deja, in mod actual si anticipat, acesta își
manifestă consimțămâtul la încheierea contractului subsecvent, astfel încat, la data la
care, și beneficiarul va opta pentru încheierea acestuia, o dată cu manifestarea propriei
voințe, realizându-se ipso jure acordul de voință, contractul fiind considerat încheiat. De
altfel, s-a definit de către legiuitor că, manifestarea de voință astfel exprimată, potrivit
art. 1.278 NCC reprezintă o ofertă irevocabilă ce produce efectele prevăzute la art.
1.191 NCC. 

2. Clauze compatibile și incompatibile cu principiul irevocabilității donației.

Donaţia este contractul prin care, cu intenţia de a gratifica, o parte, numită donator,
dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părţi, numită donatar.

Clauzele incompatibile cu principiul irevocabilității donației sunt prevăzute de

Codul Civil, la art.1.015 alin.2.

O primă condiție este aceea că realizarea donației depinde exclusiv de voinţa

donatorului. Prin urmare donația afectată de o condiție pur potestativă este nulă absolut,
adică a cărei realizare depinde exclusiv de voinţa donatorului. În doctrină se consideră
că ar fi lovită de nulitate absolută şi o donaţie afectată de condiţie simplă potestativă,
chiar dacă aceasta nu depinde exclusiv de voinţa donatorului, ci şi de circumstanţe
exterioare, întrucât donaţia este o liberalitate şi nu un contract cu titlu oneros, care ar
deveni nul numai dacă ar fi afectat de o condiţie pur potestativă.

Cea dea doua condiție incompatibilă cu principiul irevocabilității donației este

acea conform căreia donaţia impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar
contracta în viitor, dacă valoarea maximă a acestora nu este determinată în contractul de
donaţie. Dar, este valabilă acea clauză prin care donatorul impune donatarului, în mod
expres, tacit sau implicit, plata datoriilor prezente, care existau în patrimoniul

2
donatorului la data încheierii contractului de donaţie sau chiar şi plata unor datorii
viitoare, dacă ele sunt determinate prin actul de donaţie.

Există si situația în care donaţia îl lasă pe donator să beneficieze în contunuare

de bunul pe care îl donează, chiar dacă donatorul moare fără să fi dispus de acel bun.
Dacă dreptul de a dispune vizează doar o parte din bunurile donate, nulitatea operează
numai în privinţa acestei părţi. Dacă donatorul inserează în contract o clauză prin care
îşi rezervă dreptul de a dispune în viitor numai de o parte din bunurile dăruite, atunci
donaţia este nulă doar parţial, cu privire la acele bunuri faţă de care donatorul şi-a
manifestat dorinţa de a dispune ulterior, pe când contractul de donaţie este lovit de
nulitate absolută în întregul său, dacă donatorul şi-a rezervat dreptul de a înstrăina orice
bunuri ar crede de cuviinţă, deoarece în această situaţie ar putea înstrăina toate bunurile
dăruite.

Cea de-a patra condiție incompatibilă cu principiul irevocabilității donației se

referă la donaţia care îi permite donatorului să denunţe unilateral contractual. Această
situație este lovita de nulitate absolută deoarece constituie tot o condiţie pur potestativă,
în baza căreia donatarul s-ar afla la discreţia donatorului, în ceea ce priveşte
posibilitatea de a denunţa unilateral sau de a menţine contractul, după bunul plac.

Pe lângă cele patru condiții menționate mai sus, amintim și alte două condiții și anume
situația în care donatorul îl obligă pe donatar să conserve bunul liberalităţii şi să îl
transmită unui terţ desemnat tot de dispunător și în cazul acesta intervine condiția
substituţiei fideicomisară prevăzută la art. 993 C.civ și cea de-a doua situație este aceea
când beneficiarul liberalităţii este obligat să nu conteste validitatea unei clauze de
inalienabilitate ori să nu solicite revizuirea condiţiilor sau a sarcinilor, conditie
prevăzută la art.1.009 alin.1 C.civ.

Clauzele care sunt compatibile cu principiul irevocabilității donației sunt

intânlite în următoarele situații: donaţia afectată de o condiţie cazuală şi mixtă, donaţia
cu rezerva uzufructului sau a dreptului de abitaţie, donaţia care prevede clauza de

3
reîntoarcere convenţională a bunurilor donate, donaţia care stipulează plata datoriilor
prezente sau viitoare, donaţia poate fi afectată de un termen.

Condiţia cazuală presupune realizarea evenimentului depinde de întâmplare, iar

faptul că ea se petrexe nu are legătură cu voinţa părţilor actului juridic, sau depinde
intru-torul de voinţa unei alte terțe persone. Condiția mixtă se referă la siftuația în care
realizarea evenimentului depinde atât de voinţa uneia dintre părţi, cât şi de voinţa unei
persoane determinate.

Donaţia cu rezerva uzufructului sau a dreptului de abitaţie intervine atunci când

donația este făcută în favoarea donatorului ori a unui terţ și ceea ce se donează cu
caracter irevocabil în acest caz fiind nuda proprietate asupra bunului.

Conform prevederilor art. 1.016 alin.2 C.civ., donaţia care prevede clauza de
reîntoarcere convenţională a bunurilor donate este situația în care donatarul ar
predeceda donatorului, fie atunci când când atât donatarul, cât şi descendenţii săi ar
predeceda donatorului.

Donaţia poate fi afectată de un termen, în situația în care acesta nu afectează

valabilitatea, modul de dobândire al dreptului transmis, ci numai exerciţiul acestuia.

3. Efectele mandatului fără reprezentare.

Conform Art. 2.039 din Codul Civil, „Mandatul fără reprezentare este contractul în
temeiul căruia o parte, numită mandatar, încheie acte juridice în nume propriu, dar pe
seama celeilalte părți, numită mandant, și își asumă față de terți obligațiile care rezultă
din aceste acte, chiar dacă terții aveau cunoștință despre mandat.”

Încheierea unui astfel de contract de mandat fără reprezentare generează două

categorii de efecte juridice și anume efecte care se produc între mandant și mandatar și
efecte care se produc între mandatar și terții cu care acesta contractează.

4
 În ipoteza efectelor juridice generate între mandant și mandatar, ne aflăm în
prezența unui raport intern, iar în cea de-a doua ipoteză, în materia efectelor produse
între mandatar și terți, ne aflăm în prezența unui raport extern. Efectele contractului de
mandat fără reprezentare dintre mandant și mandatar sunt guvernate, în principiu, de
regulile mandatului cu reprezentare, astfel cum dispune art. 2039 alin. (2) C. civ.

Potrivit art. 2040 alin. (1) C. civ., terții nu au niciun raport juridic cu mandantul,
adică între mandant și terț nu va exista nici un raport juridic, justificarea fiind aceea că
mandatarul este cel care încheie contractul cu terțul, iar nu mandantul(mandatarul este
partea contractantă care va avea calitatea de creditor sau debitor în raport cu terțul,
acesta din urmă va putea urmări pe mandatar pentru executarea obligațiilor sumate, la
fel cum și mandatarul va putea exercita împotriva terțului toate drepturile născute din
contract). Așadar, terțul nu va putea acționa împotriva mandantului în exercitarea
drepturilor sale rezultând din contract, întrucât mandatarul a contracta în nume propriu.
Însă potrivit art. 2040 alin. (2) C. civ., cu toate acestea, mandantul, substituindu-se
mandatarului, poate exercita drepturile de creanță născute din executarea mandatului,
dacă și-a executat propriile sale obligații față de mandatar. În această ipoteză ne regăsim
în prezența unei subrogații legale (subrogația se produce de drept), potrivit art. 1596 C.
civ.. Urmare a subrogației legale, mandantul ajunge titularul drepturilor de creanță
dobândite de mandatar de la terț pe seama sa, în acest caz nefiind necesar acordul
mandatarului pentru a opera subrogația. Executarea obligațiilor mandantului față de
mandatar privește raporturile dintre aceștia, nu constituie o condiție a subrogației, însă,
în caz de neîndeplinire, mandatarul poate solicita terțului să îi plătească lui, iar nu
mandantului.

În mandatul fără reprezentare mandatarul contractează în numele său propriu cu

terții, însă face acest lucru pe seama mandantului, ceea ce înseamnă că el are obligația
de a-i remite mandantului bunurile dobândite. În ipoteza în care mandatarul nu își
îndeplinește această obligație, vom face distincția amintită anterior.

Astfel, în ceea ce privește bunurile mobile, potrivit art. 2041 alin. (1) C. civ.,
mandantul poate revendica bunurile mobile dobândite pe seama sa de către mandatarul

5
care a acționat în nume propriu, cu excepția bunurilor dobândite de terți prin efectul
posesiei de bună-credință.

În privința bunurilor imobile precum și în privința bunurilor mobile supuse unor

forme de publicitate, astfel cum stipulează art. 2041 alin. (2) și (3) C. civ., în ipoteza
unui refuz al mandatarului, mandantul va putea solicita instanței de judecată să pronunțe
o hotărâre care să țină loc de act de transmitere a bunurilor dobândite. Se impune a
preciza că printre bunurile mobile supuse formalităților de publicitate, la care se referă
textul legal, trebuie să includem și acțiunile, precum și părțile sociale. De asemenea, se
impune a preciza că transferul proprietății bunurilor mobile de la terț la mandatar
operează în baza contractului dintre ei, iar de la mandatar la mandant, printr-un act
ulterior de transfer al proprietății, precum și faptul că în baza actului de înstrăinare a
imobilului de la terț la mandatar și a contractului autentic de mandat, nu are loc
transferul proprietății către mandant, ci mai este necesar fie un act de înstrăinare de la
mandatar la mandant în formă autentică, fie pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de
act de transmitere.

6
 DECLARATIE

Subsemnata Corbu (Oprea)Andreea Daniela Ionela , identificata cu CI, seria XZ, nr.
834989, CNP 2950106105049, studenta in anul al III-lea la Facultatea de Drept,
Universitatea Nicolae Titulescu, forma de învățământ ID, grupa 3,declar că am întocmit
personal prezenta lucrare.