1. Conceptul şi structura pieţei financiare.

Circuitul activ fin se desfasoara intre detinat de fonduri si cei care necesita aceste fonduri pe piata financiara. Piata finance are 3
componente:1. p bancara; 2. p monetara; 3. p de capital. P. bancara se caracteriz prin tranz cu active bancare nenegociabile. Aceasta
piata absoarbe excedentul de active monetare ale celor care economisesc sub forma depunerilor la vedere. P. monetara efect tranz
monet in moned nat intre rezidentii aceleiasi tari, bancile se imprumuta pe termen scurt. P. de capital reprez ansamblul rel si
mecanism prin care se realiz transf fondur disponibil de la cei ce au surplus de capit catre cei care au nevoie de capit. Abordari a
pf:europ:pc(pm; p ipot; pf); anglosax:pf(om; pc; pa)

2. Funcţiile şi structura pieţei de capital

Funct : 1. emis si vinzarea p/u prima data a titl fin ale emitentilor catre dorit de a cump val mob; 2.negocierea de val mob cu cond ca
sa fie vindute si transf in lichid de primii posesori inainte de scad. Struct :p primara-asig intilnirea cerer cu ofert de titluri permitind
finant activit ae si a colectivitat publice. Se caract prin exist 1 vinator si vinz se efect la un pret mic.; p secund : concentr cerer si ofert
derivata. E o p deschisa, publica. Pe p secund sunt prezenti mai multi vinz/cump.

3. Cererea şi oferta pe piaţa de capital

Cer poate fi:1. structurala- pu necesit productive, finant invest producat de bunuri/serv; crearea noilor societ; dezvolt societ exist;
procur bun/serv de catre pers fiz/jur.; 2. conjuncturala- pu necesit ocazionale(deficit ale b.p, a bug). Oferta publica de vinz(OPV)-e
efect de un emitent pu a vinde/cumpara/transforma/transfera/schimba prin orice alt mod val mob ori dr af. Acestora.

4. Locul şi rolul pieţei de capital în economia contemporană

PC are o contrib import intro ec de piata, ea asigura:*eficienta, competitivitatea si solvabilitatea sect fin;*mobiliz econom
fin;*eficient de aloc a invest;*descentraliz propriet si distrib avutier;*acces societ noi si celor in formare la finant prin actiuni.

5. Valorile mobiliare-instrumente ale pieţei de capital

Val mob reprez instrum negociabile emise sub forma materializ/nematerializ/sub forma inscrierilor contabile care gener detinat
anumite drept in dep. de tipul val mob/legisl tarii/prevederile emis. Val mob pot fi: primare(act/oblig);
derivatre(forward/futures/option/swap)/sintetice(obtinute prin comb diferitor caract ale val mob primare).

6. Instrumentele financiare primare de proprietate: concept, tipologie, caracteristici fundamentale. Particularităţi în

Republica Moldova
Act reprez instrum fin primare de proprietate emise de catre societ de act si prerez cote parti din capit soc. Fic act are inscr o val
nomin. Act gener divid sub forma prelevarilor din venitul net realiz de regula intr-un exerc fin. Divid sunt distrib periodic, 1/2 ori
pe an sau marim lor se stab de adun gen a act.

7. Proceduri de emisiune şi plasare a acţiunilor

Actiunea este un document, avind una din formele prevazute la art.11 alin.(2), care atesta dreptul proprietarului lui (actionarului)
de a participa la conducerea societatii, de a primi dividende, precum si o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii acesteia.
Statutul societatii va stabili actiunile autorizate spre plasare si cele plasate de societate. Actiuni autorizate spre plasare sint actiunile
stabilite de adunarea constitutiva sau de adunarea generala a actionarilor societatii, inregistrate in Registrul de stat al hirtiilor de
valoare si in limita claselor si numarului carora societatea este in drept sa emita actiuni suplimentare. Sint considerate plasate
actiunile achitate in intregime de primii lor achizitori (subscriitori), inregistrate in Registrul de stat al hirtiilor de valoare si in
registrul actionarilor societatii. Actiunile societatii pot avea valoare nominala care trebuie sa se imparta la un leu. Toate actiunile
ordinare ale societatii vor avea valoare nominala egala. Valoarea nominala a actiunii se aproba de adunarea constitutiva sau de
adunarea generala a actionarilor si se indica in documentele de constituire ale societatii si in alte documente prevazute de prezenta
lege si de legislatia cu privire la hirtiile de valoare. In cazul plasarii actiunilor a caror valoare nominala nu este determinata,
consiliul societatii este in drept, in decizia de emitere a acestora sau in darea de seama cu privire la totalurile emisiunii, sa fixeze
valoarea actiunii. Valoarea fixata a actiunii nu se indica in documentele de constituire ale societatii si se foloseste la stabilirea
marimii capitalului social si capitalului suplimentar ale societatii. Valoarea nominala (fixata) a actiunii reflecta partea de capital
social al societatii ce revine unei actiuni plasate.
8. Drepturi generate de acţiuni deţinătorilor săi
Dreptul: preemptiune(dreptul vechilor actionari de a subscrie la noile actiuni); subscriere(dr de a cumpara actiuni)

9. Indicatorii de evaluare a valorilor mobiliare primare de proprietate

a) profitul net pe acţiune ce exprimă capacitatea emitentului de a crea profit şi se calculează cu relaţia:

Pn
Ppa 
N
unde: Ppa - profit net pe acţiune;

Pn - profit net;

1
 N- numărul total de acţiuni existente pe piaţă.

b) rata de distribuire a dividendului, care reflectă partea din profitul exerciţiului financiar distribuită acţionarilor:

Dn
d .100
Pn

unde: d - rata de distribuire a dividendului;

Dn - dividendele nete, calculate după plata impozitului asupra dividendelor;

Pn - profitul net.

Mărimea acestui indicator depinde de decizia privind distribuirea profitului şi anume:

- dacă d tinde către zero, rezultă preocuparea emitentului pentru asigurarea autofinanţării prin reinvestirea profitului;

- dacă d tinde către 100%, rezultă preocuparea pentru menţinerea interesului acţionarilor în a deţine acţiunile societăţii care
distribuie dividende mari;

- dacă d este egal cu 100% societatea emitentă nu încorporează în rezervă nici o unitate monetară din profitul obţinut;

- dacă d este mai mare decât 100%, se apelează la rezervele acumulate anterior, în vederea distribuirii lor ca dividende.

c) Dividendul pe acţiune, calculat atât ca dividend brut repartizat, cât şi dividend net:

unde:

Pnr
DPA  .100
N
DPA - dividend pe acţiune;

Pnr - profit net repartizat acţionarilor;

N - numărul total de acţiuni existente pe piaţă.

Dividendul pe acţiune reprezintă, pentru posesorul acţiunii, venitul produs de investiţia sa, deci un flux financiar. Spre
deosebire de acesta, profitul pe acţiune, reprezintă pentru emitent un element important al valorizării unei acţiuni.
d) Randamentul unei acţiuni este produs atât de dividende, cât şi de creşterea valorii de piaţă a acţiunii:

D  C1  C 0
R  100
C0

unde: R - randamentul unei acţiuni;

D - dividendul repartizat;

C1 - cursul la revânzarea acţiunii;

C0 - cursul la cumpărarea acţiunii.

e) Coeficientul „PER” reprezintă indicatorul cel mai utilizat pentru a caracteriza eficienţa plasamentului în acţiuni:

C
PER 
Ppa

în care: PER - coeficientul multiplicator al capitalizării;

C - curs bursier al acţiunii;

Ppa - profitul net pe acţiune.

2
10. Instrumente financiare primare de creanţă: concept, tipologie, caracteristici fundamentale. Particularităţi în Republica
Moldova
Oblig preprez instrum fin prim de creanta sub forma hirt de valoare/inscrierilor in cont prin care se materializ dr de creanta al
investit fata de emitent imprumutat. Fiec oblig are inscrisa pe ea o val nomin, pe baza careia se calc dob pe care o gener oblig
detinat.

11. Proceduri de emisiune şi plasare a obligaţiunilor

Obligatiunea este un document, avind una din formele prevazute la art.11 alin.(2), care atesta dreptul proprietarului lui (obligatarului)
de a primi suma varsata in contul achitarii obligatiunii si dobinda sau un alt profit aferent in marimea si in termenul stabilite prin
decizia de emitere a obligatiunilor. Obligatarii apar in calitate de creditori ai societatii.
Obligatarii au dreptul preferential fata de actionari la primirea unei parti din profitul societatii sub forma de dobinda sau alt profit.
Valoarea nominala a obligatiunii societatii trebuie sa se imparta la 100 de lei. Termenul de circulatie a obligatiunilor va fi de cel
putin un an. Societatea este in drept sa plaseze obligatiuni de clase diferite, inclusiv convertibile, care dau obligatarilor dreptul de a
schimba obligatiunile pe actiuni ale societatii. Societatea este in drept sa plaseze numai obligatiuni asigurate prin gajarea bunurilor ei
proprii sau pe cautiunea ori cu garantia tertilor. Decizia de emitere a obligatiunilor va contine date despre patrimoniul societatii,
asupra caruia obligatarii au dreptul de detinator de gaj, sau denumirea intreaga a chezasului sau garantului imprumutului prin emitere
de obligatiuni in cauza si date despre obligatiile acestuia. Obligatiunile se platesc numai cu mijloace banesti. Obligatiunile nu pot fi
plasate in scopul de a constitui, intregi sau majora capitalul social al societatii. Valoarea nominala a tuturor obligatiunilor plasate ale
societatii nu trebuie sa depaseasca marimea capitalului ei social. Societatea este in drept sa achizitioneze sau sa rascumpere actiunile
plasate de ea numai cu scopul de a le stinge.
12. Indicatorii de evaluare a valorilor mobiliare de creanţă

Valoarea nominală reprezentând raportul dintre împrumutul lansat pe piaţă şi numărul obligaţiunilor emise:
I
VN 
N

unde: VN - valoarea nominală;

I - mărimea împrumutului,

N - numărul obligaţiunilor;

Valoarea la subscriere sau preţul de emisiune, este determinată de emitent, de regulă, sub valoarea nominală, pentru a se asigura
atractivitatea investiţiei:
PE  VN  p e

unde: PE - preţul de emisiune;

VN - valoarea nominală;

Pe - prima de emisiune.

Termenul de rambursare este intervalul cuprins între momentul subscrierii şi cel al răscumpărării.
Rata nominală a dobânzii, este acea rată care aplicată asupra valorii nominale, permite determinarea cuponului de dobândă.
Cuponul de dobândă reprezintă fructificarea plasamentului în raport de valoarea nominală a obligaţiunii.
Rd
CD  VN 
100
unde: CD - cuponul de dobândă;

VN - valoarea nominală a obligaţiunii;

Rd - rata nominală a dobânzii;

Dacă plata cuponului se face la intervale mai mici de un an, atunci cuponul de dobândă se determină după relaţia:

n
CD  VN  R d 
100  360
unde: CD - cupon de dobândă;

3
 VN - valoarea nominală a obligaţiunii;

Rd - rata nominală a dobânzii.

Rata dobânzii la termen, este rata dobânzii fixate în momentul actual t o, pentru un contract de împrumut a cărui execuţie va avea
loc în viitor.
Cursul obligaţiunii este preţul de piaţă al acesteia:
100
C  P
VN
unde: C - cursul obligaţiunii;

P - preţul de piaţă al obligaţiunii;

VN - valoarea nominală a obligaţiunii;

Cursul se exprimă în procente şi poate fi egal, mai mare sau mai mic decât valoarea nominală.

Cursul rambursării. Dreptul la rambursare este garantat cu patrimoniul emitentului. Rambursarea se face cel puţin la valoarea
nominală. Dacă rambursarea se realizează la o sumă mai mare decât valoarea nominală, costul rambursării este determinat de
nivelul primei de rambursare:
Pr  VR r  Pe

unde: Pr - preţul de rambursare;

VRr - valoarea reală de rambursare;

Pe - preţul de emisiune.

Modalităţile de rambursare:
- o singură dată la scadenţă, când întregul împrumut este rambursat în ultima zi a duratei de viaţă;

- rambursarea prin anuităţi constante, adică restituirea în fiecare an a unei sume constante, reprezentând rambursarea şi dobânda
aferentă;

- restituirea în rate anuale egale:

VN
Ra 
T

unde: Ra - rata de rambursat;

VN - valoarea nominală a obligaţiunii;

T - numărul de ani pentru care se contractează împrumutul;

Cuponul de dobândă anual se calculează în acest caz la valoarea rămasă de rambursat;

n
CD  (VN   R a )  R d
i 1

unde: Ra - rata de rambursat;

D - cuponul anual de dobândă;

Rd - rata dobânzii.

- rambursarea sub forma cuponului unic, caz în care dobânzile nu se plătesc anual, ci sunt capitalizate şi reglate odată cu
rambursarea sumei împrumutate la finele perioadei.

13. Esenţa şi particularităţile contractelor futures

4
 Contractul futures este un contract standardizat cu privire la natura activului suport, cantitatea tranzacţionată şi scadenţă. Preţul
contractului nu este fix, ci variabil, deoarece este actualizat zilnic la piaţă. Pierderea unui operator reprezintă câştig pentru
partenerul acestuia. Lichidarea contractului futures se poate realiza fie prin predarea sau primirea activului ce constituie obiectul
contractului, fie printr-o operaţiune de sens contrar, respectiv printr-o compensare pe pieţele futures. Caracteristicile generale ale
unui contract futures sunt:

a) condiţiile contractului sunt standardizate în ceea ce priveşte natura activului-suport şi cantitatea contractată, numită şi unitate de
tranzacţie. Toate contractele futures pe acelaşi activ standardizat formează un gen de contracte futures;

b) fiecare contract futures are un anumit termen de executare, o lună în care urmează să aibă loc lichidarea. Contractele pe un
anumit activ cu aceeaşi scadenţă formează o specie a contractului pe acelaşi activ;

c) preţul contractului futures se stabileşte în bursă, prin procedura specifică de negociere şi contractare a acestei pieţe reglementate,
fiind expresia raportului dintre cererea şi oferta pentru fiecare contract standardizat, deci valoarea contractului este variabilă;

d) contractul futures este actualizat zilnic sau „marcat la piaţă”, astfel încât pierderile uneia dintre părţile contractante sunt
transferate ca venituri celeilalte părţi;

e) lichidarea contractului se poate realiza fie prin încasarea sau plata sumei în numerar reprezentând marja cumulată a contractului,
fie prin lichidarea poziţiei printr-o operaţiune de sens contrar, respectiv o compensare, în cazul contractelor futures la care
executarea nu se poate realiza prin predarea unui activ fizic sau a unui titlu financiar (contractele pe indici de bursă), livrarea se
face totdeauna printr-o lichidare cash.

Elementele contractelor futures sunt standardizate prin reglementările pieţei pe care se tranzacţionează respectivele contracte.
Contractul specifică şi fluctuaţia minimă a preţului sau mărimea pasului, care restrânge mişcarea preţului într-o zi de
tranzacţionare. Pentru protecţia clienţilor şi în general a pieţei, prin reglementările bursei la care se tranzacţionează fiecare contract
futures se stabileşte un nivel zilnic de oscilaţie a preţului faţă de ziua precedentă, denumit limită de oscilaţie. Unitatea de
tranzacţionare este elementul care defineşte cantitatea în funcţie de care se determină valoarea contractului.

Scadenţa mai este denumită maturitate a contractului, în cazul în care are loc livrarea fizică a activului-suport,
maturitatea contractului reprezintă data la care se efectuează sau se primesc livrările, dacă contractul nu a fost compensat printr-o
tranzacţie egală ca mărime şi de sens opus. Opţiunea pentru livrarea fizică se exprimă înainte de data scadenţei, cu un număr de
zile determinat prin reglementările pieţei.

14. Contractele options. Tipuri şi caracteristici

Opţiunile sunt contracte standardizate având drept suport acţiuni, obligaţiuni, indici bursieri, rata dobânzii, valute, mărfuri etc. Intr-
un contract de opţiune, cumpărătorul are dreptul, dar nu şi obligaţia de a achiziţiona sau de a vinde la scadenţă sau oricând până la
scadenţă o anumită cantitate din activul-suport, la un preţ prestabilit, denumit preţ de exercitare, şi în schimbul unei prime plătite în
momentul încheierii tranzacţiei sau în cadrul lichidării lunii în curs. Pentru cumpărător, prima reprezintă un cost care se suportă
indiferent dacă contractul se exercită sau nu. Cumpărătorul poate decide executarea contractului în orice moment până la scadenţă
(opţiuni de tip american) sau numai la scadenţa contractului (opţiuni de tip european). Se cumpără o opţiune, se plăteşte prima şi se
speră că va putea fi vândută mai scump. Invers, se vinde o opţiune şi se speră că va fi cumpărată la un preţ mai mic. Pe piaţa
opţiunilor sunt cotate atât opţiuni de cumpărare, cât şi opţiuni de vânzare.

Opţiunea de cumpărare („call”) este un contract în formă standardizată, care dă cumpărătorului dreptul ca, într-o
perioadă determinată, să cumpere de la vânzătorul opţiunii activul de bază la un preţ prestabilit. Vânzătorul opţiunii „call” îşi
asumă obligaţia de a onora solicitarea cumpărătorului prin vânzarea activului-suport.

Opţiunea de vânzare („put”) este un contract care dă dreptul cumpărătorului opţiunii ca, într-o anumită perioadă, să
vândă activul-suport partenerului său din contractul de opţiune la un preţ prestabilit şi în schimbul unei prime plătite iniţial.
Totodată, vânzătorul unui „put” îşi asumă obligaţia de a cumpăra activul de bază de la cumpărătorul opţiunii la preţul prestabilit,
dacă opţiunea este exercitată într-un anumit interval de timp.

Iniţierea unei tranzacţii cu opţiuni se face prin deschiderea de către client a unui cont la un intermediar, după care clientul
poate lansa un ordin pe piaţa opţiunilor. În urma executării ordinului, clientul dobândeşte o poziţie pe opţiune, iar aceasta poate fi
„long”, dacă a cumpărat, sau „short”, dacă a vândut. Pentru cumpărarea şi vânzarea de opţiuni, clientul trebuie să constituie
anumite garanţii, şi anume:

• la cumpărarea de opţiuni investitorul trebuie să plătească integral preţul opţiunii, respectiv prima. Prin urmare în cazul acestor
tranzacţii nu se lucrează în marjă;

5
 • la vânzarea de opţiuni „call” pentru care clientul deţine în momentul vânzării activul de bază nu trebuie depusă decât marja
contractului, dacă preţul de exercitare al opţiunii este cel puţin egal cu cursul titlului-suport. Dacă preţul de exercitare este mai mic
decât cursul titlului-suport, gradul admis de îndatorare a investitorului faţă de broker depinde de preţul de exercitare, şi nu de
cursul acţiunii;

• la vânzarea de opţiuni „call” neacoperite (pentru care clientul nu deţine în momentul vânzării activul de bază), investitorul trebuie
să constituie un depozit de garanţie stabilit la valoarea de piaţă a activului-suport.

Elementele definitorii ale unui contract de opţiuni având ca suport valori mobiliare primare sunt:

- mărimea opţiunii. O opţiune se încheie pentru o cotitate standard de 100 de titluri-suport sau alt număr de titluri stabilit prin
reglementările pieţei;

- durata de viaţă, respectiv perioada în care poate fi exercitată opţiunea. Data finală a exercitării opţiunii se numeşte dată a
expirării;

- preţul de exercitare - este preţul la care se poate vinde şi cumpăra suportul opţiunii. Mărimea lui este determinată chiar în
momentul încheierii contractului, după o procedură bursieră standardizată;

- preţul opţiunii - este reprezentat de prima ce se achită din momentul încheierii contractului. Prima se descompune în valoare
intrinsecă şi valoare timp;

- valoarea intrinsecă - este diferenţa dintre cursul activului-suport şi preţul de exercitare a opţiunii „call” sau diferenţa dintre
preţul de exercitare a opţiunii „put” şi cursul activului-suport. Când valoarea intrinsecă este pozitivă, opţiunea este „în bani” („in-
the-money”); când valoarea intrinsecă este negativă, opţiunea este „fără bani” („out-of-money”); când valoarea intrinsecă este
egală cu zero, opţiunea este „la bani” („at-the-money”). Dacă valoarea intrinsecă este negativă sau egală cu zero, întregul nivel al
primei este dat de valoarea timp;

- valoarea timp - reprezintă valoarea suplimentară, peste cea intrinsecă, pe care o opţiune o poate dobândi pe piaţă ca urmare a
raportului cerere-ofertă de opţiuni. Ea rezultă ca diferenţă între preţul opţiunii (respectiv mărimea primei) şi valoarea intrinsecă.
Valoarea timp arată cât este dispus să plătească investitorul (cumpărătorul opţiunii) în speranţa că, pe durata de viaţă, opţiunea va
cunoaşte la un moment dat (anterior expirării) o evoluţie favorabilă de preţ. Valoarea timp este cu atât mai mare cu cât scadenţa
este mai îndepărtată şi descreşte în timp până la scadenţă.

15. Contractele SWAP. Tipuri şi caracteristici

Contractele de swap sunt instrumente prin care se pot schimba condiţiile de plată a unor obligaţii financiare. Cele mai cunoscute
forme de swap sunt swap de dobândă prin care pot fi schimbate condiţiile de dobândă ale unui împrumut şi swap valutar prin care
poate fi schimbată moneda în care este denominat un împrumut. Swap - ul este un instrument ce conferă o mai mare flexibilitate
operaţiunilor pe termen mediu şi lung de pe piaţa financiară internaţională.
În ciuda lichidităţii lor sporite (piaţa secundară a acestora fiind foarte dezvoltată), instrumentele derivate se situează în categoria
celor mai riscante şi mai volatile instrumente de pe piaţa financiară internaţională. Aceste instrumente sunt folosite de operatori
atât în scopuri speculative cât şi pentru acoperirea riscurilor financiare / comerciale (riscul de dobândă, riscul de preţ, riscul
valutar).

16. Organele de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital

Comisia Naţională a Pieţei Financiare este autoritate autonomă a administraţiei publice centrale, responsabilă faţă de Parlament, care
autorizează şi reglementează activitatea participanţilor pe piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei
de către ei..
obiectivele principale ale cnpf:
1.consolidarea P.F. nebancare
2.adoptarea si mentinerea unui cadru reglatoriu si supraveghere a participantilor PF
3.prevenirea practicilor neloiale abuzive si frauduloase in sectro financiar
4.asigurarea transaparentei,sigurantei si eficientei sector financiar nebancra
5.asigurarea protectiei drepturilor investitorilor,clientilor si operatorilor pietii

17. Caracteristica generală a activităţii emitenţilor şi investitorilor pe PVM

18. Intermediarii financiari pe PVM: tipologie, succintă caracteristică

19. Particularităţi ale activităţii brokerilor pe PVM

6
 Activitatea de brokeraj se desfăşoară de către participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. Drepturile şi obligaţiile
brokerului şi ale clientului acestuia se stabilesc de contractul de servicii de brokeraj încheiat de aceştia şi de dispoziţiile date
brokerului de către client în conformitate cu contractul menţionat. Modelul contractului-tip de servicii de brokeraj se stabileşte de
către Comisia Naţională. Brokerul este în drept să presteze servicii de administrare a valorilor mobiliare şi mijloacelor băneşti
destinate investirii şi reinvestirii în valorile mobiliare ale clientului în cazul în care astfel de servicii sînt prevăzute în contractul de
brokeraj. Brokerii sînt în drept să delegheze efectuarea tranzacţiilor numai brokerilor. Delegarea se admite numai în cazul în care
ea este stipulată în contractul de servicii de brokeraj sau în cazul în care brokerul este forţat să o facă în scopul protejării intereselor
clientului său. În acest caz, brokerul îl informează pe client despre delegare. Brokerul trebuie să execute dispoziţiile clientului în
mod conştiincios, în condiţii favorabile pentru acesta şi în ordinea primirii lor, în cazul în care contractul nu prevede altă
modalitate de executare a dispoziţiilor clientului. Tranzacţiile cu valori mobiliare, efectuate de broker conform dispoziţiei
clientului, întotdeauna se execută prioritar în raport cu tranzacţiile de dealer ale brokerului dat sau în raport cu tranzacţiile
efectuate conform dispoziţiei persoanelor afiliate clientului. În cazul în care brokerul are anumite interese ce nu-i permit să
execute dispoziţia clientului în condiţiile cele mai avantajoase pentru acesta, brokerul trebuie să informeze imediat clientul în scris
despre existenţa unor asemenea interese. În cazul în care conflictul de interese dintre broker şi client, despre care clientul nu a fost
informat pînă la primirea de către broker a dispoziţiei respective, a adus la executarea dispoziţiei în detrimentul intereselor
clientului, brokerul este obligat să recupereze prejudiciile cauzate clientului din cont propriu, în modul stabilit de legislaţie.
Patrimoniul clientului, păstrat la broker, nu poate fi urmărit pentru obligaţiile brokerului ce nu ţin de executarea dispoziţiilor
clientului. Brokerul este obligat să recupereze pe deplin clientului prejudiciile cauzate prin neexecutarea sau executarea neadecvată
a obligaţiilor stipulate în contractul de servicii de brokeraj. În cazul în care brokerul este declarat falit, patrimoniul care este deţinut
de acesta în baza contractelor de servicii de brokeraj şi care aparţine clienţilor săi nu poate fi inclus în masa de concurs.

20. Particularităţi ale activităţii dealerilor pe PVM

Activitatea de dealer se desfăşoară de către participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. Anunţînd preţul, dealerul este
obligat să anunţe şi alte condiţii esenţiale ale contractului de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare: numărul minimal şi maximal
de valori mobiliare ce urmează a fi procurate şi/sau vîndute, precum şi termenul în care preţurile anunţate sînt valabile. În cazul în
care, conform licenţei deţinute, titularul acesteia desfăşoară activităţile de dealer şi de brokeraj, dispoziţiile date brokerului de către
client întotdeauna se execută prioritar în raport cu tranzacţiile de dealer. Persoana juridică care tranzacţionează valori mobiliare în
mod sistematic şi/sau suma încasată din tranzacţiile cu valori mobiliare, conform rezultatelor trimestrului de gestiune, constituie
mai mult de 35 % din suma totală obţinută de la desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor) este obligată să obţină licenţă pentru
activitatea de dealer.

21. Particularităţi ale activităţii de administrare fiduciară a investiţiilor

Activitatea de administrare fiduciară a investiţiilor se desfăşoară de către participantul profesionist la piaţa valorilor
mobiliare. Modul de desfăşurare a activităţii de administrare fiduciară a investiţiilor, drepturile şi obligaţiile administratorului
fiduciar şi ale clientului său se stabilesc de legislaţie şi de contractul de administrare fiduciară a investiţiilor. Modelul contractului-
tip de administrare fiduciară a investiţiilor se stabileşte de către Comisia Naţională. Conform contractului de administrare fiduciară
a investiţiilor, una din părţi (fondatorul administrării) transmite, pe un termen stabilit, patrimoniul respectiv celeilalte părţi
(administratorului fiduciar), care îşi asumă obligaţia de a administra patrimoniul dat în interesul fondatorului administrării sau în
interesul persoanei indicate de el (beneficiarului). Transmiterea în administrarea administratorului fiduciar a valorilor mobiliare nu
implică transmiterea către acesta a dreptului de proprietate asupra lor. Administratorul fiduciar este obligat să asigure ţinerea
evidenţei activelor fiecărui client separat de activele proprii. Mărimea remuneraţiei administratorului fiduciar, cu excepţia
participantului profesionist la piaţa valorilor mobiliare care efectuează administrarea fiduciară a patrimoniului fondului de
investiţii, se stabileşte de către părţi, dar nu va depăşi 25% din valoarea venitului obţinut de fondatorul administrării fiduciare ca
urmare a administrării patrimoniului. Remunerarea administratorului fiduciar se efectuează numai sub formă de mijloace
băneşti.Activitatea administratorului fiduciar al fondului de investiţii se consideră activitate de administrare fiduciară a
investiţiilor. La desfăşurarea activităţii sale, administratorul fiduciar al fondului de investiţii este obligat să indice că activează în
calitate de administrator fiduciar. În cazul în care apar conflicte de interese între administratorul fiduciar şi client sau între clienţii
unuia şi aceluiaşi administrator fiduciar şi acesta întreprinde acţiuni în detrimentul intereselor clientului, administratorul fiduciar
poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

22. Particularităţi ale activităţii de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele
Estimarea valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele se efectuează în temeiul contractului pentru serviciile de estimare,
încheiat între estimator şi client. Modelul contractului-tip pentru serviciile de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se
referă la ele se stabileşte de către Comisia Naţională. Estimarea valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele poate fi
benevolă sau obligatorie. Estimarea benevolă se efectuează la iniţiativa beneficiarului (emitent, deţinător de valori mobiliare,
investitor etc.). Estimarea obligatorie se efectuează în cazurile stabilite de prezenta lege şi de alte acte legislative, precum şi în
cazul în care valorile mobiliare nu au valoare de piaţă. Organizaţia de estimare sau specialistul acesteia nu poate efectua estimarea
valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele în cazul în care:

a) este fondator, acţionar sau persoană cu funcţie de răspundere a persoanei juridice titular de drepturi patrimoniale asupra
obiectului estimării; b) este persoană fizică ce se află în relaţii de rudenie sau afinitate de gradul I şi II cu fondatorii, acţionarii sau
persoanele cu funcţie de răspundere ale clientului;

7
 c) rezultatele estimării urmează a fi utilizate de însuşi estimatorul.

În activitatea sa, estimatorul este obligat:

a) să respecte prevederile actelor legislative şi altor acte normative în vigoare şi ale contractului pentru serviciile de estimare;

b) să comunice clientului despre imposibilitatea participării sale la efectuarea estimării în urma apariţiei circumstanţelor care
împiedică efectuarea unei estimări obiective;

c) să efectueze estimarea în mod conştiincios şi să prezinte un raport de estimare obiectiv şi argumentat;

d) să nu divulge informaţia confidenţială obţinută în perioada de estimare.

Valoarea estimativă a valorilor mobiliare determinată de către estimator se consideră veridică şi recomandabilă de utilizat dacă
legislaţia în vigoare, hotărîrea Comisiei Naţionale sau decizia instanţei de judecată nu stabileşte altfel. Estimatorul poartă
răspundere civilă, administrativă şi penală pentru prejudiciul cauzat ca rezultat al subestimării sau supraestimării valorilor
mobiliare. Modul de aplicare a metodelor de estimare şi structura raportului de estimare a valorilor mobiliare sînt stabilite în actele
normative ale Comisiei Naţionale.

23. Particularităţi ale activităţii de ţinere a registrului.

Activitatea de ţinere a registrului se desfăşoară de către participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare, cu excepţia
emitentului. Deţinător de registru poate fi emitentul sau registratorul independent care a încheiat cu emitentul contractul de ţinere a
registrului şi deţinătorul nominal în cazurile prevăzute de prezenta lege.

Modelul contractului-tip de ţinere a registrului, precum şi preţurile maximale ale serviciilor prestate de deţinătorul registrului se
stabilesc de către Comisia Naţională în conformitate cu legislaţia.

Deţinătorul registrului este obligat: a) să respecte modalitatea stabilită de ţinere a registrului; b) să deschidă în registru un cont
personal pentru fiecare persoană înregistrată, în modul stabilit de către Comisia Naţională;

c) să opereze în registru toate modificările şi completările necesare; d) să efectueze, conform dispoziţiei persoanelor înregistrate,
operaţii pe conturile personale ale acestora; e) să aducă la cunoştinţa persoanelor înregistrate informaţia dezvăluită de emitent – în
cazul în care registrul este ţinut de registratorul independent;

g) să informeze Comisia Naţională în cazurile în care în registrul deţinătorilor de valori mobiliare ale emitentului dintr-o clasă
anumită au fost înregistrate mai mult de 50 de persoane; h) la rezilierea contractului cu emitentul, să respecte modul stabilit de
către Comisia Naţională de transmitere a registrului – în cazul în care registrul este ţinut de registratorul independent;

Deţinătorul registrului va asigura păstrarea copiei informaţiei din registru pe fişier electronic în casete arendate în băncile
comerciale de pe teritoriul Republicii Moldova. Copia contractului de păstrare a fişierelor electronice, autentificată prin semnătura
persoanei cu funcţie de răspundere şi prin ştampila deţinătorului de registru, precum şi modificările şi completările ulterioare la
contract vor fi prezentate Comisiei Naţionale în termen de 10 zile calendaristice din momentul încheierii contractului sau efectuării
modificărilor şi completărilor.

Deţinătorul registrului este obligat să reînnoiască copia informaţiei din registru pe fişier electronic cel puţin o dată în 15 zile
calendaristice. Registratorul independent nu este în drept să efectueze tranzacţii cu valorile mobiliare ale emitenţilor cu care a
încheiat contractul de ţinere a registrului.

24. Particularităţi ale activităţii de depozitare

Activitatea de depozitare se desfăşoară de către participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. Depozitarul activează în baza
contractului de prestare a serviciilor de depozitare încheiat cu deponentul. Modelul contractului-tip de prestare a serviciilor de
depozitare se stabileşte de către Comisia Naţională. Încheierea contractului de depozitare nu implică trecerea drepturilor de
proprietate asupra valorilor mobiliare de la deponent la depozitar. Depozitarul este obligat să ţină evidenţa valorilor mobiliare,
inclusiv a drepturilor conferite de acestea, precum şi a grevărilor valorilor mobiliare cu obligaţii în conformitate cu prezenta lege şi
cu contractul încheiat cu deţinătorul valorilor mobiliare. Depozitarul este în drept să se înregistreze, conform contractului de
prestare a serviciilor de depozitare, în registru sau la alt depozitar în calitate de deţinător nominal. Depozitarul nu este în drept să
administreze valorile mobiliare ale deponentului în cazul în care legislaţia nu prevede acest lucru. Valorile mobiliare ale
deponenţilor nu pot fi urmărite pentru obligaţiile depozitarului. Depozitarul poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia, pentru
dezvăluirea informaţiei confidenţiale care i-a devenit cunoscută în exerciţiul funcţiunii.

25. Particularităţi ale activităţii bursiere pe PVM

La negocierile bursiere pot participa numai membrii bursei de valori, precum şi însăşi bursa în scopul răscumpărării sau
vînzării valorilor mobiliare implicate în tranzacţia neexecutată de membrul bursei. Alţi participanţi la piaţa valorilor mobiliare pot
efectua tranzacţii la bursă prin intermediul membrilor bursei cu care au fost încheiate contractele respective.

8
 Consiliul bursei de valori determină anual mărimea venitului bursei necesar pentru finanţarea activităţii ei.

Venitul bursei de valori include: a) cotizaţiile de membru; b) încasările din alte plăţi achitate, în conformitate cu statutul
bursei şi cu regulile bursiere, de membrii bursei şi de terţi pentru serviciile prestate de bursă; c) amenzile plătite pentru încălcarea
cerinţelor stabilite de documentele bursei; d) alt venit obţinut din activitatea bursei.

  Consiliul bursei de valori sau conducătorul administraţiei bursei este în drept să suspende, în conformitate cu regulile
bursiere, dreptul membrului bursei de a participa la tranzacţiile bursiere.

Decizia consiliului bursei de valori sau a conducătorului administraţiei bursei privind suspendarea dreptului membrilor
bursei de valori de a participa la tranzacţiile bursiere poate fi atacată în organul ierarhic superior al bursei de valori şi/sau în
Comisia Naţională.

Comisia Naţională este în drept să suspende dreptul membrilor bursei de valori de a participa la tranzacţiile bursiere. O
astfel de decizie a Comisiei Naţionale poate fi atacată în instanţa de judecată.

Comisia Naţională numeşte inspectori pentru efectuarea supravegherii şi controlului activităţii bursei de valori.

Comisia Naţională poate suspenda o parte sau toate operaţiunile cu valorile mobiliare în cazul în care constată nerespectarea
prevederilor actelor legislative.

26. Particularităţi ale activităţii underwriter-ului pe piaţa valorilor mobiliare. Reglementarea activităţii participanţilor
profesionişi pe piaţa valorilor mobiliare a Republicii Moldova
Activitatea de underwriting include: a) asistenţa acordată emitentului de valori mobiliare la elaborarea şi perfectarea prospectului
ofertei publice şi a altor documente pentru înregistrarea ofertei publice a valorilor mobiliare pe piaţa primară; b) promovarea
ofertei publice şi a plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului pe piaţa primară; c) deservirea emisiunii valorilor mobiliare în
relaţiile financiare ale emitentului cu deţinătorii de valori mobiliare, dacă aceasta este prevăzut în contract.

Serviciile de underwriting se prestează conform unuia din următoarele principii: a) principiul aplicării tuturor eforturilor posibile;
b) principiul responsabilităţii ferme.

În contractul de prestare a serviciilor de underwriting se va specifica, în mod obligatoriu, principiul conform căruia se prestează
servicii de underwriting. Principiul responsabilităţii ferme, specificat iniţial în contractul de prestare a serviciilor de underwriting,
după înregistrarea prospectului ofertei publice la Comisia Naţională nu poate fi modificat.

27. Particularităţi ale activităţii de clearing şi decontare pe PVM

Activitatea de clearing şi decontare se desfăşoară de către:

a) depozitarul central – în tranzacţiile cu valorile mobiliare şi cu alte instrumente financiare incluse în lista celor admise la
depozitarul central;

b) bursa de valori – în tranzacţiile cu valorile mobiliare şi alte instrumente financiare înregistrate la bursa de valori şi neincluse în
lista celor admise la depozitarul central.

Temei pentru efectuarea operaţiunilor de clearing şi decontare aferente tranzacţiilor cu valori mobiliare servesc documentele ale
căror formă şi nomenclator se aprobă de către Comisia Naţională.

28. Particularităţi ale activităţii de depozitar central pe PVM

Depozitarul central emite numai acţiuni ordinare nominative de o singură clasă. Acţionari ai depozitarului central pot fi
numai participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare. Acţionarii depozitarului central nu pot deţine mai mult de 5% din
drepturile de vot, cu excepţia bursei de valori care poate deţine pînă la 75% din drepturile de vot. Orice înstrăinare a acţiunilor
depozitarului central va fi comunicată, în termen de 3 zile lucrătoare, Comisiei Naţionale. În cazul încălcării cerinţelor referitor la
cota maximală de voturi ale unui acţionar stabilită la alin.(2), drepturile de vot aferente acţiunilor deţinute cu încălcarea cerinţelor
se suspendă şi se aplică procedura stabilită la art.67. Depozitarul central elaborează şi aprobă regulile şi procedurile de organizare
şi desfăşurare a activităţii sale, care se supun aprobării şi de către Comisia Naţională şi intră în vigoare la data publicării lor în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. În cazul modificării legislaţiei ce reglementează activitatea de depozitare în partea ce
ţine de evidenţa drepturilor deponenţilor asupra valorilor mobiliare, de efectuarea operaţiunilor de clearing sau decontare,
depozitarul central va modifica regulile şi procedurile de organizare şi desfăşurare a activităţii sale. Mărimea comisioanelor şi
tarifelor percepute de depozitarul central va fi aprobată de adunarea generală a acţionarilor şi coordonată cu Comisia Naţională.
Pentru a reduce riscul la decontări în cadrul tranzacţiilor bursiere efectuate de către participanţii depozitarului, depozitarul central
formează fondul de risc al participanţilor şi îl administrează. Participanţii depozitarului central vor achita cotizaţii în fondul de risc
al participanţilor în modul şi în condiţiile stabilite de regulile depozitarului central. Mijloacele fondului de risc al participanţilor nu
se includ în componenţa mijloacelor proprii ale depozitarului central şi se utilizează numai pentru amortizarea datoriilor

9
 participanţilor pentru obligaţiile lor la decontarea tranzacţiilor efectuate. Angajaţii depozitarului central, soţii, rudele şi afinii lor
pînă la gradul II inclusiv nu sînt în drept să deţină mai mult de 0,5% din capitalul social şi din alte valori mobiliare ale
participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare.

29. Particularităţi ale activităţii de consulting investiţional şi de consulting pe PVM

Activitatea de consulting investiţional include prestarea de către participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare a
următoarelor servicii: a) consultanţa privind evaluarea şi gestionarea riscului investirii în valori mobiliare; b) recomandări privind
formarea portofoliului de valori mobiliare; c) prezentarea de opinii şi recomandări în legătură cu vînzarea şi cumpărarea valorilor
mobiliare; d) analiza pieţei valorilor mobiliare din iniţiativa participantului profesionist la piaţa valorilor mobiliare care desfăşoară
activitate de consulting investiţional sau la cererea clientului; e) servicii de consultanţă specificate la alin.

Activitatea de consulting include serviciile prestate în domeniul activităţii licenţiate şi consultanţa acordată participanţilor la piaţă
în orice problemă legată de structura de capital, reorganizarea societăţii pe acţiuni, răscumpărarea sau achiziţionarea de către
aceasta a valorilor sale mobiliare plasate, efectuarea ofertei publice pe piaţa secundară. Participantul profesionist la piaţa valorilor
mobiliare care desfăşoară activitate de consulting investiţional: a) va utiliza surse de informaţii adecvate analizelor şi
recomandărilor elaborate, fiind interzisă folosirea unor informaţii nereale şi eronate în rapoartele sau recomandările sale; b) va ţine
evidenţa materialelor, a surselor de informare utilizate; c) va familiariza clientul cu caracteristicile generale ale procesului de
investire în valori mobiliare, precum şi cu criteriile care au stat la baza creării, analizei şi selectării unui portofoliu de valori
mobiliare; d) va indica sursa şi autorul materialelor folosite ce ţin de studiile elaborate şi publicate de alte persoane.

Participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare care desfăşoară activitate de consulting sau consulting investiţional este
obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiei despre clienţii săi.

Persoanelor care desfăşoară activitate de consulting sau de consulting investiţional le este interzis:

a) să recomande investiţii care ar determina realizarea de profituri personale sau pentru persoanele sale afiliate;

b) să acţioneze în calitate de contraparte la tranzacţiile efectuate în urma recomandărilor date.

30. Particularităţi ale activităţii de fond de investiţii pe PVM

Fondul de investiţii este in drept să plaseze numai acţiuni nominative ordinare de o singură clasă. La plasarea de către fondul de
investiţii a acţiunilor emisiunii suplimentare, valoarea lor se determină, la data stabilită in proiectul emisiunii acţiunilor fondului in
conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, prin impărţirea valorii de piaţă a activelor nete ale fondului la numărul de
acţiuni ale fondului aflate in circulaţie. Acţiunile emisiunii suplimentare ale fondului de investiţii se achită la plasarea lor numai cu
mijloace băneşti. La plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare, fondul de investiţii este obligat să ofere achizitorilor de acţiuni
posibilitatea de a lua cunoştinţă de: a) statutul fondului; b) declaraţia de investiţii a fondului; c) regulamentul privind plasarea şi
răscumpărarea acţiunilor achizitorilor de acţiuni ale fondului mutual sau pe intervale; d) prospectul de emisiune a acţiunilor
fondului.

31. Reglementarea activităţii participanţilor profesionişti pe PVM a Republicii Moldova

32. Bursa de Valori: concept, clasificare, funcţii

Bursa este o piaţă pe care se oferă şi se desfac, după o procedură specială, mărfuri sau valori mobiliare. Bursa se prezintă ca o
instituţie care dispune de spaţii pentru tranzacţii unde se concentrează cererea şi oferta de valori mobiliare, realizându-se
negocierea, contractarea şi executarea contractelor în mod deschis, în conformitate cu un regulament cunoscut. Acest mod de
organizare a activităţii bursiere presupune centralizarea tranzacţiilor prin intermediul unui mecanism care asigură accesul direct şi
continuu al clienţilor la informaţiile de piaţă şi la efectuarea operaţiunilor, exclusiv în cadrul acestui mecanism. În mod tradiţional,
acesta s-a realizat prin concentrarea ordinelor de vânzare şi cumpărare într-un spaţiu special amenajat denumit sală de negociere a
bursei. În această incintă se efectuează tranzacţiile de către un personal specializat.

Funcţiile bursei de valori mobiliare în economie sunt:

- concentrarea cererii şi ofertei de valori mobiliare pe o anumită piaţă la un moment dat;

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare în conformitate cu ordinele adresate de clienţi;

- urmărirea sistematică a cursului valorilor mobiliare înregistrate la cota bursei;

- reflectarea conjuncturii economice, într-o anumită perspectivă, determinată atât de factori specifici pieţei în cauză, cât şi de
factori externi.

Clasificarea burselor

10
 a) După obiectul tranzacţiilor:

- burse de valori;

- burse de mărfuri;

- burse valutare sau de devize;

- burse complementare comerţului internaţional.

b) În funcţie de varietatea tranzacţiilor:

- burse generale;

- burse specializate.

c) După regimul juridic:

- burse private;

- burse publice.

d) Din punct de vedere al accesului la calitatea de membru :

- burse închise având un număr limitat de membri;

- burse deschise cu un număr nelimitat de membri.

33. Structura organizatorică a Bursei de Valori

Rolul si importanta burselor au crescut in ultimul timp, datorita unui complex de factori, din care se pot mentiona:

-bursa constituie o piata principala pe care se intalnesc cererea si oferta de capital, intr-un echilibru asigurat de de legile liberei
concurente;

-tranzactiile in cadrul bursei se incheie pe baza unor reglementari bine determinate si a unor uzante si reguli cunoscute, fapt ce sporeste
increderea intre vanzatori si cumparatori;

-cotatiile care se stabilesc in cadrul burselor pot influenta nivelul preturilor si cursurilor de schimb pentru operatiunile care se incheie in
afara acestora;

-bursele constituie locul unde se concentreaza un mare volum de informatii cu caracter economic, financiar, politic etc.;

-fondurile de investitii si capitalurile sunt orientate prin activitatea bursiera spre acele domenii de activitate care poseda un grad mare de
eficienta;

-ofera posibilitatea schimbarii imediate a titlurilor in lichiditati, detinatorii de obligatiuni le pot vinde la bursa si recupera banii
imprumutati inainte de scadenta;

-contractele pentru operatiunile negociate la bursa se intocmesc pe baza unui formular tip, cu valoare de acte juridice.

Participantii la activitatea de bursa sunt interesati sa obtina toate informatiile cu privire la perspectivele dezvoltarii economice. In
functie de aceste informatii se poate ajunge la o obtiune referitoare la folosirea resurselor financiare, fie ca depuneri la banci si case de
economii, fie pentru cumpararea de actiuni, obligatiuni etc.

34. Structura funcţională a Bursei de Valori

Rolul principal al bursei de valori consta in faptul ca permite, prin confruntarea dintre cerere si oferta, stabilirea preturilor la
care se poate realiza maximul e tranzactie cu titluri mobiliare. Dupa cum au loc operatiunile prin care se desfasoara
confruntarea dintre investitori, se pot diferentia doua mari categorii de piete: piata ordinelor si piata speculatiilor cu titluri.

11
 Piata ordinelor este caracterizata de confruntarea dintre cerere si oferta, prin operatii directe de cumparare si vanzare de titluri
mobiliare. Intermediarii care primesc comenzile de vanzare sau de cumparare de la clientii lor au rolul de a le transmite pe piata bursiera si
de a le realiza la pretul de echilibru care se stbileste in urma sedintelor bursiere.

Piata speculatiilor cu titluri este caracterizata prin faptul ca intermediarii dispun in vederea dirijarii pietei unuia sau altuia din titluri
de o gama larga de preturi, de vanzare sau de cumparare, in interiorul carora se angajeaza sa realizeze contrapartida ordinelor primite.
Diferenta intre cele doua preturi constituie, in acelasi timp, beneficiul propriu dar si riscul unei pierderi. Intermediarii pot detine portofolii
propri de valori in vederea echilibrarii pietei. De asemenea, pietele bursiere se pot distinge prin modalitatea de realizare a echilibrului intre
cerere si oferta: globala, intr-o singura sedinta de bursa (metoda fixing-ului) sau esalonata in timp, prin tranzactii partiale si succesive in
mai multe sedinte de bursa (metoda pietei continue).

Dupa modalitatea livrarii si lichidarii valorilor negociate se pot distinge: piata in numerar (cu livrare si lichidare imediata) destinata
atragerii micilor economii ale populatiei si piata la termen (cu livrare si lichidare cu scadenta pana la o luna). Aceasta din urma este
destinata fie speculatiilor bursiere, fie ordinelor importante, calitativ si cantitativ, apartinand marilor investitori. In ultima vreme, piata la
termen a cunoscut o importanta crescuta, prin aparitia si dezvoltarea pietei cu reglare lunara, unde aceleasi valori sunt cotate dupa aceleasi
proceduri.

Indiferent de tipul de piata sau de operatia bursiera specifica, un titlu mobiliar trebuie sa parcurga o succesiune de etape distincte:
introducerea pe piata, lansarea ordinelor de vanzare/cumparare, stabilirea pretului curent de vanzare/cumparare, executarea
operatiunilor de livrare si lichidare

35. Caracteristica generală şi structura Bursei de Valori a Moldovei

Organul suprem al Bursei este Adunarea generala a Membrilor. în perioada dintre adunările Membrilor administrarea reglementată
şi eficientă a Bursei este efectuată de Consiliul Bursei constituit din 18 persoane alese pe un termen de un an. Realizarea eficientă a
obiectivelor Bursei este asigurată de Preşedintele Bursei. Din anul 1997 funcţia de Preşedinte al Bursei de Valori a Moldovei o
deţine dl Corneliu Dodu. Activitatea Bursei este realizată nemijlocit de Departamentele acesteia, ele efectuînd funcţii clar
determinate în baza propriilor regulamente privind organizarea şi funcţionarea, aprobate de Preşedintele Bursei. în prezent în
cadrul Bursei îşi desfăşoara activitatea urmatoarele subdiviziuni şi departamente:
1) Departamentul Listing, Marketing si Cotare, care se ocupa de înregistrarea valorilor mobiliare la bursă, cercetarea şi înscrierea
valorilor mobiliare la Cota Bursei. Cota Bursei (listing) este un sistem de susţinere a pieţei care creeaza condiţii favorabile pentru
piaţa organizată, permite a depista cele mai sigure şi calitative valori mobiliare şi contribuie la sporirea lichidităţii lor. în
departamentul respectiv sunt realizate urmatoarele obiective: politica de acţionariat, politica valorilor mobiliare şi politica
dividendelor. Ca sursă de informare şi piată organizată Bursei îi este atribuit un rol deosebit în răspindirea oricărei informaţii
referitoare la valorile mobiliare. Departamentul nominalizat publică lunar în buletinul informativ "Bursa de Valori a Moldovei"
informaţia privind valorile mobiliare admise spre circulaţie la Bursă, prezintă statistica şi analiza negocierilor bursiere, precum şi
altă informaţie. Toată informaţia privind statistica tranzacţiilor bursiere este o proprietate a Bursei.
2) Departamentul Clearing şi Decontări. Clearingul reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse de Departamentul specializat al
Bursei în vederea colectării, verificării, corectării şi confirmării informaţiei referitoare la tranzacţionarea valorilor mobiliare la
Bursă, perfectarea documentelor pentru executarea tranzacţiilor, precum şi stingerea obligaţiunilor de plată reciproce între
Membrii Bursei.
3) Departamentul pentru Supravegherea Pieţei
4) Departamentul Sistemul Electronic. Funcţiile Departamentului respectiv sunt supravegherea şi susţinerea sistemului electronic
pentru tranzacţionare la Bursă.

36. Indicii bursieri: definire, rol, clasificare

Necesitatea apariţiei şi a introducerii în practică a indicilor bursieri, a fost determinată de nevoia existenţei unui produs financiar,
prin care să se realizeze urmărirea în ansamblu a pieţei respective şi care să nu reflecte doar evoluţia unui singur titlu cotat. Rolul
principal al unui indice bursier este de a reflecta evoluţia de ansamblu a pieţei la care se referă.

Indicii reprezintă o categorie distinctă a indicatorilor statistici care au căpătat o largă aplicabilitate în toate domeniile de activităţi
economice şi sociale, datorită faptului că reflectă cu multă expresivitate şi în mod analitic schimbările care au loc, rolul şi influenţa
diverşilor factori în variaţia fenomenelor cercetate.

Un indice bursier poate fi definit ca fiind o măsură a dinamicii valorice a unei pieţe bursiere, în ansamblul ei, sau a unui anumit
sector industrial ori de servicii. În unele cazuri, se pot calcula indici regionali – baza de includere a firmelor în componenţa
acestuia fiind aşezarea lor geografică. Totodată un indice bursier este un instrument sintetic de măsură a mişcărilor unei pieţe
bursiere sau amişcărilor unui sector industrial sau de servicii, instrument care reflectă, în primul rînd, evoluţia cursurilor titlurilor
de valoare aparţinînd firmelor cotate şi alese pentru a fi luate în calcul.

După valorile mobiliare pentru care se construiesc indicii:

12
 indici pentru acţiuni, care au în componenţa lor acţiuni ; indici pentru obligaţiuni; care au în componenţa lor obligaţiuni, şi care
caracterizează piaţa pentru aceste titluri ; indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale.

După modul de calcul al indicilor:

indici din prima generaţie, care se calculează ca o medie aritmetică a cursului acţiunilor componente ; indici din a doua
generaţie, a căror dezvoltare a început în jurul anilor 60, sec XX, care cuprind un număr mult mai mare de firme (chiar şi cîteva
mii), din mai multe domenii de activitate şi metoda de calcul este o medie ponderată cu capitalizarea bursieră sau cu cursul bursier.

După gradul de cuprindere al indicilor:

indici generali, care cuprind acţiuni aparţinînd mai multor domenii de activitate, avînd ca scop o reflectare cit mai fidelă a
evoluţiei pieţei respective la un moment dat;indici sectoriali, care reflectă evoluţia unui singur domeniu de activitate: industria
extractivă, industria aeronautică, industria bancară, industria alimentară etc.

După componenţa valorilor mobiliare ce intră în calculul indicilor:

indici ce cuprind valori mobiliare cotate pe o singura piaţă bursieră;

indici mondiali, ce cuprind valori mobiliare cotate pe diferite pieţe bursiere (MSCI – calculat de

După tipul pieţei pentru care se calculează indicii:

- indici pentru pieţe de tip bursier (S&P 200, BET);

- indici pentru pieţe de tip extrabursier (Nasdaq 100).
După intervalul de timp la care se calculează indicii:

- indici calculaţi în timp real;

- indici calculaţi la sfîrşitul zilei de tranzacţionare.
După instituţia care calculează indicii:

- indici oficali ai unei pieţe, calculaţi de instituţiile care administrează respectivele pieţe;
- indici calculaţi de instituţiile pieţei de capital în colaborare cu publicaţii financiare (Dow Jones împreună cu Wall
Street Journal, FT-SE împreună cu Financial Times)
- indici calculaţi de diverse alte publicaţii (indicele Capital -15)
- indici calculaţi de diverse societăţi de brokeraj (indicii Vanguard)

37. Construcţia indicilor bursieri reprezentativi

Modul de determinare a indicilor bursieri se bazează pe o serie de principii, printre care se pot menţiona:

- simplitatea metodelor de calcul al indicilor, disponibilitatea şi accesibilitatea informaţiilor şi datelor folosite la

determinarea indicilor;
- reflectarea întotdeauna a realităţii, prin metode de calcul ale indicilor bursieri;
- utilizarea indicilor bursieri în analiza strategiilor de investiţii şi ca măsură a performanţei portofoliilor create în
cadrul fondurilor de pensii, societăţilor de asigurări, fondurilor mutuale şi ale altor investitori instituţionali;
- informaţiile folosite în calculul indicilor trebuie să aibă la origine surse autorizate. În cazul indicilor care ţin seama
de evenimente, cum ar fi creşteri sau diminuări de capital, acordări de dividente, emisiuni sau drepturi de subscriere,
datele folosite trebuie să provină de la societăţile emitente respective şi se urmăreşte cu precădere folosirea
informaţiilor cu cît mai puţine modificări faţă de cele existente în documentele publicate de respectivul emitent;
- în orice moment trebuie să se asigure continuitatea şi comparabilitatea datelor faţă de momentele anterioare, pe cît
este posibil;
- consistenţa datelor şi a metodelor de calcul trebuie menţinută, oriunde este posibil;
- operatorii implicaţi în activitatea bursieră trebuie să se asigure că indicii continuă să satisfacă nevoia de informaţii
existentă pe piaţa bursieră şi trebuie să facă orice fel de propuneri pe care le consideră utile în pentru o cît mai bună
reprezentativitate şi operativitate.
La modul de alcătuire al indicilor din generaţia a doua s-a ţinut cont de anumite cerinţe suplimentare:

13
 a) selectarea eşantionului de firme incluse în structura indicelui bursier, ţinînd cont de faptul că respectivul indice trebuie să
exprime evoluţia pieţei privită în ansamblu. Criteriile de selectare a valorilor mobiliare ce compun indicele bursier sunt
următoarele:

- emitentul să aibă un grad de capitalizare bursieră ridicat;

- valorile mobiliare trebuie să aibă un grad mnare de dispersie în rîndul investitorilor;
- cotarea valorilor mobiliare să se realizeze prin sistemul unei burse informatizate;
- structura valorilor mobiliare ce compun indicele să fie aceeaşi cu repartiţia pe sectoare de activitate a titlurilor înscrise la
cota bursei.
b) atribuirea unei anumite importanţe prin:

- ponderea egală fiecărei componente din eşantion, astfel, încît produsul între numărul de titluri dintr-un tip şi preţul acestuia să fie
constant.

- ponderea proporţională cu capitalizarea bursieră, ceea ce face ca o modificare cu un anumit procent a unei acţiuni cu o pondere
importantă în capitalizarea totală a pieţei să aibă o influenţă mai mare asupra indicelui decît o modificare cu acelaşi procent a unei
acţiuni mai puţin importantă sub aspectul capitalizării (cu cît capitalizarea bursieră a unui titlu este mai mare, cu atît ponderea sa în
indice este mai ridicată).

- fără pondere, fiind cumulate doar preţurile de piaţă ale titlurilor ce formează eşantionul (fiind de fapt, simpla adiţionare a
preţurilor diferitoelor acţiuni şi măsurarea evoluţiei sumei obţinute).

c) alegerea datei de referinţă la care indicele se exprimă prntri-un număr de puncte (100, 1000 ş.a.m.d). indicele aferent oricărei
alte perioade exprimă o creştere sau o diminuare faţă de perioada de bază.

38. Indicii bursieri autohtoni

Indicele bursier „EVM Composite” (în continuare - Indice) este un indice agregat de preţ de tip Laspeyres, cu ponderarea în
perioada de bază, calculat în baza informaţiei privind preţurile de tranzacţionare a valorilor mobiliare în cadrul secţiei interactive
de vînzare-cumpărare a Bursei de Valori a Moldovei (în continuare - BVM).Indicele EVM Composite este destinat urmăririi
nivelului evoluţiei în ansamblu a preţurilor înregistrare pe piaţa bursieră din Moldova, fiind un indicator sintetic.În calcul la
stabilirea valorii indicelui sunt luate toate valorile mobiliare tranzacţionate cel puţin o dată în cadrul secţiei interactive a BVM şi
admise spre circulaţie la BVM la data calculării indicelui.

Indicele bursier este necesar specialiştilor în scopul orientării lor mai precise în dezvoltarea economiei, precum şi a urmăririi
dinamicii de dezvoltare a acesteia. Investitorii autohtoni şi străini urmăresc în baza indicelui respectiv integritatea investiţiilor sale.
Specialiştii consideră acest indice nu întru totul clasic, deoarece economia Moldovei practic nu lucrează. El indică însă o anumită
tendinţă pe piaţa de valori. Activitatea pieţei de valori în Moldova este prea redusă pentru ca indicele intr-adevar sa fie orientat
spre planificarea financiară, speculaţie şi alte acţiuni. Posibil ca activitatea Bursei pe viitor să sporească odata cu limitarea
considerabilă a activităţii pieţei extrabursiere. în prezent situaţia referitoare la CNVM-32 este de aşa natură că oscilaţiile acestuia
într-o directie sau alta vor indica anumite tendinţe, dacă nu pe piaţă, atunci vizavi de unii emitenţi. Actualmente acest indice
poartă denumirea de CNPF

39. Membrii şi agenţii Bursei de Valori

Pot fi membrii ai bursei: bancile: prin unul din directori, bancherii sau persoanele care au firma comerciala inscrisa si efectueaza
operatiuni la bursa in mod curent; societatile care au titlurile inscrise la cota oficiala, prin reprezentantul acestora; agentii oficiali
care fac parte de drept asociatia bursei.
Agentii bursei reprez o categorie de profesionisti ai bursei al caror rol este de a realiza incheierea si derularea tranzactiilor de titluri
de valori, deoarece investitorii nu se intilnesc direct in cadrul negocierilor. Agentii oficiali(brokerii) actioneaza, fie pe cont propriu,
fie in cadrul unei societati specializate in tranzactii bursiere(societati de brokeraj), fie ca functionari proprii ai bursei. Statutul
juridic al agentilor oficiali(agenti de schimb) difera in functie de legisl tarii pe ter careia fiinteaza bursa de val. Agentii de schimb
sunt intermediarii insarcinati cu executarea ordinelor de vinzare cumparare a valorilor mobiliare. Ei dispun, traditional de monopol
in exercitarea profesiei lor, stabilit prin legi si regulamente. Nimeni nu poate cumpara sau vinde titluri pe piata bursiera far sa
apeleze la intermediari.
40. Membrii şi agenţii Bursei de Valori a Moldovei

14
 Membri ai Bursei pot fi persoanele juridice care satisfac, fără a omite, următoarele cerinţe:

a) deţin licenţa CNPF pentru activitate de broker sau de dealer;

b) au susţinut la Bursă procedura de determinare a corespunderii lor cerinţelor de calificare, stabilite la art. 7 al prezentelor
Reguli;

c) au obţinut acordul Bursei, aferent procedurii indicate la pct. b), de a deţine cel puţin o acţiune a ei;

d) posedă cu drept de proprietate cel puţin o acţiune a Bursei.

6.2. Persoanele, care corespund cerinţelor de calificare şi care sînt de acord să respecte Statutul Bursei şi prezentele Reguli
nu pot fi refuzate de a li se acorda calitatea de Membru.

6.3. Membrii Bursei se bucură de drepturi egale şi au aceleaşi obligaţiuni, indiferent de momentul obţinerii calităţii de
Membru şi de numărul de acţiuni deţinute.

6.4. Decizia referitor la admiterea în şi excluderea din Membri se ia de către Consiliul Bursei. Deciziile respective se iau
printr-o majoritate simplă de voturi.

6.5. Consiliul Bursei are dreptul să transmită integral sau parţial împuternicirile menţionate la pct. 6.4. Preşedintelui Bursei.

6.6. Decizia de suspendare a statutului de Membru se ia de către Preşedintele Bursei.

La data depunerii cererii de admitere în componenţa Membrilor Bursei, solicitantul trebuie să corespundă, fără a se limita,
următoarelor cerinţe de calificare:

a) să posede licenţă corespunzătoare valabilă, eliberată de CNPF;

b) să se conformeze cerinţelor privind capitalul propriu minim şi fondul de garanţie, corespunzător normelor impuse de
către CNPF şi Bursă;

c) să dispună active financiare disponibile pentru a achita taxele şi cotizaţiile curente stabilite de Bursă;

d) să dispună de un birou, dotat cu mijloace de operare tehnică şi comunicaţie, în vederea primirii documentelor necesare
desfăşurării activităţii în relaţiile cu Bursa şi care va pune la dispoziţia Bursei informaţiile solicitate de către aceasta;

e) membrii conducerii şi colaboratorii autorizaţi vor avea studii superioare şi/sau practică profesională în domeniile:
economic, financiar, bancar, afaceri sau juridic şi vor avea o bună reputaţie civică şi integritate morală;

f) cel puţin doi angajaţi ai solicitantului vor fi autorizaţi de către CNPF şi/sau Bursă;

g) să dispună de un cont deschis la banca de decontare indicată de către Bursă;

h) să nu dispună în componenţa colaboratorilor săi persoane care au fost condamnate pentru falsificarea documentelor sau
titlurilor financiare, furturi, luarea mitei şi alte încălcări cu scopul de a obţine beneficii personale;

i) să corespundă altor cerinţe, considerate necesare, stabilite de către Bursă şi/sau CNPF.

7.2. Solicitantul de a obţine calitatea de Membru se va angaja să respecte Statutul, Regulile Bursei, procedurile şi orice alte
reglementări emise de către Bursă şi CNPF, precum şi să desfăşoare o activitate în cadrul ei în conformitate cu legislaţia în
vigoare.

8.1. Solicitanţii de a obţine calitatea de Membru vor prezenta spre examinare Administraţiei Bursei următoarele documente
şi informaţii referitoare la constituirea, organizarea şi începerea activităţii în cadrul Bursei:

a) cererea tip pentru a fi admis în Membru, adresată Preşedintelui Consiliului Bursei;

b) cererea pentru primirea acordului Bursei de a procura cel puţin o acţiune a ei, adresată Preşedintelui Bursei;

c) Contractul de constituire, Statutul, Certificatul de înregistrare a persoanei juridice şi toate modificările ulterioare la Statut
(copii autentificate notarial);

d) copia licenţei pentru activitate de broker sau dealer acordată şi autentificată de CNPF;

e) bilanţul contabil şi situaţiile financiare aferente pentru anul anterior de activitate, certificate de un auditor independent,

15
precum şi ultimele situaţii financiare trimestriale pentru anul curent, aprobate de comisia de cenzori;

f) angajamentul de a respecta prevederile Statutului şi a prezentelor Reguli, precum şi a celor ce vor fi adoptate ulterior;

g) angajamentul de a plăti la timp cotizaţiile, taxele şi alte contribuţii fixate de Bursă;

h) dovadă a faptului că solicitantul are deschis un cont de decontare în Banca de decontare numită de Bursă;

i) copia certificatelor de calificare a tuturor persoanelor (cel puţin două) autorizate de CNPF şi/sau Bursă;

j) specimenele de semnături pentru toate persoanele împuternicite şi de legătură cu Bursa;

k) informaţii privind existenţa biroului de legătură şi capacitatea de operare a solicitantului;

l) confirmarea precum că documentele şi informaţia prezentată atît la depunerea cererii, cît şi cele ce vor fi prezentate
ulterior corespund realităţii şi nu conţin declaraţii false sau eronate, falsificări sau ascunderea căreiva informaţii semnificative.

8.2. Pentru fiecare din persoanele fizice autorizate de CNPF şi/sau Bursă, care vor fi încadrate în activitatea operaţională a
Bursei, solicitanţii vor trebui de asemenea să prezinte următoarele date şi informaţii în vederea înregistrării acestora ca Agenţi
de Bursă:

a) cererea de înregistrare ca Agent de Bursă, semnată de persoana în cauză;

b) procura, eliberată specialistului de către candidatul în Membru, pentru a efectua operaţiuni cu valori mobiliare în cadrul
Bursei;

c) copia documentului privind studiile specialistului;

d) copia sau extrasul carnetului de muncă, autentificat de către Membru;

e) dovadă că a urmat cursuri şi/sau a promovat testele şi examenul profesional pentru a fi autorizat de CNPF şi/sau Bursă;

f) un angajament de a se conforma tuturor prevederilor Statutului, Regulilor şi procedurilor Bursei şi CNPF;

g) un angajament de a plăti taxa fixată pentru înregistrarea lui ca Agent de Bursă;

h) două fotografii de mărimea 3 x 4 cm, color.

8.3. Agentul de Bursă poate reprezenta la Bursă numai un singur Membru şi este în drept să desfăşoare activităţi
remunerate, altele decît cele pe care le desfăşoară în cadrul societăţii Membre, doar în urma acordului dat de către conducerea
Membrului, cu informarea ulterioară a Bursei.

8.4. Administraţia Bursei, în baza informaţiei şi documentelor specificate la art. 8.1. şi 8.2. va examina şi perfecta concluzia
cu privire la corespunderea sau necorespunderea solicitantului cerinţelor de calificare, pe care o va prezenta spre aprobare la
cea mai apropiată şedinţă a Consiliului Bursei.

8.5. Decizia de respingere a cererii solicitantului trebuie să fie motivată.

8.6. În baza deciziei primite de Consiliul Bursei cu privire la satisfacerea sau respingerea cererii solicitantului, Preşedintele
Bursei eliberează acordul sau dezacordul pentru procurarea de către solicitant a acţiunii(-lor) Bursei.

8.7. Decizia de admitere intră în vigoare şi respectiv calitatea de Membru al Bursei este obţinută la data efectuării în
Registrul acţionarilor Bursei a înscrierii referitor la trecerea pe contul personal al solicitantului a acţiunii(-lor) Bursei.

8.8. În baza efectelor produse la p. 8.7. Departamentul specializat al Bursei va opera includerea Membrului în Registru
Membrilor Bursei şi va elibera acestuia Certificatul de Membru, întocmit după modelul stabilit.

8.9. Către momentul operării includerii Membrului în Registru, acesta este obligat să achite toate cotizaţiile şi taxele fixate
pentru admiterea în rîndurile Membrilor şi înregistrării Agenţilor la Bursă. În caz contrar, faţă de Membru se va aplica o
penalitate în mărime de 0,1 % de la suma îndatorată, pentru fiecare zi restantă.

1 "BANCA DE ECONOMII"SA str. Columna 115, Chisinau, MD2012 244-731 244-103

2 "FINCOM"SA str. Tighina 65, of 207, Chisinau, MD2001 272-564 541-917
3 "GEST-CAPITAL" SA str. Ferdului, 4, of 302,310 Chisinau, MD 2005 272-256 270-965
4 "OLDEX"SA str.Mateevici 46/1,Chisinau, MD2065 542-966 240343

16
5 "PASSIM" SA Bd Dacia, 35 Chisinau MD 2060 522-049 555-579
6 "VALINVEST"SA str. Maria Cebotari 55, Chisinau, MD2012 221-255 221-255
7 BC "ENERGBANK"SA str. Vasile Alexandri 78,Chisinau, MD2012 544-378 226-033
8 BC "EUROCREDITBANK" SA str. Izmail, 33 Chisinau MD 2001 500-153 548-827
9 BC "EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca" SA Bd Stefen cel Mare, 171/1 Chisinau, MD 2004 601-619 300-140
10 BC"BANCA DE FINANTE SI COMERT"SA str. Puschin 26, Chisinau MD 2012 237-308 220-080
11 BC"BANCA SOCIALA"SA str. Banulescu Bodoni 61, Chisinau, MD2005 220-070 220-070
12 BC"MOBIASBANCA-Groupe Societe Generale"SA Bd. Stefan cel Mare, 81a, Chisinau, MD2012 541-935 256-325
13 BC"MOLDINDCONBANK"SA str. Armeana 38, Chisinau, MD2012 279-195 576-835
14 BC"MOLDOVA-AGROINDBANK"SA str. Cosmonautilor 9, Chisinau, MD2005 226-162 220-671
15 BC"UNIBANK"SA Str B.Bodoni,45 Chisinau MD 2012 220-530 253-853
16 BC"VICTORIABANK"SA str 31 August, 141, Chisinau MD2004 233-089 576-350
17 C.B."DAACInvest" S.A. str. Calea Iesilor 10, Chisinau MD 2069 746-397 220-677
18 CB"PROAJIOC" SA str. Decebal 53/4,of 5,Chisinau, MD2062 567-646 923-429
19 Compania "M-INVEST" SA str.Tighina, 49/3, of.51,Chisinau, MD2001 546-276 260-463
20 FB"BROKWEST"SA str. Kogalniceanu,73 of 2,6 Chisinau, MD 2009 256-017 256-017
21 S.C. "BROKER M-D" S.A. str. Mateevici A., 14 Chisinau, MD 2001 758-442 276-561
22 S.V.M."Iuventus-DS"S.A Bd. Stefan cel Mare 65, of 310, Chisinau, MD2001 270-035 271-337

17